Tag: Radio Romania International

  • Ziua Mondială a Radioului 2020 la Radio România Internaţional

    Ziua Mondială a Radioului 2020 la Radio România Internaţional

    Pe 13 februarie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day), proclamată de UNESCO în 2011 şi consfinţită în 2012 de Adunarea Generală ONU. Tema Zilei Mondiale a Radioului 2020 este «Radio şi diversitate».



    Radio România Internaţional (RRI) marchează evenimentul alături de alţi radiodifuzori parteneri. Ziarişti din echipele în diferite limbi ale Radio România Internaţional, Radio Canada Internaţional, Radio Praga Internaţional (Republica Cehă), Radio Polonia şi Swissinfo (Elveţia) au realizat dezbateri pre-înregistrate, pe tema diversităţii, de la diversitatea din cadrul echipelor de angajaţi şi colaboratori până la diversitatea subiectelor şi a genurilor jurnalistice abordate în oferta editorială.



    Dezbaterile, realizate în limbile engleză, franceză, spaniolă, rusă, arabă, chineză şi italiană, vor fi folosite, în diferite formate, în programele on air sau în oferta online a celor 5 radiodifuzori implicaţi.



    Alături de jurnalişti s-au aflat, pentru realizarea acestui eveniment poliglot de Ziua Mondială a Radioului 2020, regizorii tehnici şi inginerii radiodifuzorilor internaţionali parteneri.



    Tot cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului a fost programată întâlnirea unor jurnalişti RRI cu voluntarii care realizează programele Radio Shalom România, postul online al comunităţii evreieşti din Bucureşti. Radio România Internaţional a contribuit la înfiinţarea Radio Shalom România cu know-how şi training.



    13 februarie este ziua în care a fost înfiinţat, în 1946, postul de radio al Naţiunilor Unite.

  • Omlu a Anlui 2019 la Radio România Internaţional

    Omlu a Anlui 2019 la Radio România Internaţional

    Vruţ soţ, Radio România Internaţional u duţi ninti tradiţionala a lui anchetã di opinie anamisa di ascultători şi ufilisitorl’i di Internet nica şi tru şingiril suţiali şi vă greaşti la un nău exerciţiu, avem nădia că easti di mari sinferu.




    Vă grim s’apufusiţ cari di personalităţli a dzuualei di ază alăsară toru nai cama multu, tu noima ti bună s’hibă/ atsea pozitivă, tru lumi, tru anulu 2019. Nă ndridzemu s’li alidzemu, pi thimel’ilu a vrerlor a voastri ngrăpsiti, “Omlu a anlui 2019 la Radio România Internaţional”. Cari poati s’hibă aestă ili aestu şi, ma ahoryea, că ţe? Va s’hibă un om politic, un lideru di opinie, un om di emburlăki, un mari sportivu, un artistu avdzâtu, cu anami, un om di ştiinţă i vără om nicunuscut a marlui public, ama cu un părmithu exemplaru ? Apandiseaa easti a dumnil’iloru a voasti, cum easti arada !




    Aştiptãm pripunirli a dumnil’ilor a voastri, ama şi di ţi ispeti/ furn’ie, cât cami ntrăoară, ndreptu pi site, la www.rri.ro, ica pi adresili personali (lala_tascu@yahoo.com ) ; ( toma_enache@yahoo.com ) şi s’pitriţeţ un comentariu la articol, pritu e-mail la arom@rri.ro , pi profilurli a noastri di Facebook, Twitter şi LinkedIn sum turlie di comentariu, pi WhatsApp, la +40744312650, prit fax la 00.4021.319.05.62 ică prit poştă, la adresa ţi vă easti cunuscută, Radio România Internaţional, calea General Berthelot nr. 60-64, sectorlu 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.




    Aduţem aminti că “Omlu a Anlui 2018 la Radio România Internaţional” agiumsi, pi thimel’ilu a pripunirlor a dumnil’iloru a voastri, canţelarlu ghirman Angela Merkel. “Omlu a Anului 2017 la RRI” fu aleaptă marea agiucătoari română di tenis, di fară arămănească Simona Halep, ţi ma ninti eara numirlu 1 mondial, a deapoa “Omlu a Anului 2016 la RRI” fu aleptu prezidentulu american Donald Trump.




    Va s’dimăndămu/ hăbărisimu cari easti “Omlu a anului 2019 la Radio România InternaţionaI” tru emisiun’ile a noastri, ama şi tru mediul online, n’iercuri, 1 di yinaru 2020.



    Autor: Eugen Cojocariu


    Armânipsirea: Taşcu Lala


  • Despre România, cu câștigătorii concursului “Iași – Capitală Istorică a României”

    Despre România, cu câștigătorii concursului “Iași – Capitală Istorică a României”

    Radio România Internațional v-a invitat să participați la un concurs de
    cultură generală dedicat Judeţului Iaşi. Concursul s-a bucurat de un mare
    succes și am primit sute de răspunsuri corecte și complete. Anna Nakhapetean,
    din Federaţia Rusă, a fost câștigătoarea marelui premiu. Aceasta a venit în
    România împreună cu soțul ei, Kiril Nakhapetean și aceștia s-au bucurat de un
    sejur de nouă zile, cu pensiune completă, în perioada 10-18 octombrie 2019, la
    Hotelul Majestic, din Iaşi. Anna şi Kiril Nakhapetean au fost pentru prima oară
    în România şi au fost plăcut impesionaţi de ceea au văzut în ţara noastră, în
    special la Iaşi.

    Anna Nakhapetean: Această călătorie în România a fost una dintre cele mai mirifice
    excursii dintre toate câte am avut până acum. Nouă ne place mult să călătorim,
    am vizitat multe ţări pănă acum, dar România ne-a lăsat o impresie foarte
    placută şi sinceră, care a distrus toate stereotipurile şi de aceea cu
    siguranţă o să revenim negreşit în această ţară.


    Cum a început prietenia dintre ascultătorii
    Secției ruse a Radio România Internațional și România își amintește Anna
    Nakhapetean: Cu mulți ani în urmă, cu vreo 15 ani, când
    eram la serviciu, am avut o problemă cu radioul, nu puteam să prind frecvența
    FM și așa, din întâmplare, am dat de RRI. Emisiunile RRI mi-au plăcut atât de
    mult, încât am găsit site-ul vostru pe internet și am început să-l ascult în
    mod regulat. Acesta nu este primul concurs la care am participat, au fost multe
    concursuri foarte interesante. De asemenea, emisiunile voastre sunt foarte
    interesante, despre România, despre rușii lipoveni, despre călătorii, despre
    știrile din țara voastră, iar acum eu ascult zilnic RRI.


    Rămânând în sfera impresiilor despre România și
    Iași, am încercat să aflăm ce le-a plăcut și ce le-a displăcut ascultătorilor
    noștri.

    Anna Nakhapetean:
    Este o întrebare foarte grea pentru că
    mi-a plăcut totul. În primul rând mi-au plăcut oamenii, care sunt foarte
    prietenoși, apoi toate muzeele, castelele foarte frumoase, mi-a plăcut, de
    asemenea, faptul că românii sunt atât de credincioși. Vă spun drept, mi-am
    plăcut totul, dar nu mi-a plăcut faptul că m-am îngrășat aici, mâncarea este
    foarte gustoasă și nu pot să refuz nimic.


    Fiind încă sub influența puternicelor impresii de
    pe parcursul excursiei de la Iași Anna şi Kiril Nakhapetean au povestit: Am fost la Mănăstirea Sfânta Agapia, când am intrat în biserică, am
    văzut acolo moaștele Sfântului Serafim de Sarov. Acest sfânt s-a născut în
    localitatea Dereevo, de unde este și mama mea, și am rămas foarte impresionată
    să întâlnesc în România acest mare sfânt al Rusiei. Un alt lucru care m-a
    impresionat puternic a fost sărbătoarea Sfintei Parascheva, și faptul că de
    dragul acestei mari sfinte cele două episcopii, ortodoxă și romano-catolică,
    colaborează atât de frumos. Este remarcabil faptul că aveți multe biserici și
    mănăstiri, chiar și în cele mai mici sate. De asemenea, în ceea ce privește
    biserica ortodoxă, în bisericile din România enoriașii sunt întâmpinați cu mai
    multă bunătate și căldură, nu am văzut nici o femeie să nu fie lăsată să intre
    în biserică pentru că are capul descoperit sau este îmbrăcată în pantaloni.


    Știind că ascultătorii câștigători ai concursului
    dedicat Iașilor sunt pasionați de călătorii, am vrut să știm ce au remarcat
    special în România. De data aceasta răspunsul l-a dat Kiril: Aș dori să spun că în România există o arhitectură memorabilă și foarte
    specială, atât în ceea ce privește clădirile istorice, cât și cele noi, chiar
    și blocurile cu multe etaje au o arhitectură specifică și se deosebesc de tot
    ceea ce am văzut în alte țări. La Iași cel mai tare m-au impresionat două
    biblioteci, care sunt adevărate castele, iar biblioteca universitară este ca un
    muzeu. Alături de biblioteca orașul sunt adevărate opere de artă. Am avut parte
    de foarte multe impresii frumoase, căci în drumul nostru de la București până
    la Iași am avut ocazia să văd și cum este provincia în România.


    Cu această
    ocazie doresc să mulțumesc colectivului RRI pentru o organizare excelentă a
    excursiei noastre, e destul să menționez că mașina cu care am călătorit a făcut
    1500 km, prin urmare am văzut tot ce ne-am dorit. În ceea ce privește
    așteptările noastre, nu am crezut că programul excursie o să fie atât de bogat
    și pentru asta vă mulțumim foarte mult. De asemenea, aș dori să menționez
    faptul că vinul din România este absolut minunat. Am înțeles că aceste calități
    ale vinului au legătură cu clima și cu pământul fertil, dar mai cred și că
    această calitate provine de la sufletul bun al românilor, care își pun toată
    dragostea în producția acestei băuturi.



    La
    întrebarea cum ar descrie în cinci cuvinte România, câștigătoarea concursului
    dedicat Iașiului a răspuns fără să evite: Colorată, gustoasă, primitoare,
    sinceră și bună.

  • The sounds of a radio station

    The sounds of a radio station

    Radio Romania 91



    Radio Romania boasts a 91 year long history, which started on November 1, 1928. Radio Romania kept company with the Romanians in the interwar period, throughout WWII and during communism, constrained by the limitations and censorship specific to both fascist and communist totalitarian regimes. After 1989, Radio Romania regained its role of public media service. We now invite you to listen to some excerpts of recordings kept in the radio tape library: comedians Stroe and Vasilache presenting the popular show “Ora veselă” (Happy Hour), the great historian Nicolae Iorga, the famous Romanian composer George Enescu, Romanian-born physician and scientist George Emil Palade, a Nobel Prize winner, the great Romanian interwar diplomat Nicolae Titulescu and the former sovereign of Romania, king Michael I.





    Sounds of Czech Radio



    On Friday 18 May, 1923, at 8.15pm the following words started coming out of a canvas tent in Prague’s Kbely neighbourhood: “Hello, Hello, here is the Radiojournal broadcasting channel …”. The transmission went on for about an hour and Czechoslovakia had thus begun regular radio broadcasting just six months after the BBC — the world’s oldest broadcaster. The first transmission was a music performance, but the radio station soon expanded its programme to sports news, weather forecasts and stock market updates. In fact, Czechoslovak Radio can boast to be the first ever European live sports broadcaster.


    Most importantly however, Czechoslovak Radio has played an important role multiple times in key events during the country’s history. The “Battle for the Radio” took place in 1945, during the final days of World War Two and the radio station did not stop broadcasting even while the heaviest fighting was raging around it. Another battle for the radio took place in 1968 when Czechoslovakia was invaded by Warsaw Pact forces. Although Soviet soldiers occupied the building in the end, radio employees continued to broadcast from various rooms. Both battles ended up costing dozens of lives. During the period after 1968, commonly referred to as the “normalisation era”, hundreds of journalists were forced to leave the institution and Czechoslovak Radio became an ideological tool for the Communist regime. A return to free broadcasting came after the Velvet Revolution in 1989. Today Czech Radio is a public broadcaster, which runs four nationwide stations as well as regional broadcasting, digital radio stations and an internet news site.




    Visit Radio Prague International’s website



    Polish Radio, more than 90 years of history



    Polish Radio, the state-owned national public-service, was founded on 18 August 1925. For over 90 years, Polish Radio broadcasts have accompanied Poles in Poland and abroad. The rich history of the station was interrupted on 1 September 1939, after the German invasion of Poland. However, before the Polish Radio went silent for six years, it broadcasted significant messages warning Poles about German attacks. The battlefield recordings are a very valuable archive of those cruel times.




    Visit Radio Polands website



    SWI swissinfo.ch – Sounds of History



    What did swissinfo.ch sound like for the first seven decades of its existence? The short answer: a radio station.


    From the mid-1930s to 2004, Switzerland’s international service was Swiss Radio International (SRI). The first few decades of SRI’s existence were the heyday of shortwave — it was often the only way of getting news directly from other countries.


    A brief history of SRI, the predecessor of swissinfo.ch, helps explain why you hear what you do in the video above.


    What began as the Swiss Short Wave Service in 1935, would grow from broadcasting programmes in German, French, Italian and English to include other European languages and Arabic, and eventually change its name to Swiss Radio International.


    The international service was considered a voice of neutrality during times of war, first during World War II, followed by the decades of the Cold War and up to and including the first war in the Gulf in the early 1990s.


    This decade would mark the beginning of the end for Switzerland’s shortwave broadcasts. Shortwave transmitters gave way to relaying programmes via satellite, and this in turn would give way to the internet when swissinfo went online in 1999 as SRI’s website.


    In 2004, the plug was pulled for good on SRI as part of budget cuts, but not swissinfo. Now producing exclusively online, the international service extended its linguistic reach by adding Russian, Japanese and Chinese, and publishing more video and audio reports.


    Journalists working in swissinfo’s current ten languages collaborate closely to set the editorial agenda, providing the necessary context in their stories so they are understood wherever they are read, seen, or heard in the world.




    Visit Swissinfo.ch



    From Shortwave to the Web: 74 Years of Change



    Since February 25, 1945, Radio Canada International has been Canada’s voice to the world, first on shortwave radio, then on the web.



    During its 74 years of existence, Radio Canada International has broadcast in 23 languages. Today, listeners and web site visitors on five continents interact with us in five of the most-spoken languages in the world: English, French, Spanish, Chinese and Arabic.



    Radio Canada International also produced recordings that helped Canadian artists become known throughout the world including: Glenn Gould, Oscar Peterson, Jean Carignan, Diane Tell, Karen Young and Oliver Jones.



    For 74 years, Radio Canada International’s mandate hasn’t changed: allow people who know little or nothing about Canada to learn about its culture, society and democratic values. Through its news reports, interviews, programs, and in-depth web series, Radio Canada International continues to fulfill its mandate.



    For Canadians, Radio Canada International offers unique view of the country and creates links with people around the world.



    Radio Canada International has become an anchor, a reference point and an integration tool for people whether they’re potential immigrants, new arrivals or simply have a deep curiosity about Canada. Radio Canada International continues to create these links in both of Canada’s official languages, as well as Arabic, Chinese and Spanish, the mother tounges of thousands of our listeners and web site vistiors, many who have been following us for years.



    For its 74th anniversary, Radio Canada International looks back on its history offering you a singular perspective of the country: multi-cultural, uniquely Canada and resolutely looking to the future.




    Visit Radio Canada International’s website

  • “Ziua Ascultătorului” 2019 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2019 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, duminică, pe 3 noiembrie 2019, vă aşteptăm la «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional, la care sunteţi invitaţi să participaţi cu o contribuţie despre rolul radioului internaţional acum, la 30 de ani de la prăbuşirea multor regimuri comuniste din Estul Europei. În 1989 a căzut Zidul Berlinului, iar multe state din fostul bloc estic au abandonat comunismul: Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria. În România, regimul a căzut pe 22 decembrie 1989.

    Dacă până atunci radiourile externe din Est făceau propagandă împotriva statelor occidentale, iar posturile din Vest împortiva statelor comuniste, după 1989 multe dintre aceste radiouri au devenit posturi de promovare a ţărilor din care emit.

    Posturile internaţionale s-au transmformat, de la stat la stat, în posturi de promovare a ţărilor lor, dar şi în posturi care exprimă opiniile statelor respective în diferite probleme ori au devenit un mijloc de export de valori democratice.

    În ediţia de anul acesta a «Zilei Ascultătorului» la RRI vă întrebăm care este acum, în opinia dvs., rolul unui post de radio internaţional? Ce aşteptaţi de la un radio internaţional? Aveţi amintiri pe care ni le puteţi împărtăşi despre experienţa dvs. de ascultare a posturilor internaţionale, mai ales a programelor Radio România Internaţional?

    Aşteptăm cu interes răspunsurile dvs. pentru a le include în programele noastre din 3 noiembrie! Ele pot fi trimise prin e-mail, la ro@rri.ro sau serviciul.roman.rri@gmail.com, pe Facebook sau direct ca un comentariu la articolul de pe pe site-ul RRI, www.rri.ro. Dacă doriţi puteţi să ne trimiteţi răspunsuri audio preînregistrate pe WhatsApp, la +40744312650 sau ne puteţi trimite numărul dvs. de telefon şi vă vom suna din studio pentru a preînregistra audio mesajul dvs. Mulţumim!

  • “Ziua Ascultătorului” 2019 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2019 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, duminică, pe 3 noiembrie 2019, vă aşteptăm la «Ziua
    Ascultătorului» la Radio România Internaţional
    , la care sunteţi invitaţi să
    participaţi cu o contribuţie despre rolul radioului internaţional acum, la 30
    de ani de la prăbuşirea multor regimuri comuniste din Estul Europei. În 1989 a
    căzut Zidul Berlinului, iar multe state din fostul bloc estic au abandonat comunismul:
    Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria. În
    România, regimul a căzut pe 22 decembrie 1989.



    Dacă până atunci radiourile externe din Est făceau propagandă împotriva
    statelor occidentale, iar posturile din Vest împortiva statelor comuniste, după
    1989 multe dintre aceste radiouri au devenit posturi de promovare a ţărilor din
    care emit.


    Posturile internaţionale s-au transmformat, de la stat la stat, în posturi
    de promovare a ţărilor lor, dar şi în posturi care exprimă opiniile statelor
    respective în diferite probleme ori au devenit un mijloc de export de valori
    democratice.


    În ediţia de anul acesta a «Zilei Ascultătorului» la RRI vă întrebăm care
    este acum, în opinia dvs., rolul unui post de radio internaţional? Ce aşteptaţi
    de la un radio internaţional? Aveţi amintiri pe care ni le puteţi împărtăşi despre
    experienţa dvs. de ascultare a posturilor internaţionale, mai ales a programelor
    Radio România Internaţional?


    Aşteptăm cu interes răspunsurile dvs. pentru a le include în programele
    noastre din 3 noiembrie!
    Ele pot fi trimise prin e-mail, la ro@rri.ro sau serviciul.roman.rri@gmail.com, pe Facebook
    sau direct ca un comentariu la articolul de pe pe site-ul RRI, www.rri.ro. Dacă doriţi puteţi să ne trimiteţi
    răspunsuri audio preînregistrate pe WhatsApp, la +40744312650 sau ne
    puteţi trimite numărul dvs. de telefon şi vă vom suna din studio pentru a preînregistra
    audio mesajul dvs. Mulţumim!

  • The sounds of a football stadium

    The sounds of a football stadium

    A World Record “Goal!”



    The first ever official football match played on Romanian soil was hosted by Arad, in the west, on August 16, 1899. Romania’s national football team made its debut on June 8, 1922, in an away match played in Belgrade, against Yugoslavia, which it defeated, 2-1. Romania’s national football team has so far participated in seven World Football Championships. In 1994, Romania reached as far as the quarter finals of the FIFA World Cup in the USA. The leader of the so-called “golden generation” of Romanian football is Gheorghe Hagi.



    Football fan galleries in Romania do not have a long tradition in performing football chants on stadiums. That’s why we have chosen to illustrate the sounds of stadiums with the “Goooal” shout by a famous Romanian sports commentator, Ilie Dobre, a former colleague of ours, at Radio Romania. Ilie Dobre has set several Guinness World Records for his extraordinary capacity to shout the word “Goooal” for tens of seconds, without respiration. Ilie Dobre has got, among others, a certification from the World Records Academy for setting a world record for the ”Longest shout without respiration, in studio”, (52.03 seconds).





    The atmosphere of Prague’s big Slavia-Sparta derby



    This year was the first time since 1942 that Slavia Prague football club secured the double, meaning lifting both the league title and the domestic cup. The latter trophy was celebrated by Slavia — who famously wear red and white — at their own Eden stadium following a 3:2 victory over their old foes Sparta Prague on the final day of the season.



    Slavia, which was founded in 1892, has traditionally been the club of the elite of the Czech nation, including, actors, singers, filmmakers and other sports people. Among the club’s best-known supporters have been President Edvard Beneš and Oscar-winning movie director Miloš Forman. Slavia’s greatest legend remains Josef Bican, who received a medal from the International Federation of Football History and Statistics as one of the most prolific goal scorers of the 20th century. The club’s strip has also been worn by Vladimír Šmicer, who lifted the Champions League with Liverpool.



    This year’s domestic league title was Slavia’s 19th, with the club second in this respect behind Sparta (36 titles). Slavia cemented their domination of Czech football by also lifting the Czech cup and reaching the quarter-finals of the Europa League, where they lost to eventual winners Chelsea. In the following sound report you can enjoy the atmosphere of the most recent Slavia-Sparta derby, the biggest game the Czech league has to offer.





    Land of Soccer



    Soccer is the most popular sport in Switzerland by far: 268’000 players are licensed, of which 8% are women. A visit to the third highest league shows the commitment and level of amateurs. On a rainy Saturday afternoon in May, the two Bernese clubs FC Köniz and FC Münsingen drew 1:1 in front of 375 spectators.



    In addition, the two most important international football associations have their headquarters in Switzerland: FIFA and UEFA.





    When Canadians play “the beautiful game”



    The sport of soccer, or football as it’s generally known around the world outside of North America, is enjoying a huge increase in popularity in Canada. In fact, although hockey seems to be a part of the Canadian genetic makeup, more young Canadians play soccer than do hockey.



    The reason is likely due to the simplicity and cost of soccer. Unlike hockey with its multitude of pads, helmet, sticks, and skates, all very expensive equipment that must constantly be upgraded as a child grows, football’s needs are few. All it takes is a ball, a field and soccer boots. Also soccer has become increasingly popular among girls and women. The sport has also become an important way for newcomers from around the world to integrate into Canada. Indeed it gives them an advantage as their countries of origin almost always have a much greater history and experience with the sport.



    With a new professional Premier league starting in Canada to compete with the already existing top North American MLS league, there are more opportunities for newcomers to make their way as football professionals in Canada.



    The Montreal Impact, the third Canadian team to enter the MLS league after Toronto FC and the Vancouver Whitecaps, each with team members from around the world is a reflection of the diversity in Canadian society today.



  • The sounds of an airport

    The sounds of an airport

    “Henri Coanda” — Otopeni International Airport



    “Henri Coanda” — Otopeni International Airport, the largest airport in Romania, is located outside Bucharest’s urban area, in the town of Otopeni, and is one of Bucharest’s two airports (the second largest being “Aurel Vlaicu” International Airport in Baneasa district).



    During WWII, Otopeni airport was a military base. Until 1965, it was only Baneasa Airport that had operated commercial flights. Later on, a new commercial airport was built on the site of the old military base in Otopeni. The upgraded runway was 3,500m long, being longer than that of Orly Airport in Paris at the time.



    The building of a new passenger terminal was included in the upgrading and expansion program. The upgrading continued with the building of a VIP lounge, ahead of the visit to Romania by the U.S. President Richard Nixon, in August 1969. In 1986 a second runway, measuring 3,500 in length, was inaugurated, and a new airfield ground lighting system was implemented. In March 2011, the departure terminal was extended and the number of boarding gates was increased to 24.



    In 2018, “Henri Coanda” — Otopeni International Airport registered a record high air traffic movement, of over 13.8 million passengers, and an increase of approximately one million people, as compared to 2017. 57 airlines operate on the airport, taking passengers to and from 128 destinations.





    Václav Havel Airport Prague



    Each year 17 million passengers pass through it every year and tens of millions of pieces of luggage checked, while over 400 planes land and take off daily.



    During its history, which began exactly 90 years ago, Prague’s airport has been through a lot — the rise of the young Czechoslovak state, two occupations, the communist era, the Velvet Revolution…. Today it is a modern structure with first-class infrastructure and is regarded as one of Europe’s safest airports. It provides comfort to passengers at three terminals and can handle even the biggest planes.



    Last year it was used by 70 carriers and linked Prague to 157 destinations. In the coming years it is due to get a new terminal and runway.





    Beyond check-in: how does luggage make it to the carousel?



    Airports are a hive of activity as passengers pass through on their way to a different destination. Behind the scenes at Zurich Airport, baggage handlers are working to ensure that passengers’ bags get safely delivered to them. Experience the sights and sounds of this tightly-planned operation, as we take you beyond security and through to a side of airport life most travellers never normally see.


    It’s a bright and sunny morning in Zurich. The air is filled with the grinding and whirring of machinery and the roar of aeroplanes cutting through the sky. Between landings and take-offs, the ground crew are in action. They’re preparing for the arrival of Swiss International Air Lines, Airbus 320, from Frankfurt, scheduled for 9.35am.



    A so-called ‘Foreign Object Debris’ (FOD) check is carried out by the onsite ramp team. As the plane comes to a halt on the apron — the aircraft parking area – chocks are placed in front of the aircraft wheels and power is connected from the main building. The team, all wearing safety clothing, waits until the engines are switched off and the aircraft is then secured and marked with cones.



    Only when the supervisor has authorised all the relevant arrival checks can the passengers leave the plane and make their way to their final destination or baggage claim. Transit baggage, which is stored in large containers in the hold, and the luggage of first class passengers, is placed near the cargo doors so that it can be unloaded quickly when the plane arrives.



    The staff work efficiently, never stopping to chat. It’s a well-honed routine. From the warren-like holding bay below ground level, the baggage makes its way on to a long conveyer belt to the carousel above ground, where passengers are waiting.



    Loading the plane



    The total weight of luggage, cargo, passengers and fuel has an influence on the aircraft trim (keeping the aircraft balanced). Loading has to be in line with airline safety regulations.



    Nathalie Berchtold, communications manager at Swissport International AG, told swissinfo.ch that the weather also plays an important role. At high temperatures, the air is thinner and the aircraft has less lift during take-off and landing. To take off and climb as quickly as possible, the aircraft must therefore be lighter when there are high temperatures. That means less cargo or baggage can be transported on the aircraft for safety reasons, and is why not all luggage is guaranteed to be transported on a set flight and is sometimes sent on later.



    Lost luggage



    Tens of millions of passengers use Zurich Airport every year, and sometimes, luggage goes missing. Good working practices among baggage handlers and airlines is key to minimising the amount of lost luggage.



    In 2018, there were 38,000 missing luggage reports issued at Swissport Zurich. In the same year, they reported four mispaced bags per 1000 passengers. Around 98% of all lost baggage can be located within 24 hours at Swissport Zurich. Since June 2018 IATA (….) has required its member airlines to keep track of every item of luggage from start to finish. Swissport Zurich is already compliant.



    Zurich airport: in numbers



    A total of 31,113,488 passengers travelled via Zurich Airport in 2018, a year-on-year increase of 5.8%. The number of passengers transferring at Zurich Airport increased by 6.4% to 8.8 million in 2018.





    Warsaws Chopin Airport



    Warsaws Chopin Airport is the largest in Poland. Last year it was used by 15.8 million passengers. Poland’s president greenlighted an ambitious plan to build a large new airport in the centre of the country.



    The new airport, to be built between the capital Warsaw and the central city of Łódź, is expected to handle up to 100 million passengers a year and be one of the largest hub airports in Europe after it is completed in 2027.



    If the new Polish hub is launched, it will be massive competition for the unfinished Willy Brandt Berlin-Brandenburg Airport (BER) near the German capital.​





    Montreal — Pierre Elliott Trudeau International Airport



    YUL is the aviation code name for the Montreal — Pierre Elliott Trudeau International Airport, which is connected by direct flights to more than 140 regular and seasonal destinations in Canada, the United States and internationally. Some 30 airlines use this airport to transport about 16 million passengers every year.



    Located in the city of Dorval on the Island of Montreal, about twenty kilometres southwest of Montreal’s downtown, this airport is an important hub of air traffic with Europe, North Africa and the Middle East.



    YUL is also known for its expertise in snow clearing and de-icing during Canadas harsh winters. In 2008, the airport earned the International Aviation Snow Symposium’s Balchen/Post Award in the “Major Airports” category.



    The Montreal — Pierre Elliott Trudeau International Airport began operations in 1941 and has continued to grow. Formerly known as Montreal — Dorval International Airport, it was renamed on January 1, 2004 in memory of former Prime Minister Pierre Elliott Trudeau.



  • Ambasadorul Israelului, în vizită la Radio România

    Ambasadorul Israelului, în vizită la Radio România

    Ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga, a vizitat astăzi Societatea Română de Radiodifuziune. Cu această ocazie a acordat un interviu pentru Radio România Cultural şi s-a întâlnit cu Preşedintele Director General Georgică Severin.

    În cadrul discuţiilor, Excelenţa Sa a apreciat programele în limba ebraică ale postului Radio România Internaţional, a remarcat calitatea deosebită a teatrului radiofonic şi a propus o cooperare a radiourilor publice din România şi Israel în domeniul schimburilor culturale.

  • The sounds of a railway station

    The sounds of a railway station



    The North Station in Bucharest



    The North Station in Bucharest is the biggest railway station in Romania. Approximately 300 trains are arriving in and departing from this station every day. The station was built between 1868 and 1872, the building being included on the list of historical monuments in Bucharest. Even if it was not designed to be the main station in Bucharest, it has become the main railway node of the Capital City and of Romania, but it was already too small to accommodate the growing flow of traffic as early as 1880. The communist period saw a spectacular growth in railway transport, but the number of passengers has plummeted all across Romania since 1990. Among other issues, the precarious state of the station also led to the reduction of rail traffic. As early as 1906, when the famous Orient Express train was inaugurated, the North Station in Bucharest was included as a stop on this route. At present, the Orient Express is running twice a year.






    Warszawa Centralna



    Warszawa Centralna is the main railway station in Warsaw, Poland. Its construction began in 1972 and was a flagship project during the Communist-era. The station is located in the very center of the city. Some years ago the grey concrete building had a refurbishment and the main hall has more light and a more friendly atmosphere. 2017 Warszawa Centralna was used by 15,1 Million passengers. Every day nearly 1000 trains run through. You can catch a direct train to capitals like Vienna, Prague, Berlin, Budapest, Kiev or Moscow.






    Prague main railway station



    The main railway station in Prague (Praha Hlavní nádraží) is the largest passenger railway station in the Czech Republic. The historical building above the railroad is also the largest Art Nouveau monument in the country. Work on it started in 1869 and its present-day appearance is the result of a recent reconstruction made according to the original design by architect Josef Fanta. The station handles 27 million passengers annually.






    Zurich Central Station



    Switzerland is known around the world for having a dense and well-organized railway network, where the trains run on time and to all corners of the country. That’s no small feat considering the Alps spread over about 60% of Switzerland’s geographical area. The Swiss Federal Railways (SBB) is the largest railway company and handles the majority of national and international traffic. According to the SBB, there are about 10,600 trains and 1.26 million passengers per day. Furthermore, there are about 800 railway stations and stops in Switzerland. Zurich main station is the largest of these: it has multiple platforms, facilities and shops above and below ground.






    Montreal Central Station



    Montreal Central Station (Québec, Canada) opened in 1943. It is the second-busiest rail station in Canada, after Torontos Union Station (Ontario, Canada). The station is adorned with art deco bas-relief friezes on its interior and exterior walls. The east and west interior walls of the station feature two large bas-reliefs depicting Canadian life, arts and industry. Included in the bas-reliefs are some of the lyrics of Canadas national anthem, O Canada. The lyrics are in French on the east side of the station and in English on the west side.



  • Un an de emisiuni în limba ebraică la Radio România Internaţional

    Un an de emisiuni în limba ebraică la Radio România Internaţional

    Pe 29 octombrie 2017, au debutat emisiunile săptămânale ale Radio România Internaţional (RRI) în limba ebraică. Aceste emisiuni sunt destinate evreilor originari din ţara noastră, descendenţilor acestora, ca şi tuturor vorbitorilor de limba ebraică interesaţi de România.

    Emisiunea se difuzează în fiecare duminică, între orele 19:05-20:00, ora României. Emisiunile şi rubricile pot fi urmărite pe unde scurte, pe Internet, inclusiv prin aplicaţii, pe satelit, pe TuneIn, pe reţele sociale (Facebook, Twitter, SoundCloud, YouTube).

    RRI mulţumeşte conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune, dar şi preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer, deputatului FCER în Parlamentul României, Silviu Vexler, şi Ambasadei Statului Israel la Bucureşti pentru sprijinul constant acordat. De asemenea RRI mulţumeşte echipei care realizează programe cât mai atractive şi mai pline de informaţii despre România şi români, inclusiv despre viaţa comunităţii evreieşti din România şi relaţiile ţării noastre cu Israelul.

    Radio România Internaţional are o bogată experienţă în emisiuni destinate sutelor de mii de evrei originari din România, cărora le oferă din 1990 o emisiune în limba română. Descendenţii acestora, ajunşi la a 3-a generaţie după emigrarea evreilor către Israel, vorbesc din ce în ce mai mult limba ebraică, iar legătura lor cu ţara de origine a bunicilor şi părinţilor lor trebuie dezvoltată şi menţinută, inclusiv prin intermediul RRI.

    Radio România Internaţional este postul pentru străinătate al Societăţii Române de Radiodifuziune şi realizează emisiuni în limba română, dialectul aromân şi 11 limbi străine, adresate românilor din lume şi străinilor interesaţi de România şi regiunea noastră geografică.

  • The Sounds of a Mass

    The Sounds of a Mass

    Every place has its own sound. Every place has its background noise. Listen to the sounds of a number of selected sites in Romania and compare them to similar sites in countries where Radio Romania International (RRI) has international broadcasters partners.




    Radio Romania International – Whats the Sound of an Orthodox Mass in Romania



    86.5% of the Romanians have declared themselves Orthodox Christians, in the latest census. Whats the sound of an Orthodox mass in Romania, in a centuries-old monastery with World Heritage frescoes in the region of Bukovina, in a district church, in the Patriarchal Cathedral in Bucharest or in a small wooden church in Maramures County? (author: Camelia Popa, photos: Radio Romania International, sounds: Radio Romania 2018)






    Radio Prague — Religion in Czech Republic



    The Czech Republic is one of the most atheistic countries in the world. The number of believers has consistently been dropping and has halved in the course of the last two decades. Only a fifth of Czech citizens claim to belong to a faith. Only a tenth of believers go to church regularly, at least once a month. The Roman Catholic Church has the largest number of followers. (photography and sound: Radio Prague 2018)






    Radio Poland – Sunday Mass in Warsaw



    About 93 percent of Poles declare themselves to be Catholics. But even in Poland is the number of church service attendees falling. By 2016, the figure had dropped to 36.7 percent. Despite the fall, the Sunday mass remains for many Poles a very important part of life. (photography and sound: Radio Poland 2018)






    Radio Canada International – Mass at the Shrine of Kateri Tekakwitha in Kahnawake



    Kateri Tekakwitha (1656-1680), a Mohawk woman from Kahnawake, an Indigenous community near Montreal, was canonized by the Catholic Church in 2012. On October 21, 2018, a special mass was celebrated for the 6th anniversary of her canonization at the St. Francis Xavier Mission, in Kahnawake, which also houses her shrine. The choir sings in Mohawk and some of the prayers are also in that language. (photography and sound: Marie-Claude Simard, Radio Canada International 2018)






    Swissinfo — Religion in Switzerland



    The majority of Swiss people are Christians, most of them Roman Catholics. A 2016 report showed that about 70% of Swiss visited a place of worship at most five times a year. The number of believers has dropped in the past few years. In October 2018, Arlesheim Cathedral community welcomed their new pastor Sylvester Ihuoma in a solemn mass. The cathedral was built in the 1680s and is known for its impressive late Baroque architecture. (author: Catherine Waibel, Swissinfo 2018)



  • Ziua Ascultătorului 2018 – Contributii

    Ziua Ascultătorului 2018 – Contributii

    Bun
    venit la o noua editie a «Zilei
    Ascultătorului»
    la Radio România Internaţional!



    La
    1 noiembrie 2018 s-au împlinit 90 de ani de la prima emisiune radiofonică
    oficială transmisă din România.
    90 de ani plini de istorie, în care
    profesioniştii Radioului au fost mereu alături de public şi în care Radioul a
    fost o oglindă a epocilor prin care a trecut România. Radioul a trecut prin
    perioada interbelică, apoi a trăit anii ultimului război mondial, epoca
    postbelică, a trăit deceniile de comunism din România şi de război rece, a
    asistat, în decembrie 1989, la prăbuşirea regimului comunist, apoi la
    transformările spre democraţie ale României. De la vechiul aparat de radio al
    bunicilor am ajuns la radio ascultat pe telefonul mobil. Iar când vrem să
    căutăm un post de radio putem apela la asistenţii vocali!


    Vocea
    care v-a povestit ce se întâmplă în România, v-a explicat România şi a încercat
    mereu să vă apropie de ea a fost şi este Radio România Internaţional. De aceea
    în ediţia de anul acesta a «Zilei Ascultătorului» la RRI v-am întrebat care
    este rolului radioului în viaţa dvs., respectiv ce înseamnă RRI pentru dvs.


    Ascultati
    acum opiniile ascultatorilor nostri.





    Radio Romania 90 – Testimoniale


    Andrea Borgnino,
    manager Rai Radio Techetè (web) si membru al EBU Radio Commitee
    : Vă doresc să mergeţi mai
    departe încă 90 de ani şi chiar mai mult, să rămâneţi alături de public, să vă
    mentineţi şi de acum înainte ca o voce a Europei şi să continuaţi emisiunile în
    limba italiană!





    Dino Balestra,
    preşedintele Comunităţii Italofone de Radioteleviziune:
    Să reprezentaţi şi
    de acum înainte un reper solid şi o punte între culturi! Iar limba italiană
    este punctul de întâlnire între două culturi extrem de bogate – cea română şi
    cea italiană. Acest dialog îmbogăţeşte şi mai mult cunoştinţele publicului, căruia
    îi oferă acele orizonturi şi realităţi care doar în acest fel pot fi
    descoperite.





    Maria du Bessé
    (RAI – Radiotelevisione Italiana), noul Secretar General al Comunităţii
    Italofone de Radioteleviziune:
    Mă bucură extrem de mult această coincidenţă: mandatul meu de secretar general
    al Comunităţii Italofone de Radioteleviziune începe astăzi, 1 noiembrie, când
    Radio România împlineşte 90 de ani. Un moment extraordinar, care merită cu
    adevărat sărbătorit. Vă doresc mult succes şi să continuaţi activitatea la fel
    de bine ca şi până acum! Cred că şi în cadrul Comunităţii Italofone de
    Radioteleviziune vom continua o colaborare foarte frumoasă, printr-o serie de
    proiecte care ne vor oferi nu numai posibilitatea de a ne cunoaşte mai bine, ci
    şi oportunitatea de a consolida relaţiile cu totul deosebite dintre ţările
    noastre. Pentru mine, acesta este un aspect extrem de important, mă voi implica
    în acest sens şi sunt sigură că îmi veţi fi alături în acest demers.





    Maurizio Canetta,
    directorul Radiotelevisione Svizzera Italiana din cadrul SRG SSR:
    Cred că cei 90 de ani ai
    serviciului public de radio reprezintă un moment de referinţă extraordinar
    pentru România, la fel ca pentru toate ţările în care serviciile publice
    continuă să fie puternice şi trebuie să rămână solide. Când spun România, ma
    gândesc la Nadia Comaneci, la flash-uri istorice, sportive, uneori muzicale,
    atunci când urmărim, de exemplu, concursul Eurovision. Noi cunoaştem mai puţin
    aceste lucruri, care pentru voi, în schimb, reprezintă realităţi cotidiene. Vă
    doresc să continuaţi să faceţi cunoscute publicului din România aceste
    realităţi, pe care să le transmiteţi şi în afara ţării. Peste 10 ani, vom vorbi
    de Centenarul serviciului public de la Bucureşti. Va fi, cu certitudine, un
    moment deosebit!





    Luigi Cobisi,
    coordonator Italradio – portalul radiofoniei internaţionale în limba italiană
    : Vă doresc să duceţi mai
    departe emisiunile pentru străinătate, care sunt foarte importante în peisajul
    italofon. Inclusiv pe plan tehnic sunteţi unici prin două aspecte: transmiteţi
    atât pe unde scurte cât şi în DRM. Sunteţi singurul post de radio care, în
    acest moment, emite în italiana în DRM. Aşadar, reuşiţi să îmbinaţi tehnologia
    istorică cu cea modernă. Vă felicit şi pentru modul în care conservaţi
    patrimoniul radiofonic dobândit în aceşti 90 de ani!





    Mara Dobrescu
    (pianistă româncă stabilită în Franţa):
    La mulţi ani şi felicitari! Este absolut minunat ceea ce faceţi. Eu ascult
    mult radioul, pentru că, neavând foarte mult timp, alegerea mea a fost să nu am
    televizor de 18 ani. Radioul mă încântă, pentru că aflu foarte multe lucruri
    frumoase. Felicitări!











    Hiroki Uchida,
    Japonia:
    Stimați
    membri ai echipei RRI, permiteți-mi să fiu alături de voi cu ocazia Zilei
    Ascultătorului. Când am început să ascult radio, întreaga lume era diferită de
    cum este acum. Era greu să ajungi la țările comuniste, atât fizic cât și
    mental. Radioul pe unde scurte a permis tuturor să afle, să învețe despre aceste
    țări. Eram foarte tânăr pe atunci, iar asta mi-a deschis mintea asupra multor
    idei. Am avut norocul să am radioul pe unde scurte pentru a obține informații
    din toate colțurile lumii. Astfel mi-am dezvoltat atitudinea față de
    comunicarea interculturală.


    Patruzeci de ani mai târziu, sunt decan al Școlii
    Superioare de Comunicare Globală și Limbi Străine la Akita International
    University în Japonia, care are o instituție înfrățită în România și studenți
    de acolo. Datorez multe radioului pe unde scurte în acest moment. Deși
    tehnologiile IT s-au dezvoltat, înlocuind mass media care existau înainte, eu
    cred că radioul nu-și va pierde funcția. Tehnologiile IT depind prea mult de
    tehnologiile de rețea, și pot suferi defecte catastrofale în cazul unor
    calamități naturale neașteptate. Sper că lumea nu va uita cât de important și
    eficient este radioul. Încă o dată, permiteți-mi să sărbătoresc Ziua
    Ascultătorului.





    John P. Cooper,
    Lebanon, Pennsylvania, SUA:
    Felicitări
    cu ocazia aniversării de 90 de ani pe 4 noiembrie. Radio a devenit pentru mine
    un hobby în 2011, atunci când am cumpărat un radio pe unde scurte și am
    ascultat prima emisiune. Cu vremea, a devenit mai mult decât un hobby. A
    devenit o fereastră către alte țări, popoare, culturi și istorie. Aceasta este
    adevărat mai ales în cazul postului RRI. Europa de Est m-a fascinat
    dintotdeauna, dar în presa și la televiziunea americană nu apar destule
    articole sau emisiuni care să furnizeze context despre această zonă.


    RRI umple
    acest gol cu unul dintre cele mai bune programe de radio pe unde scurte care se
    mai transmit. Pentru mine RRI e ca un
    prieten la care țin foarte mult. Am aflat despre istoria, cultura
    și poporul român, despre problemele sale și aspirațiile sale. Viitorul
    radioului pe unde scurte pare întunecat. Multe stații au trecut pe transmisiuni
    pe internet. Generația tânără nu pare să fie interesată de unde scurte sau
    radio în general, și, în plus de asta, emisiunile pe unde scurte costă mult.
    Dar radioul pe unde scurte te leagă de o țară într-un mod imposibil de realizat
    pe internet. Voi continua să ascult radio pe unde scurte. Îți mulțumesc, RRI,
    pentru programele excelente!





    Daniel Kähler, Germania: Ce
    rol detine radioul in viata mea? Mai intai a detinut acelasi rol, ca in cazul
    multor ascultatori ai vostri: insotitor pe parcursul zilei, sursa de informatii
    si muzica. Bineinteles ca este si parte a unui hobby: receptia statiilor radio
    din toata lumea.
    Incet,
    incet am observat ca ma interesa cum se fac emisiunile radio – ce ineamna sa
    pui zilnic pe picioare un program, sa privesti in spatele cortinei. Astfel, cu
    timpul, radioul a devenit profesia mea, deoarce lucrez ca redactor si autor
    pentru diferite programe radio publice. Recunosc, vraja radioului s-a sters
    putin, din momentul in care radioul a inceput sa faca parte din viata
    profesionala de zi cu zi.


    Dar cateodata se mai intoarce vraja: cand sunt
    reporter si intervin in program, in direct, dintr-un loc indepartat sau cand,
    in calitate de redactor al emisiunii matinale, iau legatura cu corespondenti
    din toata lumea si constientizez, ca realizez inceputul acustic al zilei a mii
    de ascultatori. Sau, atunci cand, rareori, ma dedic din nou pasiunii de radioamator
    si savurez aceasta modalitate noastalgica de a consuma radio.
    Însă eu sunt convins că radioul se va schimba si mai mult in anii care vor urma.
    Pentru iubitorii de muzica va creste importanta serviciilor de streaming precum
    Spotify sau Deezer.


    Să asculţi muzică actuală nu mai este un atribut exclusiv
    al radioului. Stiri de actualitate ajung
    tot mai des la noi, nu prin radio, ci prin Push-Notification ale aplicatiilor
    de stiri pe smartphone sau pe retelele sociale.
    Posturile de radio trebuie sî-si găseasca elementele care le
    diferentiază, poate moderatorii, poate un anumit amestec de informatii sau
    poate reportajele locale. Probabil că posturile vor trebui să-si găseasca
    reţeta perfectă şi pozitionarea pe piata mass-media, in paralel cu o receptie
    simpla.
    Radioul
    este o parte impoartanta a vietii mele de zi cu zi si a celei profesionale. Cu
    toate schimbările din domeniul mass-media, eu sunt convins ca aşa va mai fi încă mult timp de aici înainte.







    Ivan Lebedev, Rusia: Dragi
    redactori!.
    În
    primul rând, vă felicit cu prilejul împlinirii celor 90 de ani de la prima
    emisie RRI. Vă doresc bucurii, energie, să fiţi mereu o voce puternică, să
    aveţi iniţiativă şi cât mai multe ştiri pozitive în caleidoscopul zilelor
    noastre! Nutresc speranţa să aud
    şi alte emisiuni şi reportaje interesante!
    Despre mine. Am 35 de ani şi de mai mult de jumătate din
    această perioadă sunt pasionat de emisiile DX. În tot acest interval de
    aproximativ 20 de ani, am receptat emisii ale câtorva sute de radiouri de pe
    întreaga planetă şi am primit QSL-uri de la mai mult de 50 dintre ele.
    Cele mai
    interesante şi emoţionante momente ale acestei istorii a pasiunii le-am
    imortalizat pe bandă şi în memoria unor reportofoane digitale.


    Da, pentru mine,
    radioul înseamnă o întreagă viaţă. Adică
    o mare de semnale, canale informative şi selecţii muzicale şi, bineînţeles, de
    bruiaje, fără de care nu se poate imagina această călătorie de basm pe unde
    radio. Aş putea să trec şi eu la confortul recepţiei on-line, fără bruiaj, dar,
    ca un DX-ist cu experienţă, pot afirma că exact acele bruiaje de emisie conferă
    recepţiei un colorit aparte, care învăluie cu o aură romantică acest hobby.
    Până la întâlnirea cu RRI, ale cărui emisiuni am început să le ascult din 2004,
    aproape că nu aveam nicio idee despre această ţată europeană. Cu
    excepţia a două paragrafe din manualul de geografie şi a conturului ţării pe
    harta lumii. Dar, pătrunzând mai mult în emisia RRI, am înţeles că România, ca
    unul dintre membrii familiei europene, are părţile ei interesante care te
    invită să le descoperi.


    Înainte de toate, vă dorim iniţiative democratice sub
    auspiciile valorilor liberale şi în graniţele culturii proprii, ale
    obiceiurilor şi tradiţiilor poporului. Graţie emisiunilor RRI am aflat multe
    despre familiile de ruşi-lipoveni, despre patrimoniul muzical al românilor,
    despre poeţi şi compozitori, într-un cuvânt: despre bogăţia culturală a acestei
    ţări. Despre oamenii care populează acest platou montan şi submontan, despre
    cei care au venit în vizită şi au hotărât să-şi lege destinul de aceste locuri.
    Stimaţi redactori, vă mulţumesc pentru toate acestea! În încheiere, aş dori
    să-mi exprim recunoştinţa tuturor radiourilor, redactorilor şi DX-iştilor: vă
    mulţumesc pentru acest interesant univers şi pentru comunicarea în reţeaua de
    radiocomunicaţii. 73!





    Iurii Timofeev, Rusia Care
    este rolul radioului în viaţa dumneavoastră?
    În permanenţă ascult cu mare interes
    programele radio, acum radioul a devenit pentru mine principala sursă de
    informare. Foarte mult îmi place emisia pe unde scurte şi medii. Undele scurte
    le ascult de când eram elev. Prima staţie radio pe care am recepţionat-o pe
    unde scurte a fost Radio China Internaţional. Pe unde scurte şi medii eu
    primesc informaţie avizată, imi place să ascult programele informative şi
    ştirile despre statele din vecinătatea apropiată sau îndepărtată. Un alt motiv
    pentru care mi-au păcut undele scurte şi medii este acela că ele permit
    recepţia la distanţă şi comunicarea sub forma rapoartelor de recepţie.


    N-am avut idee că există un hobby numit Dxing. Uneori
    petrec 2-3 ore in faţa receptorului pentru recepţia la distanţă, în funcţie de
    ce staţie radio monitorizez. Întotdeauna fac analiza calităţii recepţiei Vocii
    Americii, Radio Free Asia, RRI, Radio China International, PBS Xizang, Vocea
    Turciei, Vocea Iranului. Cel mai
    interesant mi-e să ascult radiourile din tări îndepărtate în nopţile de iarnă.
    Având în vedere că cele mai interesante dintre ele se află pe banda de 49, 41,
    31 metri. Undele scurte îmi mai plac pentru că nu cunosc limitări în recepţie,
    poţi asculta emisia radio din orice punct de pe glob. Pasiunea mea pentru diapazonul undelor
    scurte s-a accentuat in special după anul 2015. Acum, în principal, pe aceste
    mă focusez.



    De asemenea, uneori ascult emisia
    locală FM, unde îmi place muzica străină de actualitate. De exemplu, ascult
    Justin Bieber, Justin Timberlake, Weeknd etc. La FM nu-mi place volumul
    reclamelor, care pot să dureze 10-15 minute, şi faptul că recepţia la 50 de km
    în afara oraşului este deja slabă sau imposibilă. Apreciez toate benzile, dar,
    în principal, sunt fanul recepţiei la mare distanţă. Mi se par mai interesante
    undele scurte. Păcat că numărul staţiilor radio care emit în acest regim scade
    de la un an la altul. Imi pare rău că n-am putut recepţiona emisia în limba
    rusă din Spania. Mi-a plăcut, de asemenea, radio Vocea Rusiei, pe care l-am
    ascultat pe frecvenţa de 5925 khz. Îmi amintesc că transmiteau des melodii din
    repertoriul lui Meladze si al altor artişti.



    Radioul are un rol foarte important în viaţa
    oamenilor. Utilizarea undelor scurte şi a celor medii are certe avantaje în era
    tehnologiei digitale. Eu cred că emisia pe unde medii şi scurte trebuie să se
    păstreze în era digitală, pentru a asigura accesul la informaţie şi pentru cei
    care locuiesc în localităţi izolate. Undele medii şi scurte nu trebuie evitate.
    Pentru mine radioul a devenit o
    pasiune.





    Dmitrii Balâkin, Rusia Bună
    ziua, dragi prieteni!

    trimit răspunsul meu pentru Ziua ascultătorului.
    Pentru că m-am născut nevăzător, în
    viaţa mea, radioul a avut un rol foarte important. Imi amintesc vag că în
    copilărie o rugam cu lacrimi în ochi pe mama să pornească radioul ca să pot
    asculta Radio Maiak. Primul aparat radio l-am primit în dar la vârsta de 5 ani.
    Era un receptor radio autentic, dar recepta în principal emisiile locale. Îmi
    aduc aminte că-mi plăcea să ascult programele muzicale şi reportajele sportive.
    Interesul pentru undele scurte a apărut mai târziu.


    Odată, pe când aveam vreo 7
    ani, l-am surpris pe tata ascultând Radio Svoboda. Pe atunci, acest post de
    radio se afla in disgraţia regimului sovietic şi era nevoit să-şi schimbe des
    frecvenţele. Mi-a plăcut procesul receptării în sine, am început să manipulez
    rotiţa de schimbare a frecvenţelor, căutând ceva interesant. Îmi aduc aminte
    bine că, în afară de Radio Svoboda, BBC şi Vocea Americii, am reuşit să
    recepţionez multe alte posturi, unele foarte interesante, altele mai puţin.
    Astfel, mi s-au întipărit în minte emisiunile radiourilor din Albania, Grecia,
    Turcia, Israel. Apoi am auzit despre DXing şi radioul a devenit o pasiune
    permanentă.


    Ascultând emisiunile radiourilor din toate colţurile lumii, învăţam
    geografie şi aflam multe aspecte interesante despre viaţa din alte ţări. Am
    început să trimit scrisori posturilor, să colecţionez QSL-uri şi alte
    suveniruri, şi, de asemenea, să particip la concursurile organizate de acestea.
    De atunci, s-au schimbat multe. Timpul meu liber s-a micşorat, au apărut
    internetul si multe altele. Însă, în ciuda tuturor acestor aspecte, radioul
    continuă să aibă un rol esenţial în viaţa mea. Pentru mine, el rămâne
    principala sursă de informaţie. Diverse emisiuni informative îmi lărgesc
    orizontul de cunoaştere, iar muzica, uneori, mă ajută să trec peste
    greutăţi.


    Graţie radioului am început să
    colecţionez muzică din diverse ţări, iar radioreportajele sportive îmi plac mai
    mult decât cele TV. Radioul ne oferă posibilitatea de a călători în alte ţări,
    fără a părăsi perimetrul casei. Uneori, visele se împlinesc şi radioul îţi
    oferă posibilitatea reală şi nu doar virtuală de a vizita o anumită ţară. Un exemplu în acest sens în constituie
    concursurile organizate de radioul dumneavoastră. În completare, aş dori să
    remarc faptul că de aproape 10 ani lucrez ca redactor al radioului on-line al
    Asociaţiei specialiştilor şi studenţilor nevăzători din Rusia.


    Această
    activitate mi-a permis să experimentez şi cealaltă postură, să fiu la celălalt
    capăt al firului. Acum, pentru mine, aceasta nu mai este îndatorire
    profesională, ci un hobby, care-mi permite să fac cunoştinţă cu oameni
    inetresanţi şi să simt plăcerea unui interviu cu persoane foarte diferite din
    punct de vedere al caracterului şi al manierei de comunicare. Si, nu în ultimul
    rând, pentru mine, la fel ca şi pentru mulţi alţi oameni de radio, o importanţă
    esenţială o are feed-backul ascultătorilor, pentru că radioul există înainte de
    toate pentru ei.



    În
    ceea ce priveşte importanţa RRI, pot spune că pentru mine este cel mai bun
    dintre cele câteva radiouri europene, care, în pofida multor factori, continuă
    să emită pe unde scurte. Noile tehnici de transmitere a informaţiei prin
    internet au importanţa lor, dar nu trebuie uitat bunul şi bătrânul radio
    classic. Practica demonstrează că odată cu trecerea la emisia on-line,
    posturile internaţionale îşi pierd o bună parte din auditoriu. În plus, exact
    transmisiile pe frecvenţe radio şi-au demonstrat eficienţa în timpul diverselor
    situaţii de urgenţă. Apoi, radioul reprezintă cel mai simplu mijloc de
    furnizare a informaţiei în localităţile îndepărtate sau greu accesibile.



    Într-un
    cuvânt, încă o dată, valorificând această oportunitate, vreau să vă mulţumesc
    pentru faptul că vă continuaţi emisia pe unde scurte, oferindu-ne informaţii
    despre realităţile din România, despre viaţa politică, istoria, cultura, muzica
    tării dumneavoastră. Vă rugăm să ne rămâneţi alături întru mulţi ani.







    Marco Botatti
    (Italia):
    Această cutie vorbitoare numită radio m-a însoţit încă din
    copilărie. Un mijloc de comunicare extraordinar care a permis, pentru prima
    dată în istorie, transmiterea unui conţinut sonor dintr-o parte în alta a
    Planetei. Aşa că astăzi pot asculta un post de radio extraordinar cum este
    Radio Romania International, care pentru mine înseamnă foarte mult, deoarece
    mi-a îmbogăţit cunoştinţele despre România. Emisiunile voastre mă ţin la curent
    cu realitatea românească şi au devenit un reper important în activitatea mea
    cotidiană.





    Adrian Micallef
    (Malta)
    : Rolul radioului în existenţa noastră a fost întotdeauna fundamental.
    Radio Romania a ajuns la un moment de referinţă pentru activitatea sa. De-a
    lungul anilor, a fost martor al unor schimbări istorice, politice, dar şi
    tehnologice. Radioul marchează viaţa de zi cu zi a ascultătorilor, cu ritmul şi
    reperele sale orare. De exemplu, eu îmi încep ziua ascultând emisiunile Radio
    Malta. La orele locale 13.00, ascult emisiunile Radio Romania International în
    engleză, apoi la 16.00 şi 18.00 pe cele în limba italiană. Chiar dacă nu
    reuşeşti să urmăreşti un anumit program, progresul tehnologic te ajuta să
    recuperezi şi să reasculţi într-un alt moment. La mulţi ani, Radio Romania,
    şi nouă, ascultătorilor!





    Liu Yangchun,
    China:
    Mulţumiri
    pentru emisia în chineză de atâţia ani, fără întrerupere. În aceşti ani, unele
    ţări au închis emisia în chineză, cum ar fi Serbia.
    Mai
    este DW; BBC la rîndul său a închis
    emisia în dialectul mandarin.
    De
    mic am văzut foarte multe filme româneşti şi am ascultat muzică din
    România.









    Zhang Peiqiang,
    China:
    La
    început de tot ascultam Asia Liberă, Vocea Taiwan-ului, Vocea Vietnamului,
    Vocea Americii în cantoneză. Abia în 2009 am descoperit întâmplător postul
    dumnevoastră. Urez progres continuu emisiunilor dumneavoastră (…). În acest
    moment în zona Europei nu mai emit decât RRI şi Radio Vatican, celelalte
    posturi au oprit emisia. Este mare păcat. Radioul poate aduce la un loc
    diferenţele culturale dintre două ţări, poate spori schimburile diplomatice şi
    culturale.

  • “Ziua Ascultătorului” 2018 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2018 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, duminică, pe 4 noiembrie 2018, vă aşteptăm la «Ziua
    Ascultătorului» la Radio România Internaţional, la care sunteţi invitaţi să
    participaţi cu o contribuţie despre rolul radioului în viaţa dvs.


    La 1 noiembrie 2018 se împlinesc 90 de ani de la prima emisiune radiofonică
    oficială transmisă din România. 90 de ani plini de istorie, în care
    profesioniştii Radioului au fost mereu alături de public şi în care Radioul a
    fost o oglindă a epocilor prin care a trecut România. Radioul a trecut prin
    perioada interbelică, apoi a trăit anii ultimului război mondial, epoca postbelică,
    a trăit deceniile de comunism din România şi de război rece, a asistat în decembrie
    1989 la prăbuşirea regimului comunist, apoi la transformările spre democraţie
    ale României. De la vechiul aparat de radio al bunicilor am ajuns la radio
    ascultat pe telefonul mobil. Iar când vrem să căutăm un post de raido putem apela
    la asistenţii vocali!


    Vocea care v-a povestit ce se întâmplă în România, v-a explicat România şi
    a încercat mereu să vă apropie de ea a fost şi este Radio România Internaţional.
    De aceea în ediţia de anul acesta a «Zilei Ascultătorului» la RRI vă întrebăm
    care este rolului radioului în viaţa dvs., respectiv ce înseamnă RRI pentru
    dvs.



    Scrieţi-ne opiniile personale. Vă aşteptăm cu interes
    răspunsurile pentru a le include în programele noastre! Ele pot fi în trimise
    prin e-mail, la ro@rri.ro sau serviciul.romani.rri@gmail.com, pe Facebook sau direct prin formularul de răspuns de pe
    site-ul RRI, www.rri.ro. Mulţumim!

  • Jurnal românesc – 18.09.2018

    Jurnal românesc – 18.09.2018

    România şi Italia vor coopera în vederea transferului deţinuţilor
    dintr-o ţară în alta.
    Cu prilejul unei vizite de doua zile La Roma, ministrul Justiţiei,
    Tudorel Toader, a vizitat, luni, un penintenciar unde se află încarceraţi
    aproximativ o sută de români. Am avut ocazia să facem un schimb de experienţă
    privind condiţiile de detenţie privind posibilul transfer al deţinuţilor din
    Italia să-i ducem în România şi invers, a afirmat Tudorel Toader. El a discutat
    cu omologul său italian, Alfondo Bonafede, şi despre situaţia minorilor din
    familiile mixte în care părinţii se aflau în relaţii conflictuale.




    Radio Cernăuți va difuza zilnic, incepand din 18
    septembrie, o nouă emisiune Lecturi sonore – pastile literare de 3-6 minute
    despre scriitori și opere din literatura română și universală, anunta agentia
    de stiri din Cernauti BucPress. Emisiunea va fi difuzată zilnic la ora 18:05,
    imediat după buletinul de știri.
    Proiectul Lecturi sonore este derulat în
    cadrul unui parteneriat cu Asociația culturală Vis à vis,
    sonorizarea aparținând Adrianei Moca. Radio Cernăuți este unicul
    post de radio din Ucraina, care emite 24 de ore din 24 în limba română,
    difuzează doar muzică românească, realizează emisiuni în direct dedicate situației
    românilor din Ucraina și de pretutindeni, știri despre românii din regiunile
    Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.Radio Cernăuți realizează schimburi de emisiuni sau produse radiofonice comune cu Radio
    Ucraina Internațional, Radio Bucovina, Radio România Actualități
    și altele. În 2018 emisiunile Radio Cernăuți sunt realizate cu sprijinul
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.


    Pe 16 septembrie, în satul Mahala din Ucraina, au
    fost sărbătoriți 200 de ani de la sfințirea Bisericii Sfânta Treime, informează
    BucPress
    .
    Cu această ocazie, la
    Biserica din centrul satului a fost oficiată o slujbă de sărbătoare săvârșită
    de un sobor de peste 20 preoți. Potrivit primarului Elena Nandriș, datorită
    colaborarii între cei trei piloni de bază a satului – Biserica, Școala și
    Primăria – în Mahala se mențin tradițiile, obiceiurile lăsate din străbuni.
    Dovadă au fost sătenii care au venit îmbrăcați de sărbătoare în straie naționale.




    Universitatea de
    Vest Timişoara este prima universitate din sud-estul Europei care intră în reteaua
    EuniverCities.
    Reteaua promovează colaborarea dintre instituţiile de învăţământ
    superior şi oraşele din care acestea fac parte. Statutul de membru cu
    drepturi depline ne va da posibilitatea să învăţăm de la cei mai buni din
    domeniu de pe plan european, dar şi să împărtăşim din experienţa noastră celorlalte
    universităţi membre
    a spus rectorul Universitatii, Marilen Pirtea.
    Documentul prin care Universitatea de Vest Timişoara va fi acceptată ca membru
    cu drepturi depline va fi semnat la începutul lunii decembrie, la Trondheim,
    Norvegia. EUniverCities este o reţea europeană, lansată oficial în 2012, în
    care oraşele mijlocii şi universităţile lor colaborează, în aşa-numitele
    tandemuri, pentru a îmbunătăţi cooperarea.