Radio România Internațional

Tag: raport

  • Raport UNICEF despre starea copiilor în timpul crizei economice

    Raport UNICEF despre starea copiilor în timpul crizei economice

    Cifra este dramatică şi alarmantă: de la debutul crizei economice, în 2008, 2,6 milioane de copii au îngroşat rândurile celor care ştiau, deja, la acea dată, ce înseamnă sărăcia. Şi nu este vorba de copii din ţări defavorizate, reputate pentru condiţiile grele de viaţă, ci din 41 de state membre ale Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Economice pentru Cooperare şi Dezvoltare, adică cele mai bogate ale lumii.



    Raportul anual al centrului de cercetări Innocenti al Unicef arată că, la ora actuală, numărul total al copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei depăşeşte 76 de milioane. Cunoaşterea şi conştientizarea consecinţelor nefaste ale crizei economice asupra copiilor din societăţi bogate sunt total insuficiente” — spune preşedinta Unicef Franţa, Michèle Barzach. Cât despre responsabilul pentru politică şi strategie mondială al organizaţiei, Jeffrey OMalley, acesta este de părere că numeroase state bogate au făcut un mare pas înapoi în privinţa venitului familiei, cu repercusiuni directe şi durabile atât asupra copiilor, cât şi a apropiaţilor lor”. De aceea, mai spune OMalley, politicile de protecţie socială reprezintă un factor determinant în prevenirea sărăciei. Toate statele ar trebui să fie în măsură să-şi protejeze copiii atât în momentele bune, cât mai ales în cele dificile, iar ţările bogate ar trebuie să ofere un exemplu în acest sens.



    În perioada 2008 — 2012, din cele 41 de state analizate în raport, în 23 numărul copiilor săraci a crescut, diferenţele fiind foarte mari de la o ţară la alta: de la 0,5% în Israel, la peste 20% în Islanda. În Grecia, Letonia şi Spania, rata copiilor afectaţi de sărăcie este de peste 36%, în Statele Unite — de 32%, iar în Italia — de aproape 30%. De altfel, Grecia, Letonia şi Islanda, cărora li se alătură Irlanda şi Croaţia sunt cele cinci ţări aflate pe ultimul loc în clasamentul Unicef. În statele europene cele mai afectate, proporţia copiilor grav defavorizaţi aproape că s-a dublat în patru ani. Recesiunea i-a afectat serios şi pe tinerii de peste 15 ani, numărul celor care, în Uniunea Europeană, nu au nici studii, nici pregătire, nici loc de muncă ajungând, în 2013, la 7,5 milioane, ceea ce reprezintă aproape echivalentul populaţiei Elveţiei. România figurează printre ţările europene în care procentul tinerilor în dificultate a crescut, în plină criză economică, cu aproximativ 30 de procente, la fel ca în Cipru sau Italia.



    Totodată, în România, în proporţie de 14%, în Italia — 16% şi Marea Britanie — 14% trăiau, în 2012, aproape jumătate din copiii grav defavorizaţi, cu părinţi şomeri sau care au ales să migreze, crescuţi în familii monoparentale sau foarte numeroase. În unele state — atrage, în consecinţă, atenţia Unicef — în lipsa unor măsuri specifice, o generaţie întreagă ar putea fi sacrificată. Ar fi o dramă pentru copiii înşişi şi pentru societăţile noastre.

  • Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

    Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

    In ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre guvernare deschisă și date publice deschise. Este vorba despre un drept al cetățenilor de a avea acces la informații de interes public puse la dispoziție de instituții și autorități. Publicarea seturilor de date publice în format deschis reprezintă deja un standard în țările dezvoltate și contribuie la creșterea transparenței guvernării, la limitarea corupției și la dezvoltarea economică.



    Fundația pentru o Societate Deschisă a lansat, recent, raportul Guvernare deschisă și date publice deschise”, o trecere în revistă a principalelor evoluții în implementarea politicilor publice pentru deschiderea guvernării în raport cu cetăţeanul. Raportul arată că în România, guvernarea deschisă nu este respinsă de nimeni, dar nici nu este cu adevărat promovată. Andra Bucur, reprezentanta Fundației pentru o Societate Deschisă: “Raportul ne arată că există premisele unei guvernări deschise în România, dar că lipsesc voința poltică și o cultură a deschiderii, iar recomandările cu care se finalizează acest Raport sunt menite tocmai pentru a consolida guvernarea deschisă în Romănia și pentru a remedia aceste probleme. In cadrul Raportului am definit guvernarea deschisă din perspectiva a trei principii fundamentale după modelul american. Astfel am definit guvernarea deschisă după principiul transparenței care reprezintă accesul la informațiile de interes public. Un al doilea pilon al guvernării deschise este participarea publicului la luarea deciziilor la nivel local și central. Iar un al treilea pilon este colaborarea între instituții publice și cetățeni pentru implementarea măsurilor și a politicilor publice care se poate concretiza prin acorduri și parteneriate public private”.



    România și-a luat angajamentul unei guvernări deschise în noiembrie 2011 cînd a devenit, alături de alte 46 de țări, membră a Parteneriaului pentru o Guvernare Deschisă, o inițiativă internaţională care vizează să pună la dispoziția cetățenilor cât mai multe informații de inters public în mod gratuit, utilizând noile tehnologii. Astfel a fost adoptat primul Plan Național de Acțiune pentru implementarea acestui Parteneriat și a fost introdus conceptul de “date deschise” în Strategia Natională Anticoruptie. În 2013-2014 s-a înființat Departamentul de Servicii Online și Design care e devenit structura responsabilă de implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în România, menit să introducă noile tehnologii în activitățile desfășurate de administrația publică. Cu toate acestea, autorii Raportului avertizează că nu există un buget publicat și nu este clar care sunt resursele alocate pentru implementarea acestor activități. De asemenea, a fost lansată platforma data.gov.ro pe care sunt încărcate seturile de date în format deschis de către instituțiile publice pentru reutilizare, doar că nu există încă o procedură de actualizare a datelor sau o obligație de publicare constantă, iar multe dintre date conțin erori, se mai arată în Raportul Fundației pentru o Societate Deschisă. In prezent, în portal sunt publicate aproximativ 158 de seturi de date, de către 29 de instituții publice, cele mai multe fiind publicate de Ministerul Sănătății, urmat de Ministerul de Justiție și apoi de Institutul Național pentru Patrimoniu. Andra Bucur ne dă un exemplu a ceea ce înseamnă accesul la informații: “Primul exemplu pe care l-am ales este o aplicație care agregă date în Londra de la mai multe agenții guvernamentale (Agenția de mediu, Agenția pentru ocuparea forței de muncă) pentru a le arăta cetățenilor care vor să se mute într-o anumită zonă din Londra, care este calitatea vieții acolo, care sunt prețurile apartamentelor, care este rata criminalității, câte școli sau grădinițe există, s.a.m.d. Astfel eu pot să mă duc într-un singur loc unde să văd toate detaliile în momentul în care vreau să mă mut într-un anumit cartier. Această aplicație a putut fi realizată prin reutilizarea seturilor de date disponibile și publicate de autoritățile publice. Acesta este un exemplu de reutilizare a datelor de care beneficiază cetățeanul.”



    Radu Puchiu, secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru, coordonatorul Departamentului de Servicii Online și Design, este optimist în privința guvernării deschise în România: “Eu cred că se poate, adică există posibilitatea asta.. Nu cred că orice guvern care ar veni la putere va ignora subiecul “date deschise” (open data). Nu cred. Si nu cred că va ignora conceptul de “guvernare deschisă” pentru că e un curent în care ne-am înscris, suntem în el și am făcut progrese…Referitor la sprijinul politic, eu mi-aș dori, bineînțeles, ca factorii politic cei mai înalţi din țara asta să îmbrățișeze acest lucru. Cred că suntem pe o cale bună”.



    In 2007, 84% dintre proiectele de lege au fost adoptate la nivel local în ședintele publice, iar participarea a fost în medie de 69 de cetățeni. In 2009, 65% dintre companiile europene au accesat website-urile instituțiilor publice pentru informații sau pentru descărcarea unor formulare. In 2013, 5% dintre români au folosit servicii de guvernare electronică în condițiile în care media europeană este de 41%. Pentru 2013 au existat 18.222 de cereri de acces la informații la MAPN și peste 50 de mii de vizite la punctele de informare. Din aceste statistici specialiștii Raportului au dedus că participarea publică este scăzută și că nevoia de informare este tot mai mare.

  • Jurnal românesc – 2.10.2014

    Jurnal românesc – 2.10.2014

    În România, peste 450.000 de studenţi au început, miercuri, noul an universitar. În număr mai mic faţă de anii trecuţi, studenţii acuză creşterea taxelor, desfiinţarea unor facultăţi sau specializări, precum şi subvenţia mică de la stat pentru transport. In marile centre universitare locurile în cămine sunt insuficiente. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, datorită sumelor primite la ultima rectificare bugetară, vor reuşi să finanţeze bursele de practică pentru studenţi, transportul acestora, precum şi unele proiecte de cercetare. Noul an debutează cu o serie de modificări legislative, cum ar fi reintroducerea doctoratelor la frecvenţă redusă şi posibilitatea universităţilor de a organiza colegii postliceale.



    Master Planul General de Transport, document strategic pe baza căruia România poate primi finanţare europeană pentru marile proiecte de infrastructură este supus dezbaterii publice în luna octombrie. Conform documentului, care stă la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014 — 2030, România ar mai avea nevoie de 656 de kilometri de autostradă, care se vor adăuga celor 644 existenţi şi 2.226 de kilometri de drumuri expres. Costurile estimate pentru realizarea celor 656 km de autostrăzi, până în 2030, se ridică la 6,5 miliarde de euro, iar pentru drumurile expres – 17,5 miliarde de euro, ambele fără să fie luată în calcul TVA. Investitorii strategici, precum constructorii auto Ford şi Renault, prezenţi de mulţi ani în România, s-au plâns în repetate rânduri de infrastructura rutieră precară, care, dacă ar fi modernizată, ar putea contribui şi la dezvoltarea turismului românesc.



    Aproximativ 30 de mii de pensionari beneficiază, de la 1 octombrie, de anularea obligaţiei de a da înapoi banii în plus proveniţi din calcularea greşită a pensiilor. 65 de milioane de lei (14,7 milioane de euro) ar fi trebuit să dea pensionarii înapoi, din cauza erorilor de calcul descoperite prea târziu, dar bugetul nu va avea de suferit, au dat asigurări autorităţile de la Bucureşti. Pe de altă parte, Parlamentul a aprobat scutirea de la plata unor sume datorate statului şi în cazul a peste 1.100 de medici de familie. Cadrelor medicale li se impusese achitarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare a cabinetelor, după ce s-au constatat neconcordanţe în calcularea acestora. Recent, şi aproximativ 12 mii de mame au fost vizate de amnistia fiscală. Ele ar fi trebuit să returneze sumele obţinute suplimentar, dar nejustificat, în perioada în care au încasat indemnizaţia de creştere a copilului. Obligaţiile de plată se anulează însă doar cu condiţia ca sumele necuvenite să nu fi fost obţinute prin depunere de declaraţii sau documente false.



    România se află pe locul 41 într-un clasament privind calitatea vieţii pentru persoanele în vârstă. Clasamentul analizează situaţia din aproape 100 de state şi a fost prezentat de HelpAge International, o reţea de organizaţii care îi sprijină pe cei vârstnici. Norvegia a fost desemnată ţara în care e cel mai bine să îmbătrâneşti, urmată de Suedia, Elveţia, Canada şi Germania. Pe ultimele locuri în clasament sunt Mozambic şi Afganistan. Raportul estimează că, până în 2050, o cincime din populaţia lumii va avea peste 60 de ani. În România, deja peste 20% din populaţie a atins această vârstă. Raportul estimează că procentul va trece de 36 până în 2050.

  • 2013, an întunecat pentru libertatea presei

    2013, an întunecat pentru libertatea presei

    Un raport al organizaţiei neguvernamentale Freedom House dat recent publicităţii relevă că 44% din populaţia globului trăieşte în zone unde presa nu este liberă, iar 42% în zone unde mass-media sunt doar parţial libere. Asistăm la un regres general al libertăţii presei, cu guverne şi actori privaţi care atacă jurnaliştii sau restricţionează accesul acestora la evenimente, fie prin cenzurarea conţinutului, fie prin concedierea lor din motive politice”, trage un semnal de alarmă Freedom House. Din document mai reiese că o parte semnificativă a presei este folosită în continuare de patroni ca armă în vederea obţinerii unor avantaje politice şi economice.



    Situaţia cea mai bună din punct de vedere al libertăţii presei o regăsim în Olanda, Norvegia şi Suedia, în timp ce pe ultimele locuri în raportul Freedom House se situează Turkmenistanul, Uzbekistanul şi Coreea de Nord. Republica Moldova figurează puţin mai jos în clasament, cu acelaşi scor ca Libanul şi Tunisia. Printre ţările a căror presă nu este liberă se numără China, iar printre cele cu presă parţial liberă se află India, ambele ţări însumând peste o treime din populaţia Globului. Nici în Rusia presa nu este liberă, iar Statele Unite sunt notate în scădere faţă de raportul Freedom House din 2012, din cauza furnizării limitate de informaţii către jurnalişti şi a vizării acestora în anchetele penale.



    Şaptezeci şi unu de jurnalişti au fost ucişi, peste 800 arestaţi şi mai mult de 2.000 au fost agresaţi anul trecut la nivel mondial – au atras atenţia organismele internaţionale de profil cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei. Reprezentanţii Comisiei Europene, organism care a lansat în acest an patru proiecte speciale pentru a susţine libertatea presei, au discutat clasamentul întocmit de Freedom House”, iar potrivit purtătorului de cuvânt al comisarului pentru agenda digitală, Ryan Heath:


    Suntem mândri că Europa are unele dintre cele mai libere ţări din lume când vine vorba de libertatea presei şi am spus în mod repetat că vom face tot ce ne stă în putere să susţinem libertatea presei. Este însă îngrijorător când organizaţii independente stabilesc că anumite ţări din Europa nu au încă standardele pe care cu toţii am vrea să le vedem. Uniunea Europeană are puteri limitate când vine vorba de această problemă pentru că nu este doar o chestiune de legi, ci una de cultură si profesionalism al comunităţii jurnalistice.”



    În România — ţară plasată de Freedom House la mijlocul clasamentului, în categoria ţărilor cu presă parţial liberă, Active Watch a dat publicităţii, de asemenea, un raport privind libertatea presei, FreeEx. Preşedintele organizaţiei, Mircea Toma, despre cele mai grave probleme cu care se confruntă presa din România: Patronii de media îşi impun propria agendă politică şi economică instituţiilor media pe care le controlează. Sunt informaţii care manipulează, care ne provoacă comportamente în favoarea unor mici profitori. Cel mai important mod de a reacţiona faţă de pericolul manipulării este să consulţi mai multe produse media, provenind din grupuri media diferite. Pe tarabă se află trei sau patru informaţii care nu coincid între ele, atunci merită să-ţi pui o întrebare, dacă adevărul este acolo sau trebuie să mai scormoneşti după el.”



    FreeEx mai constată că “instituţiile mass-media din România continuă să fie politizate şi afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanţa şi libertatea presei”. O situaţie nouă prezentată în raportul privind libertatea presei este legată de faptul că anul trecut cluburile de fotbal, dar şi structurile lor de conducere au impus presei acoperire mediatică favorabilă. Iar o altă problemă cu care se confruntă presa este legată de faptul că unele instituţii de media şi unii oamenii din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese.



    Totodată, unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane, grupuri sociale şi politice, dar şi justiţia. Coordonatorul proiectului FreeEx, Răzvan Martin, despre presa din România, la momentul actual: Extrem de divizată, incapabilă să-şi asume un set de valori şi de norme profesionale, incapabilă să lupte pentru propriile drepturi şi pierzând credibilitate. Statutul ziaristului în raport cu patronatul este foarte vulnerabil şi asta face ca drepturile lui profesionale, mai ales dreptul la liberă exprimare să fie foarte vulnerabil, foarte afectat de influenţele şi de interesele patronilor.”



    În mesajul său cu prilejul Zilei Mondiale a Presei, Organizaţia Naţiunilor Unite a transmis că jurnaliştii trebuie să lucreze fără presiune şi intimidare, într-un mediu sigur.

  • Agricultura europeană şi subvenţiile

    Agricultura europeană şi subvenţiile

    Uniunea Europeană intenţionează să pună la punct un sistem de prevenire şi gestionare a eventualelor crize de pe piaţă şi se pregăteşte, totodată, pentru eliminarea cotelor la lapte de la 1 ianuarie 2015.



    România are, ca şi celelalte ţări membre, toate instrumentele necesare din partea UE, prin sistemul de plăţi directe sau în programul de dezvoltare rurală, pentru a se asigura că producătorii de lapte vor face faţă eliminării cotelor. Precizarea îi aparţine comisarului european. pentru agricultură, Dacian Cioloş: “Există, dincolo de plăţile directe normale, posibilitatea de a aloca anumite subvenţii specifice pentru sectorul laptelui şi există în programul de dezvoltare rurală instrumente, inclusiv posibilitatea – de ce nu? – de a face un subprogram pentru sectorul laptelui, aşa cum înţeleg că este vorba să fie făcut pentru sectorul pomicultură, pentru a-i susţine financiar, prin investiţii sau prin alte mijloace financiare, pe cei care doresc într-adevăr să rămână pe piaţă”.



    Piaţa produselor lactate a făcut obiectul unui raport publicat, recent, de Comisia Europeană. Principalul subiect a fost aşa-numitul pachet privind laptele, adoptat în 2012 şi care conţine măsuri în favoarea producătorilor. O astfel de măsură constă în opţiunea acordată statelor membre de a face obligatorie încheierea de contracte scrise între producătorii şi procesatorii de lapte. Agricultorii au posibilitatea să negocieze colectiv, prin intermediul organizaţiilor de producători, clauzele contractuale, inclusiv preţul laptelui crud. Acest pachet legislativ a fost propus în 2010 de comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Acesta declara, atunci, că intenţia sa este ca cei 5400 de procesatori de lapte şi 950.000 de producători din UE să poată negocia preţuri în comun, până la un nivel care să nu afecteze regulile concurenţei.



    Raportul Comisiei a constatat că încheierea de contracte între agricultori şi procesatori a devenit obligatorie în 12 state membre, între care şi România. Comisia Europeană consideră, însă, că este prea devreme pentru a se putea observa efecte semnificative ale pachetului privind laptele, mai ales în regiunile defavorizate. Adoptarea măsurilor necesare pentru aplicarea efectivă a posibilităţilor oferite, precum instituirea de organizaţii de producători şi organizarea de negocieri colective, necesită timp şi o dinamică puternică din partea agricultorilor înşişi, afirmă executivul comunitar.



    Un aspect tratat în mod special în raport este capacitatea cadrului de reglementare al Uniunii de a face faţă unei volatilităţi extreme a pieţei sau unei situaţii de criză. Scopul este asigurarea dezvoltării echilibrate a producţiei de lapte şi evitarea concentrării extreme în cele mai productive zone.


  • 2013, an întunecat pentru libertatea presei

    2013, an întunecat pentru libertatea presei

    Un raport al organizaţiei neguvernamentale Freedom House dat recent publicităţii relevă că 44% din populaţia globului trăieşte în zone unde presa nu este liberă, iar 42% în zone unde mass-media sunt doar parţial libere. Asistăm la un regres general al libertăţii presei, cu guverne şi actori privaţi care atacă jurnaliştii sau restricţionează accesul acestora la evenimente, fie prin cenzurarea conţinutului, fie prin concedierea lor din motive politice”, trage un semnal de alarmă Freedom House. Din document mai reiese că o parte semnificativă a presei este folosită în continuare de patroni ca armă în vederea obţinerii unor avantaje politice şi economice.



    Situaţia cea mai bună din punct de vedere al libertăţii presei o regăsim în Olanda, Norvegia şi Suedia, în timp ce pe ultimele locuri în raportul Freedom House se situează Turkmenistanul, Uzbekistanul şi Coreea de Nord. Republica Moldova figurează puţin mai jos în clasament, cu acelaşi scor ca Libanul şi Tunisia. Printre ţările a căror presă nu este liberă se numără China, iar printre cele cu presă parţial liberă se află India, ambele ţări însumând peste o treime din populaţia Globului. Nici în Rusia presa nu este liberă, iar Statele Unite sunt notate în scădere faţă de raportul Freedom House din 2012, din cauza furnizării limitate de informaţii către jurnalişti şi a vizării acestora în anchetele penale.



    Şaptezeci şi unu de jurnalişti au fost ucişi, peste 800 arestaţi şi mai mult de 2.000 au fost agresaţi anul trecut la nivel mondial – au atras atenţia organismele internaţionale de profil cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei. Reprezentanţii Comisiei Europene, organism care a lansat în acest an patru proiecte speciale pentru a susţine libertatea presei, au discutat clasamentul întocmit de Freedom House”, iar potrivit purtătorului de cuvânt al comisarului pentru agenda digitală, Ryan Heath:


    Suntem mândri că Europa are unele dintre cele mai libere ţări din lume când vine vorba de libertatea presei şi am spus în mod repetat că vom face tot ce ne stă în putere să susţinem libertatea presei. Este însă îngrijorător când organizaţii independente stabilesc că anumite ţări din Europa nu au încă standardele pe care cu toţii am vrea să le vedem. Uniunea Europeană are puteri limitate când vine vorba de această problemă pentru că nu este doar o chestiune de legi, ci una de cultură si profesionalism al comunităţii jurnalistice.”



    În România — ţară plasată de Freedom House la mijlocul clasamentului, în categoria ţărilor cu presă parţial liberă, Active Watch a dat publicităţii, de asemenea, un raport privind libertatea presei, FreeEx. Preşedintele organizaţiei, Mircea Toma, despre cele mai grave probleme cu care se confruntă presa din România: Patronii de media îşi impun propria agendă politică şi economică instituţiilor media pe care le controlează. Sunt informaţii care manipulează, care ne provoacă comportamente în favoarea unor mici profitori. Cel mai important mod de a reacţiona faţă de pericolul manipulării este să consulţi mai multe produse media, provenind din grupuri media diferite. Pe tarabă se află trei sau patru informaţii care nu coincid între ele, atunci merită să-ţi pui o întrebare, dacă adevărul este acolo sau trebuie să mai scormoneşti după el.”



    FreeEx mai constată că “instituţiile mass-media din România continuă să fie politizate şi afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanţa şi libertatea presei”. O situaţie nouă prezentată în raportul privind libertatea presei este legată de faptul că anul trecut cluburile de fotbal, dar şi structurile lor de conducere au impus presei acoperire mediatică favorabilă. Iar o altă problemă cu care se confruntă presa este legată de faptul că unele instituţii de media şi unii oamenii din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese.



    Totodată, unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane, grupuri sociale şi politice, dar şi justiţia. Coordonatorul proiectului FreeEx, Răzvan Martin, despre presa din România, la momentul actual: Extrem de divizată, incapabilă să-şi asume un set de valori şi de norme profesionale, incapabilă să lupte pentru propriile drepturi şi pierzând credibilitate. Statutul ziaristului în raport cu patronatul este foarte vulnerabil şi asta face ca drepturile lui profesionale, mai ales dreptul la liberă exprimare să fie foarte vulnerabil, foarte afectat de influenţele şi de interesele patronilor.”



    În mesajul său cu prilejul Zilei Mondiale a Presei, Organizaţia Naţiunilor Unite a transmis că jurnaliştii trebuie să lucreze fără presiune şi intimidare, într-un mediu sigur.

  • Raport privind libertatea presei din România

    Raport privind libertatea presei din România

    Jurnalistul român este prins într-o menghină politico-economică, care îl constrânge să-şi cenzureze opiniile. Observaţia apare în ultimul raport FreeEx privind libertatea presei în 2013, lansat de organizaţia Active Watch. Problemele breslei gazetăreşti nu se limitează, însă, la presiunile politice şi economice exercitate asupra sa. Anul 2013 s-a remarcat şi printr-o degradare a limbajului, marcat de agresiuni verbale şi jigniri.


    Raportul FreEex constată politizarea discursului mediatic, evidenţiată de decizia unor jurnalişti de a migra în mediul politic. Potrivit documentului, unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida persoane, grupuri sociale, justiţia sau grupări politice. Active Watch remarcă, pe de altă parte, că media îşi abandonează adeseori misiunea de a informa, în schimbul promovării unor mesaje favorabile intereselor unor entităţi private.



    La fel de grav, instituţii media şi oameni din presă îşi somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, ameninţând cu procese, în vreme ce mai mulţi politicieni au cerut închiderea unor instituţii media. Există chiar un grup media important a cărui conducere este judecată pentru şantaj. Potrivit Active Watch, Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor, prea mic, nu este în măsură a descuraja astfel de practici. CNA este suspectată că ar fi ţinta presiunilor venite din zona politică şi din partea radiodifuzorilor.



    Peste derapajele de ordin profesional şi etic s-a suprapus, nefericit, criza economică, care a agravat starea presei. Instituţii media au încetat să existe, unele ziare au renunţat la varianta print şi există exclusiv în online. Situaţia precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat. S-au înregistrat demiteri abuzive, întârzieri la plata salariilor. Statutul jurnalistului este vulnerabilizat şi mai mult odată cu expirarea, în februarie 2014, a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură.



    Coordonatorul proiectului FreeEx, Răzvan Martin, spune că toţi aceşti factori fragilizează serios presa din România, care a ajuns, astfel: “Extrem de divizată, incapabilă să-şi asume un set de valori şi de norme profesionale, incapabilă să lupte pentru propriile drepturi şi pierzând credibilitate. Statutul ziaristului în raport cu patronatul este foarte vulnerabil, şi asta face ca drepturile lui profesionale, mai ales dreptul la liberă exprimare să-i fie foarte vulnerabil, foarte afectat de influenţele şi de interesele patronilor.”



    În 2013, România s-a situat pe locul 45 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de “Reporterii fără Frontiere”. Într-un alt clasament, realizat de Freedom House, România se află la mijloc, cu o presă considerată parţial liberă.

  • Din nou, despre Schengen

    Din nou, despre Schengen

    Deşi în cele mai importante cancelarii occidentale, precum şi la nivelul Uniunii Europene, capul de afiş este ţinut de criza din Ucraina, chestiunile europene curente nu pot fi ocultate.



    Nu mai departe de marţi, Consiliul Afaceri Generale s-a întrunit la Bruxelles, ocazie pentru a aproba raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare la adresa României publicat, în ianuarie, de Comisia Europeană. Dacă va continua să înregistreze progrese — a punctat Consiliul, Bucureştiul poate îndeplini obiectivele acestui Mecanism, instituit imediat după aderarea la Uniunea Europeană din cauza problemelor restante legate de reforma sistemului judiciar şi eradicarea corupţiei.



    Evaluare constantă a stării de sănătate a justiţiei, raportul din iarnă spune, între altele, că România a făcut progrese în numeroase domenii, bilanţul instituţiilor-cheie din domeniul judiciar şi în materie de integritate rămânând pozitiv. Există, însă, şi recomandări, cu accent pe independenţa şi reforma justiţiei, integritate şi combaterea corupţiei. Raportul MCV de anul acesta era cu atât mai aşteptat cu cât ţări ale Uniunii Europene continuă să condiţioneze de calitatea acestuia acceptul lor ca România să adere la spaţiul Schengen. O astfel de condiţionare — susţine Bucureştiul — este artificială. Cele două exerciţii sunt diferite: rapoartele pe justiţie şi aderarea la Schengen nu trebuie amestecate.



    Prezent, luni, la Bucureşti, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a spus lucrurilor pe nume: aşteptarea Bucureştiului de a adera la Schengen este legitimă, întrucât şi-a asumat în totalitate regulile şi principiile care au fost decise pentru aderarea la spaţiul de liberă circulaţie. România este pregătită din punct de vedere tehnic pentru aderare, îndeplinind toate condiţiile care i-au fost solicitate iniţial. MCV a fost acceptat de Guvernul României în momentul în care s-a semnat Tratatul de aderare şi are ca obiectiv ameliorarea funcţionării justiţiei. Este nedrept, prin urmare, ca un astfel de mecanism să fie folosit de unele state membre pentru a schimba regulile jocului, în speţă pentru aderarea la Schengen, a punctat Cioloş.



    Cum admiterea nu se poate face decât cu acordul tuturor statelor membre reunite în Consiliu, deci mingea este în terenul lor, impasul actual nu poate fi depăşit decât prin discuţii la nivel politic.



    În vizită de lucru în Grecia, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, primul-ministru Victor Ponta şi-a exprimat dorinţa ca acest ultim demers de integrare europeană a României să primească cât mai curând un răspuns pozitiv.



    Cât despre preşedintele Traian Băsescu, acesta spunea, în iarnă, că România îşi propune să intre în Schengen anul acesta.

  • Statistici îngrijorătoare de la OMS

    Statistici îngrijorătoare de la OMS

    Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii trage un semnal de alarmă în legătură cu o creştere dramatică a cazurilor de cancer. Estimările sunt sumbre – până în anul 2035 numărul cazurilor va creşte cu 70%, de la 14,1 milioane, în 2012, la 24 de milioane. Potrivit documentului, două tipuri de cancer ameninţă – cele provocate de infecţii, precum cancerul de col uterin, manifestat în special în ţările sărace unde accesul la teste/vaccin HPV rămâne problematic, şi cele provocate de stilul de viaţă.



    Conceptul tot mai prezent în societăţile moderne privind adoptarea unui stil de viaţă sănătos include recomandări-cheie care fac referire la renunţarea la fumat şi alcool, la consumul de alimente procesate în favoarea unei alimentaţii diversificate, bogată în fructe şi legume. Activitatea fizică zilnică, alături de evitarea expunerii excesive la soare şi de eliminarea substanţelor cancerigene se regăsesc, de asemenea, pe lista recomandărilor.



    Oamenii de ştiinţă cred că cel puţin jumătate dintre cazurile de îmbolnăviri pot fi prevenite dacă aceste recomandări ar fi urmate. În schimb, alţi factori favorizanţi nu pot fi controlaţi, precum radiaţiile, infecţiile şi poluarea mediului.



    Ca măsură de prevenţie, femeile de peste 25 de ani ar trebui să facă periodic un screening de col uterin, cele de peste 50 de ani un screening mamar, iar bărbaţii şi femeile de peste 50 de ani ar trebui să facă periodic un control colorectal. Iar Agenţia de cercetare a cancerului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a transmis guvernelor că trebuie să ia în considerare un control mai puternic pentru consumul de alcool şi zahăr, cum ar fi preţuri mai mari şi restricţii de publicitate. Statisticile arată că în Uniunea Europeană cancerul este a doua cea mai frecventă cauză de deces, în pofida progreselor făcute în lupta împotriva acestei boli. Doar în 2012 au apărut peste 2,8 milioane de noi cazuri de cancer în rândul europenilor, procentul de îmbolnăviri la femei şi la bărbaţi fiind aproape acelaşi, potrivit datelor Uniunii Europene. În acelaşi an, aproximativ 707 mii de bărbaţi şi 555 mii de femei au murit din cauza acestei maladii. Cea mai frecventă formă de cancer este cel de prostată la bărbaţi şi de sân în cazul femeilor. Urmează în top cancerul la plămâni şi colon la ambele sexe.



    În România, apar anual peste 78 de mii de noi cazuri de cancer, iar 50 de mii de oameni mor din cauza maladiilor oncologice. La Bucureşti, strategia începe cu prevenirea factorilor de risc, spune consilierul în Ministerul Sănătăţii Cristina Vladu: Planul de cancer în strategie merge de la prevenţie primară, de la copilul mic – cum face exerciţiu fizic, cum mănâncă sănătos, ca să nu îi apară factori de risc. Mergem apoi pe prevenţie secundară, unde punem accentul pe screeningul în acele trei cancere recunoscute european, cancerul de col uterin, cancerul de sân şi cancerul de colon, apoi trecem la tratament. Ministerul Sănătăţii a evaluat lista, acum este nevoie şi de resurse pentru a merge mai departe.”



    Cancerul de plămâni este cel mai frecvent tip de cancer în România, urmat de cel colo-rectal, de sân, de prostată şi de col uterin.



    În privinţa aparaturii, Ministerul Sănătăţii va negocia un împrumut cu Banca Mondială, care să fie folosit în special pentru achiziţionarea de aparate pentru radioterapie.



    Preşedintele Federaţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, susţine că exceptând tratamentele pentru unele afecţiuni maligne hematologice, la acest moment, listele de aşteptare s-au refăcut, iar pacienţii cu cancer aşteaptă să intre în tratament în medie între câteva saptamâni si câteva luni, în funcţie de boala oncologică de care suferă. Cezar Irimia: În prezent, pe lângă sincopele legate de disponibilitatea medicamentelor, se înregistrează o lipsă acută a echipamentelor de radioterapie, precum şi a serviciilor de consiliere psihologică pentru pacienţii cu cancer în spitale. Pentru bolnavii de cancer timpul este medicamentul cel mai important. La nivel mondial se derulează sute de studii pentru descoperirea de noi tratamente pentru cele peste 200 de boli din sfera oncologică, mai eficiente şi ţintite pe pacient. Vorbim de aşa-zisele tratamente personalizate. Este necesară o actualizare frecventă a listei medicamentelor compensate, pentru a le oferi şi pacienţilor români dreptul la aceste terapii de ultimă generaţie, dreptul la viaţă.”



    Autorităţile române din Sănătate spun că au în vedere testări, aşa-numitele “screeninguri” pentru prevenirea cancerului de col, colon şi de sân. Măsura răspunde concluziilor din ultimul raport privind îmbolnăvirile de cancer la nivel mondial, care arată că este greu de crezut că în următorii ani se va găsi un tratament pentru cancer şi că accentul trebuie pus pe prevenire. Se estimează că inclusiv cele mai bogate ţări vor face cu greu faţă costurilor tot mai mari ale tratamentului şi îngrijirii pacienţilor, iar ţările cu venituri mai mici, pentru care se prevede cea mai mare amplificare a numărului de noi îmbolnăviri, nu sunt dotate adecvat pentru a face faţă situaţiei.

  • Raportul european asupra corupţiei

    Raportul european asupra corupţiei

    Corupţia din cele 28 de state membre costă economia Uniunii Europene circa 120 de miliarde de euro pe an. Implacabilă, aceasta e concluzia primului raport anticorupţie prin care Comisia Europeană radiografiaza fenomenul în întregul spaţiu comunitar. Din Suedia în Malta şi din Portugalia în Grecia, niciuna dintre ţările Uniunii nu e imună. Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström:


    Prima prezentare a raportului anticorupţie arată cum statele membre pot combate corupţia prin politici ce trebuie puse în practică şi sugerează statelor europene cum pot combate această corupţie la nivel naţional. Raportul arată clar că nivelul corupţiei variază de la un stat la altul, că această corupţie afectează toate statele membre. Nu există ţări fără corupţie în Europa.”



    Domeniile cel mai afectate sunt, previzibil, conexate cu administraţia şi politica. Este vorba despre achiziţiile publice şi, respectiv, finanţarea partidelor. Pentru România şi Bulgaria, admise în UE în 2007 şi încă monitorizate prin rapoarte suplimentare în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, MCV, există exemple de bune practici, evidenţiate în secţiunile dedicate celor două ţări. Cecilia Malmström:


    În toate statele avem exemple pozitive şi, desigur şi în România. Cele două ţări, România şi Bulgaria, sunt monitorizate prin MCV, dar aici lucrurile stau diferit. Vorbim de un set diferit de indicatori. Eforturile pe care cele două ţări le-au făcut sunt reflectate în raportul MCV, sunt recunoscute de noi şi, aşa cum spuneam la început, multe state fac eforturi, dar nu sunt suficiente.”



    Potrivit raportului, corupţia, atât la scară mică, cât şi la nivel înalt, rămâne o problemă sistemică în România. Există rezultate pozitive în urmărirea penală şi, mai recent, în judecarea unor cazuri de corupţie la vârf, ca urmare a eforturilor unor organisme specializate în aplicarea legii, precum Departamentul Naţional Anticorupţie. Dar rezultatele rămân instabile şi uşor reversibile. Potrivit DNA, între 2006 şi 2012 în România au fost deturnate, prin corupţie şi fraudă, 36 de milioane de euro din fondurile europene.



    Achiziţiile publice la nivel local sunt, de asemenea, deosebit de vulnerabile faţă de corupţie. În ceea ce priveşte aşa-numita corupţie mică, plăţile informale sunt o practică obişnuită în sistemul de sănătate din România, grevat de salariile scăzute ale medicilor şi ale personalului auxiliar. 28% dintre respondenţii români ce au apelat la serviciile unor instituţii medicale publice au declarat că au fot nevoiţi să facă plăţi suplimentare, pe lângă onorariile oficiale.

  • Retrospectiva săptămânii 19/01 – 25/01/2014

    Retrospectiva săptămânii 19/01 – 25/01/2014

    Raportul de monitorizare al Comisiei Europene



    Comisia Europeană a dat publicităţii, în prima parte a săptămânii, raportul din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) prin care evaluează, constant, starea justiţiei române. Raportul de anul acesta era cu atât mai aşteptat cu cât ţări ale Uniunii Europene condiţionează de acesta acceptul lor ca România să adere la spaţiul Schengen. Potrivit documentului, România a făcut progrese în numeroase domenii, bilanţul instituţiilor-cheie din domeniul judiciar şi în materie de integritate rămânând pozitiv în pofida unor circumstanţe uneori dificile. Aceeaşi Comisie face, însă, şi recomandări, cu accent pe reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. Îşi menţine, totodată, o serie de preocupări cu privire la independenţa justiţiei. Raportul nu este calificat explicit drept pozitiv sau negativ. El trebuie înţeles aşa cum este: s-au făcut progrese în unele domenii şi mai sunt paşi de făcut în altele. Condiţionarea aderării României la Schengen de acest raport — susţine Bucureştiul — este artificială, evaluarea pentru intrarea în Schengen făcându-se exclusiv pe criterii tehnice, pe care România le îndeplineşte.




    Accident aviatic cu implicaţii politice



    Doi morţi, cinci răniţi, demisia ministrului de Interne, Radu Stroe, şi demiteri în eşaloanele de rang secund ale administraţiei de la Bucureşti, un val de declaraţii politice — acesta este tabloul general al accidentului aviatic produs, luni, în vestul României. Un avion de mici dimensiuni, la bordul căruia se aflau medici specializaţi în operaţii de transplant, a aterizat forţat, în condiţii meteo vitrege, într-o zonă împădurită din munţii Apuseni. Pilotul şi o tânără doctoriţă stagiară au murit, copilotul şi patru medici au fost răniţi. Operaţiunile de căutare şi salvare a victimelor au început târziu şi s-au încheiat abia după şapte ore de la producerea accidentului. Primul ajuns la victime nu a fost vreun salvator specializat, ci un pădurar din zonă. Ca urmare, premierul Victor Ponta a declarat că este vorba de un eşec care trebuie să ducă la responsabilităţi personale, la îmbunătăţirea procedurilor şi la un moment de reflecţie asupra modului în care sunt cheltuite resursele publice.




    Misiune economică la Bucureşti



    O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti până pe 5 februarie într-o misiune de evaluare. Discuţiile cu autorităţile române vizează evoluţiile economice recente, restructurarea şi eficientizarea companiilor cu capital de stat, prioritizarea şi monitorizarea mai strictă a investiţiilor din fonduri publice, controlul arieratelor şi măsuri de compensare a scăderii veniturilor bugetare. În plus, FMI doreşte să se asigure că deficitul bugetar rămâne în ţinta de 2,2% din PIB, convenită în acordul preventiv încheiat cu România în toamna lui 2013. Iniţial, finanţatorii internaţionali trebuiau să vină la Bucureşti în decembrie, însă şi-au amânat vizita după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultima scrisoare de intenţie cu FMI. Şeful statului s-a opus, şi şi-a reafirmat poziţia la întâlnirea cu delegaţia Fondului, unei prevederi privind introducerea a unei accize suplimentare la carburanţi. Creşterea accizei a fost amânată pentru 1 aprilie.




    Sărăcia şi forţa de muncă în Europa



    În cei cinci ani de când îşi face simţită prezenţa şi în Europa, criza economică a netezit calea sărăciei. O analiză a Comisiei Europene pe 2013 arată că şomajul — cel care în unele state ale Uniunii Europene a atins recorduri nedorite — îi preocupă permanent pe responsabilii de la Bruxelles. Nu doar crearea de locuri de muncă este, însă, importantă — spune comisarul pentru afaceri sociale László Andor — ci şi calitatea acestora. Totul depinde de tipul de loc de muncă găsit, de nivelul de salarizare, de numărul de ore lucrate şi de situaţia din familie. În Romania, în 2012, faţă de 2011, riscul sărăciei şi excluziunii a crescut până la 52% în interiorul categoriei de vârstă de până în 18 ani şi până la 40% în categoria 15-62 de ani. Rata şomajului, care nu atinge cote de speriat, s-a redus de la 7,4 la 7%. Dar, deşi majoritatea românilor apţi de muncă au un serviciu, de regulă, ei sunt prost plătiţi.




    Vizita preşedintelui român în Israel şi teritoriile palestiniene



    Pledoaria pentru pace în Orientul Mijlociu a fost leit-motivul discuţiilor pe care preşedintele României, Traian Băsescu, le-a purtat, săptamâna aceasta, cu liderii de la Tel Aviv şi Ramallah, dar şi cu evreii originari din România sau cetăţenii români stabiliţi în teritoriile palestiniene. Aflat într-o vizită oficială în Israel şi teritoriile palestiniene, preşedintele Băsescu le-a spus atât omologului israelian, Shimon Peres, cât şi liderului palestinian, Mahmud Abbas, că România susţine fără rezerve iniţiativa de pace a secretarului american de stat John Kerry. Şeful statului a repetat că pacea e imposibilă fără ca Israelului să-i fie garantată securitatea, dar şi că palestinienii au dreptul la propriul lor stat. Traian Băsescu a recunoscut, de altfel, că este interesat de finalizarea negocierilor de pace şi fiindcă, atât în Israel, cât şi în teritoriile palestiniene, trăiesc foarte mulţi cetăţeni români, pentru a căror soartă Bucureştiul se consideră direct responsabil.




    Unirea Principatelor Române



    Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, a fost marcată şi anul acesta, la împlinirea a 155 de ani de la acest moment istoric. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza — ales, cu o saptămâna înainte, domnitor al principatului Moldovei — era votat, în unanimitate, drept suveran şi al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. Domnia lui Cuza (1859-1866) a pus, prin reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne. În 1918, procesul de constituire a statului naţional român s-a încheiat prin Unirea cu România a provinciilor istorice cu populaţie majoritar româneasca, aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine.

  • Raportul de monitorizare al Comisiei Europene

    Raportul de monitorizare al Comisiei Europene

    În 2007, când intra în Uniunea Europeană, România avea, încă, de rezolvat aspecte legate de reforma sistemului judiciar şi de eradicarea corupţiei. Pentru a o ajuta să soluţioneze aceste probleme, Comisia Europeană decidea, prin urmare, să instituie un Mecanism de cooperare şi verificare (MCV) prin care să evalueze constant starea justiţiei.



    La Bucureşti, documentul este, de fiecare dată, primit cu interes — puterea politică a momentului reţine aspectele positive, iar opoziţiei i se oferă o ocazie în plus să critice aprig. Evaluarea de anul acesta era cu atât mai aşteptată cu cât ţări ale Uniunii Europene continuă să condiţioneze de rapoartele MCV acceptul lor ca România să adere la spaţiul Schengen. Raportul spune că România a făcut progrese în numeroase domenii, bilanţul instituţiilor-cheie din domeniul judiciar şi în materie de integritate rămânând pozitiv în pofida unor circumstanţe uneori dificile. Comisia Europeană se declară mulţumită de faptul că au fost adoptate modificări legislative necesare şi îndelung aşteptate, iar colaborarea dintre instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei contribuie la soluţionarea problemelor de ordin managerial. Aceeaşi Comisie face şi recomandări, cu accent pe independenţa şi reforma justiţiei, integritate şi combaterea corupţiei. În consecinţă, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Justiţie să prezinte obiectiv şi echilibrat ceea ce Comisia Europeană a consemnat în raport. Victor Ponta: Am văzut ce-a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene: România a făcut progrese importante substanţiale. Suntem în continuare, din punctul de vedere al Comisiei, complet pregătiţi să intrăm în spaţiul Schengen. Decizia va fi, sigur, una politică a statelor membre. Toate lucrurile care sunt trecute în raportul MCV, vă rog să le prezentaţi, să le explicaţi şi să le puneţi în practică într-un mod echilibrat şi profesionist, indiferent de modul în care vor fi speculate politic.



    Opoziţia democrat-liberală, prin Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei, vede în raport o dovadă că actuala alianţă social-liberală la putere a atentat la statul de drept şi la independenţa justiţiei. În ce priveşte aprecierile, ele ar fi, de fapt, efectul măsurilor luate de guvernele PDL. Cătălin Predoiu: Ce spune raportul? Cel mai important lucru: statul de drept a fost expus, independenţa justiţiei este expusă, în continuare, loviturilor politice. Partea negativă din raport ţine explicit de Uniunea Social Liberală.



    Comisia Europeană îşi menţine o serie de preocupări cu privire la independenţa justiţiei, dar nu caracterizează explicit raportul ca fiind pozitiv sau negativ. El trebuie să fie înţeles aşa cum este: s-au făcut progrese în unele domenii şi mai sunt paşi de făcut în altele. Condiţionarea aderării României la Schengen de acest raport — susţine Bucureştiul — este artificială. Cele două exerciţii sunt diferite: aderarea la Schengen şi rapoartele pe justiţie nu trebuie amestecate. Evaluarea pentru intrarea în Schengen se face exclusiv pe criterii tehnice, iar România le îndeplineşte.

  • Previziuni pentru Uniunea Europeană

    Şomajul la nivelul Uniunii Europene rămâne la niveluri inacceptabil de ridicate, motiv pentru care trebuie să modernizăm economia, avertiza comisarul UE pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, după publicarea prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene.



    Raportul executivului comunitar atrage, de altfel, atenţia că avansul economic timid din următoarea perioadă va menţine şomajul la rate record până în 2015, întrucât reducerea îndatorării sectorului privat şi politicile de austeritate ale guvernelor vor afecta, în continuare, consumul şi investiţiile companiilor. Estimările Comisiei sunt departe de a anunţa o ieşire triumfală din criză: economia UE va stagna în acest an şi va creşte cu doar 1,4% anul viitor. Şi mai puţine motive de optimism oferă zona euro, a cărei economie se va contracta cu 0,4% în 2013, pentru a trece pe creştere, dar de numai 1,1%, anul viitor.



    Raportul Comisiei Europene evidenţiază faptul că marşul economic relativ greoi al Germaniei şi Franţei, numerele unu şi doi din zona euro, nu va putea susţine o recuperare mai rapidă în rândul statelor de la periferia uniunii monetare. Economia germană va creşte cu 0,5% anul acesta şi cu 1,7 procente anul viitor. Prognozele pentru Franţa sunt încă mai scăzute, creştere de 0,2% în 2013, respectiv 0,9% anul viitor.



    Dacă economia britanică, aflată în afara zonei euro, dă semne de revitalizare mai rapidă, nu acelaşi lucru se va întâmpla, anticipează Comisia Europeană, cu economiile Italiei şi Spaniei, chiar dacă aceasta din urmă va ieşi anul viitor din recesiune. Şomajul, care preocupă în cel mai înalt grad responsabilii europeni şi pe a cărui combatere se concentrează politicile la nivel naţional şi comunitar, va coborî la nivelul Uniunii sub 11 procente abia în 2015. Aceasta, în vreme ce, în zona euro el se va menţine ridicat, mai mare de 12% anul viitor, cu perspective de scădere sub acest nivel peste doi ani.



    În Europa centrală şi de Est, Comisia a îmbunătăţit prognozele pentru Polonia şi Ungaria, dar le-a revizuit negativ pe cele privitoare la Bulgaria. Pentru România, Comisia prevede creştere economică pentru 2013 şi următorii doi ani, cu un avans de 2,4% în 2015.



    În premieră, raportul Comisiei Europene va fi folosit ca bază pentru negocierile bugetare dintre autorităţile de la Bruxelles şi cele naţionale. Din 2013, executivul Uniunii Europene va verifica proiectele de buget ale statelor membre înainte ca ele să fie transmise Parlamentelor, conform unor reguli menite să împiedice apariţia unei noi crize a datoriilor suverane.

  • Schengen, un obiectiv greu de atins

    Schengen, un obiectiv greu de atins

    După intrarea ţării în Uniunea Europeană în 2007, aderarea la spaţiul Schengen a devenit principalul obiectiv de politică externă al Bucureştiului. Prevăzută pentru martie 2011, admiterea pare, însă, îndepărtată, Consiliul pentru Afaceri Interne şi Justiţie al Uniunii Europene amânând, de atunci, sub diferite pretexte, dezbaterea problemei privind perspectiva şi termenele concrete pentru primirea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie europeană. În aceste condiţii, statutul de ţară membră a Schengen pare un obiectiv foarte greu de atins. De ce? Analistul de politică externă Bogdan Chirieac: ”Nu există nicio explicaţie logică. Pur şi simplu s-a întâmplat ceva nu în România ci în Europa. Şi anume, Europa, Europa aceea mare, vestică, democrată şi bogată nu şi-a respectat angajamentul faţă de România. În contractul privind Schengen nu scrie absolut nimic de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), de justiţie, de minoritatea roma sau de alte asemenea lucruri. Nu. Era o chestiune tehnică privind securizarea frontierelor. Securizarea a fost făcută de România cu cheltuirea a 1 miliard de euro şi a fost făcută de o firmă germano – franceză celebră.”



    Ca o ironie, chiar Germania şi Franţa, alături de Olanda, sunt în prezent cele mai reticente faţă de aderarea României şi Bulgariei. Chiar în această lună, ministrul german de Interne, Hans-Peter Fridrich, a reproşat autorităţilor din România şi din Bulgaria nivelul nesatisfăcător al integrării sociale a romilor, ceea ce, în opinia sa, provoacă o mare presiune a migraţiei asupra altor ţări, în special asupra Germaniei. Luarea de poziţie intervine după decizia unui tribunal german care a stabilit că o familie de imigranţi români are dreptul la ajutor social financiar. Dacă decizia tribunalului va fi definitivă este evident că ea va reprezenta un motiv de creştere a imigraţiei către Germania, consideră ministrul, subliniind că autorităţile de la Bruxelles trebuie să se asigure că România şi Bulgaria folosesc fondurile europene puse la dispoziţia lor pentru proiecte de integrare socială.



    În replică, Ministerul Afacerilor Interne de la Bucureşti a reafirmat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice şi juridice pentru a adera la Spaţiul Schengen şi că o eventuală decizie a statelor membre nu trebuie conexată cu problematica romă. Una complicată şi adusă în discuţie şi de Paris. Membri ai Cabinetului francez au invocat şi ei eforturile presupus insuficiente depuse de autorităţile de la Bucureşti pentru integrarea romilor, aceasta după ce acuzele anterioare se refereau la incapacitatea României şi Bulgariei de a controla frontierele exterioare ale Uniunii Europene. Din nou, analistul Bogdan Chirieac: ”Minoritatea romă aflată în Franţa nu are nicio legătură cu Schengen. Romii merg oricum acolo, sunt cetăţeni europeni, nu pot fi opriţi la frontieră, chiar dacă trebuie să aibă documente. Documentul fiind buletinul de identitate. Deci este aberant. Criza a adus Europa într-un fel de nebunie politică, îndrăznesc să spun aproape comparabilă cu ce s-a întâmplat după marea depresiune din ’29 — ’30.”



    “Nu trebuie să se facă confuzii între chestiuni diferite”, a apreciat şi ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin: Chestiunea Schengen este o chestiune tehnică ce a devenit una politică, ce ţine de politica internă a României şi de politica internă a tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene. Nu trebuie să confundăm lucruri diferite. Din nefericire, o astfel de confuzie a fost întreţinută de-a lungul ultimilor ani, inclusiv de mass-media.”



    Deşi toate statele spaţiului Schengen au recunoscut îndeplinirea criteriilor tehnice, Bucureştiul şi Sofia sunt nevoite să aştepte raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cerut de acele ţări care leagă aderarea de concluziile acestui document. Raportul, care reflectă evoluţiile în domeniul justiţiei, va fi prezentat, însă, abia la începutul anului viitor, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray. Între timp, România şi Bulgaria au anunţat că vor continua demersurile la nivel european pentru asigurarea unei decizii favorabile privind aderarea lor la Schengen, cu respectarea deplină a principiilor şi regulilor europene.

  • România şi Bulgaria – împreună în Europa

    Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, a avut, saptamana aceasta, o convorbire telefonica cu omologul sau bulgar, Kristian Vigenin. Discutia a vizat demersurile pe care cele doua tari vor continua sa le faca în vederea unei decizii favorabile privind aderarea la Schengen, informeaza Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti.



    Cei doi oficiali au reiterat faptul ca tarile lor au îndeplinit conditiile prevazute pentru aderarea la acest spatiu. Totodata, ministrii au respins “orice conexiune între aderarea la spatiul Schengen si alte dosare, precum problematica romilor”. Corlatean si Vigenin au convenit “sa continue actiunile la nivel european pentru asigurarea unei decizii favorabile privind aderarea tarilor lor la Schengen, cu respectarea deplina a principiilor si regulilor europene”, se arata in comunicatul Ministerului de Externe. Acesta precizeaza ca autoritatile de la Bucuresti si-au exprimat, în nenumarate rânduri, speranta ca, la Consiliul JAI din luna decembrie, va fi luata o decizie faborabila privind aderarea României si Bulgariei la Schengen, în doua etape.



    Purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a anuntat, insa, marti, ca raportul privind Mecanismul de Cooperare si Verificare pentru România, care va oglindi, in principal, evolutia reformarii sistemului judiciar, va fi publicat la “începutul anului 2014”.



    Initial, raportul era programat în decembrie 2013.



    De evaluarea pe justitie facuta de Comisia Europeana depinde decizia unora dintre statele membre Schengen in ce priveste aderarea Romaniei si Bulgariei. Aceasta tema, dar si cea legata de deschiderea totala, de la 1 ianuarie 2014, a pietei europene a muncii pentru romani si bulgari, au fost abordate cu prilejul vizitei sefului diplomatiei romane la Londra. Potrivit Ministerului de Externe de la Bucuresti, Titus Corlatean si omologul sau britanic, William Hague, au recunoscut “contributia pozitiva pe care o au marea majoritate a românilor din Regatul Unit la dezvoltarea economiei britanice”. Cei doi au semnat o declaratie comuna pentru a preveni potentiale abuzuri asupra dreptului la libera circulatie a muncitorilor în interiorul spatiului comunitar. Întelegerea intervine pe fondul declaratiilor panicarde facute de unii politicieni britanici despre un posibil val de români, care s-ar pregati sa ia cu asalt piata fortei de munca dupa 1 ianuarie si sa profite de sistemul de asistenta sociala si medicala oferit de Regatul Unit.