Tag: Radio Romania International

  • “Ziua Ascultătorului” 2017 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2017 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, duminică, pe 5 noiembrie 2017, vă aşteptăm la «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional, la care sunteţi invitaţi să participaţi cu o contribuţie pe tema fake news şi încrederea în mass-media.



    În ultimii ani a scăzut încrederea oamenilor în mass-media. Acest proces afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică, atât presa scrisă, radioul şi televiziunea, cât şi domeniul privat şi public. Cauze sunt multe: avem apropierea mass-media de politic şi ecomomic, goana după senzaţional şi comercial, greşeli jurnalistice, dar şi influenţa reţelelor sociale.



    Când vorbim despre ultimele, trebuie sa vorbim şi despre fake news, adica acele ştiri false, care sunt răspândite, în general de reţelele sociale, cu scopul de a manipula.



    Aşadar, în ediţia de anul acesta a «Zilei Ascultătorului» vă întrebăm: Câtă incredere mai aveţi în mass-media?



    Scrieţi-ne opiniile dumneavoastră. Vă aşteptăm cu interes răspunsurile! Ele pot fi în scris la adresa de mail ro@rri.ro, sau serviciul.roman.rri@gmail.com, pe Facebook sau direct prin formularul de răspuns de pe site-ul RRI.

  • Jurnal românesc – 21.03.2017

    Jurnal românesc – 21.03.2017


    Cetăţenii români care sesizează abuzurile angajatorilor din Italia au nevoie de măsuri care să-i protejeze, afirmă ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea a precizat că autorităţile italiene au înăsprit legislaţia care condamnă intermedierea şi traficul de forţă de muncă. După vizita făcută săptămâna trecută în Italia, ministrul i-a prezentat premierului Sorin Grindeanu un raport privind situaţia românilor care muncesc în Sicilia. Ea a afirmat că speră ca, în cel mai scurt timp, măsurile agreate cu autorităţile din peninsulă să fie puse în practică în baza unui memorandum. Andreea Păstârnac a mai spus că, pe lângă o campanie de informare, s-a discutat în premieră şi despre posibilitatea trimiterii în Italia de echipe mobile mixte, formate din reprezentanţii Ministerelor Muncii şi de Interne de la Bucureşti. Vizita in Italia a avut loc după ce au fost semnalate numeroase cazuri de exploatare şi agresiune sexuală la care sunt supuse româncele aflate la muncă în fermele din Sicilia.



    Executivul de la Bucureşti este preocupat de situaţia românilor din afara graniţelor nu doar în campaniile electorale, ci zi de zi, declară premierul Sorin Grindeanu. În opinia sa, dincolo de programele guvernamentale, este important ca românii să fie uniţi şi solidari. În privinţa măsurilor necesare pentru ajutarea românilor din străinătate, el a vorbit despre eliminarea taxelor consulare şi de cetăţenie, care a reprezentat un prim pas. Premierul Grindeanu a mai spus că înfiinţarea de noi consulate acolo unde există comunităţi importante de români este o altă soluţie pentru facilitarea accesului la diverse servicii. El a vorbit şi de implementarea unor măsuri care să conducă la creşterea economiei. Astfel, şeful Guvernului a punctat că mulţi dintre românii care trăiesc în afara graniţelor se vor întoarce acasă, pentru că vor avea toate condiţiile pentru a duce o viaţă decentă în România, alături de prieteni şi de familie.



    Secţia Franceză de la Radio România Internaţional a primit Premiul Francofoniei, acordat de Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Premiul le-a fost acordat colegilor noştri, luni, cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, pentru contribuţii deosebite la promovarea limbii franceze şi a valorilor francofoniei în România. Cu acest prilej, programe culturale, artistice şi ştiinţifice au fost organizate atât în Bucureşti, cât şi peste hotare, de către misiunile diplomatice ale României. Ziua Internaţională a Francofoniei este marcată, în fiecare an, pe 20 martie. România, froncofonă şi francofilă, este membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei din 1993.



    Un batalion condus de SUA, format din peste 1100 de militari, inclusiv români, va fi desfăşurat în nord-estul Poloniei la începutul lunii aprilie, în contextul în care NATO creează o nouă forţă ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Peste 900 de militari americani, circa 150 de infanterişti britanici şi 120 de soldaţi români fac parte din acest batalion. Formarea sa a fost decisă la Summitul NATO de la Varşovia din iulie 2016, alături de alte trei în ţările baltice. Marea Britanie, Canada şi Germania conduc celelalte trei batalioane din Estonia, Letonia şi Lituania, care urmează să devină operaţionale în iunie. Ele vor beneficia de sprijinul unor state aliate, printre care Franţa. În total, circa 4.000 de militari NATO, susţinuţi de tancuri, alte vehicule blindate, avioane şi echipamente de informaţii de înaltă tehnologie, vor monitoriza şi asigura apărarea în această zonă, în cazul oricărei potenţiale incursiuni ruse.


  • Sărbători liniștite!

    Sărbători liniștite!

    Sărbători liniştite şi luminoase!



    Crăciun cu bucurie, un An Nou 2017 mai bun decât 2016!



    Cele mai sincere urări din partea echipei Radio România Internaţional (RRI)!

  • O nouă cărticică pentru copii,  “La ce visează oamenii de zăpadă”

    O nouă cărticică pentru copii, “La ce visează oamenii de zăpadă”

    Fosta noastră colegă Andreea Demirgian, sau Ada – aşa cum o cunosc prietenii şi miile de fani care îi urmăresc de ani de zile blogul- a pregătit o surpriză de sărbători: o nouă cărticică pentru copii, din care aflăm La ce visează oamenii de zăpadă.

    De doi ani locuieşte în Canada, la Toronto, acolo unde va lansa cartea în această săptămână. Andreei îi e dor de România şi nu a întrerupt nicio clipă legătura cu limba română, pe care ne îndeamnă să o păstrăm cu sfinţenie, citind cât mai mult şi nerenunţând la ea, chiar şi atunci când nu mai locuim în ţară. Sau mai ales atunci.

    Ce alte urări are Andreea Demirgian pentru cei care ne ascultă aflăm din interviul următor.


  • Câştigătorii concursului “Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo – ediţia a III-a”

    Câştigătorii concursului “Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo – ediţia a III-a”

    Dragi prieteni,
    Radio România Internaţional v-a invitat până la 1 octombrie 2016, data poştei,
    să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul Festivalul
    Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo – ediţia a III-a. A fost un
    concurs dedicat unui eveniment muzical unic în Europa, care a adus la
    Bucureşti, pe scena Sălii Radio, 6 mari orchestre, dar şi solişti şi dirijori
    de talie mondială.


    Concursul a
    trezit interesul dvs. şi am primit 198 de răspunsuri corecte şi complete. Vă
    mulţumim şi vă invităm să participaţi şi la alte concusuri.



    Premiile şi
    menţiunile concursului vor fi CD-uri cu muzică simfonică românească şi străină,
    lucrări de artă plastică semnate de artişti români, ca şi alte obiecte de
    promovare culturală. Concursul a fost organizat împreună cu Liceul de Arte
    Plastice Nicolae Tonitza, din Bucureşti, Editura Casa
    Radio şi Electrecord.



    Din emisiunile
    RRI, de pe site sau profilurile Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn aţi
    putut afla răspunsurile la întrebări.


    Concursul s-a
    încheiat la 1 octombrie 2016, data poştei. Până să aflaţi cine sunt
    câştigătorii, vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    – În ce an a avut
    loc prima ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio? Răspuns
    corect: În 2012.


    – Cine este
    directorului de onoare al ediţiei a III-a a Festivalului? Răspuns corect: Dirijorul
    Kristjan Järvi.


    – Câte orchestre
    participă la ediţia 2016 a RadiRo? Răspuns corect: Șase orchestre.


    – Cine este
    organizatorul Festivalului? Răspuns corect: Radio România.



    Acum putem derula
    lista câştigătorilor.



    Cele 20 de
    Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor
    de Internet: Lidia Dobrescu, din România, Dejan Mijatovic, din Serbia, Fritz
    Andorf, din Germania, He Xige, Xue Fei și Jin Tao, toți 3 din China, Egor
    Aushev și Alexei Ihnenko, ambii din Rusia, Adervall Lima Gómez și Antonio
    Pereira dos Santos, ambii din Brazilia, Juan Franco Crespo și Juan Antonio
    Morales, ambii din Spania, Abdulkarim Ahmed Ali, Libia, Mitul Kansal, Mohammad Shamim și Syampada Sarkar, toţi 3 din India, Keith
    Simmonds, din Franța, DX.R. L. Club (Mr.
    Najimmudin), din India, Sola Agboola, din Nigeria, şi Larry Grabow, din SUA.



    10 Premii II au
    revenit următorilor: Noureddine Ahmad Hussein, din Iordania, Daniele Giaccari, din
    Italia, Ihor Danilevici, din Ucraina, Ralf Urbanczyk, din Germania, Amady Faye,
    din Senegal, Alexandr Abramov, din Rusia, Graciela Mastrogiacomo, Argentina, Carrie
    Hooper, din SUA, Chun-Quan Meng, din China și Jonathan
    Murphy, din Irlanda.



    Cele 10 Premii I
    au revenit următorilor ascultători sau internauţi: Stefano Citterio, din Italia, Vitali
    Efimenko, din Belarus, care a scris Secției Ucrainene, Marco Lehner, din Germania, Thomas Bégué, din
    Franța, Fan Hongjie, din China, Andrei
    Kuzmin, din Rusia, Luis Gerardo Pérez Loyola, Mexic, Hans Verner Lollike, din Danemarca,
    Grant Skinner, din Marea Britanie, și John Cooper, din SUA.


    14 Premii
    Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: conaționalul nostru Alexandru Bușneag, din Germania,
    Ivana Krickovic, din Serbia, Boumechaal Farid, din Algeria, Helmut Matt, din
    Germania, Christian Canoen, din Franța, Victor Lu și Guo Huimin, ambii din
    China, Nikolai Loghinov și Nikolai Larin, ambii din Rusia, Justino Losada
    Gómez, din Spania, Sandra Graciela Espósito, din Argentina, Alastair Pamphilon,
    din Marea Britanie, Atilio Orellana Rojas, din Japonia, și Najim Uddin, din India.



    Mulţumim tuturor
    celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să
    participe.




    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă în lunile următoare
    şi vă rugăm să ne confirmaţi, printr-o scrisoare sau printr-un e-mail atât
    primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansele şi
    ne-aţi răspuns la concursul RRI consacrat Festivalului Internaţional al
    Orchestrelor Radio, RadiRo 2016, şi vă invităm să participaţi în număr cât mai
    mare şi la următoarele noastre concursuri!

  • Omul Anului 2016 la RRI

    Omul Anului 2016 la RRI

    Radio România Internaţional continuă tradiţionala anchetã de opinie Omul Anului



    Cine va fi Omul Anului 2016 la RRI?



    Dragi prieteni, RRI continuă tradiţionala sa anchetã de opinie printre ascultãtori şi utilizatorii de Internet şi social media şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.



    Vă rugăm să decideţi care dintre personalităţile prezentului şi-au pus amprenta cel mai mult, în sens pozitiv, asupra lumii în anul 2016. Ne pregătim sã-l desemnăm, pe baza opţiunilor dvs. scrise, pe “Omul anului 2016 la RRI. Cine ar putea fi acesta/aceasta şi, mai ales, de ce? Va fi un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un sportiv, un artist, un om de ştiinţă sau cineva necunoscut marelui public, dar cu o poveste exemplară? Rãspunsul vã aparţine, ca de obicei!



    Așteptăm propunerile dvs.



    Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, direct pe site, la www.rri.ro, trimiţând un comentariu la articol, prin e-mail la ro@rri.ro şi serviciul.roman.rri@gmail.com, direct pe profilurile noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sub formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.



    Amintim că “Omul Anului 2015 la RRI a fost desemnată cancelarul german Angela Merkel.



    Vom anunţa cine este Omul anului 2016 la RRI în emisiunile de duminică, 1 ianuarie 2017.

  • “Ziua Ascultătorului” 2016 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2016 la Radio România Internaţional

    Duminică, pe 6 noiembrie 2016, vă aşteptăm la «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional. Aşa cum v-am obişnuit, şi la ediţia din anul acesta vă invităm să participaţi activ, cu o contribuţie, la emisiunea noastră specială, care va fi alcătuită pe baza răspunsurilor dvs. De data aceasta vă invităm să ne răspundeţi la întrebarea: Unde trăiesc cei mai fericiţi oameni?



    Sigur, exista topuri anuale, ca de exemplu al celor mai fericite ţări sau ale oraşelor cu cel mai înalt nivel de trai, alcătuite pe baza unor criterii precum mărinimie, legături sociale, libertatea deciziilor, speranţa de viaţă, sistemul sanitar, cultură, învăţămant, infrastructură. Dar în ţările sau oraşele din acele topuri trăiesc, într-adevăr, cei mai fericiţi oameni din lume? Sau, oare, ţine fericirea de atât de mulţi factori individuali, încat răspunsul nu poate fi decât tot unul individual? Noi vă invităm să ne spuneţi opinia dumneavoastră! Unde credeţi că trăiesc cei mai mulţi oameni mulţumiţi? Unde şi cum aţi vrea dumneavoastră să trăiţi? Care sunt «ingredientele», care vă fac să vă simţit bine într-un loc?



    Aşteptăm cu mare interes răspunsurile dumneavoastră! Ele pot fi în scris (prin e-mail, pe Facebook, direct prin formularul de răspuns de pe site-ul RRI, prin clasicele scrisori, pe fax) sau înregistrate (dacă doriţi vă sunăm pentru a înregistra audio contribuţiile dvs.). Coordonatele noastre sunt: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail ro@rri.ro sau serviciul.roman.rri@gmail.com. Pagina noastră de Internet poate fi accesată la adresa www.rri.ro.

  • Ştefan Baciu, ales în Biroul Executiv FIJET

    Ştefan Baciu, ales în Biroul Executiv FIJET


    Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism – FIJET şi-a desemnat prin vot noua conducere, în cursul celui de-al 58-lea Congres, organizat între 22 şi 27 septembrie la Moscova. Preşedintele Clubului Presei de Turism – FIJET România, colegul nostru de la RRI, Ştefan Baciu, a fost ales în Comitetul Executiv al FIJET, alături de alţi 6 membri: Salah Attia (Egipt), Delal Atamdede (Turcia), Maria del Mar Garcia Aguilo (Spania), Plamen Starev (Bulgaria), Natalya Tarasenko (Rusia) şi Tina Cubrilo (Croaţia).



    Ştefan Baciu este jurnalist la Radio România Internaţional şi, de peste 20 de ani, realizează rubrici şi emisiuni turistice. În 2007, alături de alţi 33 de jurnalişti, a devenit membru fondator al Clubului Presei de Turism – FIJET România, iar în februarie 2016 a fost ales preşedintele organizaţiei.



    FIJET, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism, fondată în 1954, are peste 700 de membri din circa 30 de state ale lumii. Începând din 1971, FIJET a acordat celebrul trofeu Mărul de Aur unor destinaţii turistice de excelenţă, unor iniţiative deosebite sau unor personalităţi care au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu.



    România a obţinut 5 astfel de trofee, în 1974 pentru mănăstirile cu picturi murale din Bucovina, în 2009 pentru Delta Dunării, Mărginimea Sibiului şi pentru compania aeriană Blue Air, cel mai recent fiind atribuit în 2014 municipiului Târgu Jiu pentru operele în aer liber ale celebrului sculptor Brâncuşi.




  • Cum l-am cunoscut pe Radu Beligan

    Cum l-am cunoscut pe Radu Beligan

    Vă invităm să ascultaţi o confesiune audio realizată de Valentin Ţigău, Radio România Internaţional. Fotografiile ne-au fost puse la dispoziţie, cu generozitate, de către doamna Cristina Nichituş Roncea.



  • Radio România Internaţional, tora şi pi Tumblr

    Radio România Internaţional, tora şi pi Tumblr

    Radio România Internaţional (RRI) anchisi di puţan chiro şi cu un profil pi Tumblr, platformă di microblogging şi site di socializari pi cari utilizatorl’ii pot s-higa un conţinut multimedia tru arada a unui blog public ica privat şi pot s-mutreasca tru blogurli a alantor persoani.



    Profilu RRI poati s-hiba accesat la https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational



    Radio România Internaţional ari profiluri şi pi aesti di ma nghios singiruri suţiali şi platformi di partajari di conţinuturi: Facebook (tru tuti limbili di emisie şi tru dialectul armânescu), Twitter (postări tru limbili română şi engleză), Google+ (postări tru română şi engleză), Flickr, Pinterest, LinkedIn (postări tru română şi engleză), YouTube, Instagram şi SoundCloud (postări tru română şi engleză).

  • Radio Romania International now available on Tumblr

    Radio Romania International now available on Tumblr

    Radio Romania International is now available on Tumblr, a microblogging and social networking platform, where users can upload multimedia content on their public or private blogs and can follow other people’s blogs.



    RRI’s Tumblr profile can be accessed at https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational



    Radio Romania International is also available on the following social networks and file-sharing platforms: Facebook (in all broadcast languages and the Aromanian dialect), Twitter (Romanian and English), Google+ (Romanian and English), Flickr, Pinterest, LinkedIn (Romanian and English), YouTube, Instagram and SoundCloud (Romanian and English).

  • Radio România Internaţional, acum şi pe Tumblr

    Radio România Internaţional, acum şi pe Tumblr

    Radio România Internaţional (RRI) are de curând şi un profil pe Tumblr, platformă de microblogging şi site de socializare pe care utilizatorii pot posta conţinut multimedia în cadrul unui blog public sau privat şi pot să urmărească blogurile altor persoane.



    Profilul RRI poate fi accesat la https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational



    Radio România Internaţional are profiluri şi pe următoarele reţele sociale şi platforme de partajare de conţinuturi: Facebook (în toate limbile de emisie şi în dialect aromân), Twitter (postări în limbile română şi engleză), Google+ (postări în română şi engleză), Flickr, Pinterest, LinkedIn (postări în română şi engleză), YouTube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

  • Omlu a Anlui 2015 la RRI

    Omlu a Anlui 2015 la RRI

    Vă plăcărsim s-apufusiţ cari di personalităţli a prezentului alăsară tor nai cama multu, tru noima pozitivă, ti atea ti s-feati tru lumi tru anlu 2015. Nă ndridzem sã-lu alidzem, pi thimel’ilu a opţiun’ilor a voastri. angrăpsiti, pi “Omlu a anlui 2015 la RRI”. Cari poati s-hibă aestu/ aestă şi, maxus, că te ? Va s-hibă un om politic, un lider di opinie, un om di emburlăchi, un sportiv, un artistu, un om di ştiinţă i vărnu nicănăscut ti marli public, ama cu una pirmituseari exemplară? Apandisea easti a voastră, cum easti arada !



    Aştiptãm pripunirli a voastri, cata cum şi motivarea a lor, cât cama ayon’a, ndreptu pi site, la www.rri.ro, ama s-cu pitritearea a unlui comentariu la articol, prit e-mail la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurli a noastri de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum turlie di comentariu, prit fax la 00.4021.319.05.62 ica prit poştă, la adresa Calea General Berthelot nr. 60-64, sectorlu 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.



    Adutem aminti că tu harea di “Omlu a Anlui 2014 la RRI” fu aleaptă tinira militantă pakistaneză tră ndrepturli a omlui Malala Yousafzai, colaureată Nobel tră Irine tru 2014.



    Va s-dimăndăm cari easti “Omlu a anlui 2015 la RRI” tru emisiunile di viniri, 1 di yinar 2016.


  • The history of Radio Romania International

    The history of Radio Romania International

    The foreign language programming at the Romanian Radio Broadcasting Corporation was initially intended for diplomats posted in Bucharest, starting in 1932. That was the year when the first broadcasts in French and English, with news and current affairs, went on the air. During WWII, the foreign language service of the Romanian Radio was informing people abroad on the course of the war and on how the population reacted. After the war, the foreign language service gained in importance, and was renamed as the Foreign Service broadcast service. It became a propaganda tool for communist Romania.



    In 1950, Sergiu Leverescu graduated from the French language high school in Bucharest, but had difficulties in getting a job at the French department at Radio Romania, because his parents were not working class. He provided an interview with Radio Romania’s Oral History Center in 1998:



    “There were few on the staff back then, and we were organized as follows: a head of department, two translators and two controllers. Those people were entitled to check and make sure that the texts in French was in line with the Romanian language texts that came to us from other sections. Back then the foreign language sections did not do any editorial work of their own; everything came from two central departments, a foreign department and a domestic one. They were made up of editors who were sending us, at the foreign language sections, the materials that went on air; the news bulletins, commentaries and other materials, and we translated them. The translator translated, the controller checked it against the original, and then it was sent to a reader, who recorded them. Nothing was live, everything was recorded, at least for foreign service broadcasts. The translations were typed on a typewriter, in three copies: one copy went to the reader, one went to a broadcast controller, after the text had been reviewed and maybe corrected, the controller assisted the reader in the studio, with a second copy in their hand, to see if any mistake was made or if anything was missed out of the initial text. A third copy was provided to someone else, who was not in the department, and who was on a different floor to make sure that the reader read exactly what was written. It was multi-step control.”



    In 1955, an English woman, Marjorie, married a Romanian, Stavarache Negrea. They settled in Romania, and they ended up working at the English department of Radio Romania. Marjorie Negrea was a reader and controller, as she confessed in 1997.



    “When I got to Romania, I went to the Central Party Committee. They told me that if I wanted to settle in Romania and work here, I would get a recommendation to work in broadcasting, if they needed people to speak English. I passed a few tests, and I corrected some translated texts. And then I became a reader. I was a reader and political controller and it was an interesting thing. I was reading the translation and saw if it was absolutely correct politically. I was on good terms with everyone, I didn’t know Romanian well, and it was hard, but generally it was all right.”



    There were moments when the ideological pressure subsided, according to Sergiu Levescu, who recalled for us a moment such the one on 20 July, 1969:


    “One moment when we held a non-political meeting at the Foreign Service was the moon landing. When Armstrong stepped out of the lunar module, we gathered in the office of editor-in-chief Hortensia Roman, to listen to the broadcast. It was really emotional… when the lunar landing actually occurred, I burst out in joy, along with Hortensia Roman. This was no longer about imperialists.”



    In the 1950s, when she worked at Radio Romania, Maria Lovinescu was first in the Foreign Department of the Foreign Service, then ended up in the Italian Department. In 1995, she recalled the dialog with listeners through letters:


    “At first we didn’t get too many letters. Then they multiplied. There were a lot of questions. They were interested in what was going on in Romania. They were usually from a certain audience, of a certain social sphere, but generally most of the people who wrote to us were interested in traditional music and culture. We had a lot of programs on the scenery and beauty of the country. They wanted to know how to get here. I had the impression that the political side interested them less, or even not at all. If they had been interested, I think they would have had more direct means for that, such as newspapers.”



    Radio Romania International reorganized after 1989 on the democratic principles of a new informative radio station. Its history is problematic, just like the history of Romania and other countries in Central and Eastern Europe after 1945.

  • Suveica merge mai departe

    Suveica merge mai departe

    Radio
    România Internaţional şi Radio România-Antena Satelor şi-au propus a-i
    recompensa pe trei dintre ascultătorii lor fideli cu o vizită de săptămână în
    Transilvania profunda. Djamila Bekkai din Maroc, Gilbert Dupot din Franţa şi
    Anca Balaban din România sunt norocoşii câştigători ai Concursului radiofonic
    Acasă la Suveica Mamei Ruţă, pe care i-am însoţit, pas cu pas.


    O
    săptămână în Transilvania e un cadou pe care şi l-ar dori oricine. Transilvania
    a devenit, demult, un magnet al
    turismului care atrage numeroşi
    căutatori de frumos din intreaga lume. O vizită în Transilvania pate fi
    abordată prin unele dintre destinaţiile sale de top, cum ar fi Cetatea medievală Sighişoara sau Castelul Bran care îşi leagă celebritatea de legenda contelui
    Dracula din romanul lui Bram Stocker, ori prin Castelul Peleş – somptuoasă
    reşedinţă regală sau prin bisericile
    evanghelice fortificate de la poalele
    Carpaţilor româneşti, unele dintre ele intrate în patrimoniul UNESCO. Există,
    totodată şi formula cunoaşterii în profunzime a Transilvaniei, călătorind, ce-i
    drept, mult mai multe zile, în spaţiul rural şi locuind în casele primtoare ale
    ţăranilor români.

    Radio România Internaţional şi Radio România – Antena Satelor
    şi-au propus a-i recompensa pe trei dintre ascultătorii lor fideli cu o
    săptămâna în Transilvania, alegând ambele modalităţi de prezentare. Djamila
    Bekkai din Maroc, Gilbert Dupot din Franţa şi Anca Balaban din România au fost
    norocoşii câştigători ai Concursului radiofonic Acasă la Suveica Mamei Ruţă,
    lansat, vara aceasta, de cele două posturi de radio româneşti. La începutul
    acestei luni, ei au ajuns, într-adevăr, acasă la bătrana ţesătoare care a lăsat
    moştenire nepoţilor să poarte prin lume suveica ei, împreună cu poveştile
    satului românesc Mândra, pe care Mama Ruţă nu l-a părăsit viaţa întreaga. O suveică unicat, care a
    parcurs, până acum, peste un milion de kilometri, în jurul Terrei. Ce i-a
    impresionat pe oaspeţii nostri? Să începem cu Djamila Bekkai din Maroc: Mi-au
    placut oamenii, natura, spontaneitatea celor cu care m-am întâlnit şi care, pot
    să vă mărturisesc, sunt foarte amabili.
    Mi-a plăcut, de asemenea, arhitectura. Am fost impresionată de arhitectura bisericilor;
    la noi, în special acolo unde locuiesc, nu sunt decât câteva biserici, una sau
    două… într-adevar, arhitectura bisercilor este fabuloasă.

    O săptămâna transilvană în care cei
    trei radio-ascultători fideli au călătorit nu doar în satul Mândra din judeţul
    Braşov, unde, femeile au purtat îmbrăcamintea de mireasă a Mamei Ruţă
    ori în satul Şona , al marelui pictor român, Ştefan Câlţia ori în satele din cele două mari muzee naţionale ale satului,
    de la Bucureşti şi Sibiu, ci şi la Făgăraş, unde au vizitat cetatea
    medievala, devenită, în perioada comunistă, temniţă pentru deţinuti
    politici, la Braşov, în patriathala
    Piaţă a Sfatului, pe Transfăgăraşan şi
    în Mânăstrirea brâncovenească Sâmbăta de Sus. Peste tot, s-au bucurat de
    ospitalitatea românilor, aşa cum recunoaste Gilbert Dupont din Franţa: Această calătorie care a fost extrem de judicios
    organizată de Radio România, ne-a permis să vizităm atât locuri turistice
    foarte cunoscute dar şi să pătrundem în România profundă, în locuri pe care un
    turist obişnuit nu le poate vedea fără
    ajutorul unui cunoscător local.

    Şapte zile de călătorie în
    Transilvania. Niciuna la fel, niciuna plictisitoare. Deşi au admirat monumentele istorice şi de arhitectură din
    capitala culturală europeana a anului
    2007, Sibiu, oaspeţii postului nostru de radio au fost la fel de plăcut
    surprinşi de primirea ce li s-a făcut în
    satul Sibiel, unde au locuit în casa primitoare a familiei Luca şi au
    participat, activ, la reconstituirea unei nunţi ţărăneşti în care au fost, char
    ei, miri, părinţi şi naşi. Caracterul
    interactiv al vizitelor s-a pastrat şi la atelierele de manufactură populară sau de artă unde s-a ţesut şi s-a lucrat în fier şi în
    sticlă, cu ajutorul meşterilor şi artiştilor plastici care I-au ajutat să
    înţeleaga mai bine tehnica tradiţională a prelucrării materiilor locale. Daca
    lui Anca Balaban, unele locuri vizitate îi erau cunoscute,
    altele i-au produs revelaţii pe care le
    va păstra, fără îndoială, în amintire: Vreau să mulţumesc,
    în primul rând, pentru ocazia de a vizita locuri noi. Am văzut, de
    asemenea, cu alţi ochi şi am avut,
    poate, o altă manieră de gandire… unele locuri cunoscute pe care le-am
    redescoperit. Serile petrecute în satul Sibiel, reconstituirea unei nunţi
    ţărăneşti şi a unor obiceiuri tradiţionale
    din Mărginimea Sibiului mi-au deschis apetitul pentru a cunoaşte şi mai
    multe informaţii despre istoria şi tradiţiile poporului român.

    Ultima zi a acestei călătorii aproape iniţiatice a fost
    de-a dreptul surprinzătoare. Ea a început cu o vizită la o stână
    tradiţională din zona Făgăraş unde oile a fost mulse iar pastrama şi brînza de oaie în coajă de brad – mâncate cu poftă.
    Târziu, vizita la Castelelele Peleş şi
    Pelişor, din inima istoriei regalităţii române, Sinaia, a încheiat seria
    descoperirilor într-o Românie frumoasă pe care, aşa cum ne spuneau, o vor
    înţelege şi o vor iubi, de-acum înainte, cu şi
    mai multa tărie.

    Pe întreg parcursul excursiei, oaspeţii noştri au fost
    însoţiţi, simbolic, de Suveica Mamei Ruţă din satul făgăraşean Mândra. Revenită
    în ţară dintr-un periplu în Insula Bali, suveica i-a însufleţit pe câştigătorii
    concursului radiofonic din acestă vară. Ei au dorit să fie purtători ai
    suveicii în ţara lor, într-o viitoare călătorie, în care vor avea ocazia de a povesti
    şi altor oameni despre satele şi
    oraşele româneşti, despre oamenii simpli şi frumoşi şi despre legendele şi
    tradiţiile lor folclorice.

    Neobosită, suveica Mamei Ruţă din satul Mândra e,
    acum, gata să meargă mai departe…