Radio România Internațional

Tag: raport

  • Raport privind calitatea apelor de scăldat în UE

    Raport privind calitatea apelor de scăldat în UE

    Conform evaluării din acest an a calității apelor pentru scăldat, publicate la începutul lunii iunie, calitatea apelor pentru scăldat din Europa este în continuare ridicată. Aproape 85% dintre zonele de scăldat din Europa monitorizate în 2019 au îndeplinit condițiile pentru a li se atribui cel mai înalt și mai exigent standard de calitate al Uniunii Europene: excelent”.



    Rezultatele publicate de Agenția Europeană de Mediu și de Comisia Europeană oferă un bun indicator privind locurile cu cea mai bună calitate a apei pentru scăldat. Vivian Loonela, purtător de cuvânt al Comisiei Europene:



    Mesajul este că apele de scăldat din Uniunea Europeană sunt calitative. Este un mesaj pozitiv pentru toți oamenii care sperăm că se pregătesc acum de vacanță și vor să se bucure de plajă, bineînțeles ținând cont de toate măsurile de prevenție a răspândirii virusului Covid-19. Rezultatele generale sunt pozitive și majoritatea apelor sunt considerate înalt calitative. Totuși, în conformitate cu directiva europeană din domeniu, înotul trebuie interzis clar în locurile în care apele nu sunt conform standardelor timp de cinci ani consecutivi. În raportul din acest an, au fost 55 de astfel de locuri în Uniunea Europeană. Acestea însumează un procent din totalul apelor analizate anul trecut din Uniunea Europeană și, de regulă, sunt afectat de poluare pe termen scurt. Problema este cu locurile în care originea poluării e greu de identificat după stabilirea unui studiu special. Însă mai există și locuri în calitatea apelor e greu de controlat. Aici ne referim la partea centrală a continentului, unde avem lacuri și iazuri relativ mici sau râuri cu debit relativ mic, mai susceptibile poluării pe termen scurt decât zonele de coastă.”



    Calitatea apelor pentru scăldat din Europa s-a îmbunătățit substanțial în ultimii 40 de ani, de când a fost adoptată Directiva UE privind apa pentru scăldat. Prin monitorizarea și gestionarea eficace, s-a redus drastic volumul deșeurilor municipale și industriale netratate sau parțial tratate care ajung în apă. Prin urmare, din ce în ce mai multe zone nu numai că îndeplinesc standardele minime, ci ating nivelul cel mai ridicat de calitate. În afara raportului din acest an, Agenția Europeană de Mediu a publicat și o hartă interactivă actualizată, care indică nivelul de calitate corespunzător fiecărei zone de scăldat. Vivian Loonela, purtător de cuvânt al Comisiei Europene:



    Înainte de începerea sezonului de vacanțe, statele membre trebuie să stabilească anumite calendare de monitorizare pentru fiecare dintre ape. Conform directivelor, le cerem statele membre să monitorizeze prezența unor bacterii și, în plus, trebuie să informeze publicul cu privire la calitatea apelor și la administrarea plajelor. Așadar, impunem o analiză pentru a identifica dacă sunt prezente două bacterii nocive și informarea publicului. De asemenea, orice suspendare a monitorizării trebuie raportată la Comisia Europeană.”



    Toate statele membre ale UE, dar și Albania și Elveția, își monitorizează zonele de scăldat în conformitate cu dispozițiile Directivei UE privind apa pentru scăldat.




  • Răspunsul Uniunii Europene în fața crizei generate de COVID-19. Opinii din statele membre

    Răspunsul Uniunii Europene în fața crizei generate de COVID-19. Opinii din statele membre

    Criza cauzată de
    pandemia cu noul coronavirus a subliniat cât de dificilă poate fi colaborarea
    la nivel european în acele domenii în care atribuțiile Uniunii Europene sunt
    limitate la ceea ce tratatele numesc competențe de sprijin.

    Dacă pentru
    comentatorii pesimiști această criză poate pune în pericol viitorul
    construcției europene, chiar și cei mai optimiști analiști au fost nevoiți să
    recunoască că UE se află într-o perioadă a provocărilor. Așa cum arată un
    raport publicat în cadrul rețelei European
    Policy Institutes Network (EPIN), pornind de la expertiza a 19 institute
    din 15 state membre (plus Islanda), au existat două etape ale răspunsurilor
    statelor.

    La începutul pandemiei, statele s-au concentrat pe soluții la nivel
    național. Evoluția rapidă a crizei a obligat însă decidenții politici să caute
    răspunsuri la nivel european. Așa cum demonstrează autorii textelor însă,
    variațiile la nivelul fiecărui stat european au fost semnificative.


    Pentru mai multe
    detalii a se vedea site-ul
    Institutului European din România    .




    (Ionuț Mircea Marcu, expert Institutul
    European din România)

  • Starea sănătății în Uniunea Europeană

    Starea sănătății în Uniunea Europeană

    În urma publicării de către Comisia Europeană a rapoartelor care descriu
    profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări, concluzia cea mai imporantă
    este că trecerea la prevenție și la asistența medicală primară este tendința
    cea mai importantă în toate țările.


    Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței
    Comisiei Europene în România, Ştefan Turcu, trage câteva concluzii referitoare
    la ţara noastră: Aş spune că poate
    principala constatate este legată de speranţa de viaţă în România. Deşi este printre
    cele mai scăzute din UE, remarcăm că a crescut constant din anul 2000 , rămâne
    însă cu 6 ani sub media din Uniunea Europeană.
    Şi poate şi mai important este ceea ce noi numim nivelurile mortalităţii
    evitabile prin prevenţie şi ale deceselor evitabile prin cauze tratabile.

    Care sunt statele
    membre de la care ar trebui să învăţăm şi care sunt concluziile la nivelul UE
    în urma publicării rapoartelor, ne spunde tot
    Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene
    in România:

    Aş spune că ar
    trebui să învăţăm de la toate statele membre pentru că unele au găsit soluţii
    la o problemă, altele au găsit soluţii la o altă problemă. Şi pentru că tot pomeneam
    de state europene aş remarca şi câteva tendinţe la nivel european. E foarte
    important să observăm că reticenţa faţă de vaccinuri este o ameninţare la
    adresa sănătăţii publice peste tot în Europa.




    Cum poate fi combătută această
    ameninţare? În primul rând, trebuie să îmbunătăţim cunoştinţele oamenilor
    despre sănătate. În al doilea rând, lucrătorii din domeniul sănătăţii ar trebui
    să fie mai activi în a le explica clar oamenilor ce presupune vaccinarea şi de
    ce este important ca ea să fie făcută. De asemenea, este important de explicat
    şi care sunt consecinţele aşa numitei transformări digitale, transformarea
    digitală a promovării sănătăţii şi a prevenirii bolilor. Este adevărat, pot fi
    şi perdanţi şi câştigători, în sensul în care este posibil ca oamenii care ar
    trebui să beneficieze de asistenţă medicală prin tehnologie mobilă şi alte
    instrumente digitale să fie chiar cei care nu prea au acces la aceste
    instrumente şi facilităţi. Dacă privim panoramic, constatăm că există o
    diferenţă clară în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală la nivelul
    UE.

    Pe de altă parte, dacă revenim la România, observăm şi faptul că foarte
    multe afecţiuni în general se tratează în spital, conceptul de ambulatoriu nu
    prea există în România, ceea ce este contra curentului de la nivelul UE.Bineînţeles,
    inovarea rămâne şi în acest domeniu un atu şi inovările în ceea ce priveşte
    mix-ul de competenţe din domeniul sănătăţii ridică un mare potenţial pentru
    sistemul de sănătate

  • CE întărește legislația de protejare a drepturilor de autor în raport cu statele terțe

    CE întărește legislația de protejare a drepturilor de autor în raport cu statele terțe

    Un studiu recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală relevă că, numai în anul 2016, produsele contrafăcute şi piratate au reprezentat până la 6,8% din importurile Uniunii Europene din statele terţe, ajungând la fabuloasa sumă de 121 de miliarde de euro. Faţă de anul 2013, ponderea mărfurilor contrafăcute în importurile europene a crescut cu până la 42,3%.

    Publicat la începutul acestui an, ultimul raport al Comisiei pe tema protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală în statele terţe indică unele evoluţii pozitive faţă de situaţia din anul 2018, însă menţine o serie de motive de îngrijorare care cer în continuare măsuri hotărâte.

    Comisarul European pentru Comerţ, Phil Hogan, a arătat că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt cruciale pentru creşterea economiei europene şi încurajarea inovaţiilor, astfel încât Uniunea Europeană să rămână un actor competitiv la nivel global. El a mai spus că 82% din exporturile Uniunii sunt generate de sectoare care depind de proprietatea intelectuală.

    Raportul identifică trei grupuri de state terţe, în funcţie de gradul de pericol faţă de economia europeană. Primul grup – China; al doilea – India, Indonezia, Rusia, Turcia şi Ucraina; şi grupul al treilea – Argentina, Brazilia, Ecuadorul, Malaezia, Nigeria, Arabia Saudită şi Thailanda. Peste 80% din mărfurile confiscate în vămile europene sunt originare din China, incluzând aici Hong Kong-ul.

    Cum se va acţiona ? Prin menţinerea unor clauze puternice de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală în toate acordurile comerciale ale Uniunii Europene. Comisia va intensifica organizarea de programe de sprijin tehnic al statelor vizate pentru accederea la tratatele internaţionale în domeniu, a seminariilor de conştientizare adresate IMM-urilor, a trainingului pentru ofiţerii vamali, judecători şi poliţie, precum şi a cursurilor speciale pentru controlul patentelor sau pentru licenţierea în domeniul plantelor protejate.

    În plus, Comisia Europeană îşi va menţine contribuţia activă în domeniu la nivelul Organizaţiei Internaţionale a Comerţului, Organizaţiei Internaţionale pentru Protejarea Drepturilor de Proprietate Intelectuală şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.


  • Jurnal românesc – 13.03.2019

    Jurnal românesc – 13.03.2019

    România a
    pierdut un milion de persoane în ultimii 30 de ani din cauza sporului natural
    negativ şi alte 2,6 milioane de oameni prin emigrare,     a spus directorul
    Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române, Luminiţa
    Chivu, citată de bursa.ro. Declaraţia survine prezentării unui studiu comandat
    de Confederaţia Patronală Concordia şi realizat de KPMG şi de INCE. Use
    Mobility – un studiu realizat în toate statele membre UE, anul trecut – relevă
    că 47% dintre tinerii români cu vârste între 16 şi 35 de ani intenţionează să
    emigreze în următorii 5 ani,     a precizat Luminiţa Chivu. Potrivit raportului,
    deşi rata totală a şomajului este redusă în România, în ce-o priveşte pe cea în
    rândul tinerilor ţara noastră se plasează pe primele locuri în UE, cu 18,3%.
    Autorii studiului susţin că, dacă actualele tendinţe se vor menţine, populaţia
    ocupată va scădea de la 8,4 milioane în 2016 la 8,2 milioane în 2020 şi la 7,3
    milioane în 2030, iar rata de dependenţă a sistemului public de pensii se va
    majora de la 61,3% în 2016 la circa 71% în 2030 şi la aproape 100% în 2060.
    Totodată, deficitul de forţă de muncă va creşte în continuare de la circa
    300.000 de persoane cât este estimat pentru acest an, până la 549.000 de
    persoane în 2023. În aceste condiţii autorităţile de la Bucureşti au lansat
    campanii de informare şi burse ale locurilor de muncă în diaspora prin care vor
    să-i atragă înapoi în ţară pe românii plecaţi la lucru în străinătate.




    Parlamentul
    Marii Britanii a respins marţi seara, cu 242 voturi pentru şi 391
    împotrivă, ultima versiune de acord cu Uniunea Europeană privind Brexit-ul
    susţinută de guvernul premierului Theresa May.     În continuare, rămâne posibilă
    doar retragerea Regatului Unit din UE pe 29 martie, fără un acord, amânarea
    datei pentru Brexit sau convocarea unui nou referendum. În acest context,
    ministrul pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a declarat că România va
    continua eforturile în vederea protejării drepturilor românilor din Regatul
    Unit şi britanicilor din ţara noastră. Oficialul român a subliniat că Uniunea
    Europeană, în ansamblul său, a arătat deschidere în a găsi o soluţie
    benefică pentru ambele părţi, dar că este nevoie de un răspuns
    concret de la Londra, bazat pe sprijin politic intern, pentru a avansa o
    soluţie realistă. Am văzut rezultatele din parlamentul britanic. Nu
    este o veste deloc bună. Cu părere de rău trebuie să spun că în acest moment
    şansele unui no deal Brexit sunt tot mai crescute. Vom vedea care sunt opţiunile
    rămase pe masă a mai transmis Ciamba.




    Fostul
    președinte al României, Traian Băsescu, a declarat că singura soluție pentru ca
    Republica Moldova sa devină parte a Uniunii Europene este unirea cu România,
    scrie Radio Chişinău. Acesta a spus că, în timpul celor două mandate ale sale
    la Palatul Cotroceni s-a făcut un efort diplomatic gigantic pentru
    ca Republica Moldova să fie pusă la pachet cu statele din Balcanii de
    Vest ca perspectivă de intrare în Uniunea Europeană. Varianta
    integrării în UE a Republicii Moldova nu este acceptată de nimeni, indiferent
    care este puterea politică de la Chișinău. Singura soluție pe care oricine ar
    respecta-o ar fi Unirea cu România, a precizat Băsescu. Fostul preşedinte
    român a menționat că singurele metode prin care se poate realiza unirea sunt
    fie ca Parlamentul Republicii Moldova să voteze unirea cu România, așa cum a
    făcut-o în 1918, sau printr-un referendum, în care cetățenii celor două state
    să voteze reunificarea. Asta este singura soluție politică valabilă pentru
    ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene. Altfel, pentru
    următorii 40 de ani, cel puțin, frontiera UE și a NATO este pe Prut, a
    mai zis Băsescu.

  • Raport privind tăierile ilegale de păduri în România

    Raport privind tăierile ilegale de păduri în România

    In România suprafața acoperită
    de pădure a scăzut, ajungând la 28,95% (aprox 7 milioane de hectare), sub
    media UE care este de 43%. Din această suprafaţă, circa 415.000 ha de
    pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt
    administrate, fiind astfel expuse tăierilor ilegale. Dacă ne referim la
    pădurile virgine şi cvasivirgine, adică zone în
    care natura s-a dezvoltat după rânduielile ei, fără intervenţia omului, avem
    doar 3% din totalul suprafeţelor împădurite, faţă de 12% în 1974. Multe din
    acest păduri seculare de fag au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.


    Conform ultimului raport al
    Greenpeace, privind tăierile ilegale din pădurile României în 2017,
    autorităţile cu identificat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale la nivel
    naţional, cam 34 pe zi, cu 32% mai multe decât în anul anterior.     Asta înseamnă
    că în România se taie peste 3 hectare de pădure la fiecare oră. Ciprian
    Găluşcă, coordonator al campaniei de păduri şi biodiversitate a Greenpeace
    România, are amănunte din acest raport: Judeţele în care se taie cel mai mult
    sunt Mureş, Braşov şi Olt, iar gravitatea faptelor este şi ea mai mare faţă de
    2016. Avem 8000 de infracţiuni înregistrate, asta înseamnă o creştere cu 62%
    mai faţă de anul anterior. In total, la nivel naţional înseamnă că avem 200.000
    de metri cubi (de masă lemnoasă) descoperiţi ca fiind tăiaţi ilegal. Datele oficiale
    despre tăierile ilegale arată că în perioada 2008-2014 se tăiau ilegal 8 milioane
    de mc anual, iar din aceşti 8 milioane mc anual care dispar din cauza tăierilor
    ilegale, autorităţile descoperă tăieri ilegale în valoare de 200 de mii de mc,
    asta înseamnă 2% din întreg fenomenul. Deci legat de eficienţa autorităţilor în
    lupta cu tăierile ilegale, în combaterea acestui fenomen, putem să
    observăm raporat la cifrele din 2008-2014 că autorităţile, din păcate, nu sunt foarte eficiente în stoparea acestui
    fenomen.


    Județele Cluj, Maramureș și Sibiu totalizează
    54% din volumul de lemn tăiat ilegal în 2017, la nivel național.     Peste 20.000
    de cazuri de tăieri ilegale de pădure au
    fost investigate anul trecut (în creștere de 15% faţă de 2016), iar în
    privința soluționării dosarelor, față de anul 2016, au fost aproape 5.500
    de dosare în care procurorii au dispus o soluție, în creștere cu 26%
    şi doar 605 au fost soluționate prin trimitere în judecată. De asemenea,
    au fost confiscate 1.465 de mijloace de transport folosite pentru transportarea
    de material lemnos fără proveniență legală, în creștere cu 27,83% față de anul
    anterior, mai arată raportul emis de organizaţia ecologistă Greenpeace România.
    Ciprian Găluşcă: Când noi mergem în pădure şi încercăm
    să vedem ce se mai întâmplă, observăm că cei care taie ilegal pădurea sunt
    foarte bine echipaţi. Sunt agenţi economici care au utilaje performante, au tot
    ce le trebuie astfel încât să exploateze cât se poate de repede şi să iasă din
    pădure. Dacă ne uităm la nivel de vehicule confiscate de autorităţi, în
    2017, observăm că sunt şi foarte multe căruţe, însă nu se poate spune cu
    claritate cine taie şi cât taie în România.


    În ultimii ani, autorităţile din
    România au implementat o serie de sisteme și protocoale între instituții
    menite să combată fenomenul tăierilor ilegale de arbori și să crească
    transparența din acest domeniu. Cu toate acestea, fenomenul nu poate fi stopat,
    însă organizaţiile de mediu încearcă să găsească soluţii, ne mai spune Ciprian
    Găluşcă: Organizaţiile de mediu îşi fac treaba, atrag
    atenţia asupra acestei probleme şi oferă soluţii de implicare a cetăţenilor. Asta face şi Greenpeace. Foarte
    curând o să lansăm o aplicaţie pe telefonul
    mobil prin care oamenii să se implice în
    protejarea pădurilor din România şi, în mod special, în protejarea pădurilor
    virgine. Aplicaţia de telefon va oferi posibilitatea cetăţenilor de a raporta
    de pe teren cazuri suspecte de ilegalităţi. Pentru cei care vor călători prin zone împădurite şi vor
    descoperi tăieri suspecte, va exista un chestionar în interiorul aplicaţiei
    prin care se pot ghida pentru a descoperi dacă este o explotare ilegală sau nu.
    Ei vor trimite ulterior formularul completat către noi cu fotografii, cu
    poziţia GPS, iar noi vom analiza datele
    şi le vom trimite, după caz, către gărzile forestiere pentru investigare.
    In acelaşi timp, aplicaţia va folosi şi imagini satelitare recente din
    2018 şi desigur va permite utilizatorilor să verifice legalitatea transporturilor
    de masă lemnoasă.


    Până acum, un rol important în idetificarea şi
    semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, arată Raportul
    Greenpeace.     De altfel, românii sunt foarte îngrijoraţi de calitatea mediului înconjurător, conform un studiu
    realizat de compania de cercetare de piaţă Ipsos în 28 de ţări din întreaga
    lume. Şapte din 10 români indică defrişările drept principala problemă de mediu
    pe plan local, gestionarea deşeurilor ocupă locul doi pe lista priorităţilor de
    mediu în România, fiind menţionată de 34% dintre respondenţi, iar poluarea
    aerului preocupă 32% dintre români.

  • Scuze şi acuze pe scena politică

    Scuze şi acuze pe scena politică

    Puternic
    contestată pentru modul în care a acţionat Jardarmeria din subordinea sa la
    protestul antiguvernamental al diasporei din 10 august, ministrul de Interne,
    Carmen Dan, a prezentat elemente dintr-un raport asupra evenimentelor,
    deocamdată secret. Spre deosebire de alte dăţi, comportamentul masei
    protestatarilor ar fi fost acum diferit, a spus Carmen Dan, potrivit căreia manifestanţii
    paşnici au fost reticenţi în a se disocia de elementele agresive, astfel că
    misiunea de izolare şi de extragere a persoanelor violente ar fi fost
    îngreunată şi chiar imposibil de realizat. Galeriile de fotbal ar fi jucat un
    rol important în violenţe. Venirea lor nu s-a făcut organizat, a explicat
    Carmen Dan, ceea ce a împiedicat Jandarmeria să le blocheze accesul în zona
    protestului.


    Raportul autorităţilor constată că primele manifestări violente
    s-au înregistrat în cursul după-amiezii, când s-ar fi forţat cordonul de
    jandarmi în încercarea de a se intra în curtea Guvernului. Incidentele şi
    provocările au continuat până la ora 22:00 când a fost efectuată o ultimă
    somaţie din partea jandarmilor, a mai spus ministrul Dan, iar ordinea a fost
    restabilită după miezul nopţii. 450 de persoane au necesitat asistenţă medicală
    la faţa locului, în seara protestului, iar dintre aceştia 33 au fost jandarmi.


    Ministrul
    Carmen Dan: Încep prin a prezenta scuzele mele tuturor acelora care au avut de
    suferit în urma violenţelor de săptămâna trecută, fie ei civili sau jandarmi
    militari. Faţă de acţiunile jandarmilor implicaţi în misiunea din data de 10
    august a fost începută o verificare internă şi până în prezent au fost
    identificate cinci situaţii susceptibile de comiterea de abuzuri împotriva unor
    persoane care nu au săvârşit acte de violenţă    . Ministrul a denunţat,
    pe de altă parte, ceea ce a numit falsuri şi minciuni’ care au circulat atât
    în mediul online cât şi în mass-media şi a apreciat că în privinţa intervenţiei
    din 10 august trebuie separat adevărul de manipulare.


    Preşedintele USR, de
    opoziţie, Dan Barna, i-a cerut din nou demisia ministrului Dan, pe care o acuză
    că încearcă să muşamalizeze responsabilitatea Jandarmeriei pentru gazarea şi
    brutalizarea manifestanţilor paşnici. Într-o postare pe Facebook, el scrie că
    este inadmisibil să arunci vina pentru ce s-a întâmplat asupra manifestanţilor
    paşnici, să acuzi victimele represiunii. Şi prim-vicepreşedintele liberal,
    Raluca Turcan, consideră că Jandarmeria a fost discreditată, iar întreaga
    răspundere politică aparţine ministrului de interne, Carmen Dan, şi
    preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, omul forte din PSD.


    Aproape
    300 de oameni au depus plângeri penale la adresa jandarmilor. Există multe înregistrări
    video cu oameni aşezaţi sau cu mâinile ridicate pentru a proba că nu sunt
    violenţi şi care sunt loviţi cu brutalitate de jandarmi. Aceste imagini
    demonstrează fără putinţă de tăgadă că forţele de ordine au acţionat
    disproporţionat, acuză preşedintele
    Klaus Iohannis şi partidele de opoziţie. În replică, PSD denunţă o presupusă
    tentativă de înlăturare prin forţă a guvernului legitim.

  • Raport CE: Situaţia educaţiei şi formării în Europa

    Raport CE: Situaţia educaţiei şi formării în Europa

    Raportul Comisiei arată că sistemele naționale de învățământ devin din ce în ce mai favorabile incluziunii și mai eficiente. Cu toate acestea, publicația indică faptul că inegalitățile reprezintă în continuare o provocare, nivelul de instruire al elevilor depinzând în mare măsură de mediile socioeconomice din care provin, informează comunicatul Comisiei.


    Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat că din cauza inegalităților, prea mulți europeni sunt încă privați de șansa de a profita la maximum de viețile lor. Inegalitățile reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa coeziunii sociale, a creșterii economice și a prosperității pe termen lung. În plus, de prea multe ori, sistemele noastre de învățământ perpetuează inegalitățile, atunci când nu se ocupă de persoanele provenite din medii mai sărace și atunci când situația socială a părinților determină rezultatele școlare și propagă de la o generație la alta sărăcia și șansele mai mici pe piața forței de muncă. Trebuie intensificate eforturile pentru a depăși aceste inegalități. Sistemele de învățământ au de jucat un rol important în construirea unei societăți mai echitabile, care să ofere șanse egale tuturor.”



    Conform datelor analizate, această ediție relevă faptul că:



    – persoanele care au doar studii de bază sunt de trei ori mai predispuse la sărăcie sau la excluziune socială decât cele cu studii superioare; în 2016, doar 44% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit o formă de învățământ secundar inferior au fost angajați;

    – în rândul populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, rata șomajului este de 16,6% pentru persoanele cu un nivel de studii de bază, respectiv de 5,1% pentru cele cu studii superioare;

    – statutul socioeconomic determină rezultatele elevilor, astfel că 33,8% dintre cei care provin din medii defavorizate au rezultate slabe, față de doar 7,6% în cazul celor cu o situație materială mai bună;

    – UE se îndeprărtează, în realitate, de unul dintre obiectivele sale pentru 2020, și anume reducerea la 15% a procentului de elevi în vârstă de 15 ani care obțin rezultate slabe la citire, matematică și științe;

    – persoanele născute în afara UE sunt deosebit de vulnerabile; astfel, în 2016, 33,9% dintre persoanele din grupa de vârstă 30-34 de ani care locuiesc în UE, dar sunt născute în afara Uniunii, erau slab calificate;

    – investițiile în învățământ s-au redresat în urma crizei financiare și au înregistrat o ușoară creștere (1% de la an la an în termeni reali) la nivelul întregii Uniuni.



    La 17 noiembrie 2017, la Göteborg, liderii Uniunii Europene discută despre educație și cultură, ca parte a activității privind Construirea viitorului comun”, iar la 25 ianuarie 2018, comisarul Navracsics va găzdui primul Summit UE în domeniul educației, în cadrul căruia reprezentanți la nivel înalt din statele membre vor fi invitați să discute modalitățile prin care sistemele naționale de învățământ pot deveni mai eficiente și mai favorabile incluziunii, precizează comunicatul Comisiei Europene.



    Mai multe informaţii pe această temă puteţi citi AICI.

  • Raport Promo-LEX: Amendă pentru utilizarea alfabetului latin în Transnistria

    Raport Promo-LEX: Amendă pentru utilizarea alfabetului latin în Transnistria

    Utilizarea alfabetului latin pentru așa-numita limbă moldovenească” (limba română cu caractere chirilice) poate fi pedepsită cu o amendă de peste 50 euro în Transnistria, precizează un raport Promo-LEX, relatează publicaţia Independent.md, citată de AGERPRES.



    Potrivit raportului Promo-LEX, organizaţie neguvernamentală cu sediul în Chişinău, care descrie situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, dreptul la educație are numeroase restricții în regiune, mai ales atunci când este vorba despre grafia latină.



    Astfel, simpla utilizare a alfabetului latin pentru limba moldovenească” poate fi pedepsită cu amendă de peste 50 euro. În cazul Liceului Evrica” din Râbnița, instituția este obligată să plătească peste 30.000 euro anual pentru închirierea spațiului.”



    Conducerea liceului — unicul cu predare în limba română din acest orășel industrial din Transnistria — a denunțat în repetate rânduri prețul ridicat al chiriei, tarifele nejustificate la serviciile comunale, impozitarea colaboratorilor și presiuni la adresa profesorilor și a elevilor din partea structurilor de la Tiraspol.



    În regiunea transnistreană activează opt școli cu predare în grafie latină: liceul Alexandru cel Bun” din Tighina/ Bender; liceul Ștefan cel Mare” din Grigoriopol; liceul Lucian Blaga” din Tiraspol; liceul Evrica” din Râbnița; liceul Mihai Eminescu” din Dubăsari; gimnaziile din localitățile Corjova și Roghi, precum și gimnaziul internat pentru copiii orfani din Tighina/Bender.


    În 33 de instituții din regiunea transnistreană, elevii vorbitori de română învață din manuale după curricula Federației Ruse, dar traduse în limba moldovenească”, adică în limba română cu caractere chirilice, scria recent publicația Ziarul de Gardă din Chișinău.


    Referitor la respectarea drepturilor omului, Promo-LEX amintește că, în prima jumătate a anului 2017, Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului (CEDO) a emis patru hotărâri în cazul drepturilor locuitorilor din stânga Nistrului, în urma cărora Rusia este obligată să achite reclamanților peste 200.000 euro.

  • Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti

    Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti


    Alianţa Nord-Atlantică riscă să-şi piardă avansul tehnologic, în cazul în care nu investeşte în cercetare şi dezvoltare, se menţionează într-un raport prezentat la cea de-a 63-a sesiune a Adunarii Parlamentare a NATO, organizată la Bucureşti. Documentul, prezentat de raportorul general Thomas Marino (SUA), este intitulat “Mentinerea avantajului tehnologic al NATO: Adaptarea strategică şi cercetarea şi dezvoltarea în domeniul apărării”.



    Potrivit raportului, avantajul tehnologic al NATO este în curs de erodare, în timp ce apar schimbări majore în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, iar unele tendinţe ar putea afecta echilibrul strategic în ceea ce priveşte producţia, pe termen scurt, şi inteligenţa artificială, pe termen lung. Marino a apreciat că, deocamdată, NATO nu e pregatită să facă faţă acestor provocări, mai ales pe fondul investiţiilor scăzute pe care statele membre ale Aliantei, în genere, le fac în domeniul cercetării şi dezvoltării în apărare.



    În schimb, a subliniat Marino, bugetul Rusiei pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării s-a dublat din 2012 până în 2015, iar unii experţi consideră că bugetul de cercetare-dezvoltare al Chinei îl va depăşi, până în 2022, pe cel al SUA, care, în prezent, suportă două treimi din cheltuielile totale ale NATO. Raportorul a insistat că aliaţii trebuie să-şi respecte angajamentul de a aloca apărării 2% din PIB, ceea ce, de exemplu, România face. De asemenea, el a evocat ideea unui fond comun al UE pentru apărare, care ar putea ajuta enorm capabilităţile de cercetare şi dezvoltare, precum şi refacerea bazei industriale de apărare de pe continent.



    Pe de altă parte, într-un raport elaborat de Comisia politică a Adunării Parlamentare a NATO se arată că Rusia îşi întăreşte capacităţile militare şi îşi extinde acţiunile la graniţa de est a NATO. În documentul “Rusia – de la partener la concurent” sunt enumerate căile la care apelează Moscova pentru a pune presiune asupra spaţiului euroatlantic. Poziţionarea provocatoare a Moscovei împotriva Alianţei şi acţiunile agresive împotriva Ucrainei, Georgiei şi a altor parteneri ai NATO subminează stabilitatea întregului spaţiu euroatlantic.



    Raportul recomandă ca aliaţii să menţină o poziţionare fermă de descurajare în faţa provocărilor şi agresiunilor Rusiei împotriva partenerilor NATO, în special împotriva Ucrainei şi Georgiei. Documentul conchide că aliaţii trebuie să aibă un dialog periodic şi consistent cu Rusia, chiar dacă, momentan, e imposibil de discutat cu Moscova pe unele teme, cum sunt contracararea terorismului ori pacificarea Siriei.


  • Jurnal românesc – 06.03.2017

    Jurnal românesc – 06.03.2017

    Ministerul Muncii de
    la Bucureşti a început, luni, discuţii cu sindicatele asupra legii salarizării
    unitare. Ministrul de resort, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că actul
    normativ ar urma să fie finalizat în iulie, aşa cum este prevăzut în programul
    de guvernare al Cabinetului PSD-ALDE. Ea a declarat, recent, că, până în 2020,
    salariile de până la 4.000 de lei se vor dubla, iar cele care depăşesc acest
    prag vor fi majorate cu 45%. Ministrul Lia Olguţa Vasilescu a mai precizat că,
    de la 1 iulie, va creşte punctul de pensie la o mie de lei.




    Preţurile locuinţelor
    din România vor
    creşte uşor şi în acest an, dar cu o rată sub media din Uniunea Europeană,
    apreciază analiştii pieţei imobiliare care s-au întâlnit, luni, la o conferinţă
    de profil. Adrian Erimescu, reprezentantul unei platforme online de
    monitorizare a pieţei imobiliare din ţară, a prezentat un clasament al celor
    mai scumpe oraşeîn funcţie de preţurile cerute pentru
    construcţiile imobliare. Astfel, preţurile medii cerute în principalele şase
    oraşe din România în ultimul trimestru din 2016 sunt 1230 de euro/metru
    pătrat în Cluj, care este astfel cel mai scump oraş din România. Este urmat de
    Bucureşti, cu 1160 de euro pe metru pătrat, Timişoara 1020 de euro/metru
    pătrat, Constanta, cu 960 de euro/mp, Braşov 910 euro pe metru pătrat şi Iaşi
    880 euro pe mp.





    Doar jumatate dintre români utilizează cu regularitate internetul, iar dintre aceştia mulţi evită cumpărăturile şi plăţile online, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind economia digitală. In
    clasamentul european al indexului economiei şi societăţii digitale (DESI) 2017,
    România este pe ultimul loc în UE. Indexul măsoara 5 parametri ai dezvoltarii
    digitale a unei ţări: conectivitatea, resursa umană, gradul de utilizare a
    internetului, integrarea tehnologiei digitale, serviciile publice digitale.     Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda au cele
    mai avansate economii digitale din UE, în timp ce România, Bulgaria, Grecia şi
    Italia au cele mai scăzute scoruri DESI – arată raportul CE. In privinţa
    integrării tehnologiei digitale de către afaceri, firmele din R    omânia, Polonia
    şi Bulgaria erau rămase cel mai în urmă, în 2016, în timp ce afacerile din
    Danemarca, Irlanda şi Finalnda erau cele mai avansate.


    Italia şi Spania
    rămân ţările cu cea mai numeroasă comunitate de imigranţi români din UE, releva
    un studiu publicat de Ziarul Romanesc (Germania). Pe locurile următoare se află
    Germania şi Marea Britanie Studiul arată
    că, în special în Italia şi Spania, românii se mulţumesc cu slujbe mai puţin
    importante ca cele avute acasă, cel puţin în prima perioadă după sosire.
    Câştigurile salariale sunt, însă, în peste 90% din cazuri mai mari ca cele din
    ţară. În Germania şi Marea Britanie se observă o migraţie într-o proporţie mai
    mare a românilor cu înaltă calificare, cuplată cu un val al românilor care au
    părăsit Spania în momentul în care această ţară a intrat în criză. Un raport al
    Naţiunilor Unite arată că, după valurile masive de emigranţi din România care
    au profitat de deschiderea graniţelor, în 2007, fluxul plecărilor a rămas
    constant. În perioada 2010-2015, România a pierdut
    aproximativ 437.000 de locuitori ca urmare a migraţiei. Se estimează că aproape
    3,5 milioane de români sunt plecaţi din ţară. Din 2006 până în 2015, românii
    din străinătate au trimis acasă 52 de miliarde de euro, o sumă care depăşeşte
    cu 11 miliarde valoarea investiţiilor
    străine.

  • Raport de ţară al Comisiei Europene

    Raport de ţară al Comisiei Europene

    Radiografie
    cutumiară a ţărillor membre, rapoartele semestriale ale Comisiei Europene
    analizează progresele ori restanţele în domenii cheie, de la economie şi
    politici sociale la educaţie sau justiţie. Analizele arată că, în majoritatea
    statelor membre, redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor
    şomajului, deşi acestea sunt, încă, peste nivelurile înregistrate în perioada
    dinaintea crizei.

    Pentru România, care a aniversat, pe 1 ianuarie, exact un
    deceniu de la admiterea în Uniunea Europeană, raportul salută situaţia
    economică şi politicile sociale, dar exprimă temeri privind posibila depăşire a
    deficitului de 3% din PIB şi punerea în pericol a progreselor înregistrate în
    lupta împotriva corupţiei. Stabilitatea financiară s-a îmbunătăţit în 2016, sistemul
    bancar este bine capitalizat, iar lichidităţile rămân la un nivel confortabil.

    Raportul executivului comunitar arată că, în ultimii doi ani, România a avut o
    creştere economică susţinută, care a atins un vârf de 4,9% în 2016. Scăderile
    semnificative de taxe au determinat, însă, creşterea, anul trecut, a
    deficitului bugetar la 2,8% din Produsul Intern Brut, iar acesta este estimat
    să depăşească 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018. Piaţa muncii s-a consolidat,
    salariile au crescut, iar şomajul a scăzut. Nivelul sărăciei, unul dintre cele
    mai mari din Uniune, este în scădere, dar inechităţile sociale persistă, în
    special pentru tineri, familiile cu mulţi copii, persoanele cu dizabilităţi,
    populaţia romă sau cea din mediul rural.

    În ceea ce priveşte sănătatea, au fost
    lansate măsuri de reformă în 2016, dar sistemul suferă de ineficienţă şi de
    corupţie, iar oamenii au acces limitat la asistenţa medicală, în special la
    sate. În educaţie, raportul subliniază măsuri insuficiente pentru prevenirea
    abandonului şcolar şi acces redus în învăţământul superior pentru tinerii de la
    ţară. Şi reformele în administraţia publică au fost accelerate în 2016, dar şi
    pe acestea experţii comunitari le consideră, încă, insuficiente.

    Corupţia, mai
    spune raportul, persistă în toate domeniile şi rămâne un obstacol pentru
    afaceri. Deşi, în ultimii ani, a făcut eforturi în combaterea acestui flagel,
    România pune, acum, în pericol toate progresele făcute în domeniu – avertizează
    Bruxellesul, exemplificând cu ordonanţele de urgenţă prin care, abia învestit,
    Guvernul PSD-ALDE a încercat, recent, modificarea codurilor penale, percepută
    ca o încercare de a exonera de răspundere penală personaje influente din
    politică şi din administraţia centrală şi locală. Măsura a fost, în cele din
    urmă, abandonată, dar numai după atenţionările partenerilor occidentali, după
    criticile opoziţiei şi presei şi, mai ales, după protestele vehemente a sute de
    mii de români ieşiţi în stradă, deopotrivă, la Bucureşti, în provincie şi în
    diaspora.

  • Jurnal românesc – 11.01.2017

    Jurnal românesc – 11.01.2017

    Comisia Europeană a aprobat continuarea a 11
    proiecte în mai multe regiuni din România, cu o finanţare din partea Uniunii
    Europene de peste 500 de milioane de euro. Potrivit unui comunicat de presă al
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, remis miercuri, este vorba de
    proiecte în domeniile transportului, prevenirea dezastrelor naturale,
    alimentarea cu apă şi managementul integrat al deşeurilor.Comisarul european
    pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat că acestea
    sunt proiecte esenţiale pentru dezvoltarea României şi îmbunătăţirea calităţii
    vieţii cetăţenilor .


    Economia României va creşte cu 3,7%
    în 2017, cu 3,4% în 2018 şi cu 3,2% în 2019, estimează Banca Mondială în
    raportul privind Perspectivele Economiei Globale. În plus, Banca Mondială
    remarcă faptul că avansul economic semnificativ din 2016 a fost susţinut de măsura
    reducerii prociclice a Taxei pe Valoarea Adăugată, însă creşterea economică se
    va stabiliza în 2017.




    Seful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu,
    l-a primit, marţi, pe noul ambasador al Republicii Federale Germania în
    România, Cord Meier-Klodt. Conform MAE, cei doi oficiali au
    discutat despre principalele provocări
    cu care se confruntă, în prezent, Uniunea Europeană şi perspectivele
    consolidării proiectului european. A fost subliniată importanţa unei cooperări
    româno-germane aprofundate în plan european. Între anii 2002 – 2005, Cord
    Meier-Klodt a fost şeful secţiei de presă a Ambasadei Germaniei la Moscova.
    Ulterior, a fost Însărcinat special pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia
    Centrală în ministerul de Externe de la Berlin, iar in 2016 a fost
    reprezentantul special al preşedinţiei germane a OSCE pentru procesul de
    reglementare a conflictului din Transnistria.




    Recenta Lege a eliminării a peste 102 taxe
    parafiscale, printre care şi timbrul de mediu, a abrogat procedura administrativă de
    restituire a banilor daţi statului pentru înmatricularea autovehiculelor. Odată
    cu eliminarea timbrului de mediu, de la 1 februarie 2017, proprietarii de
    maşini care au achitat această taxă nu îşi mai pot primi banii înapoi.
    Taxa a purtat de-a lungul timpului diferite denumiri: taxa auto, taxă de
    poluare, taxă pe emisii poluante, taxă de timbru.




    De la 1 februarie, va creşte
    semnificativ valorea punctului de amendă de la 125 de lei, în prezent, la 145
    de lei. Astfel, cea mai mică amendă va fi de 290 de lei, iar cea mai mare va
    ajunge până la 2.900 de lei. Majorarea se datorează creşterii salariului
    minim pe economie de la 1250 de lei la 1450 de lei, de la 1 februarie. Potrivit
    Codului rutier, punctul de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim
    pe economie.




    Studenţii vor beneficia
    de gratuitate la transportul intern feroviar începând cu data de 1 februarie, a
    precizat luni, ministrul Educaţiei, Pavel Năstase. Guvernul a aprobat săptămâna
    trecută o ordonanţă de urgenţă care prevede că studenţii înmatriculaţi la forma
    de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate,
    beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de
    trenuri, clasa a II-a.

  • Statistica întunecată a traficului de persoane

    Statistica întunecată a traficului de persoane

    În 2007, ca urmare a recomandării Parlamentului European, precum şi a propunerii înaintate de Comisia Europeană, data de 18 octombrie a fost desemnată “Zi Europeană de luptă împotriva traficului de persoane”. Demersul a fost considerat un pas important în contextul asumării de către Executivul european, pe termen lung, a angajamentului de a preveni şi combate acest fenomen îngrijorător.



    În UE, 16.000 de femei sunt victime ale traficului de persoane, iar România ocupă locul întâi într-un top al ţărilor unde este semnalat acest fenomen. 15% dintre victime sunt minore, iar reţelele de traficanţi acţionează în state de pe întreg continentul. Mulţi dintre cei exploataţi sunt români care ajung în Spania, iar autorităţile din ambele state încearcă să reducă fenomenul. Potrivit statiscilor, 34% din victimele traficului de persoane cu scopul exploatării sexuale provin din România.



    Traficul de persoane reprezintă o mare responsabilitate pentru autorităţi, iar Spania şi România au o cooperare strânsă în domeniu – confirmă şi ambasadorul României la Madrid, Gabriela Dancău. Aceasta crede că fenomenul trebuie combătut la sursă, adică în localităţile de provenienţă.



    Gabriela Dancău: “Avem o cooperare extrem de dinamică la nivel judiciar între România şi Spania. La nivel poliţienesc există instrumente de lucru care funcţionează foarte bine, sunt reţele destructurate prin această colaborare între autorităţile noastre. Dacă ne referim acum strict la ceea ce înseamnă traficul de persoane, este clar că problemele sunt undeva la sursă şi va trebui să găsim metodele necesare pentru a împiedica acest trafic de persoane înspre alte ţări, normal, prin îmbunătăţirea condiţiilor economice din zonele de provenienţă.”



    Traficul de persoane reprezintă o infracţiune cu multiple faţete şi o afacere ilegală care subminează statul de drept şi creează instabilitate şi insecuritate. De-a lungul ultimelor decenii, a devenit a treia mare formă de criminalitate transfrontalieră şi o principală sursă de venit pentru organizaţiile criminale la nivel internaţional, care obţin miliarde de euro anual.



    Deşi această formă de încălcare masivă a drepturilor omului a fost recunoscută şi condamnată de comunitatea internaţională, autorităţile naţionale continuă să elaboreze politici care nu răspund dinamicii fenomenului mondial, mai ales că multe guverne înţeleg greşit această problemă complexă şi implementează mecanisme ineficiente de combatere. Noua strategie în domeniu urmează să fie publicată, la sfârşitul anului, de către Comisia Europeană.

  • Jurnal românesc – 15.07.2016

    Jurnal românesc – 15.07.2016

    Ministerul de Externe îi avertizează
    pe cetăţenii români că, în urma atentatului de joi, de la Nisa, soldat cu
    numeroase victime, starea de urgenţă se va prelungi pe tot teritoriul Franţei
    cu încă cel puţin trei luni după data de 26 iulie, decretată anterior. Autorităţile
    de la Bucureşti amintesc că starea de urgenţă permite interzicerea circulaţiei
    persoanelor şi stabilirea unor zone de protecţie şi securitate. De asemenea,
    sunt aplicate măsuri suplimentare de securitate, care includ arestul la
    domiciliu al oricărei persoane cu activitate considerată periculoasă pentru
    ordinea publică, închiderea temporară a sălilor de spectacol şi a locurilor de
    reuniuni publice, confiscarea armelor şi posibilitatea de a efectua percheziţii
    administrative. Cetăţenii români pot apela numărul de telefon pus la dispoziţie
    de Consulatul General de la Marsilia, +33 491221741, precum şi cele ale
    Ambasadei României la Paris, pentru informaţii şi solicitări legate de atentat.
    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, condoleanţe familiilor
    îndurerate în urma atacului de la Nisa şi a asigurat poporul francez de
    solidaritatea României. Potrivit şefului statului, flagelul terorismului care
    începe să semene frică şi deznădejde nu va reuşi să dezbine Europa în a lupta
    şi a crede în valorile libertăţii şi democraţiei.




    Spaţiile aferente imobilelor
    deţinute de statul român în străinătate pentru personalul diplomatic nu sunt
    gestionate cu economie şi eficacitate, întrucât nu există o corelare între
    necesarul real şi suprafeţele libere existente – se arată într-un raport al
    Curţii de Conturi de la Bucureşti. Potrivit sursei citate, sunt închiriate
    imobile cu suprafeţe ce exced numărul de persoane aferent familiilor membrilor
    misiunilor diplomatice. Pentru un eşantion de numai 7 reprezentanţe diplomatice
    ale României în străinătate, în perioada 2012-2014, au fost plătiţi de la
    bugetul de stat 835.620 euro pentru închirierea de pe piaţa locală a unor
    imobile cu destinaţia de locuinţă, în condiţiile în care exista spaţiu cu
    aceeaşi destinaţie disponibil şi neutilizat în imobilele proprietate publică şi
    privată a statului român. Conform Curţii de Conturi, MAE gestionează anual, în
    medie, derularea a aproximativ 650 de contracte de închiriere, având ca obiect
    închirierea de spaţii
    pentru activitatea misiunilor diplomatice sau locuinţe de serviciu pentru
    personalul diplomatic şi familiile acestora.




    Birocraţia, fiscalitatea excesivă,
    corupţia şi controalele excesive sunt marile probleme cu care se confruntă întreprinderile
    mici şi mijlocii din România. O treime dintre acestea cred că evoluţia mediului
    economic este stânjenitoare dezvoltării, iar mai puţin de 14% estimează că
    evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2016 le va fi favorabilă.
    Datele sunt cuprinse în Cartea Albă a IMM-urilor – un raport de cercetare care
    are la bază interviuri cu peste 1000 de întreprinzători. Potrivit documentului,
    principalul efect pozitiv pentru întreprinderi al aderării României la Uniunea Europeană este accesul mai bun la pieţe. Fondurile
    structurale nu prezintă interes pentru imm-uri, peste 81% dintre acestea
    susţinând că nu intenţionează să acceseze bani europeni în perioada următoare. 72%
    dintre respondenţi spun că sursele proprii rămân principalele modalităţi de
    finanţare a activităţilor economice.




    Toate bancnotele şi monedele în lei
    emise de Banca Naţională a României vor fi înlocuite în următorii ani,
    informează Digi 24. Înlocuirea este necesară pentru ca bancnotele în circulaţie
    să primească pe ele noua stemă a României, după ce preşedintele Klaus Iohannis
    a promulgat legea prin care pe capul acvilei va apărea o coroană. Purtătorul
    de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a precizat că, pentru o perioadă, atât bancnotele
    vechi, cât şi cele noi vor circula în paralel.Ultima schimbare de bancnotă a fost
    realizată în 2008: pe bancnota de 10 lei a apărut un semn grafic suplimentar
    pentru un plus de siguranţă.




    Vânzările de autoturisme Dacia au
    înregistrat, în iunie, un avans de 16,3% în Europa, iar cota de piaţă a constructorului de automobile a
    urcat de la 2,8 la 3,1%. Conform statisticilor Asociaţiei Constructorilor
    Europeni de Automobile, înmatriculările de autoturisme Dacia în Europa s-au
    cifrat, luna trecută, la 46.252 de unităţi, în creştere faţă de iunie 2015, când s-au vândut 39.779 de vehicule.Compania
    Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul
    Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.