Tag: Radio Romania International

  • Puteţi recepţiona programele Radio România Internaţional şi pe satelit

    Puteţi recepţiona programele Radio România Internaţional şi pe satelit

    Dragi prieteni, puteţi recepţiona programele Radio România Internaţional şi pe satelit. Ne găsiţi pe Eutelsat 16A, poziție orbitală 16°Est (16 grade est), polarizare verticală, frecvenţa 11512 MHz. Symbol Rate: 29,950 MSym/s, standard DVB-S2, modulaţie 8PSK, audio PID 59. Canalele RRI sunt transmise în clar.



    Satelitul Eutelsat 16A acoperă în principal Europa, dar şi nordul Africii, Orientul Mijlociu, o parte din Rusia europeană, zone din Peninsula Arabică şi o parte din zona Mării Caspice.

  • Premiu UZPR pentru Monica Stoica, jurnalist Radio România Internaţional

    Premiu UZPR pentru Monica Stoica, jurnalist Radio România Internaţional

    Monica Stoica, jurnalist la Secţia Română Radio România Internaţional (RRI), a câştigat unul dintre premiile pentru radio la Gala Premiilor Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) pentru anul 2017. Monica Stoica a câştigat premiul UZPR pentru rubrica Povestea vorbei, realizată săptămânal la RRI.

    Monica Stoica este realizatoarea emisiunii Totul despre România la Radio România Internaţional şi a rubricii dedicate limbii române Povestea vorbei. Este absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, are un masterat în limba română şi este doctorand-bursier al Şcolii Doctorale de Litere a Universităţii din Bucureşti, cu teza Radio România – vector de diplomaţie culturală, şi doctorand-cursant al l’École Doctorale Francophone en Sciences Sociales.

    Au mai câştigat premii la secţiunea radio Pompilius-Dumitru Onofrei (Radio România Actualităţi), Marcel-Iulian Tolcea (Radio Timişoara) şi Ioan Vulcan (Antena Satelor).

    Au fost acordate în total 17 trofee pentru cele mai bune producţii jurnalistice din presa scrisă, online, radio, televiziune şi carte tipărită, iar tema ediţie din acest an a Galei a fost Limba română, întregitoare de neam.

    Gala Premiilor Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), ediţia 2017, a avut loc la Televiziunea Română.

  • Colega noastră Ileana Ţăroi, decorată cu Ordre National du Mérite

    Colega noastră Ileana Ţăroi, decorată cu Ordre National du Mérite

    Ileana Ţăroi, jurnalistă francofonă şi coordonatoarea Secţiei Franceze a Radio România Internaţional, a fost decorată, joi seara, cu «Ordre National du Mérite» în grad de Cavaler, în cadrul unei ceremonii derulate la ambasada Franţei la Bucureşti.



    Această înalta decoraţie a statului francez i-a fost înmânată de către Excelenţa Sa Michèle Ramis, ambasadoarea Franţei în România, ca recunoaştere a activităţii sale neobosite în serviciul francofoniei şi a unui jurnalism exigent şi de calitate.



    «Munca dumneavostră necontenită în favoarea francofoniei şi a unui jurnalism de calitate pe care o răsplătim astăzi este şi cea a Secţiei Franceze a Radio România Internaţional. Calitatea emisiunilor voastre, varietatea lor şi conţinutul lor bogat şi reînnoit merită să fie cunoscute şi recunoscute», a declarat ambasadoarea Michèle Ramis.

  • Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor

    Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor

    Jurnaliști de limba română din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Albania vor vizita România în perioada 26-30 martie a.c., la invitația Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), în cadrul programului Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor derulat de minister.

    Participanții vor avea întâlniri cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale din București și din județul Argeș, cu mass-media și cu societatea civilă.

    Programul va include vizite la Radio România Internațional, Televiziunea Română și la Agenția Națională de Presă Agerpres, unde jurnaliștii vor face schimburi de experiență și de bune practici profesionale. De asemenea, participanții la programul derulat de MRP vor fi invitați la Ședința solemnă a Parlamentului, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România și vor avea întâlniri și schimburi de opinii cu membrii celor două comisii parlamentare ale Românilor de Pretutindeni.

    Jurnaliștii vor avea ocazia să viziteze și localitatea Curtea de Argeș, a cărei simbolistică este strâns legată de marcarea Centenarului Marii Uniri. Vizita va fi un bun prilej pentru ca oaspeții, care fac parte din regiuni în care trăiesc importante comunități românești istorice, să se reconecteze la identitatea spirituală, istorică și culturală românească și să devină parteneri ai României în demersul de a promova și păstra ideea de apartenență la românitate, precum și imaginea României.

    Programului Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor face parte din evenimentele pentru celebrarea Centenarului, fiind inclus în capitolul Politici pentru diaspora al Programului de Guvernare 2018-2020.

  • Nominalizările pentru Premiile Muzicale Radio România, 2018

    Nominalizările pentru Premiile Muzicale Radio România, 2018

    Radio România prezintă nominalizările celei de-a XVI-a ediţii a Premiilor Muzicale Radio România, eveniment ce va avea loc luni, 16 aprilie, începând cu ora 19:00, la Sala Radio.

    Ca în fiecare an, radioul public va premia, în cadrul unui concert-spectacol la Sala Radio, performanţele deosebite în muzica românească pop, pop-dance, folk, rock şi pop-rock a anului anterior. Trofeele vor fi acordate pentru 16 categorii, pentru care au fost nominalizaţi 25 de artişti şi 24 de piese şi albume. Iată lista acestora, în ordine alfabetică:

    1. Debutul anului 2017

    Ioana Ignat; Andrew Marica; Mira.

    2. Cea mai bună piesă pop

    Doar pe a ta – Edward Sanda & Ioana Ignat; La refren – Andra; Who You Are – Mihail.

    3. Cel mai bun artist pop

    Feli; The Motans; Smiley.

    4. Cea mai bună piesă rock

    Burning Man – Vama; Frunză verde foi mărunte – Bucium; Un sfert de secundă – The Mono Jacks.

    5. Cel mai bun artist rock

    The Mono Jacks; Vama; Vunk.

    6. Cel mai bun album folk

    1+9 – Victor Socaciu; Facem dragoste – Cosmin Văman & Spam; Plânsurâsul – Florin Chilian.

    7. Omul cu chitara

    Mircea Baniciu; Mircea Vintilă; Nicu Alifantis.

    8. Cea mai bună piesă alternative rock

    Cel mai frumos loc de pe Pământ – Coma; Dur de-a dura – Viţa de Vie; Fregate – Grimus.

    9. Cel mai bun album pop rock

    Extrovertit – Vunk; Happy Day – Direcţia 5; Picat din Lună – Ştefan Bănică.

    10. Cel mai bun compozitor

    Alex Pelin; Irina Rimes; Şerban Cazan.

    11. Big like video

    Antiexemplu – Carla’s Dreams; Who You Are – Mihail; Tell Me Who – Vanotek & Eneli.

    12. Cea mai bună voce feminină

    Alina Eremia; Andra; Feli.

    13. Cea mai bună voce masculină

    Cristi Enache; Keo; Tudor Turcu.

    14. Piesa anului 2017

    Bolnavi amândoi – Irina Rimes; Doar pe-a ta – Edward Sanda & Ioana Ignat; Weekend – The Motans ft. Delia.

    15. Albumul anului 2017

    Confesiune – Smiley; Despre el – Irina Rimes; Iubirea schimbă tot – Andra.

    16. Artistul anului 2017

    Andra; Carla’s Dreams ; Smiley.

    Premiul de excelenţă va fi acordat în acest an artistei Dida Drăgan. Numele câştigătorilor vor fi anunţate luni 16 aprilie, începând cu ora 19:00, în concertul-spectacol de la Sala Radio ce va reuni pe aceeaşi scenă cele mai mari nume din muzica românească.

    Lista nominalizărilor şi arhiva Premiilor Muzicale Radio România pot fi consultate pe site-urile www.srr.ro şi www.romania-actualitati.ro. Puteţi asculta zilnic artiştii, trupele, piesele şi albumele nominalizate pe pagina oficială Facebook Radio România.

    Spectacolul va fi transmis în direct de Radio România Actualităţi şi Radio România Internaţional, iar înregistrarea acestuia va fi difuzată de coproducătorul concertului, Televiziunea Română.

    Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la casa de bilete a Sălii Radio.

  • Frecventili di veara 2018

    Frecventili di veara 2018







    UTC

    Oara


    ali Românie

    Frecvenţa (kHz)

    Zona

    14.30 — 15.00

    17.30 — 18.00

    5,910

    Balcani

    16.30 — 17.00

    19.30 — 20.00

    5,910

    Balcani

    18.30 — 19.00

    21.30 — 22.00

    5,910

    Balcani




  • Ziua Francofoniei, marcată în România

    Ziua Francofoniei, marcată în România

    România este recunoscută ca stat-far
    al mişcării francofone în Europa Centrală şi de Est.
    A spus-o, marţi,
    premierul Viorica Dăncilă, al cărei Cabinet a salutat celebrarea, peste tot în
    lume, a Zilei Francofoniei.

    În
    1991, România a obţinut statutul de observator al Organizaţiei Internaţionale a
    Francofoniei
    , iar în 1993 a devenit membru cu drepturi depline. De altfel,
    grupul statelor francofone a fost una din primele structuri la care România a
    aderat după Revoluţia anti-comunistă din 1989, în contextul istoric amplu în
    care, încă dinainte de crearea în 1918 a statului naţional unitar român,
    românii au fost parte a familiei francofone. Începând din secolul al 18-lea,
    cultura şi limba franceză au pătruns masiv în educaţia membrilor înaltei
    societăţi româneşti. Exista, de altfel, obiceiul călătoriilor de studii în
    Franţa pentru descendenţii elitei, călătorii care reprezentau o importantă
    sursă de difuzare a ideilor franceze în mediul românesc. Din 1830, studiul
    francezei a fost introdus în şcolile din Bucureşti şi Iaşi. A vorbi
    această limbă însemna
    mai mult decât simpla stăpânire a unui instrument lingvistic – era expresia
    adeziunii la valori, idei şi idealuri specifice naţiunilor moderne europene.
    Apoi, în prima jumătate a secolului 20, Bucureştiul a fost supranumit « Micul
    Paris
    », mulţi scriitori au ales să creeze partea cea mai semnificativă a
    operei lor în franceză şi, tot de atunci, nume ilustre precum Constantin
    Brâncuşi
    , Eugen Ionescu, Mircea Eliade, George Enescu şi Emil Cioran fac parte
    din patrimoniul cultural francofon. Prin tradiţie, deci, profund francofonă şi
    francofilă, România şi-a consolidat la ora actuală, graţie statutului de membru
    al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, cooperarea internaţională.
    Printre altele, a găzduit, în 2006, primul sommet al francofoniei dintr-o ţară
    est-europeană.

    La Bucureşti există un birou regional al Organizaţiei
    Internaţionale a Francofoniei, iar preşedintele Agenţiei Francofone
    Universitare este un român. Aşa că, marţi, de Ziua Francofoniei, pentru al
    patrulea an consecutiv, Institutul Francez din România i-a invitat, de pildă, pe iubitorii culturii şi limbii
    franceze să-i sărbătorească frumuseţea şi diversitateaprin intermediul unui haiku în
    franceză postat pe
    reţele sociale.

    Într-o declaraţie în exclusivitate pentru agenţia de presă
    RADOR a Radio România, directorul Institutului, Christophe Gigaudaut, a
    precizat că învăţarea limbii franceze, alături de germană, engleză sau orice
    altă limbă, este cea mai bună garanţie a unei deschideri cât mai însemnate a
    minţii şi sufletului. El a salutat munca miilor de profesori de franceză, rolul
    întreprinderilor şi companiilor care au pariat pe francofonie în dezvoltarea
    lor, dar şi al presei francofone, inclusiv al Secţiei franceze a Radio România
    Internaţional
    .

  • Premiile Muzicale Radio România, ediţia a XVI-a

    Premiile Muzicale Radio România, ediţia a XVI-a

    Societatea Română de Radiodifuziune prezintă cea de-a XVI-a ediţie a Premiilor Muzicale Radio România.


    Ca în fiecare an, radioul public răsplăteşte performanţa în muzica românească pop, pop-dance, folk şi pop-rock în cadrul unui concert-spectacol la Sala Radio, luni, 16 aprilie 2018.

    Spectacolul va fi transmis în direct de Radio România Actualităţi şi Radio România Internaţional, iar înregistrarea acestuia va fi difuzată de coproducătorul concertului, Televiziunea Română.

    Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio.

    Nominalizările pe genuri şi categorii vor putea fi consultate în curând pe srr.ro şi romania-actualitati.ro.

  • Fenomenul “fake news”, în atenţia Comisiei Europene

    Fenomenul “fake news”, în atenţia Comisiei Europene

    Fenomenul “FAKE NEWS” este tot mai răspândit, iar propagarea informaţiilor false cu ajutorul tehnologiei se desfăşoară într-un ritm alert. Schimbările din ecosistemul informaţional al societăţilor impun o atenţie mai mare activităţii de pe reţelele de socializare şi a mijloacelor de propagandă computerizată – uzinelor de fabricat like-uri, trolilor care produc zgomot, algoritmilor care generează conţinut şi armatelor de roboţi care interacţionează între ei pentru a genera o falsă efervescenţă pe anumite subiecte aducându-le astfel în atenţia publică.


    Noua formulă de consum media are pericolele ei, iar aceste pericole sunt în atenţia autorităţilor care încearcă să dezvolte politici de combatere. Pe de altă parte, şi consumatorii de informaţie sunt conştienţi de pericolele la care se expun, iar în acest sens ascultătorii Radio România Internaţional din întreaga lume ne-au împărtăşit opiniile lor şi “reţetele” cu care se protejează de informaţiile false.


    Grup de experţi la Comisia Europeană



    Comisia Europeană a numit recent grupul de experţi care se va ocupă de politicile pentru combaterea fake news şi a dezinformării în mediul online. Printre cele 39 de persoane selectate, se regăseşte şi Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA Bucureşti.


    Alina Bârgăoanu: “Efectele noului ecosistem informaţional sunt confuzia, neîncrederea, enclavizarea, paralizia, ura, intoleranţa şi furiocraţia”



    În abordarea personală cu care a fost inclusă ca expert în grupul european (nu reprezintă poziţia Comisiei Europene şi nici ale High-Level Expert Group on Fake News), Alina Bârgăoanu precizează că factorii care duc la fake news sunt din două categorii: factori care ţin de comunicare (jurnalismul de slabă calitate, pierderea prestigului şi a credibilităţii de către instituţiile tradiţionale, posibilităţile tehnologice nelimitate) şi factori care ţin de societăţile şi de perioada în care trăim (tirania emoţiilor, retorica anti-sistem, anti-establishment, slaba capacitate şi preocupare pentru robusteţea societăţilor în care trăim, pentru dezvoltare, pentru atenuarea unor fenomene complexe, cum ar fi inegalitatea, şi confruntările hibride sau competiţia pentru putere).


    “Când vorbim despre fake news şi dezinformare online, să nu ne axăm doar pe propagandă”, pe acţiuni ostile de comunicare din partea unor state/ entităţi/ grupuri de interese (deşi e foarte tentant să facem acest lucru), ci să ne axăm pe un întreg repertoriu de metode, factori, actori, forme de manifestare: jurnalism de slabă calitate (cum am mai spus); satiră dusă la extrem; partizanat; opinii desprinse de fapte; senzaţionalismul; profitul şi altele”, susţine Alina Bârgăoanu.



    Consultări publice la nivel european



    Paralel cu selecţia online pentru grupul de experţi, Comisia Europeană a lansat şi o consultare publică privind știrile false. Fenomenul a luat amploare în ultima perioadă, iar executivul comunitar vrea să pună la punct o strategie eficientă de combatere a dezinformării online. Până pe 23 februarie 2018, oricine doreşte poate trimite un punct de vedere pe acest subiect.


    Radu Magdin, analist politic: “Succesul fake news în România îl determină “senzationalismul” de care dau dovadă, caracterul pesimist şi apocaliptic dar şi faptul că mizează pe sentimente populiste.”



    “Ştirile false sunt de două feluri. În primul rând, sunt informaţii false care au fost difuzate în mod deliberat de cei care speră să promoveze anumite cauze politice şi să facă bani din traficul online. În al doilea rând, sunt informaţii false care sunt difuzate de jurnaliştii care nu-şi dau seama că sunt false. Elementul cheie al acestor tipuri de ştiri false este că adesea conţin o fărâmă de adevăr, care le dă un parfum de veridicitate.



    Din păcate, România este o ţintă permanentă a fenomenului de fake news. Fiind la graniţa UE şi făcând parte din NATO, ţara noastră este bombardată de ştiri care dezinformează, urmând agenda Moscovei şi nu numai. Aparent, societatea românească abia acum începe să conştientizeze pericoulul fake news. Până acum, fenomenul nu era luat în serios însă nici nu avea o aşa mare amploare: teoria conspiraţiei promovată de unele televiziuni nu ajută la depoluarea mediului de fake news. În lumea digitalizată în care trăim, accesul la informaţii corecte este unul vital. Cu toate acestea, este datoria noastră să ştim să filtrăm informaţiile primite. Astfel, ştirile false au următoarele caracteristici: sursa ştirilor este una incertă, conţine exagerări flagrante, nu menţionează de unde îşi obţine informaţiile, face predicţii apocaliptice, conţine datele unui sondaj fără să menţioneze cine l-a realizat, pe ce eşantion de populaţie etc, are autor necunoscut. Dacă una sau mai multe dintre aceste semne se regăsesc, trebuie să verificăm informaţia căutând ştiri similare. În general, ştirile false nu se regăsesc cu aceeaşi perspectivă şi în alte surse.



    Succesul fake news în Romania îl determină “senzaţionalismul” de care dau dovadă, caracterul pesimist şi apocaliptic dar şi faptul că mizează pe sentimente populiste. Discreditarea anumitor figuri politice atât pe plan european cât şi local creşte sentimentul naţionalist în România până la exagerare, fake news îndeplinindu-şi scopul. Se servesc apoi câteva ştiri cu nostalgia vremurilor comuniste, sau legate de prosperitatea şi securitatea actuală a Rusiei şi, brusc, aceasta devine în ochii populaţiei o variantă mult mai dezirabilă faţă de UE spre exemplu”, precizează Radu Magdin.



    Raport NATO despre tacticile propagării fake news şi recomandări pentru depistare



    Anul trecut, un raport al Centrului de Excelenţă NATO pentru Comunicaţii Strategice dezvăluie care sunt tacticile, metodele şi platformele folosite în funcţie de regiune. De asemenea, specialiştii au realizat şi o serie de recomandări prin care publicul poate să recunoască propagarea fake news în mediul online şi să se delimiteze de conţinutul dăunător.


    > Acordaţi atenţie secţiunii de Contact dintr-un site pentru a verifica autenticitatea acestuia şi a autorilor.


    > Citiţi întregul articol şi nu vă rezumaţi doar la titluri sau introduceri.


    > Acordaţi atenţie specială adresei URL, surselor citate, imaginilor, elementelor de design şi standardelor editoriale ale scriiturii în mediul online.


    > Când aveţi dubii, verificaţi credibilitatea informaţiilor pe un site specializat în verificarea faptelor, precum snopes.com, factcheck.org, mediabiasfactcheck.com sau politifact.com.


    > Verificaţi cu ajutorul motoarelor de căutare precum Google, Bing sau Yahoo dacă sunt şi alte articole publicate pe acelaşi subiect şi urmăriţi care este legătura între sursele rezultate.


    > Verificaţi data articolului, dacă articolul este sau nu de actualitate, dacă a fost publicat anterior şi dacă nu cumva este readus în atenţie pentru a afecta percepţia asupra unui eveniment din actualitate.


    > Verificaţi dacă articolul este prezentat într-o manieră controversată. Informaţiile false sunt publicate de cele mai multe ori sub un titlu senzaţionalist.


    > Verificaţi dacă articolul sau postarea are like-uri, distribuiri sau comentarii. Calitatea şi cantitatea acestora vă vor oferi informaţii despre autenticitatea conţinutului.


    Opinia ascultătorilor Radio România Internaţional despre fake news



    În luna noiembrie a anului trecut, de «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional, tema discuţiei a fost fake news şi încrederea în mass-media. Ascultătorii din toate colţurile lumii au contribuit cu opinii şi au mărturisit câtă încredere mai au în presă.



    Liu Fajian, din China:


    “În legătură cu încrederea în mass-media: cel mai mult am încredere în posturile TV, radio şi în publicaţiile de nivel naţional. În acest moment, reţelele de socializare s-au dezvoltat într-un mare grad, peste tot abundă diverse ştiri false. De aceea sunt foarte precaut. Mă simt obligat să caut surse multiple când navighez pe net, apoi le analizez şi separ ce este adevărat de ce este fals.”


    Martin Gallas, din SUA:


    “Fake news’ nu este ceva nou. Problema obiectivităţii într-o lume plină de subiectivitate a existat încă de la apariţia primelor ziare şi pamflete. Prin gândire critică şi documentare putem totuşi să separăm adevărul de neadevăr. Ca fost bibliotecar, mi se pare interesant să văd cât de multe puncte de vedere se găsesc astăzi exprimate pe internet şi îmi place să le găsesc pe acelea în care pot avea încredere. Când am început să ascult radio pe unde scurte în 1961, nu mi-a luat mult, chiar ca adolescent la vremea aceea, să diferenţiez între staţii de propagandă ca Radio Moscova, Radio Peking şi chiar Radio Bucureşti, şi staţii independente şi să spunem mai obiective, de ex. BBC, the Swiss Broadcasting Corp and Radio Suedia. Azi, lucrurile sunt mai complexe, dar încă e posibil să separi adevărul de ficţiune în peisajul media.”


    Jon Roz, din Filipine:


    “Personal, nu sunt un fan al conceptului de fake news. Mi se pare că este simplist şi îmi aduce aminte de felul în care profesorii din şcoala elementară simplificau anumite cuvinte pentru ca minţile noastre naive de copii să le înţeleagă. Mă frustrează faptul că agenţiile de ştiri din Vest, mai ales, lipesc eticheta fake news pe orice articol sau ştiri în care nu au încredere sau pe surse de care nu le place. Folosesc internetul din 1999 şi am citit multe lucruri online care nu sunt neaparat factuale dar pe care nici nu le-aş eticheta ca fiind fake news. Pe atunci, oamenii ştiau că trebuie să fie circumspecţi. Nu era nevoie să ne avertizeze nimeni în legătură cu ce citim şi ce trebuie să credem. Oamenii au dreptul să exprime păreri diferite. Trebuie să aplicăm gândirea critică şi să nu ne acuzăm unul pe celălalt de perpetuarea unor ştiri false doar pentru că nu suntem de acord cu părerile celorlalţi. Părerile nu sunt fapte, dar nu sunt nici ‘false’.”


    Ivan Lebedev, din Rusia:


    “Anul acesta vă întrebaţi ascultătorii care vă urmăresc, dacă merită să avem încredere în masmedia. Iar eu vâ răspund, Sigur că da, cum să nu.



    Profesia de ziarist, de reporter, de moderator de emisiuni informative rămâne importantă din punct de vedere al informării ascultătorului, telespectatorului sau cititorului în legătură cu problemele societăţii globale contemporane. În principal acest lucru este valabil pentru viaţa politică şi socială.



    În această situaţie, angajaţii mijloacelor de informare în masă au capacitatea de a colecta şi sistematiza un material destul de complex, de a adapta prezentarea calitativă a materialelor pentru un public interesat. Datorită activităţii continue şi eficiente ale mass-media, orice locuitor al planetei are posibilitatea de a fi părtaş la orice eveniment care are loc în orice regiune, iar acum chiar şi dincolo de limitele planetei noastre (vorbesc despre cercetările spaţiale şi ştirile de pe Staţia spaţială Internaţională).”


    John Cooper, din SUA:


    “Cu apariţia canalelor de ştiri 24/7, tv şi online, accentul a început să se pună pe senzaţionalism şi neadevăruri care sunt difuzate înainte ca informaţia să se verifice în întregime. Ratingul a devenit mai important decât raportarea unor ştiri factuale. Ştiri false au început să fie diseminate pentru a influenţa opinia publică asupra unor subiecte sociale şi politice critice. Vezi alegerile prezidenţiale din America din 2016. Astăzi am atins un punct de saturaţie în ştirile care ajung la public. Am pierdut multă încredere în presa de ştiri deoarece mi se pare că este subiectivă şi reprezintă agenda celor care deţin companiile de ştiri sau a celor care au bani să cumpere conţinut. “Echidistanţa şi obiectivitatea” sunt o farsă acum. Ca cititor de ştiri trebuie să sapi prin multe nivele de senzaţionalism, jumatăţi de adevăruri şi propagandă să ajungi la ştiri reale. Şi chiar şi atunci te îndoieşti de validitatea a ceea ce citeşti.”


    Michael Lindner, din Germania:


    “Tema de anul acesta a Zilei Ascultătorului la RRI nu mai prea poate fi depaşită în actualitate. Zilnic încercăm să nu ne informăm unilateral, respectiv să facem diferenţa între adevăr şi minciună. Un lucru este evident: nu putem avea încredere oarbă în mass-media. Cu repeziciune, Fake News pot face în câteva secunde ocolul lumii şi pot stârni panică şi teamă. Ştirile false nu sunt însă un fenomen al erei digitale, ele există de mii de ani. Dacă ne uităm în istoria omenirii, atunci vedem că deja faraonii egipteni, precum Ramses al II-lea, în 1274 î Chr., apelau la Fake News. Se zice că el i-ar fi invins pe Hitiţi, în realitate însă el a scăpat cu mult noroc de o înfrangere, despre care nu se vorbeşte. În Egipt nu a aflat nimeni despre aceasta. Cum se şi putea altfel? Este cel mai vechi Fake News, pe care îl cunoaştem. Eu sunt sigur că acest fenomen al Fake News există de când omenirea. Un alt Fake News, cu urmări tragice, a fost atacul SS-ului german asupra emiţătorului Gleiwitz în anul 1939, dat drept al forţelor poloneze. Astfel urma să fie învinovăţită Polonia pentru declanşarea celui de al Doilea Război Mondial. Aceste exemple demonstrează că ar trebui să fim foarte atenţi cu Fake News. Astfel de minciuni dăunează mass-mediei şi retelelor sociale, care se folosesc de Fake News, chiar şi cu riscul de a pierde încrederea utilizatorilor. De aceea este foarte important să privim cu scepticism şi să ne punem întrebări în faţa tuturor ştirilor dubioase, respectiv puţin credibile. Ceea ce putem face, dacă ne informăm din mai multe surse şi dacă apelăm la toată mass-media aflată la dispoziţie. Deci, eu am încredere în mass-media, atât timp cât pot să apelez la mai multe surse de informare.


    Fake News probabil că vor însoţi tot timpul omenirea. Ele sunt expresia ruşinii, invidiei, lăcomiei, prostiei sau sunt răspândite în scopuri politice sau comerciale.”


    Christian Ghibaudo, din Franţa:


    “În februarie 2017, un sondaj a arătat că neîncrederea în mass-media se accentuează. Francezii acordă din ce în ce mai puţină încredere mass-mediei. Pe vremuri, presa naţională era acuzată că nu vorbeşte despre subiecte care îi preocupă pe francezi. Şi era chiar acuzată de manipulare.


    Francezii, mai ales cei tineri, manifestă dezinteres pentru informaţie. Internet-ul este prima sursă de informaţie pentru un sfert dintre francezi, şi asta în pofida neîncrederii faţă de informaţiile vehiculate acolo, Internet-ul şi mai ales reţelele de socializare.



    Multe persoane consideră că alegerile prezidenţiale franceze au fost manipulate de presa franceză — mai ales anumite radiouri şi posturi de televiziune, care au fost acuzate că au favorizat alegerea D-lui Macron. Însă în Franţa, se uită repede faptul că presa a fost dintotdeauna o presă de opinie. Înainte, era presa scrisă, cu ziare naţionale sau regionale în slujba diferitelor curente politice, economice sau religioase. Acum este vorba mai ales de televiziunile de ştiri, care informează francezii, şi acolo există interese politice şi financiare. Totuşi, putem să sperăm că există obiectivitate din partea ziariştilor.



    Într-o perioadă în care dezinformarea este o practică tot mai răspândită, în care site-uri Internet partizane se prezintă ca nişte site-uri de ştiri pentru vehicularea propagandei şi în care lumea este neliniştită de creşterea populismelor, acest studiu sună ca o cerinţă de revenire la normal. Ziariştii au o misiune urgentă: să reinstaureze încrederea. Acest lucru începe printr-un exerciţiu necesar de autocritică.



    Cred că la anumite posturi internaţionale, care nu au ambiţii planetare, precum RRI, Radio Praga sau DW, ştirile prezentate sunt mai independente. Iată de ce, de apropape 40 de ani, ascult mai ales ştirile prezentate de posturile de radio internaţionale. Nu trebuie să uităm că până la mijlocul anilor ’80, în Franţa nu exista o mare liberate a informaţiei, posturile de radio private erau toate controlate de statul francez.



    În concluzie, aş spune că am tot acelaşi grad de încredere, sau mai bine zis, încrederea mea nici n-a scăzut, nici n-a crescut. Întotdeauna am considerat că ceea ce era spus sau scris nu era decât o parte din adevăr. După părerea mea, trebuie ca fiecare să îşi formeze propria opinie, ciugulind” ştiri de peste tot.”


    Olexandr Kozlenko, din Ucraina:


    “Tema propusa mi se pare interesantă și, totodată, de actualitate, inclusiv prin prisma colaborării mele cu un mic ziar regional. Nu știu care este situaţia în alte țări, dar voi împărtăși cu dumneavoastră câteva opinii privind presa ucraineană.



    Din păcate, mass-media nu se află în topul încrederii ucrainenilor în instituții. Potrivit ultimelor sondaje Biserica, voluntarii şi Armata se bucură de cea mai mare încredere în rândul ucrainenilor. Cei mai mulţi respondenţi spun că au puţină şi foarte puţină încredere în mass-media ucraineană.



    Cauzele sunt evidente: principalele canale TV sunt private, apropiate de cei mai influenţi oligarhi. Mass-media publică este abia la început, îi este greu să concureze cu posturile private, are nevoie de timp. Adesea mă trezesc în situaţia în care pot intui reacția diverselor televiziuni la un anumit eveniment, cunoscându-le obedienţa şi politica editorială. Din ce în ce mai evidentă devine prezentarea părtinitoare a evenimentelor politice din țară, a viziunilor subiective asupra schimbărilor care au loc în Ucraina.



    Același lucru, dar într-o măsură mai mică, se poate spune si despre presa scrisă. Multe articole sunt publicate la comandă, iar la nivel regional și local, asistăm la o promovare intensă a autorităților locale. Se furnizează informație unilateral, fără a se oferi mai multe puncte de vedere referitor la o anumită problemă.



    Internetul se bucură de mai multă încredere, oferă mai multe surse de informații, dar nu toate sunt de încredere. Se diseminează multe ştiri false, pe care utilizatorul le comentează sau le distribuie, fără a face cel mai mic efort de verificare. Este destul de răspândit fenomenul numit trolling, menit să agite spiritele sau să distragă atenţia utilizatorilor.



    De multe ori mijloacele de informare în masă devin instrumente de manipulare, fără ca marea majoritate a consumatorilor de produs informativ să realizeze acest lucru. De fapt, jurnalismul nostru este departe de standardele BBC. Iar deseori, în căutarea senzaționalului, jurnalistul nu verifică cu atenție informațiile, ceea ce, în cele din urmă, sporește neîncrederea în mass-media.



    În ceea ce mă priveşte, am încredere în mass-media parțial, sunt selectiv în alegerea informaţiei, în funcţie de reputația publicației, a postului de radio sau TV, și, cel mai important, încerc să aflu poziţia mai multor mijloace de informare în masă, înainte de a-mi forma propria opinie despre un eveniment. Bineînțeles, că un rol aparte îl are autorul unui articol, comentariu sau al unei ştiri. Sunt persoane în care am încredere totală, pentru că au oferit întotdeauna informații mai mult sau mai puțin obiective.”


    Anatoli Klepov, din Rusia:


    “Ştirile fake sunt în ultima vreme din ce în ce mai des întâlnite în Internet. Acest lucru este legat de faptul că fiecare îşi doreşte să prezinte ceea ce îşi doreşte ca fiind realitate şi să facă acest lucru primul. În particular, sunt înmormântaţi oameni care află din Internet că au murit, ceea ce este absurd în ziua de azi.



    Unii scriu ştiri fake pentru a afla părerea oamenilor pe diferite teme şi pentru a afla cum va fi primită o lege sau alta. Părerea mea pe acest subiect este că nimeni nu va schimba această situaţie şi pe viitor vor exista ştiri fake, iar noi ar trebui să nu luăm totul de bun de la început, să comparăm cu alte situaţii similare, care sunt descrise în ştiri şi să ne creăm o părere proprie.”

  • Sportivul anului 2017 – Jucătoarea de tenis Simona Halep

    Sportivul anului 2017 – Jucătoarea de tenis Simona Halep

    Anul 2017 a marcat o premieră pentru
    tenisul românesc. Pentru întâia dată, o româncă a urcat în fruntea
    clasamentului mondial profesionist. Este vorba de Simona Halep, cea mai
    valoroasă jucătoare de tenis pe care a avut-o vreodată România. Pentru aceasta
    performanţă, Radio România Internaţional a desemnat-o pe Simona Halep Sportivul
    Anului 2017.


    Născută la 27 septembrie 1991, la
    Constanţa, a debutat în tenisul mare în 2006, când a disputat primele sale
    jocuri în circuitul ITF. În 2010, a intrat în Top 100. A progresat uimitor în
    2013, când a câştigat şase turnee WTA. În 2014, în luna august, a ajuns pentru
    prima dată pe locul 2 în ierarhia mondială, loc care reprezenta deja, la acea
    vreme poziţia cea mai înaltă ocupată vreodată de o sportivă din România. De
    atunci, Simona Halep nu a mai ieşit din primele 10 jucătoare ale lumii la
    simplu.


    Anul 2017 nu a început foarte bine pentru
    Simona. A intrat în forma care a consacrat-o abia în luna aprilie, când a ajuns
    până în semifinalele turneului de la Stuttgart. A câştigat însă turneul
    următor, cel de la Madrid, de categoria Premier Mandatory, unde a trecut în
    finală de Kristina Mladenovic, din Franţa, cu 7-5, 6-7, 6-2, victorie care i-a
    adus peste un million şi o sută de mii de dolari. A urmat Roma, unde a ajuns
    până în finală, pierzând la ucraineanca Elena Svitolina, cu 6-4, 5-7, 6-1.
    Simona Halep şi-a luat revanşa faţă de Svitolina în sferturile de finală de la
    Roland Garros, unde a depăşit-o tot în trei seturi, cu 6-0 în setul decisiv.
    Românca a ajuns până în finala Openului francez, dar a fost depăşită de letona
    Jelena Ostapenko. Simona a început mai bine, a câştigat primul set cu 6-4 şi a
    condus, în al doilea, cu 3 la 0. Ostapenko a revenit însă şi a câştigat setul
    cu 6-4. Halep a început mai bine şi setul decisiv, dar letona s-a impus, în
    final, cu 6-3, iar sportiva noastră a ratat atât şansa de a câştiga primul ei
    turneu de Mare Şlem, cât şi ocazia de a urca pe primul loc în clasamentul
    mondial.


    La Cincinnati, în august, Simona a ratat
    din nou şansa de a deveni numărul unu mondial. Ea a ajuns până în ultimul act
    al competiţiei, unde însă a fost învinsă categoric, cu 6-1, 6-0, de jucătoarea
    spaniolă Garbine Muguruza.


    În octombrie însă, Halep nu a mai putut fi
    oprită şi a ajuns pe primul loc al clasamentului WTA. Ascensiunea româncei s-a
    materializat după turneul de la Beijing, unde a ajuns până în finală. Practic,
    două au fost partidele care au contat în mod hotărâtor. Întâi, a fost victoria
    din optimile de finală în faţa Mariei Şarapova, cu 6-2, 6-2, primul succes în
    faţa rusoaicei după un şir de şapte înfrângeri consecutive. A contat foarte
    mult şi jocul din semifinala cu letona Jelena Ostapenko, câştigat cu 6-2, 6-4,
    o revanşă pentru înfrângerea din vară, de la Roland Garros. Simona a pierdut
    însă finala de la Beijing în faţa
    franţuzoaicei Caroline Garcia cu 4-6, 6-7, dar acest lucru nu a mai contat în
    stabilirea noului lider mondial.


    În aceste condiţii, românca era favorită la
    câştigarea Turneului Campioanelor de la Singapore, ultima competiţie majoră a
    calendarului profesionist. Debutul în faza grupelor a fost bun, cu victorie în
    două seturi, 6-4, 6-2, în faţa franţuzoaicei Caroline Garcia. Au urmat însă
    două înfrângeri, la daneza Caroline Wozniacki, 0 la 6, 2 la 6, şi, din nou, la
    ucraineanca Svitolina, cu 3-6, 4-6, iar Simona a ratat calificarea în
    semifinale.



    Cu
    toate acestea, românca a încheiat anul 2017 şi a început anul în care ne aflăm
    pe prima poziţie a clasamentului mondial. Simona Halep – Sportiva Anului 2017
    în România.

  • Câştigătorii concursului “Maramureş – cultură şi tradiţii în inima Europei”

    Câştigătorii concursului “Maramureş – cultură şi tradiţii în inima Europei”


    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 30 noiembrie 2017, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “Maramureş – cultură şi tradiţii în inima Europei”. A fost un concurs dedicat unuia dintre cele mai frumoase şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul ţării.



    Concursul a trezit interesul dvs. şi am primit 301 răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi la alte concursuri.



    Premiile şi menţiunile concursului sunt obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul a fost organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.



    Din emisiunile RRI, de pe site sau profilurile Facebook, Google+ şi LinkedIn aţi putut afla răspunsurile la întrebări.



    Concursul s-a încheiat la 30 noiembrie 2017, data poştei. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii, vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    – În ce parte a României se află judeţul Maramureş? Răspuns corect: în nord.


    – Cum se numeşte un vestit monument de artă funerară, una dintre principalele atracţii ale zonei? Răspuns corect: Cimitirul Vesel de la Săpânţa.


    – Câte biserici meramureşene din lemn sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO? Răspuns corect: 8.


    – Care este oraşul reşedinţă de judeţ? Răspuns corect: Baia Mare.



    Acum putem derula lista câştigătorilor.



    Cele 30 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Li Xue, din China, Emad Ali Abdel Wahed, din Irak, Vitali Efimenko, din Belarus, care a scris Secţiei Ucrainene, Farid Boumechaal, din Algeria, Marco Botatti, Maria Riello, Massimo De Muro şi Simona Baj, toţi 4 din Italia, Anton Bostanjiev, Alexei Saropiatov şi Nikolai Larin, toţi 3 din Rusia, Marek Pis, din Polonia, care a scris Secţiei Ruse, David Iurescia din Argentina, Aylton José Cordeiro Gama, Alberto Hindeburgo Fetter şi Henrique José Dantas Felinto, toţi 3 din Brazilia, José Luis Corcuera din Spania, Freddy Armijo Ramírez, din Chile, Marco Hommel, din Austria, Hemsagar Naik, din India, Kanwar Sandhu, din Canada, David Harrington, din Marea Britanie, Michael Cunningham, din Australia, Jonathan Murphy, din Irlanda, Henk Poortvliet, din Olanda, Arthur Lucas Santos Gomes, din Brazilia, Jaroslaw Jedrzejczak, din Polonia, Stefan Stanev, din Bulgaria, Tim Arne, din Estonia, şi Jean-François Le Fillarte, din Germania, ultimii 6 câştigători scriind cu toţii Secţei Engleze.



    Farid Boumechaal, din Algeria, care a scris Secţiei Franceze, argumenta: “Sunt un ascultător fidel al RRI şi ascult întotdeauna programele şi emisiunile referitoare la România şi la locurile turistice cele mai cunoscute. Aşa aflu amănunte despre obiective turistice, precum şi despre tradiţiile din România.”



    Anton Bostanjiev, din Rusia, a afirmat: “Ascult RRI în format analogic, iar atunci când nu am posibilitatea să ajung la aparatul de radio, ascult pe Internet. Îmi place RRI pentru că transmiteţi emisiuni interesante despre cultura şi viaţa din România, despre oameni interesanţi”.



    Cele 20 de Premii III au revenit ascultătorilor sau useri: Xue Fei şi Li Ming, ambii din China, Georg Pleschberger, din Austria, Rachid Dahmani, din Algeria, Munif Ben Mahfouz, din Tunisia, Natalia Zabolotna, din Ucraina, Amady Faye, din Senegal, Antonella Monti şi Dino Antonio Rossetto, ambii din Italia, Nikolai Prigodici (Belarus), Anatoli Klepov, din Rusia, Fabio Calpa Caicedo din Columbia, Art R. Wormald, din Canada, care a scris Secţiei Spaniole, Heimer Sia, din Filipine, care a scris Secţiei Engleze, Chris Smolinski, din SUA, Hans Verner Lollike, din Danemarca, Shariful Islam Sharif şi Naz Parvin, ambii din Bangladesh, Gita Chakrabarty, din India, şi Ali Shahzad Chadhar, din Pakistan.



    Amady Faye, din Senegal, ne explica: “Povestirile de călătorie spun că Maramureşul este unul dintre judeţele cele mai frumoase din România, cu peisaje pitoreşti, care îţi taie respiraţia. Imaginile pe care le-am văzut pe Internet confirmă faptul că această zonă din nordul României este un paradis pe Pământ. Am constatat că Maramureşul chiar merită vizitat, aşadar am decis să particip la acest concurs. De ce ascult emisiunile RRI? Pentru că radioul vostru îmi oferă emisiuni de înaltă calitate despre România”.



    Anatoli Klepov, din Rusia, argumenta concis: “Mă bucur să particip la concursul dedicat Maramureşului. De fiecare dată când particip la concursuri aflu lucruri noi despre România. Trecutul şi prezentul stau alături”.



    20 Premii II au revenit următorilor: compatrioata noastră Ramona Bărbulescu, din Spania, Chu Changrong şi Liu Fajian, ambii din China, Fritz Andorf, din Germania, Abdel Razzak Qasmi, din Algeria, Volodimir Bondar, din Ucraina, Christian Ghibaudo şi Bernard Launay, ambii din Franţa, Ernesto Gandini şi Stefano Citterio, ambii din Italia, Serghei Koleşov, din Ucraina, care a scris Secţiei Ruse, Serghei Bezenkov, din Rusia, Juan Pablo Caja, din Spania, Fábio Júnior da Silva, din Brazilia, Freddy Ampuero Saldivia, din Chile, Brian Kendall, din Marea Britanie, Kraig Kirst, din SUA, Radhakrishna Pillai şi Deepak Kumar, ambii din India, şi Adrian Micalleff, din Malta.



    Compatrioata noastră Ramona Bărbulescu, din Spania, a transmis următoarea argumentare: “Tocmai am aflat de acest concurs. Locuiesc în Coslada (Spania) şi vă ascult la muncă pe net de câte ori am ocazia, e o punte de legatură cu ţara şi apreciez informaţiile oferite. Este singurul post de radio pe care l-am găsit cu o informaţie atât de largă. Concursul acesta este primul la care particip. (…) Vara aceasta am fost în Maramureş. Să vedem care mi-e norocul”.



    Volodimir Bondar, din Ucraina, scria: “Participarea la concurs este ca o temă de căutare. Unele întrebări îţi stârnesc curiozitatea, te determină să cauţi răspunsul, iar mulţumită Internetului ai posibilitatea nu doar să citeşti, ci să şi vezi fotografii şi imagini video. Datorită acestui concurs am aflat despre existenţa bisericilor de lemn maramureşene. Întotdeauna este interesant să descoperi ceva nou, mai ales când e vorba despre o ţară vecină. De asemenea, m-au determinat să particip la acest concurs vecinătatea regiunii mele natale cu judeţul Maramureş şi pasiunea pentru drumeţii montane. Sunt locuri de o frumuseţe rară, care merită văzute, mai ales toamna. Şi probabil că voi ajunge pe vârful Fărcău, în Munţii Rodnei, şi în zona lacului Lala Mare”.



    Christian Ghibaudo (Franţa) argumenta de ce a participat: “Ceea ce m-a determinat să particip la acest concurs este faptul că în principiu particip la toate concursurile organizate de RRI. Sunt întotdeauna interesante, iar răspunsurile nu sunt greu de găsit, dat fiind că ascult RRI în mod regulat. Vă ascult pe unde scurte sau adeseori online, pentru că e foarte uşor; la mine se aude foarte bine emisia pe unde scurte, atât la prânz, cât şi la sfârşitul după-amiezei. Desigur, pe Internet este şi mai uşor, şi se aude foarte bine. În plus, este foarte uşor să navighezi pe site-ul dvs. Din ce în ce mai mult, sunt materiale şi emisiuni care rămân pe site timp de mai multe săptămâni. Acest lucru este foarte util când nu ai timp să asculţi emisiunea în întregime. Este o metodă bună ca să nu ratezi rubricile preferate. Şi mai sunt şi reţelele de socializare (mai ales Facebook), unde emisiunile sunt mereu actualizate. Tema acestui concurs are un aspect deosebit pentru mine. În 2001, am câştigat un concurs organizat de RRI, iar premiul a fost o călătorie în Maramureş. Încă îmi aduc aminte foarte bine această călătorie, care a fost pentru mine prima în România. Însemna ceva pentru mine, pentru că la începutul mileniului, România nu avea întotdeauna o presă favorabilă în Franţa, deci am fost foarte bucuros să o cunosc. Îmi amintesc foarte bine de această călătorie, cu atât mai mult cu cât am fost primit la aeroport de Ileana şi Andrei. După aceea, timp de aproape o săptamână, am descoperit această regiune foarte frumoasă, departe de agitaţia din Bucureşti!”



    Tot din Franţa ne-a scris Bernard Launay: “Îmi place mult să particip la concursurile voastre pentru că acest lucru îmi permite să mă documentez pentru a cunoaşte şi mai bine ţara dvs. În plus, îmi face plăcere să primesc acele câteva amintiri din partea dvs. Apoi, aceste concursuri stau dovadă a dinamismului postului dvs. de radio, un dinamism pe care doresc neapărat să îl susţin. Este o mare bucurie pentru mine să vă regasesc pe unde în fiecare zi, la fiecare emisiune: călătoresc, mă cultiv, descopăr… La ora actuală mi se pare foarte important să avem legături şi mai strânse între ţările noastre, iar acest lucru se face prin cunoaştere. Aşadar, promovez România ori de câte ori am ocazia, pentru că mi-ar plăcea ca şi persoanele din jurul meu să cunoască ţara dvs. şi să decidă să o viziteze. Încerc, într-un fel, să fiu ambasadorul României… şi, mai ales, să nu opriţi niciodată emisiunile voastre!”



    Ernesto Gandini, din Italia, a argumentat: “Îmi place să îmi însuşesc culturi şi stiluri de viaţă din alte ţări prin intermediul programelor de radio şi televiziune. La Radio România Internaţional prefer emisiunile care tratează subiecte legate de istorie şi cultură, pentru că mă ajută să înţeleg un mod de viaţă, dar şi să văd diferenţele faţă de ceea ce avem aici, în Italia. Cu cât cunoaştem mai bine alte culturi, cu atât ne e mai uşor să îndepărtăm acele câteva bariere care astăzi, din păcate, încă ne despart.”



    Tot din Italia ne scria Stefano Citterio: “Particip pentru a nu ştiu câta oară la un concurs lansat de Radio România Internaţional, nu numai din pasiune pentru România şi emisiunile voastre, dar şi pentru faptul că în zona şi în localitatea în care locuiesc sunt şi foarte mulţi români sosiţi din Maramureş. Anul trecut i-am predat lecţii unui băieţel din Baia Mare, care se numeşte David. Maramureşul este una dintre puţinele regiuni din România pe care nu le-am vizitat”.



    Juan Pablo Caja, din Spania, ne-a explicat: “Ascult RRI din curiozitate: sunt pasionat de emisiunile de radio şi am acasă diferite receptoare pentru a recepţiona posturile de radio care transmit pe unde scurte. Am avut norocul să călătoresc de două ori la Bucureşti, din motive de serviciu, şi acest lucru mi-a trezit curiozitatea de a cunoaşte mai bine oraşul şi ţara. Am participat la acest concurs deoarece mi s-au părut foarte interesante informaţiile despre zona Maramureş”.



    10 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: compatriotul nostru Ivan Klein, din SUA, Miodrag Ristici, din Serbia, Bernd Seiser, din Germania, Mohamed El-Sayed Abdel Rahim, din Egipt, Volodimir Gudzenko, din Rusia, care a scris Secţiei Ucrainene, Giorgio Rapisarda, din Italia, Ivan Lebedev, din Rusia, Oscar Castillo Cabrera, din Peru, Jaydeep Chakrabarty şi Naved Raiyan, ambii din India.



    Volodimir Gudzenko, din Rusia, care a scris Secţiei Ucrainene, ne-a transmis: “M-a determint să particip la acest concurs dorinţa de a afla mai multe despre România – ţara visurilor mele, ţara pe care mi-ar plăcea să o vizitez din nou. Dar şi dorinţa puternică de a înţelege mai bine Maramureşul – regiunea unde locuiesc mulţi conaţionali de-ai mei ucraineni, Maramureşul, despre care am auzit şi am citit foarte multe lucruri deosebite”.



    Compatriotul nostru Ivan Klein, din SUA, argumenta răspunsul: «Ascult emisiunile RRI pe telefonul mobil. Sunt plecat din ţară din 1975 şi mă interesează ce se întâmplă în ţară. Fiind născut la Sighet, acest concurs mi s-a părut interesant. Vreau să vă felicit pentru emisiunile foarte variate şi interesante pe care le ascult cu plăcere. Mult succes în continuare».



    Giorgio Rapisarda, din Italia, a transmis următorul mesaj: “Am participat la acest concurs deoarece de vreo doi ani îmi doresc să vizitez România. Am 21 de ani şi m-am apropiat de ţara voastră în primul rând ascultând muzică românească. Până în 2014, singura melodie în limba română pe care o cunoşteam era eterna “Dragoste din tei” a grupului O-Zone din Republica Moldova. După aceea, am descoperit şi alte melodii de succes, aşa că de peste trei ani ascult mai mult muzică românească decât italiană. Îmi plac mai ales genurile pop şi rap. Formaţia mea preferată este Carlas Dreams, dar ascult cu plăcere şi Jo, Inna, Delia, Elena, Doddy, Puya, Smiley şi mulţi alţii. Mi-aş dori să vizitez România şi pentru a-i putea admira “pe viu” peisajele. Urmărind hashtag-ul “visitRomania”, am vazut fotografii splendide, pe care vreau să le fac şi eu. În sfârşit, dacă ar trebui să aleg o persoană care să mă însoţească în România, aceea ar fi mama mea, care are anumite prejudecăţi despre ţara voastră. Cu siguranţă, un sejur în frumoasa Românie i-ar schimba percepţia.”



    Oscar Castillo Cabrera, din Peru, afirma: “Ceea ce mă motivează să particip la concursurile organizate de RRI este oportunitatea de a cunoaşte cultura şi civilizaţia unei ţări cu origini latine, care s-a dezvoltat într-o vecinătate slavă. Ascult programele postului RRI pentru a fi la curent cu actualitatea din România”.



    Miodrag Ristici, din Serbia, a scris: “Stimaţi ziarişti, întotdeauna urmăresc cu atenţie ştirile din România şi lume, pe care le emiteţi zilnic. Este interesant ca dintr-o ţară vecină atât de apropiată geografic, precum e România, să auzi care sunt evenimentele marcante ale zilei sau săptămânii, conform alegerii dvs. Este util de aflat care sunt locurile turistice şi ofertele unei ţări atât de frumoase ca a dvs. Prin intermediul emisiunilor radio am aflat multe despre posibilităţile de tratament în staţiunile balneo-climaterice din România, căci până de curând aveam informaţii vagi despre acest subiect. Bineînţeles că sunt întotdeauna foarte interesat de muzica românească, performanţele industriei auto, bogata ofertă turistică sau concursurile cu premii”.



    9 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Fan Hongjie, din China, Idriss Bououdina, din Maroc, Jean Marc Olry, din Franţa, Giovanni Alotto, din Italia, Nicolai Loghinov, din Rusia, Adriel Amaya Armas, din Cuba, Alan Gale, Marea Britanie, Ashik Eqbal Tokon, Bangladesh, şi Christer Brunstrom, din Suedia, care a scris Secţiei Engleze.



    Fan Hongjie, din China, mărturisea: “Vizitând pagina de web a RRI am aflat că aţi început un nou concurs şi am fost peste măsură de bucuros. De fiecare dată când particip la concursurile de cultură generală ale RRI am o nouă ocazie de a învăţa lucruri noi legate de România. Astăzi, România are un loc aparte în sufletul meu. În memoria copilăriei mele s-a sădit o rădăcină adâncă. (…) Te iubesc din adâncul sufletului, România !”



    Jean Marc Olry, din Franţa, a oferit următoarea argumentaţie: “Mai mulţi factori au favorizat participarea mea la concurs. În primul rând, emisiunile RRI vorbesc adesea despre Maramureş. Am ascultat de asemenea un CD al lui Dumitru Fărcaş, pe care am regăsit câteva bijuterii muzicale ale acestei regiuni. Și, apoi, a mai fost şi filmul «Wild Carpathia», pe care l-am văzut cu gazdele mele din Târgu Jiu (când am vizitat oraşul în calitate de câştigător al unui alt concurs al RRI). O mare parte a filmului era dedicată Maramureşului. Frumuseţea peisajelor, tradiţiile evocate…. Cum să nu participi la concurs, înainte da a vizita această zonă? În acelaşi timp, emisiunile voastre sunt interesante, variate şi uneori foarte curajoase prin temele abordate. Echipa este foarte amabilă şi apropiată de ascultători, în ciuda celor 2000 de kilometri care ne separă. Punctele voastre de vedere, uneori diferite de ale noastre, ne permit să ne deschidem sufletul şi să înţelegem lucrurile privindu-le dinspre Est”.



    Giovanni Alotto, din Italia, ne scria: “De 5 ani ascult posturile Radio România, aşa încât am învăţat puţin şi limba română, în care am dorit să şi răspund la întrebările acestui concurs. Din momentul în care, cu câţiva ani în urmă, am văzut câteva fotografii din galeria “Toamna în Maramureş” de Cătălin Enache, m-am îndrăgostit de acel loc frumos, şi de toate bisericile de lemn, care sunt adevărate opere de artă. Din acest motiv, am decis să particip la concursul “Maramureş – cultură şi tradiţii în inima Europei”. Doresc, de asemenea, să amintesc de “Mocăniţa”: acest tren aduce un omagiu stilului dumneavoastră de a menţine legătura între o parte a trecutului şi prezent.”



    Nicolai Loghinov, din Rusia, a transmis următorul răspuns: “În anul 2007 am câştigat un concurs la RRI dedicat oraşului Sibiu, care era Capitala culturală europeană a anului şi această experienţă m-a marcat pentru toată viaţa. Iar vizita la RRI şi întâlnirea cu redactorii Secţiei Ruse a fost o încununare minunată a acestei excursii. Am rămas un ascultător fidel al RRI şi particip la toate concursurile pe care le organizaţi”.



    Adriel Amaya Armas, din Cuba, ne-a scris: “Ce m-a motivat să particip la acest concurs? Răspunsul e foarte simplu: particip deoarece este o nouă oportunitate pentru a sprijini şi a recompensa activitatea postului de radio RRI şi doresc, de asemenea, să-i mulţumesc astfel pentru programele pe care le transmite pe unde scurte. De ce ascult RRI? Vă ascult pentru că datorită excelentelor programe pe care le realizaţi învăţ zi de zi caracteristici interesante ale frumoasei dvs. ţări. RRI este o sursă inepuizabilă de informaţii”.



    Alan Gale, din Marea Britanie, ne scria: “Cu o asemenea listă de locuri fantastice cine n-ar vrea să viziteze Maramureşul? Recunosc că, dat fiind faptul că celălalt hobby al meu este fotografia, aş fi cu siguranţă în elementul meu într-un loc atât de fotogenic, mai ales că acolo e şi Mocăniţa. Deoarece s-ar putea să treacă mult timp până voi putea ajunge acolo, singurul lucru pe care-l pot face e să câştig unul din premiile oferite în cadrul acestui concurs. Îmi plac cu adevărat programele RRI şi sunt încântat să aflu că exista locuri precum acesta. Cred că Radioul este un instrument grozav prin intermediul căruia o ţară poate să-şi promoveze principalele atracţii turistice şi să-şi informeze ascultătorii despre ce are ea de oferit”.



    Ashik Eqbal Tokon, Bangladesh, a declarat: “Radio România Internaţional este o poartă spre cunoaşterea României şi a românilor. Este de asemenea o platformă de schimburi culturale între România şi restul lumii. RRI este un ghid original care te ajută să explorezi frumuseţile ascunse, precum şi impresionanta cultura şi istorie a acestei ţări. La început Radio Bucureşti, în copilăria mea, şi acum Radio România Internaţional, m-au ajutat să descopăr România. (…) RRI este prietenul care mi-a fost mereu alături şi m-a ajutat să cunosc această ţară şi frumuseţile ei.”



    Iar Christer Brunstrom, din Suedia, ne-a transmis: “Însuşi numele acestui judeţ, Maramureş, sună foarte plăcut. V-am auzit adesea menţionând faptul că Prinţul Charles este un vizitator frecvent al Maramureşului. Din câte înţeleg este foarte interesat de păstrarea tradiţiei arhitecturale şi a luat atitudine atunci când s-a pus problema înlocuirii frumoaselor clădiri vechi cu clădiri moderne. Sunt de accord cu el, patrimoniul cultural trebuie să rămână intact pentru ca generaţiile care vin să se bucure de el. Se pare că Maramureşul are multe elemente care trebuie să rămână intacte. Sunt un ascultător fidel al RRI încă din 1962 şi-mi plac toate activităţile care încurajează participarea ascultătorilor la programe. Aceste activităţi dovedesc grija voastră pentru ascultătorii de radio pe unde scurte, care vă rămân fideli an de an. Acest concurs oferă de asemenea multe informaţii despre ţara voastră”.



    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe.



    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă în lunile următoare şi vă rugăm să ne confirmaţi, printr-o scrisoare sau printr-un e-mail, atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansele şi ne-aţi răspuns la concursul RRI şi vă invităm să participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri!






  • Să ne bucurăm de carte

    Să ne bucurăm de carte

    Una dintre dilemele
    societăţii contemporane este cea care priveşte viitorul cărţii. Vom mai citi
    aceste file prinse într-un fel de cutie cu două părţi tari, numite coperte, sau
    vom da pagina pe un ecran. Până acum, răspunsul este clar. Se citesc tot mai
    mult volume electronice, dintr-o imensă bibliotecă ce încape pe un cip cât o
    unghie, dar nici cartea cu coperte şi pagini de hârtie nu dă semne de epuizare.
    Dimpotrivă, evoluţiile din tehnica tiparului fac din carte o minune grafică, cu
    imagini dinamice şi inspirate, o adevărată operă de artă. Orice este posibil
    acum în materie de imprimare tipografică, fie că ne întoarcem la aerul vintage al începuturilor tiparului, fie
    că inventăm tot mai multe pe spaţiul restrâns al paginii de carte.

    Un sumar şi
    empiric studiu derulat ad hoc, personal dar obiectiv, în metroul bucureştean,
    desigur, dimineaţa, când mă îndrept spre redacţia Radio România Internaţional,
    îmi oferă o serie de observaţii recente. Una dintre ele ar fi că sunt tot mai
    puţini cei care citesc cărţi electronice, faţă de momente mai vechi când aveam
    cel puţin un astfel de lector în fiecare vagon. Acum sunt foarte rari, domeniul
    electronic fiind invadat de cei care studiază intens propriul telefon mobil. Ei
    sunt cei mai mulţi dintre cei ocupaţi în metrou. Dar, cei care îşi consultă
    telefonul stau mai degrabă pe reţelele sau facilităţile de socializare şi
    comunicare, rareori citesc un text, eventual din presa online, şi m-ar mira să
    aflu că cineva citeşte cărţi pe telefonul mobil. Ceilalţi, din ce în ce mai
    mulţi, citesc cărţile în format numit acum clasic, cartea pe hârtie, veche sau
    nouă. Nici măcar dimensiunea fizică a cărţii, uneori invers proporţională cu
    dimensiunea cititorului, nu mai constituie un impediment şi de multe ori se
    citesc tomuri voluminoase, în condiţii de înghesuială şi de stat în picioare.
    Nici alte considerente nu mai sunt importante, se citesc cărţi pe orice
    subiect, se citesc cărţi recent apărute sau volume dinainte ca însuşi respectivii
    cititori să se fi născut. Şi foarte greu mai poţi face vreo corelaţie între
    subiectul cărţii citite sau momentul apariţiei sale, cu vârsta şi aspectul
    cititorului din metrou. Acelaşi pseudo-studiu sociologic ne arată că ei,
    cititorii de cărţi, se concentrează cel mai bine şi cad cel mai profund pe
    gânduri în timpul lecturii. Pagina de hârtie nu dispare, nu se închide dacă
    zăboveşti mai mult, are o luminozitate plăcută, simţi cum avansezi, vezi câţi
    milimetri ai citit şi câţi centimetri ţi-au mai rămas din poveste. În anumite
    momente ale anului, mai ales cele numite sesiuni de examene, se citesc intens
    manualele. Şi, dacă citeşti un manual pe hârtie, poţi scoate, din când în când,
    un creion, un pix sau un instrument cu marcaj fluorescent şi poţi sublinia recenta
    descoperire. Desigur, pe tableta electronică nu poţi face aceste sublinieri
    dintotdeauna esenţiale pentru procesul de învăţare, mai ales pentru examenele
    ce se apropie inexorabil.

    În România există şi un târg de carte numit
    Gaudeamus-Carte de învăţătură, cu o tradiţie de aproape un sfert de secol. Nu
    este un târg studenţesc ci unul care ne propune să ne bucurăm de carte.
    Interesant este faptul că ideea şi organizarea acestui prestigios târg de
    carte, deja un brand cultural românesc, aparţin Radio România, Societăţii
    Române de Radiodifuziune. Altfel spus, radioul public românesc, din care cu
    onoare şi bucurie face parte şi Radio România Internaţional, realizează acest
    moment esenţial al culturii cărţii în România. Târgul internaţional de carte
    Gaudeamus Radio România se desfăşoară, tradiţional, chiar în aceste zile de
    sfârşit de noiembrie, înaintea Zilei naţionale. Invitat de onoare este Uniunea
    Europeană iar preşedinte de onoare este renumitul dramaturg Matei Vişniec,
    scriitor şi publicist, om de radio în acelaşi timp. Tot conform tradiţiei,
    participă cele mai importante edituri româneşti dar şi din ce în ce mai multe
    edituri internaţionale, instituţii de cultură din întreaga lume, au loc lansări
    de carte în prezenţa autorilor şi a unor prestigioşi critici sau personalităţi
    culturale. Şi, desigur, a cititorilor, participanţi privilegiaţi şi bucuroşi la
    târgul de carte Gaudeamus organizat de Radio România.

  • 89 Years of Radio Broadcasting

    89 Years of Radio Broadcasting

    Ten years after WWI and the unification of Greater Romania, the most
    efficient and popular means of communication was first introduced in Romania:
    the radio. On November 1, 1928, the newly founded Romanian Radio Broadcasting
    Corporation aired its first broadcast. From the very beginning the radio was
    described as a means of public information, education and entertainment.

    This
    year Radio Romania celebrates 89 years of continuous radio broadcasting.
    Despite having to constantly adapt its editorial policies, the public radio
    survived each radical change on the political spectrum, from the interwar
    democracy to right-wing dictatorships around the Second World War, and from the
    communist dictatorship to the democracy restored after the anti-communist
    revolution of 1989. For years now the Romanian Radio Broadcasting Corporation
    has been considered one of the most trustworthy and reputed media institutions
    in Romania, due to its large number of listeners.

    Radio Romania addresses all
    generations and caters for all tastes, addressing society as a whole. It
    consists of channels with nationwide coverage, Radio Romania News and Current
    Affairs, Radio Romania Culture, Radio Romania Music and the Village Antenna, as
    well as regional and local studios, Internet platforms and a children’s and
    youth station. The Romanian public radio has started broadcasting abroad ever
    since the 1930s.

    Today, Radio Romania International tries to keeps both
    international audiences and Romanians living abroad up to date with news from
    Romania and our traditional values. RRI broadcasts in 11 languages: Arabic,
    Chinese, English, French, German, Italian, Serbian, Spanish, Russia, Ukrainian
    and starting this year, Hebrew, as well as in Romanian and the Aromanian
    dialect. Its target audience virtually includes the entire world, from Alaska
    to Australia, from Argentina to the Russian Far East.

    Nearly nine decades since
    its first broadcast, Radio Romania continues to innovate, to reinvent itself
    and to adapt to the ever-increasing market competitiveness and legislative
    changes. One such change was the recent scrappage of the radio license fee,
    traditionally covered by taxpayers, which now means the institution is fully
    funded by the state, amidst criticism from the political, civil and
    journalistic fields over editorial interference.

    Similarly, other voices from
    outside or within the institution have over the years signaled controversial
    managerial practices of successive administrations. Thanks to its
    professionals, however, Radio Romania remains the leading media institution in
    the country to date. (translated by Vlad Palcu)

  • Radio România Internaţional, şi în limba ebraică

    Radio România Internaţional, şi în limba ebraică

    Radio România Internaţional (RRI), din cadrul Radio România, serviciul public, lansează din 29 octombrie 2017 o emisiune experimentală, săptămânală, în limba ebraică, adresată evreilor originari din România şi descendenţilor acestora, dar şi tuturor vorbitorilor de limba ebraică interesaţi de România.

    Emisiunea se va difuza în fiecare duminică, între orele 19:05-20:00, ora României, şi va putea fi recepţionată pe unde scurte şi prin Internet, la www.rri.ro, canalul 2. De asemenea, conţinuturi radiofonice în limba ebraică vor putea fi găsite pe site, pe aplicaţiile RRI pentru Android şi iOS, pe profilul de Facebook în limba ebraică al RRI, dar şi pe Twitter şi SoundCloud.

    Radio România Internaţional are o bogată experienţă în emisiuni destinate sutelor de mii de evrei originari din România, cărora le oferă din 1990 o emisiune în limba română. Descendenţii acestora, ajunşi la a 3-a generaţie după Aliyah, emigrarea evreilor către Israel, vorbesc din ce în ce mai mult limba ebraică, iar legătura lor cu ţara de origine a bunicilor şi părinţilor lor trebuie dezvoltată şi menţinută, inclusiv prin intermediul RRI.

  • Jurnal românesc – 27.10.2017

    Jurnal românesc – 27.10.2017

    Radio România Internaţional lansează, din
    29 octombrie, o emisiune experimentală, săptămânală, în limba ebraică, adresată
    evreilor originari din România şi descendenţilor acestora, dar şi tuturor
    vorbitorilor de limba ebraică interesaţi de România. Emisiunea se va difuza în
    fiecare duminică, între orele 19:05-20:00, ora României, şi va putea fi
    recepţionată pe unde scurte şi prin Internet, la www.rri.ro, canalul 2. De
    asemenea, conţinuturi radiofonice în limba ebraică vor putea fi găsite pe site,
    pe aplicaţiile RRI pentru Android şi iOS, pe profilul de Facebook în limba
    ebraică al RRI, dar şi pe Twitter şi SoundCloud. Radio România Internaţional
    are o bogată experienţă în emisiuni destinate sutelor de mii de evrei originari
    din România, cărora le oferă, din 1990, o emisiune în limba română.
    Descendenţii acestora, ajunşi la a treia generaţie după Aliyah, emigrarea
    evreilor către Israel, vorbesc din ce în ce mai mult limba ebraică, iar
    legătura lor cu ţara de origine a bunicilor şi părinţilor lor trebuie
    dezvoltată şi menţinută, inclusiv prin intermediul RRI.






    Aproximativ 30% din
    forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate, iar
    aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul
    Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea, la conferinţa ’10 ani de la aderarea
    României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergenţă’. Problema
    îmbătrânirii populaţiei afectează PIB-ul potenţial, a atras atentia
    viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. El a subliniat că nivelul de trai
    şi diferenţialul de salarii continuă să explice valul de emigraţie chiar pe
    fondul ratelor înalte de creştere economică, aceasta fiind o creştere inegală
    la nivel interregional şi intergeneraţional, dezechilibrată ca structură, care
    adânceşte inegalităţile în societate.




    Românii vor putea opta fie pentru eliberarea unei cărţi de
    identitate electronice, fie pentru una simplă, fără cip, a decis Guvernul în
    şedinţa de joi. Posibilitatea va fi oferită şi minorilor, la solicitarea
    părinţilor sau a reprezentanţilor legali. Cartea electronică de identitate îi
    va permite titularului autentificarea în diferite sisteme informatice sociale,
    bancare, fiscale sau financiare. Guvernul a precizat, într-un comunicat, că
    noul document de identificare le va oferi cetăţenilor garanţii suplimentare de
    securitate, iar instituţiilor de drept public şi privat, certitudinea că
    persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor înscrise pe
    respectivul document.






    Seful diplomaţiei de
    la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a facut, miercuri, o vizită oficială în
    Palestina, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai mediului asociativ al
    comunităţii româno-palestiniene. Meleşcanu a apreciat rolul important pe care
    aceştia îl au în consolidarea relaţiilor bilaterale, în special în sectoarele
    economic, educaţional şi cultural. El
    s-a mai intalnit
    cu premierul Rami Hamdallah şi omologul sau, Riad al-Malki. Potrivit MAE de la
    Bucuresti, partile au evaluat stadiul relaţiilor bilaterale şi au convenit o
    diversificare a cooperării economice. Meleşcanu a evidenţiat ca România va
    continua să acorde asistenţă instituţiilor palestiniene prin transferul de
    expertiză în sectoare precum agricultura, medicina de urgenţă, dar şi prin
    intermediul burselor oferite în domeniile medicină şi inginerie civilă.