Radio România Internațional

Tag: profesori

  • Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, ONG-ul Ambasada Sustenabilității în România a realizat un studiu prin care a explorat cum percep românii siguranța zilei de mâine și cât de valida este sintagma “Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine” prin corelarea nevoilor exprimate de cetățeni cu Obiectivele de Sustenabilitate definite de Națiunile Unite.



    Românii percep siguranța zilei de mâine în termeni de: salarii echitabile, adaptate la prețuri (72%), un sistem de sănătate pe care să te poți baza (71%), stabilitatea locului de muncă/financiară (70%), sănătatea personală și a celor din jur (68%), un sistem de învățământ de calitate, cu profesori bine pregătiți, dotări necesare etc. (60%), fără criminalitate, tâlhari, oameni ai străzii periculoși (57%), o țară puternică din punct de vedere financiar (52%).



    Ca idee generală, 6 din 10 români spun ca trăiesc fără siguranța zilei de mâine. Principalii responsabili de situaţie mentionați de respondenţi sunt instituțiile statului și politicienii.



    Aici puteţi consulta rezultatele detaliate ale studiului.



    Nevoile de siguranță ale românilor corespund obiectivelor de sustenabilitate ale ONU, promovate la noi în țară de Ambasada Sustenabilității în România.



    Studiul este o componentă importantă a campaniei de conștientizare Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine. Nu o putem lăsa în voia sorții”, lansată cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, celebrată anual pe 27 octombrie. Campania este realizată de organizația non-profit Ambasada Sustenabilității în România.

  • Continuă greva în educaţie

    Continuă greva în educaţie

    Greva
    din învăţământul românesc, aflată, deja, în a treia săptămână, continuă.
    Numărul participanţilor la acţiune se pare că ar fi scăzut. Ministrul Ligia
    Deca a anunţat că 10.000 de angajați ar fi renunţat la protest și că doar 53%
    din totalul angajaţilor din sistem îl continuă. În cazul în care procentul ar
    scădea sub 50, greva ar trebui încetată, iar profesorii ar putea recupera orele
    pierdute, după cum a precizat dna Deca:

    Ceea ce pe noi ne bucură este
    trendul descendent. Este clar că, încet, încet, cadrele didactice revin în
    clase, personalul revine în şcoli şi asta ne permite ca la nivelul fiecărei
    unităţi de învăţământ să se poată organiza un program de recuperare, în aşa fel
    încât, până la finele anului şcolar, să putem avea atât o recuperare din punct
    de vedere educaţional, cât şi oamenii să poată să recupereze zilele pe care nu
    le vor avea plătite în ceea ce priveşte salariul pe luna mai, ca urmare a
    acţiunilor de protest.

    Sindicatele acuză, însă, autorităţile de
    confuzie şi spun că la greva generală ar participa, de fapt, 87% dintre
    profesori şi angajaţi. Ei sunt nemulțumiți de oferta de majorare salarială a
    Guvernului, cu mult sub ceea ce doreau. În joc este mai mult decât un salariu
    decent, este însuși statutul de dascăl, în particular și al Educației din
    România, în general – spun profesorii. Totuși, cum sezonul examenelor se
    apropie cu pași rapizi, responsabili din Educaţie, reprezentanţi ai elevilor,
    părinţilor şi sindicatelor au participat, la Minister, la noi discuţii în urma
    cărora au convenit că, deocamdată, nu se impune modificarea datelor la care
    sunt programate examenele naţionale. Din nou, ministrul Ligia Deca:

    Încă suntem în calendar pentru a nu modifica datele probelor. Dacă vom
    ajunge pe finalul săptămânii – pentru că atunci vom putea să avem o evaluare
    exactă – la concluzia că nu există suficientă resursă umană pentru a organiza
    aceste examene, vom anunţa care sunt măsurile pe care ministerul le ia în
    calcul. Dorinţa noastră, a tuturor, ar fi să putem să ţinem probele la datele
    anunţate, pentru ca toţi elevii să poată să meargă mai departe pe parcursul pe
    care şi l-au ales. Pentru celelalte clase suntem, încă, în parcursul şcolar.
    Cursurile se finalizează pe 16 iunie. Vor putea exista recuperări în contextul
    anului şcolar, iar pentru eventuala materie neparcursă se pot reface
    planificările pentru anul următor.

    Calendarul în vigoare în acest
    moment prevede că probele orale ale bacalaureatului ar trebui să înceapă în 12
    iunie, iar cele scrise în 26 iunie. În ceea ce priveşte Evaluarea Naţională a
    absolvenţilor clasei a 8-a de gimnaziu, premergătoare intrării la liceu,
    testările ar trebui să înceapă pe 19 iunie. Între timp, însă, în unele oraşe
    din România manifestaţiile de stradă ale angajaților din Educație au continuat.
    Joi, la București, este preconizat un nou miting de amploare, după cele recente
    la care au participat zeci de mii de persoane.


  • Mutarea capu a profesorlor

    Mutarea capu a profesorlor



    Nică ditu iarnă, profesorllii avea dimăndată că, ma s’hibă di Guvernul di București nu află ñiţi ună cearei cari să-lli haristusească, atumţea va s’intră tru grevă ghenerală, cu posibile consecinți negative ti călindarea a examenilor ditu bitisita-a anlui scularu. După ună pandemie tru cari fură anănghisiţ, dimi, s’treacă ma largu kindinlu pi a loru puteri cu pridarea online ică tru sistem hibrid tră itia că vărnăoară nu fură instruiț, pi fondul – gheneral – a unlui nvițămintu sumfinanțat și alăsat la dispoziția a apofasiloru cama multu niinspirate a miniștrilor di ma multi hromi politiţi cari s-arădăpsiră tru caplu a domeniului, profesorlli apufusiră că vini oara tra s’hibă avdzăţ cu a loru niifharistuseri ţi s’adunară añi arada. La greva ditu șculii, ahurhită pi 22 di mai, lă si adăvgară, tru dzălili ditu soni, mări protesti pi geadei emu tru Capitală, emu și tru mulţă căsăbadz ditu România. Protestatarlli căftară a Guvernului s’află cearei tra s’lă da ună creaştiri a tiñiiloru di cafi mesu până la bitisita a anlui, iara a profesorlor debutanță s’lă hibă asigurispsitu, pritu un actu normativ, ună tiñie di cafi mesu tiñisită. Ti lă deadi Executivlu ? Dauă primi !


    Liderlu sindical, Marius Nistor: “Oferta a Guvernului easti iidyea, dimi cu atea di aseara, iara apandisea categorică pi cari u aduţemu ditu partea a sutilor di ñilli di lucrători cari protesteadză tru văsilie şi, adză, tru Bucureşti easti: Nu! Au ananghi di ună tiñie di cafi mesu tiñisită, au ananghi di aţea creaştiri a amintatiţloru cu 25%, au ananghi di atelu actu normativ cari să spună că tiñia di cafi mesu a debutantului lipseaşti s’hibă isa cu tiñia di cafi mesu di mesi brută pi economie şi lipseaşti s’hibă la thimellilu a yinitorlui nomu unitaru di salarizare.”


    Ași că marță, cu nădia că ʹprotlu profesor a văsiliilleiʹ, prezidentulu fostu cadru didactic Klaus Iohannis, va s’mintească ti medierea a conflictului cu Executivlu, dzăţ di ñilli di dascalli și di reprezentanță a personalui nididactic ditu tută văsilia s’adunară dinintea a sediului prezidenţiillei ta s’caftă tiñii di cafi mesu tiñisiti ma mări, ama și investiţii tru Educaţie. Prezidentulu lă dimăndă că lă akicăseaşti gailelu şi căftărli, ama cundille că ndridzearea a niakicăsearillei ditu Educaţie şi curmarea a grevăllei suntu cruţiale tră buna dizvărteari a anlui şcolar. Klaus Iohannis spusi, tutunăoară, că easti etimu s’ndrupască un acordu politic simnat di tuti partidili la guvernare pritu cari să s’asiguripsească că naua grilă a tiñiiloru di cafi mesu va s’tiñisească căftărli a lucrătorloru ditu nvițămintu. Ia ţi spunu niscănţă di elli: “S-akicăsi alătusitu mesajlu a nostru că avemu sinferu maş ti partea cu tiñiili di cafi mesu, alumtăm tră ună legislaţie corectă.” “Voi bănaticlu atelu tiñisitu garantat di Constituţia ali Românie. Bănămu maş ditu mpărmuturi.”


    Tru aestu kiro, perioada di ncllideari a catandisillei şcolare și ngrăpseari tră bacalaureatul ditu aestu an fu prilundzită. Ministerlu ali Educaţie cundille că alăxearea nu va s’aducă zñie la călindarea ti dizvărtearea-a examenlui.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Proteste masive ale profesorilor

    Proteste masive ale profesorilor

    Încă
    din iarnă, profesorii anunțaseră că, dacă Guvernul de la București nu găsește
    nicio soluție care să îi mulțumească, intră în grevă generală, cu posibile
    consecințe negative asupra calendarului examenelor de final de an școlar. După
    o pandemie în care au fost nevoiți, de pildă, să se descurce pe cont propriu cu
    predarea online sau în sistem hibrid pentru care nu fuseseră niciodată
    instruiți, pe fondul – general – al unui învățământ subfinanțat și lăsat la
    dispoziția deciziilor mai degrabă neinspirate ale miniștrilor de diferite
    culori politice care s-au perindat prin fruntea domeniului, profesorii au decis
    că e momentul să își facă auzite nemulțumirile acumulate ani la rând. Grevei
    din școli, începută pe 22 mai, li s-au adăugat, în ultimele zile, proteste
    masive de stradă atât în Capitală, cât și în numeroase orașe din România.
    Protestatarii au solicitat Guvernului să găsească soluţii pentru a le acorda o
    majorare salarială până la finalul anului, iar profesorilor debutanți să li se
    garanteze,printr-un act normativ,un salariu decent. Ce le-a oferit Executivul?
    Două prime!

    Liderul sindical, Marius Nistor: Oferta Guvernului
    este aceeaşi de aseară, iar răspunsul categoric pe care-l aducem din partea
    sutelor de mii de salariaţi care protestează în ţară şi, astăzi, în Bucureşti
    este: Nu! Au nevoie de o salarizare decentă, au nevoie de acea creştere a
    veniturilor cu 25%, au nevoie de acel act normativ care să stipuleze că
    salariul debutantului trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe
    economie şi trebuie să stea la baza viitoarei legi unitare de salarizare.

    Așa că marți, în speranța că ʹprimul profesor al țăriiʹ, președintele fost
    cadru didactic Klaus Iohannis, se va implica în medierea conflictului cu
    Executivul, zeci de mii de dascăli și de reprezentanți ai personalui nedidactic
    din toată țara s-au adunat în fața sediului președinției pentru a cere salarii
    mai mari, dar și investiţii în Educaţie. Președintele le-a transmis că le
    înţelege îngrijorările şi solicitările, dar a subliniat că rezolvarea
    blocajului din Educaţie şi finalizarea grevei sunt cruciale pentru buna desfăşurare
    a anului şcolar. Klaus Iohannis s-a declarat, totodată, dispus să gireze un
    acord politic semnat de toate partidele la guvernare prin care să se asigure că
    noua grilă de salarizare va respecta doleanţele angajaţilor din învățământ.
    Iată ce spun unii dintre ei: S-a înţeles greşit mesajul nostru
    că ne interesează doar partea salarială, luptăm pentru o legislaţie corectă.     Vreau traiul acela decent garantat de Constituţia României. Trăim numai
    în datorii.

    Între timp, perioada de încheiere a situaţiei şcolare și
    înscriere pentru bacalaureatul din acest an a fost prelungită. Ministerul
    Educaţiei a precizat că modificarea nu va afecta calendarul desfăşurării
    examenului.


  • Sezon de proteste în România

    Sezon de proteste în România

    Frustrarea și nervozitatea
    par să domine societatea românească, iar politicile sociale și salariale ale
    guvernanților scot tot mai mulți oameni în stradă.     Federaţia
    Sindicatelor Transportatorilor Feroviari a organizat, luni, un miting de
    protest la sediul din București al ministerului Transporturilor    . Organizatorii solicită
    aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli la CFR Călători
    şi CFR Infrastructură, precum şi aplicarea Statutului personalului
    feroviar. Ei acuză degradarea continuă a condiţiilor de muncă şi lipsa unor
    salarii motivante și cer investiții în infrastructura feroviară și mărirea
    lefurilor cu aproape 40%, în funcţie de anumiţi coeficienţi. Dacă guvernanții
    PSD-PNL-UDMR nu le acceptă revendicările,     pe
    1 iulie, adică în plin sezon estival, feroviarii români vor intra în grevă     – avertizează liderii lor
    de sindicat. Va fi cea mai puternică oprire a lucrului din toate timpurile -
    amenință, textual, unul dintre ei, Rodrigo Maxim.

    Ministrul
    Transporturilor, Sorin Grindeanu, recunoaște că salariile de la calea
    ferată trebuie să crească potrivit legii, dar adaugă că se caută bani la buget.

    Nemulțumiți tot de condițiile de muncă și de salariile despre care spun că-s
    mici,     sindicaliștii
    din sectorul sanitar au anunțat, recent, la rândul lor, că ar putea opri lucrul    , iar polițiștii
    cer și ei dreptul de a face grevă    , în prezent interzis prin
    lege.

    Deocamdată, cei din penitenciare poartă la serviciu
    banderole albe, iar pentru miercuri este anunţată atât o întrerupere temporară
    a activităţii timp de două ore, cât şi o acţiune de blocare
    a închisorilor, prin așa-numitul exces de zel al gardienilor.
    Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
    resping creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, plănuită de Guvern,
    întrucât susţin că speranţa de viaţă a angajaţilor din sistem este de numai 62
    de ani.

    Greva
    profesorilor din România     a intrat, tot de luni, în a doua săptămână. Guvernul
    susține că nu are bani să le majoreze salariile, dar le propune, acum,     acordarea sumei de 4.000 lei (echivalentul a circa 800 de
    euro), în două tranşe, pentru personalul didactic de predare şi didactic
    auxiliar.     Marţi a fost programat un nou miting de protest la
    Bucureşti, organizat la Palatul Cotroceni, sediul Președinției României.

    Înainte de a intra în politică, președintele Klaus Iohannis a fost el însuși
    profesor de fizică, în județul Sibiu, iar greviștii par să mizeze pe
    empatia lui. Mai mult, scrie presa, potrivit Constituției, președintele
    României are rol de moderator în societate și e, deci, obligat să intervină în
    acest moment de criză acută, când o întreagă generație de absolvenți de liceu
    nu știe, din cauza grevei, dacă-și va putea susține la timp examenul de
    Bacalaureat.


  • Grevă ghenerală tru nvițămintul preuniversitar

    Grevă ghenerală tru nvițămintul preuniversitar


    După ţi pandemia di COVID-19 u mută online pridarea la clase și lu stuhină şi minti, añilli tricuț, unu ntregu bărnu di elevi, un nău cutreamburu agudeaşti nvețlu românesc. Elevllii armasiră, diznău, acasă. Sindicaliștilli ditu educație intrară tru grevă generală, niifharistusiţ di polititli cu tiñiili di cafi mesu şi sociale a guvernului PSD-PNL-UDMR. Ndrupără minarea cama di 150.000 di cadri didactiţi, la cari s’adavgă 60.000 – 70.000 di oamiñi ditu personalu didactic şi auxiliar. Elli spun că greva va s’ducă ninti până cându va lă si da di partea Executivului ună cearei ţi s’hibă pistipsită, cari s’da perspectivi multu limbidz tră ndridzearea problemelor a lor.



    Tu kirolu a unei inflații cari, anlu tricut, ansări di 15 di proţente, di u criscu cabaia custusearea a bănaticlui, nai ma ndilicată problemă easti aţea cu păradzlli. Lidirlli sindicali caftă tiñii di cafi mesu di 4000 di lei tră un profesor dibutant și di 7000 tră unu ţi s’aproaki di bitisita a carierăllei la catedră.



    Niifharistuseri aduc şi năili nomuri a nveţlui, promovate di ministrul di resort, Ligia Dica. Tru ţi mutreaşti bitisita a anului şcolar, programat, di arada, tru cirisaru, lidirii sindicali spunu că Guvernul easti aţelu cari lipseaşti s’da giueapi la aestă ntribari şi că armâne s’minduească disi va s’bitisească situaţiile elevilor. La muabeţli cu guvernanțăllii, prezidintulu ali Fediaraţie Sindicală Spiru Haret, Marius Nistor, diclară: Mini vreamu şi easti vrearea a tutăloru aţiloru cari lucreadză tru sistem s’nu nkisea aesta grevă generală. Nu noi vrumu aesta, vidzumu zori di agiumsimu aoa. Easti un cumul di niifharistuseri iara durata a llei ţăni di apandisea ţi va u da Guvernul şi, cadialihea, di vrearea a soţloru a noştri.”



    Tru apandisi, premierlu Nicolae Ciucă spuni că (TRACK): Educaţia easti prioritatea a noastră, diadunu cu sănătatea. Putem s’aflămu cearei. Nu putem s’alăsăm cilimeañilli, tru prag di examen şi ninti di bitisita a anlui di nveţu, suspendaţ.”



    Greva ditu sculii aduţi şi ambodyiuri politiţi. Tru scurt kiro, uidisitu cu protocoalili pi thimellilu a curi lucreadză coaliția guvernamentală, liberalu Ciucă lipseaşti s’alasă loclu di căpi la Executivu tră lidirlu PSD, Marcel Ciolacu, iara partidile s’adară ună redistribuire a portofoliilor. Ciolacu caftă, ama, curmarea a păzărăpserloru mutrinda yinitorlu cabinet până cându va s’hibă ndreapti căftărli a sindicatilor.



    Presa di București luyurseaşti că niţi ună ditu tăburli politiţi nu easti hărsită s’u aibă căpia a Executivului, tru un moment tru cari și sindicaliștii ditu sectorlu sanitar dimăndă că ari căbilea s’dănăsească lucărlu, iara polițiștilli caftă și elli ndreptul ta s’facă grevă. Cari ţi s’hibă hroma politică a guvernanțălor, nica spun analiștilli, aești va s’diconteadză, orlea zorlea, niifharistuserli greali ditu societate tamam şi anlu ţi yini, cându tru România va s’ţănă alidzeri europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Grevă generală în învățământul preuniversitar

    Grevă generală în învățământul preuniversitar

    După ce pandemia de COVID-19 a mutat online predarea la clase și a alienat, anii trecuți, o întreagă generație de elevi, un nou seism zguduie învățământul românesc. Elevii au rămas, din nou, acasă. Sindicaliștii din educație au intrat în grevă generală, nemulțumiți de politicile salariale și sociale ale guvernului PSD-PNL-UDMR. S-au raliat mișcării peste 150.000 de cadre didactice, la care se adaugă 60.000 – 70.000 de oameni din personalul didactic şi auxiliar. Ei spun că greva va continua până când vor primi din partea Executivului o soluţie credibilă, care să ofere perspective foarte clare pentru rezolvarea problemelor lor.



    Pe fondul unei inflații care, anul trecut, a sărit de 15 procente, mărind semnificativ costul vieții, cea mai spinoasă problemă e aceea pecuniară. Liderii sindicali cer salarii de 4000 de lei pentru un profesor debutant și de 7000 pentru cineva care se apropie de finalul carierei la catedră.



    Nemulțumiri provoacă și noile legi ale învățământului, promovate de ministrul de resort, Ligia Deca. În ceea ce priveşte finalul anului şcolar, programat, în mod normal, în iunie, liderii sindicali susțin că Guvernul este cel care trebuie să răspundă la această întrebare şi că rămâne de văzut dacă se vor încheia situaţiile elevilor. La discuțiile cu guvernanții, preşedintele Federaţiei Sindicale Spiru Haret, Marius Nistor, a declarat: Eu mi-aş fi dorit şi este dorinţa tuturor celor care lucrează în sistem să nu fi avut loc această grevă generală. Nu noi ne-am dorit-o, am fost obligaţi să ajungem aici. Este un cumul de nemulţumiri, iar durata ei va depinde strict de răspunsul pe care-l va da Guvernul şi, bineînţeles, de dorinţa colegilor noştri.”



    În replică, premierul Nicolae Ciucă susține că (TRACK): Educaţia este prioritatea noastră, alături de sănătate. Putem să găsim soluţii. Nu putem să lăsăm copiii, în prag de examen şi înainte de finalul anului de învăţământ, suspendaţi.”



    Greva din școli provoacă și blocaje politice. În scurt timp, potrivit protocoalelor pe baza cărora funcționează coaliția guvernamentală, liberalul Ciucă ar urma să-i cedeze șefia Executivului liderului PSD, Marcel Ciolacu, iar partidele să procedeze la o redistribuire a portofoliilor. Ciolacu solicită, însă, suspendarea negocierilor privind viitorul cabinet până când vor fi rezolvate solicitările sindicatelor.



    Presa de la București înclină să creadă că niciuna dintre taberele politice nu-i foarte încântată să dețină șefia Executivului, într-un moment în care și sindicaliștii din sectorul sanitar anunță că ar putea opri lucrul, iar polițiștii cer și ei dreptul de a face grevă. Oricare ar fi culoarea politică a guvernanților, mai spun analiștii, aceștia vor deconta, negreșit, nemulțumirile acute din societate chiar anul viitor, când în România vor avea loc alegeri europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.






  • Noi proiecte ale Legilor privind educația

    Noi proiecte ale Legilor privind educația

    După mai
    multe luni în care s-au aflat în analiza experţilor de la minister şi a
    reprezentanţilor coaliţiei de guvernare din România și după aproape zece mii de amendamente, noile
    proiecte ale Legilor privind educația au fost prezentate luni de ministrul
    Ligia Deca. Bazate, potrivit ministrului, pe proiectul România
    Educată şi pe rapoartele experţilor OECD, proiectele îşi propun creşterea
    calităţii învăţământului şi reducerea analfabetismului funcţional. Modificările
    propuse vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare care plasează România în coada
    clasamentului european în ceea ce priveşte performanţele în educaţie.

    Ligia
    Deca: Cinci din zece elevi în vârstă de 15 ani au competenţe
    matematice, respectiv în domeniul ştiinţelor, sub nivelul minim de performanţă,
    adică nu pot utiliza gândirea logică în situaţii cotidiene sau nu pot explica
    fenomene sau procese ştiinţifice familiare. Patru din zece elevi, tot de 15
    ani, au competenţe de lectură sub nivelul minim de performanţă, aşa cum este
    definit în contextul studiului PISA, adică citesc un text şi nu pot formula
    uşor concluzii. Doi din zece participanţi la examenul de Bacalaureat nu l-au
    promovat şi mai ştim că trei din zece profesori de ştiinţe pun rareori în
    legătură lecţiile sau partea teoretică cu ceea ce pot observa elevii în viaţa
    de zi cu zi, iar şase din zece nu au participat la niciun curs de predare a
    ştiinţelor cu metode moderne în ultimii doi ani.

    Potrivit proiectului
    Legii învăţământului preuniversitar,una dintre modificările
    importante va fi aceea că liceele unde este concurenţă mare vor putea organiza
    pentru mai mult de jumătate dintre locuri admitere separată. Ligia Deca explică: Evaluarea Naţională va avea probe la limba română, matematică şi,
    după caz, limba maternă, deci nu se schimbă formatul actual. Elementul de
    noutate este reprezentat de potenţialul concurs de admitere la liceu. Din nou,
    dacă liceul vrea şi există concurenţă demonstrată în anii anteriori, pentru
    acele profiluri unde există această concurenţă demonstrată, 60% din locuri pot
    fi ocupate prin concurs.

    În ceea ce priveşte Bacalaureatul, va exista
    în plus față de forma actuală o probă complementară de competenţe
    de bază. Noile proiecte ale Legilor educaţiei mai prevăd, printre altele,
    majorarea burselor de merit şi a celor pentru elevii olimpici, dar şi creşteri
    progresive de salariu pentru cadrele didactice. Politicieni, sindicate şi
    asociaţiile de părinti l-au acuzat pe ministrul Educatiei de lipsa de
    transparenţă şi că nu a organizat consultări cu cei interesaţi privind
    viitoarele legi. Din opoziție, USR consideră că modificările prezentate de
    ministrul Ligia Deca nu pot face parte dintr-un program intitulat România
    educată şi nu pot moderniza sistemul de educaţie. Premierul însă, crede
    că cele două proiecte de act normativ – care reglementează învăţământul
    preuniversitar şi pe cel superior – vor introduce norme şi practici din statele
    europene cu vechi tradiţii în educaţie şi cu rezultate bune pe plan internațional.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    75 de
    profesori din România, Ucraina și Bulgaria au participat la a treia ediţie a
    cursului Predarea și învățarea în
    vremuri dificile, cu scopul de a înțelege și a gestiona mai bine
    comportamentele copiilor care au trecut prin experiențe traumatice, cu
    precădere elevi ucraineni.


  • Legile educaţiei produc disensiuni

    Legile educaţiei produc disensiuni

    Într-o ţară în care numărul analfabeţilor funcţionali e la cote alarmante, iar abandonul şcolar rămâne un fenomen îngrijorător, politicienii sunt de acord că ceva trebuie schimbat. PSD şi PNL au pus în capul listei de priorităţi legislative proiectele legilor educaţiei şi e aşteptată o dezbatere aprinsă asupra lor între numerele unu şi doi din coaliţie. PNL şi dirigintele său, preşedintele Klaus Iohannis, fost profesor, au investit multă energie în aceste proiecte despre care spun că vor crea cadrul menit să facă educația din România mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă şi mai bine pliată pe cerințele pieței. PNL insistă ca anumite prevederi din legile educaţiei să rămână aşa cum au fost formulate în propunerile actualului ministru, Ligia Deca. Printre acestea se numără triplarea bugetului pentru burse şi creşterea numărului beneficiarilor şi transformarea programului ‘Masa caldă’ în ‘Masa Sănătoasă’. Liberalii ţin şi la alte prevederi cum ar fi: calificări pentru fiecare profil, inclusiv cele teoretice, recunoscute sau acceptate pe piaţa muncii, primă de instalare neimpozabilă egală cu cinci salarii minime brute pe ţară, cu condiţia asumării unei perioade minime de cinci ani şcolari pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ aflate în zone defavorizate, extinderea învăţământului în sistem dual în învăţământul postliceal şi universitar.

    Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul de Externe, poate organiza, potrivit proiectelor, unităţi de învăţământ de tip ‘şcoală românească din afara graniţelor ţării’, cu predare în limba română. În sfârşit, se introduc zonele prioritare de educaţie pentru reducerea diferenţelor privind accesul, participarea şi rezultatele şcolare ale elevilor aflaţi în risc de excluziune socială. Atât de puternic sunt legaţi liberalii de legile educaţiei încât au mers până la a afecta politic parteneriatul cu social-democraţii. Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Florin Lixandru, din partea PSD, a informat că i-au fost retrase atribuţiile printr-un ordin al ministrului, pentru ceea ce a numit un ‘delict de opinie’. Social-democratul susţine că legile Educaţiei sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic şi aminteşte că e timp suficient pentru analiză, întrucât jalonul din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind Legile Educaţiei are termen trimestrul 3 al acestui an. Potrivit lui Lixandru, analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege concepute de ministerul Educaţiei a evidenţiat necesitatea corectării câtorva chestiuni cheie, definitorii pentru viitorul copiilor. Lixandru afirmă că, în ceea ce priveşte admiterea în liceu, PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educaţie de calitate. În opinia sa, este cel puţin discutabil dreptul liceelor de a-şi organiza propriile admiteri, pentru că astfel ar creşte riscul practicii neloiale a meditaţiilor şi al corupţiei. Cu privire la probele de bacalaureat, PSD priveşte cu multă rezervă înmulţirea probelor de examen, aşa cum e propusă în proiect.

    Nu în ultimul rând, Legea Educaţiei trebuie să cuprindă şi prevederi în ceea ce-i priveşte pe copii din diaspora, consideră social-democraţii.


  • România 43

    România 43

    Demersuri
    legislative în vederea îmbunătăţirii cadrului de funcționare al Programului
    LCCR – Cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Românească şi totodată de
    sprijin pentru profesorii de limba româna care susţin aceste cursuri în afara
    graniţelor. Interviu cu deputatul Natalia Intotero, preşedintele Comisiei
    pentru învăţământ şi membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării.


  • Români la Karlsbad

    Români la Karlsbad

    Ideea de
    concediu și de timp liber, de a petrece una sau două săptămâni de vacanță, este
    destul de recentă în istorie. Începând din secolul al 19-lea, odată cu apariția
    drepturilor colective, turismul devine accesibil și altor clase sociale, nu
    numai elitelor. Iar stațiunile turistice nu întârzie să apară și ele. Se
    dezvoltă mai ales pe lângă locurile cunoscute anterior pentru beneficiile
    apelor, aerului sau altor proprietăți ale mediului asupra organismului. Una
    dintre cele mai cunoscute stațiuni balneoclimaterice din Europa era Karlsbad,
    actualul Karlovy Vary din Cehia, de la granița de vest a țării cu Germania.
    Cunoscută încă din Evul Mediu pentru apele sale termale cu proprietăți curative
    pentru mai multe afecțiuni, stațiunea primea un mare aflux de turiști. Printre
    numele celebre care au vizitat băile de la Karlsbad se numără împăratul Rusiei
    Petru cel Mare, Mustapha Kemal Ataturk, primul președinte al Turciei,
    scriitorul Johann Wolfgang Goethe, muzicianul Ludwig van Beethoven.


    La Karlsbad au ajuns însă și românii,
    o istorie a prezenței lor acolo fiind scrisă de istoricul Radu Mârza în volumul Călători și pacienți români
    la Karlsbad. Istoria Karlsbadului ca stațiune balneară începe în
    epoca medievală, prin secolul al 14-lea. Dar istoria Karlsbadului așa cum îl
    știm noi, cu rezonanța pe care o are astăzi numele, începe de prin secolul al
    18-lea. Avem menționate și documentate câteva nume de persoane care provin din
    spațiul românesc. Primul personaj despre care știm chiar foarte multe lucruri
    este un boier numit Barbu Știrbei, un boier oltean care călătorește la Karlsbad
    la sfârșitul secolului al 18-lea.



    Studiile științifice confirmau acțiunea
    benefică a stațiunii asupra sănătății corpului și a redării capacității de
    muncă, iar medicii își intră în rol și o recomandă. În egală măsură datorită
    apelor termale, peisajul natural superb făcea din Karlsbad una dintre primele
    cinci stațiuni ale Europei. La acestea se vor adăuga arhitectura construcțiilor
    ridicate aici. Asemenea celorlalți turiști, și românii vin atrași de
    proprietățile miraculoase ale locului și de frumusețea împrejurimilor. Radu
    Mârza. Am descoperit că
    acești vizitatori sau călători români care merg acolo nu sunt cu nimic diferiți
    de alți vizitatori care provin din alte spații. În sensul că ei se încadrează
    perfect în această, să zicem, modă a mersului la băi. Și nu e doar moda de a
    merge la Karlsbad, ci sunt și multe alte stațiuni din spațiul european, dar
    chiar și din cele din spațiul românesc. Evident, acestea din spațiul românesc
    au o dimensiune, un prestigiu și niște posibilități mult mai reduse decât
    Karlsbad. Dar fenomenul este același.



    Care sunt celebritățile române care
    au vizitat stațiunea din Cehia? Radu Mârza a răspuns ca pe listă sunt nume de
    politicieni, însă există informații mai multe sau mai puțin și despre alte
    nume. Alexandru Vaida-Voevod
    a fost medic acolo și el în sine este o personalitate, nu numai în calitate de
    medic merită reținută figura lui. Ar mai fi, de exemplu, Ionel Brătianu, Regina
    Maria, diferiți prim-miniștri, inclusiv Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu a trecut
    pe acolo, Constantin Argetoianu sau alte figuri publice. Și despre unele
    personalități sunt mai multe surse, sunt mai multe informații documentare,
    altele s-ar putea să fi trecut pe acolo, dar mai în anonimat ca să spun așa. Și
    atunci nu știm exact despre prezența lor, dar prezența unora este foarte bine
    documentată.



    Însă mersul la băi la Karlsbad capătă
    și o dimensiune socială, nu numai curativă, așa cum a spus și Radu Mârza. Karlsbad are această faimă și în
    spațiul românesc. Și, la un moment dat, chiar am găsit o sursă foarte
    interesantă din anii 20, un articolaș într-o revistă românească din care
    rezulta că e de prost gust să întrebi în București, vara sau la începutul verii,
    unde îți vei petrece sezonul estival? Pentru că era evident că te vei duce la Karlsbad.
    Era cumva o obligație socială, nu exista să nu te duci. Nu erai valid din punct
    de vedere social dacă nu te duceai la Karlsbad. Evident că acest enunț nu se
    aplică în totalitate, acea opinie nu era o teză o generală, dar multă lume gândea în
    felul acesta. De aceea, Karlsbad e un loc în care te duci și pentru a-ți
    petrece concediul, pentru a urma anumite tratamente, dar și pentru a fi văzut
    și pentru a vedea, pentru a te întâlni cu diferite persoane din anturajul tău.



    Totuși, Karlsbad era o stațiune
    balneară scumpă pentru clasele de la baza societății, dar clasa medie
    românească își putea permite. Profesori, funcționari, personal bancar, mici
    comercianți își făceau concediile acolo. După 1945, după instalarea regimului
    comunist și a naționalizării și în România și în Cehoslovacia, o parte a muncitorimii
    și țărănimii își poate permite să viziteze Karlsbad. Însă nici atunci nu devine
    un fenomen de masă din cauza frontierelor tari și a veniturilor mici ale
    populației.


  • MERITO, o comunitate pentru dascălii merituoşi

    MERITO, o comunitate pentru dascălii merituoşi

    Lansat în 2015 de către un grup de antreprenori reuniți în asociația
    Romanian Business Leaders, proiectul Merito îi recompensează, în cadrul galei
    sale anuale, pe acei profesori din mediul preuniversitare cu rezultate
    deosebite. În anul în care a fost gândit acest proiect, conform unui studiu
    OECD, puțin peste 40% dintre cadrele didactice din România simțeau că meseria
    lor e apreciată de societate. Așa că Merito a apărut și din motivul de a le
    demonstra dascălilor contrariul acestei păreri, mărturisește Cosmin Chiriță,
    managerul proiectului.

    Am demarat proiectul cu intenția de a
    recunoaște acei profesori valoroși din din toată țara tocmai pentru a scoate în
    față în evidență exemplele pozitive de profesori într-un spațiu media populat
    la acea vreme cu multe exemple negative. Și ne-am dat seama că există și aceste
    exemple pozitive care merită lumina reflectoarelor. În ciuda vitregiilor din
    sistemul de învățământ, există acei profesori dedicați, pasionați, dăruiți,
    care își fac meseria din vocație și care deschid orizonturile învățării
    elevilor și care merită aduși în față și prezentat ca modele pozitive. (…)
    Oricine ne poate recomanda un astfel de profesor din învățământul
    preuniversitar public din România, pe site-ul nostru. Asta este una dintre
    sursele din care obținem aceste recomandări și a doua sursă este că ne
    îndreptăm și noi către comunități locale, către rețeaua de profesori Merito ca
    să primim acele recomandări. Apoi urmează procesul nostru de selecție, care
    durează aproape un an de zile, cu tot ce înseamnă documentare online și la fața
    locului. (…) Avem și câteva criterii cu privire la lucrurile pe care le fac în
    afara clasei, în ce măsură colaborează cu alți profesori sau lucrează cu alți
    elevi sau are impact în comunității defavorizate. Sunt criterii care în esență
    însumează ceea ce credem noi că formează profilul profesorului valoros, performant
    care, sperăm noi, va transforma și sistemul de educație spre direcția pe care
    ne-o dorim cu toții.



    Pe lângă premierea din cadrul Galei
    anuale Merito, profesorii aleși intră într-o comunitate unde pot face schimb de
    experiență și-și pot îmbunătăți performanțele de la catedră. În ce mod aflăm
    tot de la managerul Cosmin Chiriță.

    Ușor, în timp, am început să dezvoltăm
    această comunitate de profesori valoroși, să investim continuu în dezvoltarea
    lor, asta însemnând training profesională, acces la experți din străinătate, la
    cărți, studii, analize din străinătate și inclusiv facilitarea participării lor
    la cursuri sau conferințe care sunt relevante pentru dezvoltarea lor ca
    profesioniști. (…) Ne dorim ca mai departe și ei să transmită bunele practici,
    metodele, expertiza dobândită prin aceste programe pentru a contribui la
    formarea altor profesori din sistem. În esență, urmărim deja creșterea
    nivelului și calității profesorilor din România, pornind tocmai de la firul
    ierbii, în sensul ca profesorii să învețe de la profesori în aceste comunități
    locale pe care le formăm prin mijloace de învățare colaborativă.


    Printre membrii comunității Merito se
    numără și Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul Dimitrie
    Cuclin din Galați. Iată ce ne-a spus despre metoda sa de predare.

    Una este să predai educație socială unei clase de gimnaziu și altceva e
    să predai economia sau filozofie unor tineri de 17-18 ani în clasa a XI-a sau a
    XII-a. (…) Dar nu cred că există niște metode speciale care să se potrivească
    în mod special obiectelor acestora. Însă există o prejudecată destul de nocivă
    în sensul ăsta. Mie mi s-a spus adeseori că reușesc să fac anumite lucruri în
    clasă tocmai pentru că disciplinele îmi permit asta. Dacă aș fi predat
    matematică, fizică sau în alt obiect mai riguros, nu aș fi putut fac lucrurile
    pe care le-am făcut predând științe socio-umane. Nu cred deloc că este așa.
    Cred că metodele care se potrivesc umanioarelor în general sunt adeseori
    perfect potrivite și pentru științele riguroase. La clasă mai mari și la vârstă
    mai mari predau uneori foarte clasic. Cred că și chiar și expunerea are rolul
    ei fundamental în predare, deși nu trăiește vremuri tocmai bune această
    străveche metodă didactică. Cred trebuie să evităm excesul interactivității și
    al ludicului cu orice preț pentru că uneori mintea are nevoie de hrană serioasă
    și substanțială și consistentă ca să poată funcționa. Așadar, nu e o problemă
    să țin și prelegeri, nu este o problemă să îmi invit elevii să participe la
    polemici, discuții argumentativă în contradictoriu și așa mai departe.


    Liliana Olărașu, profesoară de
    matematică la școala gimnazială Vasila Conta din Iași, e considerată un dascăl
    atipic fiindcă predă această disciplină într-o manieră riguroasă, dar
    neursuză. În plus, i-a ajutat pe unii dintre elevii săi aflați în pragul
    abandonului școlar să nu renunțe.

    Liliana Olărașu: Am avut câteva
    cazuri. Îmi vine în minte cazul unui băiat care rămăsese, din păcate, repetent
    în clasa a cincea. Era genul de copil care stătea în ultima bancă, nimeni nu
    vorbea cu el și nu mai avea încredere în sine. Eu îl avusesem elev în clasa a
    cincea. Rămăsese la istorie, nu la matematică, deși nu excela la matematică.(…)
    Și acest băiat cânta foarte bine la acordeon, dar nimeni nu știa. Eu aflasem
    întâmplător. Și făcea și lecții particulare de teorie muzicală. Și îmi amintesc
    că atunci făceam și lecții de informatică și i-am pus să facă un fișier
    PowerPoint despre pasiunile lor. Și ela foat reticent, a făcut o lucrare extraordinară.
    M-a uimit și pe mine câte cunoștințe avea. Apropo de abandonat, el într-adevăr
    mai lipsea, dar în momentul în care el a văzut eu am descoperit și alt aspect
    al lui, Cosmin a început să vină la școală mai des. N-a abandonat, ci a reușit
    să termine până la urmă clasa a opta. Trebuie să comunicăm astfel cu elevii
    încât să îi înțelegem, să ne raportăm la ritmul lor, la nevoile lor și să-i
    facem să vină cu drag la școală, în primul rând. Apoi de învățat, învață ei.










  • Năutăţ şi problemi a năului an scular

    Năutăţ şi problemi a năului an scular

    Aproapea trei miliuñi di elevi şi di preşcolari ditu România s’turnară, di luni, tru bănţă. Di itia că experţăllii s’asparu că dişcllidearea diznău a sculiiloru poati s’aducă ună nauă dalgă ali epidemie di COVID-19, ministerlu ali Sănătati năpoi feaţi urminii mutrinda purtarea a prusupiăllei di protecţie tru locuri ncllisi şi cu călbălăki. Profesorlli lipseaşti s’veadă cari suntu elevlli lăndzidz şi să-lli căndăsească cătă cabinetlu medical.



    Cazurli di contaminare cu năulu coronavirus va s’hibă raportati la cumăndusearea a cathi unăllei unitati şcolară di cătră profesori ică părinţă. Yeaţărlli nica facu urminii ti larea măñiloru cât cama multu, cum şi dizinfectarea cafi dzuuă a suprafeţilor şi lucărloru cu cari cilimeañilli intră nai cama multu tru contactu.



    Altă turlie, năulu an şcolar aduţi năutăţ, apufusiti di ministerlu di resortu şi, nai puţăn aoa şi aclo, slabu aprukeati di profesori, elevi şi părinţă. Tru loclu a aţiloru dauă semestre, cutumiare până tora, va s’aibă ţinţi moduli di anviţari, cari va s’alterneadză cu ţinţi vacanţi. Tezili numata va s’hibă obligatorii, iara tru loc di medii semestriali la cathi materie va s’aibă maş ună goală medie, aţea anuală.



    Ună altă alăxeari cari va s’bagă tru practico tru aestu anu şcolar mutreaşti eliminarea a dispoziţiilor tu ligătură cu exmatricularea a elevilor, tru condiţiile tru cari nviţământul di 12 di clase easti obligatoriu tru România. Aestă misură easti tru lucru maş ti nviţământul postliceal, cari easti facultativ. Tut ditu aestu an şcolar, media a claselor V-VIII va s’hibă eliminată ditu isapea ali medie di admitere la liceu.



    Năutăţli sunt maş ună parte a pachetăllei di reforme promovate di ministrul liberal ali Educaţie tru guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Personaj relativ longheviv tru ună ipotisi cari avu dzăţ di titulari tru aţeali trei dekenii di post-comunismu, ministrul easti contestat cabaia di oamiñilli ditu sistem, di la academicieni la profesori ditu provincie şi di la rectori universitari la asociaţii a elevilor. Petiţii cari-lli caftă demisia adunară, relativ iruşi, dzăţ di ñilli di semnături. Nervozitatea şi frustrarea ditu sistem sunt evidenti şi uidisitu cu aţelu nai cama năulu sondaj ali organizaţie World Vision.



    Doi ditu trei profesori români facu timbihi că programa şcolară easti ma largu multu ancărcată, iara abandonlu şcolar armâne şi anlu aestu ună problemă nindreaptă. Di itia a ftuhiillei, 35% ditu adolescenţă nu au duri rechiziti şi cărţă tră şcoală. Unu ditu dzati părinţ ş’tragu nai ma ptănu un cilimeanu di la şcoală, temporar ică ti totna, tra s’poată s’ţănă keptu a hărgiloru. Giumitati ditu profesori spunu că suntu discurajaţ di itia că părinţălli nu cilăstăsescu ti praxea a cilimeañiloru. 65% spun că easti ananghi di ma mulţă păradz tră laboratoarili şcolare şi tră spaţiili ahărdziti ti activităţli sportivi.



    Una pisti alanta, un peisaj urutu ali Românie educate”, cum spuni numa, brevetat aoa şi mulţă añi, a unlui program lansat di prezidintulu Klaus Iohannis, el işiş profesor di fizică, tu căsăbălu Sibiu (centru), ninti tra s’intră tru politică.




    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala












  • Noutăţi şi probleme ale noului an şcolar

    Noutăţi şi probleme ale noului an şcolar

    Aproape trei milioane de elevi şi de preşcolari din România au revenit, de luni, în bănci. Fiindcă experţii se tem că redeschiderea şcolilor poate genera un nou val al epidemiei de COVID-19, ministerul Sănătăţii şi-a reiterat recomandările privind purtarea măştii de protecţie în spaţii închise şi aglomerate. Profesorii trebuie să-i identifice pe elevii bolnavi şi să-i îndrume spre cabinetul medical.



    Cazurile de contaminare cu noul coronavirus vor fi raportate conducerii fiecărei unităţi şcolare de către profesori sau părinţi. Medicii mai recomandă spălarea mâinilor cât mai des posibil, precum şi dezinfectarea zilnică a suprafeţelor şi obiectelor cu care copiii intră des în contact.



    Altminteri, noul an şcolar aduce noutăţi, decise de ministerul de resort şi, cel puţin în parte, prost prizate de profesori, elevi şi părinţi. În locul celor două semestre, cutumiare până acum, vor exista cinci module de învăţare, care vor alterna cu cinci vacanţe. Tezele nu vor mai fi obligatorii, iar în loc de medii semestriale la fiecare materie va exista o singură medie, cea anuală.



    O altă modificare care va intra în vigoare în acest an şcolar se referă la eliminarea dispoziţiilor referitoare la exmatricularea elevilor, în condiţiile în care învăţământul de 12 clase este obligatoriu în România. Această măsură se păstrează numai pentru învăţământul postliceal, care e facultativ. Tot din acest an şcolar, media claselor V-VIII va fi eliminată din calculul mediei de admitere la liceu.



    Noutăţile sunt doar o parte a pachetului de reforme promovate de ministrul liberal al Educaţiei în guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Personaj relativ longeviv într-o funcţie care a a avut zeci de titulari în cele trei decenii de post-comunism, ministrul e contestat virulent de oamenii din sistem, de la academicieni la profesori din provincie şi de la rectori universitari la asociaţii ale elevilor. Petiţii care-i solicită demisia au strâns, relativ rapid, zeci de mii de semnături. Nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente şi potrivit celui mai nou sondaj al organizaţiei World Vision.



    Doi din trei profesori români atrag atenţia că programa şcolară e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate activităţilor sportive.



    Una peste alta, un peisaj deprimant al României educate”, cum sună titlul, brevetat acum mulţi ani, al unui program lansat de preşedintele Klaus Iohannis, el însuşi profesor de fizică, la Sibiu (centru), înainte de a fi intrat în politică.