Reducerea
cheltuielilor publice
Coaliţia la
guvernare în România a decis modul în care vor fi scăzute cheltuielile publice,
demers impus de deficitul bugetar prea mare, iar executivul l-a transpus într-o
ordonanţă de urgenţă adoptată vineri. Potrivit acesteia, instituţiile de stat
trebuie să scadă cu 10% cheltuielile cu bunuri şi servicii, vor fi diminuate cu
50% posturile de consilieri în aparatul
demnitarilor publici, iar o persoană nu va putea deţine mai mult de două mandate
în consiliile de administraţie ale companiilor naţionale sau ale altor
instituţii publice. Totodată, sunt suspendate, în acest an, angajările în instituţiile
şi autorităţile publice, cu excepţia domeniilor sănătăţii şi educaţiei. Din
aprilie 2020, România se află în procedură de deficit excesiv, întrucât acesta
a depăşit în 2019 pragul de 3% din PIB stabilit în cadrul Pactului de
Stabilitate şi Creştere. Începând cu anul 2021, deficitul bugetar a intrat pe o
traiectorie de ajustare în linie cu recomandarea UE, dar se află încă la un
nivel foarte ridicat. Măsurile prevăzute în ordonanţa adoptată vineri vor aduce
economii la buget de peste 5 miliarde de lei, echivalentul a 1 miliard de euro.
Protest al angajaţilor
din învăţământ
Angajaţii din învăţământ
au organizat, la mijlocul săptămânii, un marş de protest, pe traseul ce leagă
sediul Guvernului de Parlament. Au participat profesori şi învăţători, personal nedidactic şi didactic auxiliar. Principalele
federaţii sindicale din domeniu cer majorarea salariilor cadrelor didactice în
conformitate cu importanţa socială a muncii prestate şi vor ca salariul
profesorului debutant să fie cel puţin egal cu cel mediu brut pe economie.
Protestatarii mai solicită indexarea anuală a salariilor cu rata inflaţiei,
plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi
nedidactic şi acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă personalului din
învăţământ. Pe lista revendicărilor se mai află decontarea navetei, plata
indemnizaţiei de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar şi
compensarea financiară a concediului neefectuat. Sindicatele din educaţie cer,
totodată, creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ pentru îmbunătăţirea
bazei materiale şi a infrastructurii. Ele ameninţă cu declanşarea grevei
generale.
Legile
educaţiei, adoptate de deputaţi
Deputaţii români
au votat pachetul de legi despre care iniţiatorul, ministerul Educaţiei, spune
că ţintesc problemele cronice ale sistemului, între care cele mai presante sunt
abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional. Potrivit ministrului Ligia Deca,
investiţiile, prioritizarea zonelor defavorizate la alocările bugetare şi
măsurile care vizează succesul pe întregul parcurs educaţional sunt piloni ai
acestui pachet legislativ. În privinţa învăţământului preuniversitar, e
prevăzută posibilitatea ca liceele să opteze pentru un examen suplimentar, pe
lângă evaluarea naţională, în vederea ocupării a jumătate din locuri. Totodată,
religia devine disciplină opţională la bacalaureat, este extins programul de
rechizite pentru elevii din medii defavorizate şi este introdus un plan
naţional de combatere a violenţei în şcoli. Sunt schimbări şi în învăţământul
universitar. Nu în ultimul rând, sunt prevăzute amenzi mari pentru persoanele
care cumpără sau vând lucrări ştiinţifice, referate, lucrări pentru examenele
de evaluare, precum şi de finalizare a studiilor universitare de licenţă,
masterat şi doctorat.
România, pilon
al securităţii cibernetice europene
La Bucureşti a
fost inaugurat, săptămâna aceasta, noul Centru european de competenţe în materie
de securitate cibernetică. El are ca scop să sprijine inovarea şi politica
industrială în domeniul securităţii cibernetice şi să dezvolte şi să coordoneze
proiectele UE în materie de securitate cibernetică. Centrul va gestiona
proiecte privind centrele de operaţiuni pentru securitate, în cadrul propunerii
Comisiei de instituire a unui scut cibernetic european, şi va colabora cu o
reţea de centre naţionale de coordonare în scopul creării unui ecosistem pentru
inovare şi competitivitate în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.
Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a declarat că securitatea
cibernetică este o prioritate esenţială, iar protejarea suveranităţii digitale
a Uniunii Europene necesită eforturi comune. Centrul european de competenţe în
materie de securitate cibernetică reuneşte resurse şi experţi de nivel înalt
din întreaga UE pentru a dezvolta soluţii inovatoare la ameninţările
cibernetice şi pentru a ne spori rezilienţa la atacuri. Lucrând împreună, putem
construi o lume digitală mai sigură şi mai securizată pentru toţi europenii, a
subliniat oficialul de la Bruxelles.
Triplă
aniversare: Ziua Independenţei, Ziua Regalităţii şi Ziua Europei
Pe 10 mai,
România a marcat, prin ceremonii militare şi religioase, Ziua Independenţei Naţionale.
În 1877, pe 10 mai, Principele Carol I a semnat Proclamaţia de Independenţă a
României faţă de Imperiul Otoman, conferindu-i astfel putere de lege. Patru ani
mai târziu, pe 10 mai 1881, Carol I era încoronat Rege al României. Ceea ce
este sărbătorită ca Zi a Regalităţii a fost zi naţională până la venirea
comuniştilor la putere. Pe 9 mai a fost marcată Ziua Europei. Într-un mesaj
transmis cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că Europa nu
este un bun câştigat, ci trebuie protejată continuu, în contextul în care sunt
ameninţate valorile aflate la baza păcii mondiale de după Al Doilea Război
Mondial, iar la nivel global există o tendinţă de fragmentare şi reaşezare geopolitică.
Protejând Europa, ne protejăm pe noi, securitatea şi prosperitatea noastră.
Soluţiile europene pentru provocările actuale sunt soluţii pentru viitorul
cetăţenilor noştri, a subliniat liderul de la Bucureşti. El şi-a exprimat
încrederea că sprijinul cetăţenilor români pentru Uniunea Europeană şi pentru
valorile fundamentale europene va rămâne de neclintit.
