Radio România Internațional

Tag: Putin

  • Reacţii la bombardarea masivă a Ucrainei

    Reacţii la bombardarea masivă a Ucrainei

    Pare greu de
    crezut, dar Rusia lui Putin reuşeşte, prin acţiunile sale, să mobilizeze, în continuare,
    resursele de indignare ale lumii civilizate, ce păreau epuizate după invazia
    ilegală şi nejustificată a Ucrainei şi atrocităţile şi abuzurile comise de militarii
    ruşi în această ţară. Moscova a lansat, luni, zeci de rachete şi drone
    sinucigaşe de fabricaţie iraniană asupra capitalei Kiev şi altor mari oraşe din
    Ucraina, ucigând şi rănind numeroşi civili.

    Agenţia Reuters a notat că atacuri
    la aşa o scară împotriva oraşelor ucrainene s-au mai înregistrat doar în
    primele zile de război. De asemenea, ruşii au vizat obiective de infrastructură
    civilă, lăsând o parte din Ucraina fără electricitate, apă sau încălzire şi
    cauzând întreruperea livrărilor de curent electric către Uniunea Europeană. Atacurile
    au survenit la trei zile după ce o explozie puternică a avariat podul de peste
    strâmtoarea Kerci care leagă Rusia de Crimeea ocupată, explozie atribuită de
    Moscova Kievului.

    Preşedintele Vladimir Putin a declarat că bombardamentele
    reprezintă un răspuns la ceea ce a numit atacul terorist al Ucrainei şi a
    ameninţat, totodată, cu noi acte de acest gen.


    Condamn cu fermitate atacurile
    oribile cu rachete ale Rusiei asupra oraşelor şi infrastructurii civile din
    Ucraina. Uciderea oamenilor nevinovaţi trebuie să înceteze. Vom continua să
    sprijinim Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii Kremlinului’    , a reacţionat
    preşedintele României, Klaus Iohannis.


    Şi prim-ministrul Nicolae Ciucă a
    condamnat atacurile masive ale Rusiei şi a subliniat că aceste acţiuni
    reprezintă ‘crime de război’ care încalcă Carta ONU.

    Uniunea Europeană a
    denunţat ceea a numit o nouă crimă de război comisă de Rusia, stat care,
    potrivit preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, reprezintă teroarea şi
    brutalitatea. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a scris pe
    Twitter că atacurile nediscriminatorii asupra civililor reprezintă crime de
    război. Şi preşedintele american Joe Biden a denunţat atacurile şi a promis că
    Statele Unite îi vor livra Ucrainei sisteme performante de apărare antiaeriană.
    Marea Britanie a calificat atacurile drept inacceptabile, iar Franţa a vorbit
    despre o crimă de război. Rusia a demonstrat, încă o dată, că este un stat
    terorist, a declarat, la tribuna Naţiunilor Unite, ambasadorul ucrainean la ONU.
    Secretarul general al ONU, António Guterres, a calificat bombardamentele de
    luni din Ucraina drept o nouă escaladare, inacceptabilă, a războiului pentru
    care plătesc civilii.


    Amintim, pe de altă parte, că trei dintre rachetele lansate
    de ruşi au survolat şi teritoriul Republicii Moldova, situată între România şi
    Ucraina. Chişinăul a catalogat încălcarea spaţiului său aerian drept
    inacceptabilă şi a cerut încetarea imediată a bombardamentelor asupra Ucrainei.


  • Dezintegrare

    Dezintegrare

    Războiul Rusiei
    împotriva Ucrainei a trecut de 200 de zile și se petrec tot felul de lucruri
    ciudate: un gazoduct explodează sub mare, Putin împlinește 70 de ani, podul ce
    unea Crimeea de Rusia, care o anexase în 2014, a sărit în aer. Previzibile au
    fost succesul Ucrainei pe câmpul de luptă deschis de ruși pe teritoriul său și
    declanșarea mobilizării, fie și parțiale, în Rusia. Chiar și Premiul Nobel
    pentru pace este normal să meargă la organizații neguvernamentale care luptă
    împotriva regimurilor de tip dictatorial agresiv.

    Într-un sens larg și
    cuprinzător, toate acestea semnalează dezintegrarea sistemului care a generat
    un război de agresiune, cu efecte incredibile asupra relațiilor internaționale.
    Și există perspective evidente ca această dezintegrare să se ducă departe, în
    sfere care să afecteze existența chiar a Rusiei, care este o federație.

    Exportul
    de grâne și alte alimente din Ucraina spre țări din întreaga lume, mai ales din
    Africa, se ridică la cifre impresionante, dar a fost grav afectat, chiar blocat
    de acțiunea Rusiei în Marea Neagră. Cele două gazoducte Nord Stream din Baltică
    leagă Europa de Rusia. Activitatea se redusese masiv, dar acum vulcani
    subterani de gaz din aceste conducte ies la suprafața mării și se eliberează în
    atmosferă.

    Cea mai mare centrală nucleară din Europa se află în Ucraina, la Zaporojie,
    și de câteva luni este sub controlul armatei ruse invadatoare. Cum aceeași
    armată a săpat tranșee în câmpul radioactiv de la Cernobîl, ocupat la începutul
    invaziei, este de așteptat ca tratamentul sensibilelor echipamente nucleare să
    nu fie unul adecvat.

    În plus, amenințarea nucleară rusească este directă și
    explicită. Conducerea de la Moscova, în frunte cu președintele și continuând cu
    oamenii de influență, agită intens amenințarea cu arma nucleară, demonstrând o
    crasă necunoaștere a impactului acesteia.     De decenii armele nucleare nu au
    folosit decât la un echilibru al forțelor între aceleași două forțe, Uniunea
    Sovietică de atunci, și restul lumii, democratice, mai ales SUA, Canada și
    țările vest-europene.

    Fiind un lucrător
    al KGB, serviciile secrete rusești, actualul lider rus ar trebui să știe că
    formula nucleară nu prea lasă loc de salvare a vieții pe Pământ. Altfel spus,
    atacul, răspunsurile și contra-răspunsurile nucleare duc la distrugere totală.
    Invocarea formulei sinucigașe, ca formulă de succes în război, denotă o mare
    disperare în rândurile conducerii ruse, referitor la evoluția războiului din
    Ucraina. Cel mai tare se vede această disperare în decizia de lansare a
    mobilizării parțiale în Rusia. Deși se vorbea de o simplă operațiune
    specială, cu implicare redusă, cu voluntari și profesioniști, cu țeluri
    generale și confuze, situația din teatrul de război obligă Moscova să apeleze
    la oamenii obișnuiți. Ori, aceștia sunt chemați la arme doar în caz de pericol
    maxim pentru Rusia, în primul rând dacă Rusia ar fi fost atacată din afara
    granițelor și armata profesionistă nu ar mai fi făcut față.

    Războiul
    contemporan nu se duce cu mulțimi ce mânuiesc puști. A lansa o astfel de
    formulă demonstrează confuzia din rândul decidenților ruși, a analizei pe care
    aceștia o pot oferi. Arată și cât prețuiesc liderii viața cetățenilor lor, în
    Rusia, arată și starea armatei ruse, prost echipată, nepregătită, fără
    concepții și strategii. De fapt, așa a fost întregul război declanșat de
    invadarea Ucrainei de către Rusia: fără motiv, fără obiective concrete, pus pe
    distrugere, fără vreo apreciere pentru viață, cu morți, cât mai mulți morți și
    de o parte și de alta.

    Prin mobilizare, Moscova aduce războiul în mijlocul
    societății ruse, îl face o realitate a statului și pune moartea la masă cu
    orice cetățean din Rusia. Reacția populară la această măsură este departe de
    imaginile prezentate de propaganda rusă. Dincolo de tinerii, mai degrabă
    minori, care îl aclamă pe președinte, avem mame care nu își vor copii omorâți
    în Ucraina și spun clar că Rusia nu a fost atacată de nimeni. Și mai sunt
    cozile uriașe la ieșirea din Rusia, mai ales a tinerilor ce riscă să fie
    chemați să moară pentru țară într-o vreme când pentru așa ceva se
    trăiește.

  • Ascumbuseari, niascumbuseari, imobilizari

    Ascumbuseari, niascumbuseari, imobilizari

    Acă şi parţială, ascumbusearea dimăndată de Putin, adusi polimlu tru Rusia. Aşe, aţelli cari era hăzări s’aproaki minduerli a aţilui di ma ninti agentu KGB suntu băgaţ dinitea a căbilillei tra s’cănoască ndreptu averlu a vătămătoru ţi li faţi polimlu. S’agiundzi aşi anaparti di fumlu a propagandăllei şi iasi tu videală un averu lăhtărosu. “Operaţiunea speţială” easti, neise, un polimu de agresiune, ună atacă ali Rusie contra a unlui stat independent, Ucraina. Ici ţiva nu poati s’justifica un polimu, ici ţiva şi vărnu nu poati s’exighisească căţe Rusia u aputrusi militar Ucraina. Cara vărnu, maxus ditu Rusia, aproaki şi da ndriptate a furñiiloru ca ti ciudie spusi pănă tora, va s’poată tora, s’yină ma aproapea de realitatea di pi frontu. Va s’veadă, cu arma tru mână, câtă valoari au abearaţiile propagandistiţi. Năilli ascumbusiţ va lli-acaţă, atumţea, niascumbusearea, nica şi imobilizarea.



    Atea ditu soni ascumbuseari ti frontul ditu Ucraina ari un efectu practic cabaia ñicu ama un impactu de imagine lăhtărosu. Acţiunile externe ali Uniuni Sovietiţi, ditu Afganistan ică Siria, nu feaţiră apel la ascumbusearia naţională. Acă toarăli a aluştoru acţiuni militari s’dukea ahădosu tru societatea sovietică, eale nu eara aduse tru muabetea internă, eara tricute la acţiuni internaţionaliste şi lipsea s’hib aprukeati, Tora s’dişcllidu porţăli a unei muabeti. Ună muabeti controlată sumu tuti formele, ama tora himu tru altu kiro, cu alti prinţipii internaţionale s’vehiculeadză fără sinuri.



    Tinirlli voru altuţiva, nu să s’ducă pi un frontu fără scupo, izolarea numata easti di căuli iar autarhilli funcţionează fără asigurari. Efectul fu dukitu ună ş-ună, s-vidzu di analtu ditu ţeruri. Easti zborlu ti codzli babageaani la fudzearea ditu Rusia, iara azboiurli cu idyiulu scupo yilipsiră ţerlu a Apirităllei. Alţălli, ma puţin purdoţ, işiră pi geadei, mutară capu. Elli nu suntu privilegiaţlli a regimlui, nu au iu s’fugă şi niţi nu vor s’facă aesta. Elli nu lu-andrupăscu Putin şi vor s’băneadză tru văsilFură tu ună catandisi viţină cu indiferenţa ama, tora, perspectiva ti ancorporari ti polimlu ditu Ucraina îlli ascumbuseasti s’mută capu. Aestă parei creaşti dzuuă di dzuuă şi va s’agiungă opoziţia activă şi informată ditu Rusia. Easti multu pţănu di căuli ca el s’aibă şi ună hăiri reală tru echilibrul a putearillei, tru un interval de kiro aprukeabilu. Dipu multă eficenţă nu tăxeaşti apofasea emfatică tra s’ascumbusească tiniramea combatantă tra s’alumtă tru Ucraina. Aeşti tiniri ş’feaţiră ună altă miră, anviţară şi lucrară tra s’băneadză şi s’cilăstăsească tru ună societate democratică, tru ună economie concurenţială, iu armata easti ună zănati, cu plată şi pregătire speţială.



    Ascumbusearea, s’hibă ea şi parţială, nu ari hăiri şi niţi nu poate s’hibă exighisită tru secolu XXI, cându polimili, nica şi ateali convenţionale, numata s’duc tru tranşee, cu oamini pidipsiţ, cu ună tufeki tru mână, cu zorea tra s’aproaki riscul tra ş’keară bana ti ună problemă cari putea shibă ndreaptă iriñeaticu. S’pitreţ oamiñilli tru bătearea a armelor sofisticate, moderne, spuni ună nitiñiseari a banăllei cetăţeañiloru işiş, pi cari lipsea să-lli apărăe, ama şi slaba dotari tru ahtări arme a forţelor ruse, cari llia oamiñilli cu zorea tra s’agiungă “carne de tun”. Conceptul easti alătusitu şi criminal. Patria rusă nu easti tru piriclliu, maca ea u aputrusi Ucraina, armatele xeani nu suntu etimi s’atacă, ama să s’veaglle de Rusia, vărnu nu va tra s’llia ditu loclu ali Federaţie Ruse, căţe Rusia aputruseaşti şi alikeaşti teritorii anaparti di sinurli pi cari li apruke şi tută lumea li pricunuscu. Rusia nu easti tru ună catastisi lăhtărsită, discursurli şi declaraţiile belicoase yin di Moscova şi nu di la vără inamic iluzoriu, arcat pi păzarea ali informaţiei de propagandă.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Mobilizare, demobilizare, imobilizare

    Mobilizare, demobilizare, imobilizare


    Chiar şi parţială, mobilizarea anunţată de Putin, a adus
    războiul în Rusia. Astfel, cei care ar fi fost dispuşi să aclame ideile
    fostului agent KGB sunt puşi în faţa posibilităţii de a cunoaşte direct
    realitatea ucigătoare a războiului. Se ajunge astfel dincolo de fumul
    propagandei şi se descoperă o realitate atroce. Operaţiunea specială este, de
    fapt, un război de agresiune, un atac al Rusiei împotriva unui stat
    independent, Ucraina. Nimic nu poate justifica un război, nimic şi nimeni nu
    poate explica de ce Rusia a atacat militar Ucraina. Dacă cineva, mai ales din
    Rusia, acceptă şi dă dreptate straniilor motive invocate până în prezent, va
    putea acum, să vină mai aproape de realitatea din teren. Va vedea, cu arma în
    mână, câtă valoarea au aberaţiile propagandistice. Noii mobilizaţi vor fi
    cuprinşi, atunci, de demobilizare, sau chiar imobilizare.

    Recenta mobilizare
    pentru frontul din Ucraina are un efect practic extrem de mic dar un impact de
    imagine catastrofal. Acţiunile externe ale Uniunii Sovietice, din Afganistan
    sau Siria, nu au făcut apel la mobilizarea naţională. Deşi urmele acestor
    acţiuni militare se simţeau profund în societatea sovietică, ele nu erau aduse
    în discuţia internă, erau trecute la acţiuni internaţionaliste şi trebuiau
    acceptate. Acum se deschid porţile unei discuţii. O discuţie controlată sub
    toate formele, dar acum suntem în alte vremuri, alte principii internaţionale
    se vehiculează fără frontiere.

    Tinerii îşi doresc altceva, nu să meargă pe un
    front fără scop, izolarea nu mai este posibilă iar autarhii funcţionează fără
    asigurare. Efectul a fost sesizat imediat, s-a văzut din ceruri. Este vorba de
    cozile uriaşe la fuga din Rusia, iar zborurile cu acelaşi scop au iluminat
    cerul Răsăritului. Alţii, mai puţin laşi, au ieşit în stradă, au protestat. Ei
    nu sunt privilegiaţii regimului, nu au unde să fugă şi nici nu vor să facă asta.
    Ei nu îl susţin pe Putin şi vor să trăiască în ţara lor. Au fost într-o stare
    vecină cu indiferenţa dar, acum, perspectiva încorporării pentru războiul din
    Ucraina îi mobilizează să protesteze. Acest grup creşte pe zi ce trece şi va
    deveni opoziţia activă şi informată din Rusia. Este prea puţin probabil ca el
    să aibă şi o eficienţă reală în echilibrul puterii, într-un interval de timp
    acceptabil. Prea multă eficenţă nu promite decizia emfatică de a mobiliza
    tineretul combatant pentru a lupta în Ucraina. Aceşti tineri şi-au făurit un
    alt destin, au învăţat şi au muncit pentru a trăi şi a activa într-o societate
    democratică, într-o economie concurenţială, unde armata este o meserie, cu
    plată şi pregătire specială.

    Mobilizarea, fie ea şi parţială, nu are eficienţă
    şi nici nu poate fi explicată în secolul XXI, când războaiele, chiar şi cele
    convenţionale, nu se mai duc în tranşee, cu oameni chinuiţi, cu o puşcă în
    mână, obigaţi să accepte riscul de a-şi pierde viaţa pentru un problemă care
    putea fi soluţionată şi paşnic. A trimite oamenii în bătaia armelor
    sofisticate, moderne, arată o desconsiderare a vieţii propriilor cetăţeni, pe
    care ar fi trebuit să îi apere, dar şi slaba dotare in astfel de arme a
    forţelor ruse, care ia oamenii cu forţa pentru a deveni carne de tun.
    Conceptul este eronat şi criminal. Patria rusă nu este în pericol, devreme ce
    ea a atacat Ucraina, armatele străine nu stau gata să atace, ci să se apere de
    Rusia, nimeni nu pofteşte la pământul Federaţiei Ruse, ci Rusia ocupă şi ataşează
    teritorii de dincolo de graniţele pe care le-a acceptat şi toată lumea le-a
    recunoscut. Rusia nu se află într-o situaţie disperată, discursurile şi
    declaraţiile belicoase vin de la Moscova şi nu de la vreun inamic iluzoriu,
    aruncat pe piaţa informaţiei de propagandă.



  • September 23, 2022

    September 23, 2022

    VISIT Romanian president Klaus Iohannis is today meeting Romanian
    entrepreneurs in Silicon Valley, USA. Iohannis earlier met members of the
    Romanian community on the West Coast and told them that Romania is in a
    complicated situation created by the war in neighboring Ukraine, but the
    country is doing well and the economy is growing. According to Iohannis,
    Romania has received nearly 2 million and a half refugees from that country and
    has eased Ukraine’s grain exports. 60% of Ukraine’s grain exports have so far
    been done via Romania and we are making efforts to increase this quantity -
    Iohannis said. He said the almost 450 thousand Romanians who are living in the
    USA are making an extraordinarily important bridge between the two countries.
    The community of Romanians in the USA is the fifth largest after those from Italy,
    Britain and Germany. We recall that on Tuesday and Wednesday Iohannis headed
    the Romanian delegation attending the UN General Assembly.








    MANDATE Romania’s Foreign Minister Bogdan Aurescu has handed over the
    mandate of the presidency of Community of Democracies to the Foreign Minister of
    Canada, Melanie Joly during a ceremony held in New York on the sidelines of the
    UN General Assembly. Aurescu reviewed the highlights of the three-year mandate
    of the Romanian presidency adding that during these three years, democracies,
    human and international rights faced a lot of challenges, such as the Covid-19
    pandemic and the unjustified military aggression against Ukraine. According to
    him, under the Romanian presidency and with his support, a group of member
    states on February 24th endorsed a declaration voicing their support
    for the democracy, sovereignty and territorial integrity of Ukraine within its
    internationally-recognized borders. At the same time the signatory countries
    have firmly condemned the ongoing Russian aggression against Ukraine and have
    unequivocally voiced their support for the Ukrainian people in its democratic
    aspirations.






    WAR
    Ukrainian president
    Volodymyr Zelensky has called on Russians to resist the partial military mobilisation
    announced by president Putin. According to Zelensky, 55 thousand Russian troops
    have been killed in this war. Want more? No? Then protest, fight back, run
    away or surrender to the Ukrainian army, Zelensky says in a video message in
    Russian language. He has accused the Russian citizens they are accomplices to
    the crimes their troops are committing against the Ukrainians. Clashes between
    the two armies have carried on both in the south and eastern Ukraine. In another
    development, four regions in southern and eastern Ukraine, under Moscow’s total
    and partial control, are to vote in a referendum to join Russia until Tuesday.
    The polls, hastily organised after being announced this week have been widely
    condemned in the west as illegitimate.






    FOOTBALL Romania’s national eleven is tonight playing Finland in an away
    game counting towards Group 3 in the Nations’ B League. On Monday, the
    Romanians will be up against Bosnia in Bucharest, their last match in the group.
    Some newspapers in Bucharest say this could be our national side’s last match
    with selector Edward Iordanescu at the helm due to their poor performances in
    the league, where Romania ranks last with only one win and three defeats, after
    Finland, Montenegro and Bosnia.








    REFUGEES Sources with the General Inspectorate of the Romanian Border
    Police have announced that 82,152 persons entered Romania on Thursday, of whom
    10,594 are Ukrainian nationals, 5.4% as compared to the previous day. According
    to the same sources since February 10 this year, two weeks before the Russian
    invasion, 2,388,009 Ukrainians have entered Romania.






    (bill)

  • Efecte ale aprecierii dolarului

    Efecte ale aprecierii dolarului

    Dolarul american a atins cea mai mare cotație din
    istorie, în raport cu leul romanesc, depăşind pragul psihologic de 5 lei. Joi,
    moneda americană, era mai scumpă decat cea europeană, iar un euro era cotat, oficial,
    la 4,94 de lei. Cursul afișat de Banca Naţională a României (BNR) este un
    indicator de factori multipli, de la contextul politic internaţional până la
    nivelul de încredere de pe pieţele internaţionale. Trebuie spus însă, că Banca Centrală
    de la Bucureşti calculează cursul de schimb dolar-american-leu în funcţie de
    cotaţiile internaţionale dintre euro şi dolar, la fel ca în cazul altor valute,
    iar moneda unică europeană a pierdut teren în faţa dolarului american, deoarece
    investitorii se tem că economia Uniunii Europene ar putea avea de suferit din
    cauza evoluţiilor legate de războiul din Ucraina. Turbulenţele
    pe piaţa valutară s-au amplificat după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin legat de
    mobilizarea parţială a rezerviştilor, care deschide calea pentru o escaladare majoră a
    conflictului. Războiul a ajuns în a şaptea lună, iar Moscova pierde teren pe
    câmpul de luptă.

    În mod tradiţional, dolarul american este considerat o monedă
    de refugiu de către investitori, care au mai multă încredere în rezilienţa
    economiei Statelor Unite. Mai mult, Rezerva Federală Americană, adică Banca
    Centrală a Statelor Unite, are un program mai agresiv de creştere a dobânzii
    decât Banca Centrală Europeană în lupta cu inflaţia, care a atins niveluri alarmante.
    Creşterea
    dolarului peste pragul de 5 lei aduce un câştig nesperat celor care şi–au păstrat economiile în dolari, precum şi
    companiilor cu exporturi în SUA sau în alte ţări unde multe tranzacţii sunt
    exprimate în dolari.

    Pe de altă parte, creşterea cursului leu/dolar scumpeşte
    importurile României în dolari, adâncind deficitul comercial şi deficitul de
    cont curent şi aducând inflaţie importată. Şi firmele cu credite în dolari sunt
    afectate de creşterea cursului. În țară,
    efectele se vor resimţi în special pe zona importurilor de materii prime,
    inclusiv de petrol şi cel mai probabil se vor vedea ulterior şi în preţurile la
    pompă ale carburanţilor, chiar dacă în ultima perioadă au fost anunțate mici
    reduceri, în special la benzină, ca efect al faptului că petrolul s-a ieftinit
    uşor pe pieţele internaţionale. Va fi, de asemenea, o presiune pe preţurile
    importurilor dintr-o serie de ţări din afara Uniunii Europene, în special din
    Statele Unite, inclusiv şi mai ales pe zona de maşini sau echipamente
    electrice. În sfârşit, inclusiv călătoriile şi vacanţele în anumite ţări,
    printre care şi destinaţii preferate de români, ca Egiptul şi Turcia, vor fi
    probabil mai costisitoare. În zona indicatorilor macroeconomici, aprecierea
    dolarului se va vedea în creşterea costurilor împrumuturilor statului în moneda
    americană, dar şi a ponderii în Produsul Intern Brut a datoriei externe.


  • September 10, 2022 UPDATE

    September 10, 2022 UPDATE


    KING Senior British MPs Saturday swore an oath of allegiance to King Charles III, officially proclaimed king by the Accession Council,a body convened to confirm the new British monarchs throughout history. Both chambers of the British Parliament held special sessions, so that lawmakers may honour the Queen. Thousands have gathered in front of Buckingham Palace, the main residence of British monarchs in London, to pay tribute to Queen Elizabeth II, who passed away on Thursday, aged 96, at Balmoral Castle in Scotland. King Charles III confirmed that the day of the Queens funeral will be a banking holiday in the United Kingdom. The funeral will take place at Westminster Abbey in London, on Monday, 19 September. The Queens coffin will be brought to Edinburgh on Sunday and later on to London, where the Queen will lie in state at Westminster Hall. After the service, which will be attended by heads of state and government from around the world, the Queens coffin will be taken to Saint Georges Chapel at Windsor Castle, where the Queen is to be buried.



    ENERGY EU energy ministers voiced support for emergency measures in response to the energy crisis, and even mentioned price capping for natural gas imports. At Fridays extraordinary meeting in Brussels, officials for the 27 Member States agreed that a “unified approach” was needed to address the rise in energy prices caused by Russias invasion in Ukraine. They gave the European Commission several days to come up with a solid and concrete plan, said the Czech industry minister Jozef Sikela, whose country holds the rotating presidency of the Union. Romania, which was represented by the energy minister, Virgil Popescu, pleaded for measures such as a price cap on Russian gas imports or an EU-wide platform for the joint procurement of natural gas. As for cutting down consumption, Bucharest said this should be voluntary, depending on national capacities and market developments.



    FLIGHTS The national airline TAROM Saturday scheduled 2 additional flights to Greece to repatriate the Romanian passengers abandoned by the low-cost operator Blue Air, which announced it lacked funding even for fuel. TAROM has so far organised 4 other special flights, to Israel, Greece, Cyprus and Spain. Several thousand Romanians have been stranded in international airports since Tuesday night, when Blue Air announced it was suspending flights. Although the authorities have unfrozen the accounts of the airline, which had excessive debts to the Romanian state, Blue Air said it would only resume flights on 10 October. The transport minister Sorin Grindeanu urged Blue Air customers to try to find other options to return, and pointed out TAROM could not replace all the flights that had been cancelled. In 2020, during the COVID pandemic, Blue Air took out a state-guaranteed loan of over EUR 60 mln. This summer, it was fined EUR 2 mln by the Consumer Protection Authority, for cancelling over 11,000 flights in 2021 and 2022. Blue Airs current estimated debts amount to EUR 230 mln.



    UKRAINE Romania and 3 other EU member states (Greece, Poland and Lithuania) call on the European Commission to grant them exemptions from the budget deficit rules, with respect to military expenditure, in order to be able to make the investments required after the Russian invasion in Ukraine. They want this expenditure excluded from the deficit calculation, so that the 3% of GDP ceiling required by the EU may be observed. The 4 countries argue that this would help them mitigate the risks facing the Union. Meanwhile, a report made public by the World Bank, the Ukrainian government and the European Commission indicates that Ukraines reconstruction after the Russian invasion may cost around USD 350 bln, with figures set to increase in the coming months, as the war continues. According to the report, reconstruction and revamping needs in the social, industrial and infrastructure fields are 1.5 times higher than Ukraines GDP in 2021. Russias aggression had caused direct damages of over USD 97 bln by 1 June, with the most affected areas including housing (40% of the total damages), transports (31%), trade and industry (10%). The regions of Donetsk, Luhansk and Kharkiv are the most heavily hit, followed by Kyiv, Chernihiv and Zaporizhzhia.



    RUSSIA A number of Russian Deputies from the Sankt-Petersburg area were summoned to the police after requesting the impeachment of president Vladimir Putin for high treason, in relation to the Russian aggression in Ukraine. In a rare show of dissent, they called on Russias parliament to impeach the president for the death of Russian youth sent to war, for Russias economic downturn and brain drain, and for NATOs eastward expansion. Not least, they argued, the invasion of Ukraine had the opposite effects to those expected by Moscow. (AMP)


  • August, 16, 2022

    August, 16, 2022

    MEDAL Romanian swimmer David Popovici won gold in the 200
    meter freestyle race of the European Aquatics Championships in Rome. Popvici,
    17, the world’s en titre champion, ended the race in one minute, 42 seconds and
    97 hundredths, a new world and European record. We recall that Popovici also
    walked away with gold from the 100 and 200 meter freestyle races of the World
    Championships in Budapest. The Romanian swimmer also got the title on Saturday
    night in the 100 meter freestyle race with a new world record of 46 seconds and
    86 hundredths. The Romanian swimmer is also expected to run in the 400 meter
    race on Wednesday.






    BUDGET The government in Bucharest is this week preparing the first budget adjustment
    in 2022, which has been described by the country’s Prime Minister Nicolae Ciuca
    as positive. The Ministries of Finance, Labour and European Projects are to get
    more money and so are the Ministries of Healthcare, Energy, Transport, Justice
    and Agriculture. The Ministries of the Interior, the Environment and Culture have
    seen their funds trimmed as Finance Minister Adrian Caciu has announced that a
    key priority are the measures the Executive has taken in order to boost the economy
    and support the citizens against the backdrop of a soaring inflation rate. Among
    the aforementioned measures there are a support scheme aimed at offsetting
    growing prices in gas and electricity, state subsidies for fuel consumption in
    agriculture as well as credits for farmers. Under the new measures consolidated
    budget deficit is estimated to exceed 16 billion euros, which account for 5.8%
    of the GDP.










    EXAM Roughly 35 thousand students are presently taking the national
    baccalaureate exam in the autumn session, which kicks off today. 22 thousand of
    them have graduated this year and the exam’s final results are to be made
    public on September 3rd. The success rate in the first session of this exam
    held in July stood at 75% being the highest in the past 10 years.










    BORDER Over 1, 500, 000 people, Romanian and foreign
    nationals, have crossed Romania’s borders over August 12th and 15th the General
    Border Police Inspectorate has announced today. The most intense traffic has
    been reported at Romania’s border with Hungary. 13 thousand Ukrainian nationals
    entered Romania on Monday 0.2% more than in the previous day, which brings up to
    2 million the number of refugees that have crossed into Romania since the
    beginning of the conflict in February.










    UKRAINE
    A pro-Russia
    separatist court in Donetsk, eastern Ukraine, has charged five foreign
    nationals, including a Swede, a Croat and a Brit, captured fighting alongside
    the Ukrainian forces with being mercenaries. According to Russian media the
    three could face a possible death sentence. We recall that authorities in
    Dontesk in June sentenced to death two British citizens and a Moroccan but
    didn’t apply the sentence yet. According to some reports, Ukrainian artillery
    has struck the headquarters of Russia’s shadowy Wagner paramilitary group of
    mercenaries in eastern Ukraine. The Wagner group was deployed to Crimea and
    Ukraine’s Donbas region in 2014, when Russia-backed forces ousted Ukrainian
    soldiers from areas they later declared to be part of Russia. Wagner units have
    also been deployed to Syria, Libya, Mali and the Central African Republic.
    Western intelligence links the group to Russian oligarch Yevgheny Prigozhin,
    who was dubbed Putin’s chef as his catering business has long helped President
    Putin and his armed forces.










    (bill)

  • June 30, 2022 UPDATE

    June 30, 2022 UPDATE

    NATO At the NATO summit, which ended in Madrid on Thursday, US
    president Joe Biden said the US would establish a permanent headquarters for
    the US 5th Army Corps in Poland add a rotational brigade of 3,000
    troops and 2,000 other personnel to be headquartered in Romania. Biden has also
    pledged to enhance rotational deployments in the Baltic region, deploy two
    squadrons of F-35 aircraft to the UK, station additional air defence in Germany
    and Italy and seek to increase the number of destroyers stationed in Spain. At the NATO summit in Madrid, Romanian
    president Klaus Iohannis on Thursday reiterated Romania’s support for the
    Alliance’s cooperation with the European Union. He also pledged Bucharest’s
    active support for the consolidation and deep cooperation with the partners in
    the eastern and southern neighborhoods. Iohannis has underlined that the Black
    Sea region has been a platform for the projection of Russia’s power to the
    Middle East, North Africa and the region of Sahel. President Iohannis has also
    said that Romania supports the adoption as soon as possible of a joint NATO-EU
    statement for the common approach and handling of the Ukrainian crisis. Finland
    and Sweden are to sign the NATO accession protocol on Tuesday, the alliance’s
    Secretary General Jens Stoltenberg has announced, according to Reuters. The
    protocol must be ratified by the parliaments of all 30 NATO members. On
    Wednesday, NATO endorsed a new strategic concept, which defines Russia as the
    most significant and direct threat to the allies’ security and stability.










    UKRAINE The Russian army on Thursday announced its withdrawal from the Snake
    Island, a strategic point in the Black Sea, Moscow conquered as early as the
    onset of its invasion in Ukraine. The Russian Defence Ministry has announced
    the move is a gesture of goodwill to facilitate Ukraine’s cereal exports. Kyiv
    had earlier announced the Russian troops were forced to pull out following a
    successful operation mounted by the Ukrainian forces. According to Ukraine’s
    Interior Minister Vadim Denisenko, Russia was trying to turn the island into some
    sort of aircraft-carrier fitted with defence systems, which could enable it to
    control this part of the Black Sea. According to British Prime Minister Boris
    Johnson, Russia’s withdrawal from the Snake Island proves that in the end it
    will prove impossible for Putin to hold down a country that will not accept his
    rule.










    HEAT WAVE
    The National Meteorology Agency issued a code-red alert for extreme heat for
    Thursday and Friday in 6 counties in the west and north-west of the country.
    According to weather experts, highs of 38-39 degrees Celsius will be reported
    in these counties, an absolute record for this time of the year. The rest of
    the country is mostly under orange-code alerts, for temperatures of up to 36-38
    degrees Celsius, and code-yellow alerts, for highs of 33 to 36 degrees Celsius.
    On the other hand, 18 counties in the east and centre of the country are today
    under a code-yellow alert for atmospheric instability.








    EXAMS After the appeals stage, the share of 8th-graders
    who passed the national evaluation this year is 82.4%, the Education Minister Sorin
    Cîmpeanu
    announced. The number of children who got straight As has also increased to 237. Minister Cîmpeanu said last week
    that the number of pass grades among students sitting the national evaluation
    exam reached an absolute record this year compared to the last 10 years,
    namely 82.3%, which means 122,166 children had passed the exam prior to appeals.
    Last year the figure was 5.5% smaller. The grades obtained in the national
    evaluation are the main criterion for high school admission.






    FESTIVAL The Sibiu International Theatre Festival continues in
    central Romania until the 3rd July. This year’s motto is
    Beauty. This 29th edition of the festival brings together artists
    from around the world in theatre, dance, cinema, musical, opera and circus
    performances. Concerts, book shows and exhibitions are also organized as part
    of the festival. Some of the performances taking place in cultural or
    unconventional venues can be watched on the Festival’s official website,
    digital streaming platform www.scena-digitala.ro, and on the event’s official
    Facebook page and YouTube channel.




    (bill)

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    NATO. La summitul NATO, cari s-bitisi gioi Madrid, prezidintul american Joe Biden diclară că SUA va s’thimlliusească un cartier general permanentu tră Corpul 5 di armată american tru Polonia, adăvgânda ună brigadă rotativă di 3.000 di militari și alță 2.000 di personal cari s’aibă sediul tru România. Biden ş-lo borgea, tutunăoară, s-u facă cama cu hăiri dizvărtearea rotativă tru reghiunea baltică, s’dizvărtească dauă escadroane di avioane F-35 tru Amarea Britanie, să staționeadză apărari aeriană suplimentară tru Germania și Italia și s’caftă s’crească numirlu di distrugătoare staționate tru Spania. La summitlu NATO di Madrid, prezidintul ali Românie Klaus Iohannis adusi sminti diznău ti agiutorlu ali României tră coopeararea Alianțăllei cu Uniunea Europeană. El tăxi, tutunăoară, agiutorlu activ a Bucureștiului tră anvărtuşearea și coopeararea ahăndoasă cu partenerllii ditu cartierili estiţi și sudiţi. Iohannis cundille că regiunea ali Aamarea Lae fu ună platformă tră proiecția putearillei ali Rusie cătră Orientul di Mesi, Africa di Nord și regiunea Sahel. Prezidintul Iohannis nica spusi că România andrupaşti adoptarea cât cama ntrăoară a unei diclarații comune NATO-UE tră abordarea și kivernisearea comună a crizăllei ucraineană. Finlanda și Suedia va-lu-simneadză marţă protocolu di adirare la NATO, dimăndă secretarlu general ali Alianță, Jens Stoltenberg, aşi cum dimăndă Reuters. Protocolu lipseaşti s’hibă ratificat di parlamentili a tutăloru aţiloru 30 di membri NATO. Miercuri, NATO vulusi un nău conţeptu strategic, cari u yilipseaşti Rusia ca hiinda nai cama amarea și directă fuvirseari ti securitatea și stabilitatea aliațlor.



    UCRAINA. Askerea rusă diadi hăbari gioi că s-tradzi di pi Hamunisia a Priciloru, un locu strategic ditu Amarea Lae, anăkisită di Moscova nica ditu ahurhita ali aputruseari a llei tru Ucraina. Ministerlu rus ali Apărari dimăndă că aestă minari easti un apofasi di bunăvreari tra s’licşureadză exporturile di yipturi ali Ucraină. Kievlu avea dimăndată ma ninti că a askeriloru aruşeşti lă si avea băgată ziru să s’tragă dupu ună operațiuni di succes nkisită di forțele ucrainene. Uidisitu cu ministrulu di Interne ali Ucraină, Vadim Dinisenko, Rusia minduea tra s’alăxească hamunisia tu ună turlie di portavion echipat cu sisteme di apărare, cari ălli ufilisea ti controlu aestă parti ali Amarea Lae. Uidisitu cu premierlu britanic Boris Johnson, ritrădzearea ali Rusie di pi Hamunisia a Priciloru dimonstreadză că păn tru soni va si s’veadă că easti imposibil ca Putin s’țnă ună văsilie cari nu va tra s’hibă sumu cumandu”.



    DALGA DI CĂLDURĂ Agenţia Naţională di Meteorologie apufusi ună alertă cod aroşu tră căldură extremă tră gioi şi viniri tru 6 giudiţe ditu vestul şi nord-vestul a văsiliillei. Uidisitu cu experțăll meteo, tru aesti giudiţi va s’aibă maximi di 38-39 di gradi Celsius, un record absolut tră aeatu kiro a anlui. Alantă parti a văsiliillei easti tru mare parte sum alerte cod portocaliu, tră tempearaturi di până la 36-38 di gradi Celsius, și alerte cod galbinu, tră maxime di 33 până la 36 di gradi Celsius. Di altă parte, 18 giudițe ditu estul și ţentrul a văsiliillei suntu adză sumu alertă cod galben tră instabilitate atmosferică.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Salutări ditu Ucraina

    Salutări ditu Ucraina

    Easti kirolu a vacanţilor di veară, nai pţănu tru emisfera nordică a globlui, iara elevllii bitisescu cursurile. Şi tru Ucraina măkelărită di Rusia s’bitisescu cursurile, acă multi sculii nu mata suntu ca tu kirolu di ma ninti, neise suntu maş monumenti lăhtăroasi a nibuniillei pritu polimu. Elevlli a şculiillei nr. 134 ditu Harkiv, cari s’ndridzea ti zaeafetea ti bitiseari a cursurilor, s-vidzură fără şcoală, aspartă tru şcurtu, tru protili dzăli a polimlui. Viniră, ama, tru strañili a loru di bal, şi giucară pi terenul di sport, avânda dinăpoi lăhtăroasa arvali a şcolăllei. Suntu imagini ireale ama nu pritu lăhtarea ţi u scot utu migdani, neise ana, pritu puterea pi cari u dimonstreadză, minduinda la yinitor. Cilimeañilli şi părinţăllii a lor suntu apufusiţ să znuească şcoala, va lu znuească Harkivul şi tută Ucraină. Pi pamporea ditu Marsilia iu eara cazaţi, aţelli aproapea ună ñille di arifugaţ ndreapsiră ună şcoală tră cilimeañi cari fudziră ditu văsilia a lor bombardată criminal di Rusia. Şi tru România s’dizvărtescu multe iniţiative ti duţeari ma largu a sculiillei tră cilimeañilli ucrianeni arifugaţ, i online, cu profesorllii armaşi tru văsilie, i tru sălile băgati la dispoziţie di şcolile ditu România ică alti locuri ahărdziti di autorităţ.



    Un tiniru confrate jurnalistu ucrainean, fost elev a şcolliurlor ditu Ucraina, s-mută tru ună conferinţă di presă şi ălli băgă ună ntribari a ministrului di externe al Putin, Lavrov. Andicra di tinirlu jurnalistu ucrainean, hillea al Lavrov nu feaţi studii tru Ucraina şi niti barimu tru Rusia, neise tamam tru America, văsilia pi cari Lavrov tora u fuvirseaşti cu arcarea topi, nica şi nuclear. La balurile di absolvire a hillillei a ministrului Lavrov s-giucă pi fond di muzică bună, nu pe fundal di aruvali di şcoală, afumate di explozii. La conferinţa di presă ditu Turchia, văsilie membră a NATO, jurnalistul ucrainean lu ntribă potentatul moscovit ţi nica fură aruşllii ditu Ucraina, pi ningă yiptu. Lavrov eara tru Turchia tamam tra să zburască ti blocarea şi diblocarea ti exportarea a yiptului lucratu di ucraineni, tru văsilii cari ţănu di aestă resursă alimentară. Di altă parti, gărnul easti mutat di pi agărli aputrusiti ali Ucraină tru hambarele a Rusiillei invadatoare. Idyealui cum elevllii ucraineni, agricultorllii ş-feaţiră lucărlu păn tru capu, siminară yiptulu, adunară birikeatea a diapoa iruşi aputrusiră pricili-bubulidzi, cu aftukinatli a loru ti vătămari oamiñilli, asparsiră şi furară.



    Organizaţiile internaţionale şi alţă responsabili ahuhrescu să zburască ti foamite, ti ixikea a născăntoru produse alimentare cari eara adusi ditu Ucraina. Iara polimlu ditu Ucraina agiumsi explicaţie tră multe ixiki şi crizi ţi s’veadi pisti tut tru lumi. Politicieñii şi autorităţli di lenu turlii di arada fac ună isapi dupu protili 100 di dz4li a mandatlui a lor, a activitatillei tră cari fură alepţă. Tricură 100 di dzăli, şi nica ună stămână, di la diclanşarea a invaziillei ali Rusie tru Ucraina iar isapea easti lăhtăroasă, ti nistrăxeari. Tsifrili ş-keru capacitatea di expresie iara specialiştilli canda zburăscu tru vimtu. Nica şi imaginile nă alasă fără zboară, ciudusiţ ti aţea ţi poatoi si s-facă tru aestu secol a yinitorlui, kisaţ di oroare şi ună vărtoasă dukimie di niputeari. Ti amărtie, după 110 dzăli di agresiune absurdă a unăllei ditu ateali nai cama mări puteri militare contra a unui stat indipendintu, membru al ONU, imaginile ditu Ucraina suntu maş cu aruvali, murminte şi cu aruvali-murminte. Iara apandisea la ntribarea a tinirlui jurnalist ucrainean, adresată auşlui funcţionar diplomatic sovietic, easti aplo: tut. Rusia mindueaşti s’fură tutu ali Ucraină şi ucrainenilor tuti, bana, tricutlu şi yinitorlu, ndreptul la existenţă, limba şi adiţli, resursili di iţi turlie, loclu, oamiñilli, mullerli, cilimeañilli şi bărbaţllii, va s-lliu xanangrăpsească istoria şi planurile.



    Şi, cu tuti zñiili fapti nica şi cu vătămări, siminate di ruşi tru Ucraina, agrşearea a comunitatillei internaţională, cari pari că s’nviţă cu atrocităţle fapti, ditu Ucraina nă yin imagini di bană muşeată şi normală. Tinirlii valseadză pi aruvali, tru oara multu cu anami anda s’bitiseaşti anlu scularu, cântă diadunu cu Pink Floyd, şi s’minduescu, cu nămuzi, la znuearea a văsiliillei, a banăllei, a şcolliurlor, a agărloru, a yinitorlui.




    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Salutări din Ucraina

    Salutări din Ucraina

    E vremea vacanţelor de vară, cel puţin în emisfera nordică a globului, iar elevii încheie cursurile. Şi în Ucraina măcelărită de Rusia se încheie cursurile, chiar dacă multe şcoli nu mai sunt decât monumente sinistre ale demenţei războinice. Elevii şcolii nr. 134 din Harkiv, care se pregăteau de balul de încheiere a cursurilor, s-au trezit fără şcoală, distrusă în februarie, în primele zile ale războiului. Au venit, totuşi, în hainele lor de bal, şi au dansat pe terenul de sport, având ca fundal teribila ruină a şcolii. Sunt imagini ireale dar nu prin grozăvia pe care o evocă, ci prin puterea pe care o demonstrează, gândind la viitor. Copii şi părinţii lor sunt hotărâţi să refacă şcoala, vor reface Harkivul şi întreaga Ucraină. Pe vaporul din Marsilia unde erau cazaţi, cei aproape o mie de refugiaţi ucraineni au organizat o şcoală pentru copiii care au fugit din ţara lor bombardată criminal de Rusia. Şi în România se desfăşoară multe iniţiative de continuare a şcolii pentru copiii ucrianeni refugiaţi, fie online, cu profesorii rămaşi în ţară, fie în sălile puse la dispoziţie de şcolile din România sau alte spaţii oferite de autorităţi.



    Un tânăr confrate jurnalist ucrainean, fost elev al şcolilor din Ucraina, s-a ridicat într-o conferinţă de presă şi i-a pus o întrebare ministrului de externe al lui Putin, Lavrov. Spre deosebire de tânărul jurnalist ucrainean, fiica lui Lavrov nu a făcut studii în Ucraina şi nici măcar în Rusia, ci tocmai în America, ţara pe care Lavrov de abia acum ameninţă că o va bombarda, chiar nuclear. La balurile de absolvire ale fiicei ministrului Lavrov s-a dansat pe fond de muzică bună, nu pe fundal de ruine de şcoală, afumate de explozii. La conferinţa de presă din Turcia, ţară membră a NATO, jurnalistul ucrainean l-a întrebat pe potentatul moscovit despre ce mai fură ruşii din Ucraina, în afară de grâne. Lavrov era în Turcia tocmai pentru a discuta despre blocarea şi deblocarea exportării grâului muncit de ucraineni, spre ţări care depind de această resursă alimentară. Pe de altă parte, grâul este mutat de pe ogoarele ocupate ale Ucrainei în hambarele Rusiei invadatoare. Ca şi elevii ucraineni, agricultorii şi-au dus munca la capăt, au cultivat grânele, au recoltat roadele după care au dat buzna dăunătorii, cu maşinile lor de ucis oameni, de distrus şi de furat.



    Organizaţiile internaţionale şi alţi responsabili încep să vorbească de foamete, de lipsa unor produse alimentare care proveneau din Ucraina. Iar războiul din Ucraina a devenit explicaţie pentru multe lipsuri şi crize ce se manifestă peste tot în lume. Politicienii şi autorităţile de tot felul obişnuiesc să facă un bilanţ la primele 100 de zile ale mandatului lor, al activităţii pentru care au fost aleşi. Au trecut 100 de zile, şi încă o săptămână, de la declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina iar bilanţul este cutremurător, înfiorător, de neacceptat. Cifrele îşi pierd capacitatea de expresie iar specialiştii par a vorbi în gol. Chiar şi imaginile ne lasă fără cuvinte, umiţi de ce se poate întâmpla în acest secol al viitorului, zdrobiţi de oroare şi un puternic simţământ de neputinţă. Din păcate, după 110 zile de agresiune absurdă a uneia dintre cele mai mari puteri militare împotriva unui stat independent, membru al ONU, imaginile din Ucraina sunt doar cu ruine, morminte şi cu ruine-morminte. Iar răspunsul la întrebarea tânărului jurnalist ucrainean, adresată bătrânului funcţionar diplomatic sovietic, este simplu: totul. Rusia încearcă să-i fure Ucrainei şi ucrainenilor totul, viaţa, trecutul şi viitorul, dreptul la existenţă, limba şi tradiţiile, resursele de orice fel, pământul, oamenii, femeile, copii şi bărbaţii, vrea să îi rescrie istoria şi planurile.



    Şi, totuşi, în ciuda distrugerilor şi a morţii, semănate de ruşi în Ucraina, a uitării comunităţii internaţionale, care pare a se fi obişnuit cu atrocităţile comise, din Ucraina ne vin imagini de viaţă frumoasă şi normală. Tinerii valsează pe ruine, în minunatul moment al încheierii unui ciclu şcolar, cântă împreună cu Pink Floyd, şi se gândesc, cu demnitate, la refacerea ţării, a vieţii, a şcolilor, a ogoarelor, a viitorului.

  • A New Term for Macron

    A New Term for Macron

    The Western world breathed a sigh of relief after the official results of the presidential elections in France were announced, confirming Emmanuel Macron’s victory over his right wing opponent. A victory on the side of Marine le Pen, seen as close to Vladimir Putin’s Russia, would have meant major turns in the country’s foreign policy. Her platform provided for, among other things, withdrawing France from NATO’s joint command, reviewing Paris’ relations with Washington, but also cooperation with Germany in terms of weaponry.



    As the European press wrote, the main beneficiary of a crisis in the EU would be the Russian president. At the same time, Macron’s reelection means continuity for France in its main concerns, be they economic, European, or international. After a five year term marred by crises such as the anti-system Yellow Jacket protests, or the COVID-19 pandemic, Emmanuel Macron announced ambitious aims. He said that through projects and profound changes they can provide ambitious projects for everyone, encouraging creativity and innovation in their country, and turning France into a great ecological nation. He said that he was aware that many of his compatriots voted for him not because they were for his ideas, but because they were against those of the extreme right. He thanked them, and said he was aware that this vote puts an obligation on him for the following years.



    In his first speech after the victory, Macron promised a revamped method of leading France, promising that no one would be left behind. What will be the challenges for Emmanuel Macron for the next 5 years? French people expect, first and foremost, measures to raise their purchasing power, affected by successive health crises, then the energy crisis, the war in Ukraine, and European sanctions on Russia, which have thrown a wrench into the entire European market, and even the world market, according to Radio Romania’s correspondent in Paris, Daniela Coman:


    “Macron has a complex program of social measures in support of the poor, of single mothers, and other disadvantaged categories, as well as modernizing labor relations. He promised that in his second term, he would place ecology and fighting climate change at the center of the actions of the government. Education and healthcare will undergo profound reforms, and will get record investments, so that inequality in access to these services for citizens will vanish. Then, the president wants for France to gain industrial, energy, and agricultural independence, by creating one hundred percent French areas of activity. He promised he would build six new generation nuclear plants, and would initiate a reform in electricity prices at EU level. Then he would strengthen and modernize the army with investments and the latest technology, and double the size of the reserve, so that France would provide for its own independence in defense, and be able to hold its own in a high intensity war that could hit the European continent, and against hybrid and cyber threats.



    These are ambitious objectives, for which Macron will need a new majority in Parliament, a government of the same color, but one that is hot hostile to him. The political struggle did not end on April 24, followed in June by two rounds of very important parliamentary elections. We asked foreign policy analyst Stefan Popescu if France would try to impose its voice more strongly in Europe. He talked to us about France’s European leadership and foreign policy. He said it remains to be seen to what extent France would be able to impose leadership in Europe, after the Bundestag has voted an extraordinary boost for defense, over 100 billion Euro.



    France cannot keep up with such expenditure, believes Stefan Popescu, since France’s public debt is over 120% of GDP:


    “This will upset a bit European balances on medium term, and there already is a process of reflection in France, I saw the discussions in the French press. Because the EU is a construction based on power balance, in which Germany is first violin economically. France compensates with its status of permanent member of the UN Security Council, and with its military forces, including conventional. Therefore, if Germany upsets this balance, I don’t know to what extent France would accept the role of junior partner for Germany. Macron has on his agenda a lot of European challenges, and I don’t known to what extent France would be able to rebuild its leadership in this European landscape. Because the basic idea is European strategic autonomy. As a result, Europe has to become a nexus of power, to create a third way between China and the US. I don’t know, though, to what extent these plans made by France will still be in step with the times, at least in the form it imagined them, after this US comeback to the continent, justified by the threats at the eastern borders of Europe.



    For the time being, as president of the country that right now holds the EU’s rotating presidency, Emmanuel Macron is one of the most vocal leaders of the moment, in a geopolitical equation marked by Russia’s unpredictable actions. (CC)

  • The EU and its dependency on Russian gas

    The EU and its dependency on Russian gas

    The Russian giant Gazprom’s decision to unilaterally cut gas
    supplies to some EU countries is unjustified, unacceptable and is a provocation
    from the Kremlin, the chief of the European Commission, Ursula von der Leyen
    has said. Von der Leyen made the statement during the works of the Gas Coordination
    Group shortly after Russia had cut gas supplies to Poland and Bulgaria after
    their refusal to pay in roubles. Ursula von der Leyen has branded the Russian
    giant Gazprom’s decision as an act of blackmail.


    Ursula von
    der Leyen: Gazprom’s announcement that is unilaterally
    stopping gas deliveries to certain EU member states is another provocation from
    the Kremlin. But it comes as no surprise that the Kremlin uses fossil fuel to
    try to blackmail us. This is something the European Commission has been
    preparing for in close coordination and solidarity with member states and
    international partners. Our response will be immediate, united and coordinated.
    First we will ensure that Gazprom’s decision has the least possible impact on
    European consumers. Today, the Kremlin failed once again in its attempt to sow
    division among member states. The era of Russian fossil fuel in Europe is
    coming to an end. Europe is moving forward on energy issues


    The European Union needs reliable energy
    suppliers and Russia’s latest decision proves it is not such a supplier the EU
    chief has also said. Ursula von der Leyen has given assurances that at the EU
    level, efforts are being made to ensure alternative gas supplies adding that the
    storage levels are presently the best in the entire Union. Ursula von der Leyen
    has also explained the decision to cut gas supplies affects Russia in the first
    place, as the country will reduce its revenues.




    She says that the sixth package of European sanctions will
    come at the right time and could also include sanctions against the Russian gas
    and oil. According to the EU official, the REPower action plan will this year
    start to contribute to the significant reduction of the bloc’s dependency on fossil
    fuels from Russia and that in mid-May the Commission will present plans aimed
    at stepping up the green transition.


    The EU has other options to offset the gas supply cuts, says
    the EU official who called on the members not to breach the sanctions imposed
    on Russia after the latter’s invasion of Ukraine. In March, president Putin
    announced that Russia would only accept payment in roubles for its gas
    deliveries to countries that are unfriendly to Russia. Brussels has described the move as a breach of
    contract though. Russia, which carries on its invasion of Ukraine, is presently
    denying the accusations of using gas as a blackmail instrument saying that it
    is a reliable energy supplier.


    (bill)





  • April 5, 2022

    April 5, 2022

    ADDRESS – Ukrainian President, Volodymyr Zelensky on Monday evening addressed, by video call, the plenary sitting of Romanias Parliament. He called for full embargo on Russia, saying that the European Union must deprive Russia of any economic and financial resource, to make it seek peace with Kyiv and the whole Europe. President Zelensky thanked Romanians for the way in which they welcomed Ukrainian refugees and voiced confidence that Romania would take part in Ukraine’s reconstruction programme, after the war.



    UKRAINE – Ukrainian President, Volodymyr Zelensky is today addressing the UN Security Council after saying it is in Kyiv’s best interest to have the most transparent investigation into the massacre of civilians in his country. Zelensky said on Monday night that at least 300 civilians were killed in Bucha, where mass graves and civilian corpses on the streets were found after Ukraine had regained control of the city. The Ukrainian president said he expected the number of victims to be even larger in Borodyanka and other towns seized by the Russians. Zelensky has accused Russia of genocide and has promised to bring to justice all Russian soldiers who committed these atrocities. US President Joe Biden has called for Vladimir Putin to be tried for war crimes, while European Commission President Ursula von der Leyen said the EU has set up a Joint Investigation Team with Ukraine to collect evidence and investigate war crimes and crimes against humanity. In turn, the head of the European Parliament, Roberta Metsola has accused Russia of committing war crimes in Ukraine. The Russian Ambassador to the UN, Vasyly Nebenzya, has denied any involvement of his country in the massacre in Bucha, calling the reports “a provocation.” The EU, the United States and their allies have announced new economic sanctions against Russia. Moreover, the United States and the UK called on Monday for Russia’s suspension from the UN Human Rights Council.



    REFUGEES — A large number of refugees have entered Romania after Russia invaded Ukraine on February 24. Solidarity with those over 650,000 neighbors and friends who came to Romania has been shown not only at the level of public institutions, but also at the level of NGOs and most importantly, at the level of Romanians, of simple citizens, PM Nicolae Ciuca has said. The situation of the Ukrainian refugees was on Monday on the agenda of talks between the Romanian PM and the US Ambassador to the United Nations, Linda Thomas-Greenfield. Millions of Ukrainians have fled the devastating war in their country.



    MOTION – The Save Romania Union (URS), in opposition, has today tabled a simple motion in the Chamber of Deputies, against environment minister Tanczos Barna. USR accuse him of destroying the environment, including by promoting the interests of the so called ‘timber mafia’. The motion’s initiators say Tanczos Barna has to resign for ignoring court rulings and for wasting large amounts that should be spent on truly useful projects.



    MEASURES – The ruling coalition in Romania is convening today to discuss social measures in support of vulnerable categories and economic measures such as increasing the value of meal vouchers and of hospital meals. According to the Social Democratic leader Marcel Ciolacu, vouchers worth 50 euros could be granted every two months to underprivileged families. Also, vouchers worth 30 euros could be granted to poor students for food, clothing and school kits. Coalition leaders also plan to increase the value of food vouchers to up to 6 euros and to double the amount for hospital meals to around 4 euros. In turn, the former Liberal leader, Florin Citu, said all measures that are to be taken must be carefully assessed, because, although they look good on paper, can destabilize economy. PM Nicolae Ciuca said these measures will have a budgetary impact of more than 3% of the GDP and that the authorities plan to use as many European funds as possible so as not to increase budget deficit. (EE)