Radio România Internațional

Tag: raport

  • Libertatea şi pluralismul în mass-media

    Libertatea şi pluralismul în mass-media

    Anual, la începutul lunii mai, este celebrată Ziua
    Mondială a Libertăţii Presei. Şi, de obicei, acest eveniment este marcat prin
    analize despre gradul de respectare a dreptului la liberă exprimare şi a
    drepturilor jurnaliştilor. Una dintre aceste cercetări este şi Monitorul
    Pluralismului în Media, girat şi finanţat de către Comisia şi Parlamentul
    European. Raportul include studii de caz ale celor 19 state-membre incluse în
    analiză şi şi-a propus să identifice posibilele riscuri care ameninţă, în
    prezent, libertatea presei din UE. Au fost cercetate patru mari arii de risc:
    protecţie de bază, pluralismul pieţii media, independenţa politică şi
    incluziunea socială. Indicatorii prin care s-a măsurat riscul protecţiei de
    bază au vizat libertatea de
    exprimare, respectarea dreptului la informaţii de interes public, standardele
    jurnalismului şi independenţa faţă de autorităţile naţionale. În ceea ce
    priveşte independenţa politică, au fost măsurate gradul de politizare a
    controlului asupra canalelor mass-media precum şi a reţelelor de distribuţie
    precum şi independenţa finanţării instituţiilor publice de presă. Concluzia
    generală este că singurul domeniu în care
    riscurile sunt apreciate ca fiind reduse este cel alprotecţiei de bază în sectorul mass-media, pentru celelalte
    înregistrându-se şi la nivel european riscuri medii. Totuşi, în acest tablou, România prezintă un
    grad de risc mediu în toate cele patru arii principale. În plus, indicatorii privind protecţia de
    bază situează România pe o poziţie unică, după cum am aflat de la Adina
    Marincea, cercetătoare în cadrul Median Research Center, instituţia care a
    elaborat raportul de ţară pentru România.

    Adina Marincea: România este singura ţara, din cele 19,
    care prezintă un potenţial risc mediu privind protecţia de bază a jurnalismului
    şi de respectarea standardelor profesiei. Printre problemele cele mai presante pe care le-am identificat şi cu
    care se confruntă jurnaliştii în România se numără, mai ales în presa scrisă,
    situaţia economică precară. Ea este exemplificată prin cazurile de
    neregularitate şi întârziere a plăţii salariilor, nesiguranţa locului de muncă,
    tăieri de salarii, încheierea unor contracte pe termen scurt care oferă o
    protecţie socială redusă în privinţa şomajului şi a pensiilor. În acelaşi timp,
    aceste contracte fac mai uşoară concedierea jurnaliştilor.



    Această situaţie economică precară este strâns
    legată, deseori, de interesele patronatului care nu coincid cu scopurile
    profesiei, după cum observă şi jurnalistul Petrişor Obae, coordonatorul
    siteului paginademedia.ro. Problema presei româneşti se regăseşte
    în două zone principale. Una este zona macro, cea de la nivelul patronatului
    care a descoperit, la un moment dat, ce înseamnă jucăria reprezentată de
    mass-media şi a folosit-o în scop personal. Aici se află şi presiunea
    economică. Şi cea de la nivel micro, adică de la nivelul exercitării profesiei.
    Sunt jurnalişti care nu au habar să scrie şi să se documenteze, care nu cunosc
    regulile de bază ale meseriei. Problemele sociale contează foarte mult, căci
    sunt pârghiile pe care le manevrează patronatul. În momentul în care nu ai
    nevoile de bază satisfăcute, în momentul în care-ţi pui problema ce mănânc
    mâine, la modul cel mai propriu, evident că începi să laşi deoparte normele de
    bază ale meseriei, iar deontologia e un cuvânt depăşit.



    De altfel, o altă problemă identificată de
    raportul privind pluralismul media în Europa se referă la respectarea şi
    standardelor profesionale, mai ales, în organizaţiile private de media, care
    acoperă cea mai mare parte a sectorului. Adina Marincea: De multe ori, standardele ori codurile jurnalistice
    lipsesc sau nu sunt aplicate sau sunt realizate aproape exclusiv de
    managementul organizaţiilor de media şi nu de către jurnalişti sau de asociaţii
    profesionale de jurnalism. Toţi aceşti factori duc la interferenţe în
    conţinutul editorial şi au existat mai multe cazuri de acuzaţii cu privire la
    finanţarea ilegală a presei de către diverşi actori economici şi politici sau
    chiar de cenzură jurnalistică.



    Vorbind despre
    interferenţe şi cenzură atingem un alt domeniu şi anume independenţa politică.
    Adina Marincea, revine cu detalii: În aria de risc cu privire la independenţa politică, sunt doi indicatori
    care înregistrează semnale de alarmă. Cazuri similare sunt în Slovacia,
    Slovenia şi Lituania.


    Politizarea excesivă a
    unei părţi a presei, mai ales a celei particulare, în vederea protejării unor
    interese, inclusiv, economice a patronatului, reprezintă una din concluziile
    altui studiu şi anume raportul FreeEx, elaborat de organizaţia
    non-guvernamentală ActiveWatch. Aici sunt prezentate cazuri de presiuni exercitate de patroni pentru
    ca anumite materiale care şifonau imaginea unor demnitari sau evidenţiau
    abuzurile lor să nu fie publicate. Sunt exemple de jurnalişti care, îndrăznind
    să facă acest lucru, au fost pedepsiţi prin suspendarea contractelor de colaborare.
    De asemenea, sunt descrise şi cazurile unor primari locali care se foloseau de
    presa din oraşul lor pentru a-şi şantaja rivalii politici. Pentru Răzvan
    Martin, dependenţa politică şi economică este cauzată şi de starea financiară
    proastă care nu s-a îmbunătăţit de la ieşirea din criza economică pentru
    anumite companii de mass-media.

    Răzvan Martin: Fiind foarte
    vulnerabile din punct de vedere economic şi poziţia lor devine foarte fragilă
    în faţa unor oameni politici sau diverşi finanţatori. În acelaşi timp, nu sunt
    convins că o situaţie economică mai bună a unor instituţii de presă sau
    publicaţii le-ar face mai puţin permeabile la anumite influenţe. Mi-e teamă că
    raţiunea lor de a exista este de a face astfel de jocuri politice şi nu de a
    informa public sau de a obţine un profit economic legitim. Mă refer la
    instituţiile de presă cele mai vizibile,
    mainstream, televiziunile de ştiri, cele care fac agenda publică. Dar
    nu vreau să generalizez pentru că există în continuare foarte mulţi jurnalişti
    oneşti şi instituţii de presă absolut onorabile. Mai ales în spaţiul online,
    există platforme media care produc jurnalism de calitate.



    Având situaţii economice şi editoriale total opuse
    între ele, cele două instituţii publice din domeniul audio-vizualului – TVR şi
    SRR – nu au fost nici ele scutite de probleme în ultimul an, potrivit
    raportului FreeEx privind libertatea presei în România. Răzvan Martin: Radioul public merge bine din punct de vedere economic, dar au existat
    probleme şi aici odată cu declanşarea unei campanii împotriva unui proiect
    absolut firesc de modificare a legii de funcţionare a serviciilor publice.
    Există şi o somaţie a CNA-ului pentru că s-a folosit abuziv spaţiul de emisie
    pentru a ataca acest proiect de lege. TVR este în pragul colapsului, a acumulat
    datorii imense, iar mediul politic nu manifestă niciun interes pentru a remedia
    situaţia.



    Recent, plenul Parlamentului a numit,
    prin vot, un nou Preşedinte-Director General al TVR.



  • Raportul FMI şi creşterea economică în România

    Raportul FMI şi creşterea economică în România

    Fondul
    Monetar Internaţional a prezentat, marţi, raportul privind perspectivele
    economiei globale, cu o zi înaintea începerii, la Washington, a reuniunii
    anuale de primăvară a FMI şi a Băncii Mondiale. Pentru România, Fondul a revizuit în
    creştere, la 4,2%, estimările privind avansul Produsului Intern Brut în acest
    an.

    In octombrie 2015, instituţia
    financiară internaţională prognoza
    o creştere a economiei româneşti de 3,9%. Conform estimărilor FMI, Irlanda este
    singura ţară din Europa care va înregistra în 2016 o creştere mai mare decât
    cea a României, respectiv de 5 procente. Fondul avertizează că vârful
    înregistrat în acest an de România va fi urmat în 2017 de o încetinire de până
    la 3,6%, rămânând, însă, unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere
    economică din Europa, la egalitate cu Irlanda, Letonia şi Polonia.

    Secretarul
    de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat
    Public-Privat, Manuel Costescu, a declarat la o emisiune la postul public de
    radio că, în acest context de accelerare economică, autorităţile de la
    Bucureşti ar trebui să se concentreze şi pe dezvoltarea regiunilor mai puţin
    favorizate din România.

    Manuel Costescu: Cred că acum, când
    creştem cu 4,2%, este momentul oportun să reuşim să vedem ce să facem şi cu
    celelalte regiuni mai puţin favorizate, să poată să beneficieze de creştere.
    Dar, din nou, este educaţie, este infrastructură şi este o gândire mai profundă.Acum poţi să-i ajuţi pe
    oamenii ăştia.

    În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de
    consum în România în acest an, FMI a
    revizuit estimările, la minus 0,4% pentru anul în curs, de la minus 0,2% în
    octombrie 2015, astfel că România va fi unul din puţinele state membre ale UE
    care va o inflaţie medie anuală negativă. Pentru 2017, FMI estimează o creştere a preţurilor de consum de 3,1%,
    cel mai puternic ritm din rândul statelor Uniunii.

    De asemenea, Fondul şi-a
    revizuit în urcare şi estimările privind deficitul de cont curent al României,
    de la minus 1,5% în octombrie anul trecut, la minus 1,7% în acest an. Deficitul
    de cont curent se va accentua în 2017, când ar urma să ajungă la minus 2,5%. O
    veste bună o constituie scăderea ratei somajului, care potrivit FMI, ar urma să
    se reducă de la 6,8% în 2015, la 6,4% în 2016, pentru a ajunge la 6,2% în 2017.

    La rândul său, Banca Mondială prognozează că ritmul
    de creştere economică al României se va accelera la 4% în 2016, susţinut de
    politica fiscală şi reformele de pe piaţa muncii, însă avertizează asupra
    riscului intrării României în procedura de deficit excesiv.

    Pe de altă parte,
    sâmbătă, agenţia internaţională Standard
    & Poor’s a reconfirmat rating-ul României pentru datoria guvernamentală pe
    termen lung în valută, respectiv în lei, cu perspectivă stabilă.

  • Riscuri economice în viziunea BNR

    Riscuri economice în viziunea BNR

    România rămâne
    stabilă din punct de vedere financiar, dar riscurile care ar putea conduce la
    deteriorarea acestei situaţii au crescut faţă de anul precedent – reiese din
    raportul anual al Băncii Naţionale a României, în fapt o hartă a riscurilor la
    adresa stabilităţii financiare, respectiv a pericolelor care ameninţă performanţele
    economice.

    Anul
    acesta, la riscurile semnalate în 2015 Banca Naţională a adăugat două. Unul
    dintre ele: un risc sistemic sever privind cadrul legislativ incert.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat: În ultimele şase
    luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze
    domeniul financiar-bancar, prin intervenţia retroactivă în contractele încheiate
    între bănci şi clienţi. Legea privind darea în plată este cea mai cunoscută iniţiativă
    de acest gen. La reexaminarea legii au fost adoptate o serie de amendamente
    care corectează o parte din problemele semnalate, dar chestiunea de fond o
    reprezintă, pe de o parte retroactivitatea legii care se menţine şi, pe de altă
    parte, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ. În plus, am luat
    această decizie să considerăm că toate propunerile privind cadrul legislativ în
    domeniul financiar-bancar se concentrează într-un risc sistemic sever şi pentru
    faptul că ştim că există şi alte iniţiative legislative care pot afecta serios
    stabilitatea financiară, motivate, în parte, şi de faptul că anul 2016 este un
    an electoral.

    Un alt risc nou, ridicat, se referă la posibila ieşire a
    Marii Britanii din Uniunea Europeană, efectele unei astfel de situaţii punând în
    discuţie funcţionarea Uniunii, dar vizând şi eventuale ieşiri de capital,
    deprecierea monedei naţionale, reducerea fondurilor europene şi costuri de
    finanţare mai mari. Riscuri sistemice sunt considerate şi posibila reducere a încrederii
    investitorilor în pieţele emergente şi criza refugiaţilor din Orientul
    Mijlociu.

    Despre alte posibile probleme a vorbit viceguvernatorul BNR, Liviu
    Voinea: Incertitudinea în creştere pe plan extern nu trebuie
    agravată de vulnerabilităţi pe care să ni le creăm singuri pe plan intern.
    Sectorul bancar a continuat să se consolideze, iar riscul de contagiune s-a
    redus, stocul de credite în lei a devenit majoritar, disciplina la plată, deşi
    s-a îmbunătăţit, rămâne o vulnerabilitate pentru companiile nefinanciare şi
    accesul populaţiei la credite pentru achiziţia unei locuinţe s-a îmbunătăţit,
    dar riscă să se reducă din cauza iniţiativelor legislative recente.

    De
    anul viitor, raportul Băncii Centrale va fi bianual, urmând a se publica în
    lunile aprilie şi octombrie – a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Pe de
    o parte, este adoptat modelul Băncii Centrale Europene. Pe de alta, BNR doreşte
    să ofere mai repede date concrete despre provocările de natură internă sau
    externă la adresa stabilităţii financiare a României.

  • Retrospectiva săptămânii 27.03 – 2.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 27.03 – 2.04.2016

    Despre SRI

    Şeful statului, Klaus Iohannis, a
    declarat că SRI este un partener respectat şi credibil în comunitatea de
    informaţii euro-atlantică şi că acesta contribuie la profilarea României ca
    furnizor de securitate în regiune. La prezentarea bilanţului SRI pe 2015,
    preşedintele Iohannis a lăudat, între altele, contribuţia instituţiei în lupta
    împotriva corupţiei şi a reţelelor de evaziune fiscală şi crimă organizată. SRI
    şi-a făcut datoria pe deplin, cu eficienţă şi seriozitate, a conchis şeful
    statului. La rându-i, directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat că, anul trecut, aproape 350 de persoane cu
    risc terorist au fost expulzate sau nu au fost primite în ţară. Printre
    provocările instituţiei, a spus el, se număra valul de refugiaţi, agresivitatea
    Rusiei, instabilitatea Ucrainei şi lipsa de predictibilitate a Rep.Moldova
    (ex-sovietică, majoritar românofonă), ultimele două vecine cu România. Lipsa de
    transparenţă se numără printre restanţele SRI, a recunoscut Hellvig. Pe de altă
    parte, Serviciul a anunţat că investighează, împreună
    cu partenerii occidentali, folosirea în zone în care activează organizaţii
    teroriste a unor cartele preplătite din România. SRI, care susţine deschis
    ideea că titularii cartelelor trebuie să-şi dezvăluie identitatea la achiziţie,
    a precizat ca acestea au fost folosite în ameninţări la adresa unor
    infrastructuri de transport dintr-o ţară europeană. După recentele atentate
    sângeroase care au avut loc la Bruxelles, premierul român, tehnocratul Dacian
    Cioloş, a afirmat că astfel de cartele prepay au fost folosite în pregătirea
    unor atacuri în Uniunea Europeană.





    Cinci luni de la tragedia din Colectiv


    La cinci luni de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, cele 64 de victime au
    fost comemorate de rude, prieteni şi supravietuitori. În privinţa modului în
    care a fost organizată intervenţia de urgenţă în noaptea dramei, Corpul de
    Control al premierului a făcut un raport în care a constatat că s-a acţionat
    necorespunzător. Totuşi, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a apreciat că
    mai multe date din raportul guvernamental nu corespund cu informaţiile existente
    şi sunt în răspăr cu diferite acte normative care reglementează proceduri
    naţionale sau internaţionale în astfel de cazuri. Şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, după
    întâlnirea pe care a avut-o cu reprezentanţii Corpului de control, că ia în
    calcul o eventuală demisie, în cazul în care premierul Dacian Cioloş îi cere
    acest lucru. Între timp, Tribunalul Bucureşti a decis
    ca cei trei patroni ai clubului Colectiv să fie cercetaţi sub
    control judiciar. Anterior, aceştia s-au aflat în arest la domiciliu.





    Încă un
    torţionar condamnat


    Comandantul coloniei de muncă de la Periprava din perioada 1958 – 1963, Ion Ficior, a fost condamnat la
    20 de ani de închisoare, pentru crime împotriva umanităţii. Sentinţa Curţii de
    Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată. El a fost trimis în
    judecată în 2014, fiind acuzat că în perioada în care a condus colonia de muncă
    a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi
    discreţionar împotriva deţinuţilor politici. Potrivit anchetatorilor, deţinuţii
    nu au beneficiat de asistenţă medicală şi medicamente, au fost lipsiţi de hrană
    şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind torturaţi fizic şi
    psihic. Procurorii susţin că regimul impus de acesta nu asigura sub
    nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, în condiţiile in
    care sentinţele depăşeau zece ani. Peste 100 de deţinuţi şi-ar fi pierdut viaţa. Instanţa a mai dispus
    degradarea militară a lui Ion Ficior şi obligarea lui la plată, în solidar cu
    Statul român, a peste 300 de mii de euro, ca daune morale. Într-un caz similar,
    fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat (sud-est), Alexandru
    Vişinescu, a fost condamnat definitiv, recent, tot la 20 de ani de închisoare.
    El a fost găsit vinovat de infracţiuni similare.



    Prezentarea
    raportului AmCham


    La Bucureşti a fost prezentat, săptămâna
    aceasta, Raportul de Competitivitate elaborat de Camera
    de Comerţ Româno-Americană. Raportul recunoaşte
    creşterea economiei româneşti în clasamentele globale ale competivităţii, însă
    semnalează decalajul încă foarte mare faţă de media UE. Printre indicatorii
    care au înregistrat progrese faţă de ediţia din 2011 a raportului se numără
    lupta împotriva corupţiei si gradul de conectare la Internet. Documentul
    identifică domenii care necesită o intervenţie rapidă din partea autorităţilor,
    între care sănătatea, educaţia, infrastructura, evoluţia demografică si exodul
    de inteligenţă. Prezent la lansare, vicepremierul Costin Borc a apreciat că
    astfel de rapoarte ajută Guvernul să-şi îmbunătăţească activitatea.





    Gala Premiilor Gopo



    Lungmetrajul
    Aferim!, în regia lui Radu Jude, a fost marele câştigator al celei
    de-a zecea ediţii a Galei Premiilor Gopo, ce premiază excelenţa în
    cinematografia românească. Pelicula a câştigat
    toate cele 12 categorii la care a fost nominalizată, între care cel mai bun film,
    cel mai bun regizor şi cel mai bun actor în rol principal (Teodor
    Corban).Ioana Flora a fost desemnată cea mai bună actriţa într-un
    rol principal, pentru interpretarea din Acasă la tata, în regia lui
    Andrei Cohn. Premiul pentru debut a fost câştigat de Nicolae Constantin, pentru
    prestaţia din filmul Lumea e a mea, al lui
    Nicolae Constantin Tănase.

  • Anticorupţia şi dezvoltarea economică

    Anticorupţia şi dezvoltarea economică

    Raportul Camerei de Comerţ Americane privind competitivitatea economiei româneşti, si lansat, marti, la Bucuresti, recunoaşte evoluţia pozitivă a ţării în clasamentele globale ale competivităţii, dar semnalează decalajul încă foarte mare faţă de media UE în privinţa PIB pe cap de locuitor. Printre indicatorii care au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de ediţia din 2011 a raportului se numără lupta împotriva corupţiei, gradul de conectare la internet şi ponderea angajaţilor din tehnologia înaltă şi medie. Prezent la lansare, vicepremierul Costin Borc s-a adresat investitorilor precizând că, în România, se pot face afaceri bune.



    Costin Borc: “Cred că România încă suferă de o problemă de percepţie; cred că a face afaceri în România este o experienţă pozitivă şi vorbesc ca fost conducător de companie multinaţională în urmă cu câteva luni, iar dvs sunteţi aici pentru că faceţi afaceri bune, dacă nu ar fi aşa nu aţi mai fi aici! Nu spun că este uşor să faci afaceri în România, dar în final reuşiţi să vă conduceţi companiile către rezultatele aşteptate.”



    Adjunctul şefului Misiunii diplomatice a SUA la Bucuresti, Dean Thomson, a punctat faptul că, în ciuda progreselor recente, România mai are multe de făcut în direcţia continuării reformelor, cu accent pe dezvoltarea sustenabilă şi pe deplina respectare a statului de drept.



    Dean Thomson: “Sistemul de reglementări din România este încă lipsit de coeziune şi viziune pe termen lung, iar România trebuie să răspundă acestei provocări prin adoptarea şi punerea în aplicare a reglementărilor în mod transparent, previzibil şi stabil. România are în continuare nevoie de reforme structurale care vor reduce barierele de reglementare, vor încuraja o mai mare dezvoltare a antreprenoriatului şi vor asigura deschiderea diverselor sectoare spre o competiţie internaţională şi investiţii sporite”.



    Într-un mesaj transmis cu ocazia lansării Raportului, preşedintele Klaus Iohannis arată, la rândul său, că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue şi că numai prin rezolvarea acestei probleme majore se poate valorifica potenţialul real al economiei româneşti . Şeful statului afirmă că, în România, este nevoie de un mediu de afaceri performant şi că dezvoltarea economică nu poate exista fără piaţă şi libertate economică, fără proprietate privată şi antreprenoriat.



    Aceste beneficii, mai spune şeful statului, au fost dobândite prin sacrificii mari, acum mai bine de 25 de ani, la momentul Revoluţiei române din decembrie 1989. El şi-a exprimat încrederea că SUA pot deveni, în perioada următoare, unul dintre primii investitori străini din România, indicând că, în acest sens, cooperarea economică se poate extinde, iar pentru investitorii americani domeniul IT&C poate deveni un adevărat hub.

  • Raport privind inflaţia

    Raport privind inflaţia

    Raportul periodic
    asupra inflaţiei, prezentat de guvernatorul BNR Mugur Isărescu reconfirmă
    perspectiva adâncirii inflaţiei în teritoriul negativ în primele cinci luni ale
    acestui an, ca efect al scăderii cotei-standard a TVA şi a unor impozite
    indirecte. Ulterior, spune Isărescu, inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv,
    odată ce efectele reducerii TVA la produsele şi serviciile alimentare se vor
    disipa, dar şi pe fondul relaxării conduitei politicii fiscale şi al creşterii
    costurilor unitare cu salariile.

    Guvernatorul atrage atenţia asupra faptului că
    variaţiile de la lună la lună ale preţurilor de consum au redevenit pozitive şi
    că există multe preţuri care cresc. Mugur Isărescu: Cu excepţia
    lunii iunie, când s-au redus preţurile la alimente datorită TVA, în toată
    perioada precedentă, dar şi în perioada până în decembrie şi probabil şi în
    viitor, în România încă avem mai multe preţuri care cresc decât preţuri care
    scad. De aici şi percepţia, pe care nu trebuie să o blamăm a populaţiei, că
    preţurile încă cresc.

    Această tendinţă de
    creştere a fost determinată de factori precum reducerea mai puţin amplă decât
    se anticipa a preţurilor combustibililor, scumpirea unor materii prime agricole
    din cauza recoltei deficitare la nivelul UE, deprecierea din ultimele luni a
    monedei naţionale, dar şi creşterea atipică a preţurilor produselor din tutun.
    Potrivit BNR, incertitudinile din plan intern par să acţioneze mai ales în
    direcţia creşterii inflaţiei, ele fiind legate în special de faptul că s-a
    aprobat un buget pentru acest an cu un deficit spre limita de 3%, că se
    manifestă în continuare presiuni pentru majorarea cheltuielilor bugetare şi că
    politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă. În plus, în
    opinia guvernatorului Isărescu, creşterile salariale aprobate în ultima
    perioadă nu sunt corelate cu îmbunătăţirea productivităţii.

    Mugur
    Isărescu: În prezent, productivitatea muncii în industrie nu
    sprijină această dinamică a salariilor, care este necesară, ori reforme
    structurale care să ducă la o creştere mai accentuată a productivităţii, ori o
    temperare a creşterilor salariale pentru ca această corelaţie să nu se rupă la
    un moment dat.

    Guvernatorul mai spune că ultima perioadă a fost
    caracterizată şi de o creştere semnificativă a consumului, în special în zona
    produselor alimentare, dar şi de o expansiune a creditării, pe seama dobânzilor
    reduse şi a reorientării românilor către creditele în lei. Influenţele din plan
    extern par să indice o balanţă echilibrată a riscurilor, aceasta neînsemnând,
    însă, că Banca Centrală nu ţine cont de incertitudinile majore care grevează
    evoluţiile economice internaţionale şi care conturează un 2016 foarte dificil.

  • România, progrese importante în lupta împotriva corupţiei

    România, progrese importante în lupta împotriva corupţiei

    Criticată ani în şir pentru nivelul ridicat al corupţiei
    şi aflată de zece ani sub monitorizarea Bruxellesului, România a obţinut în
    2016, pentru al treilea an consecutiv, un raport pozitiv din partea Comisiei
    Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Documentul confirmă
    progresele continue şi constante înregistrate de Bucureşti în toate domeniile
    evaluate, dovedind caracterul durabil şi sustenabil al reformei în justiţie şi
    al luptei împotriva corupţiei, spun autorităţile române. Iar raportul realizat
    de Transparency International şi dat recent publicităţii vine ca o confirmare
    suplimentară în acest sens.

    Directorul adjunct pentru România al organizaţiei,
    Iulia Coşpănaru, despre indicele ce priveşte percepţia corupţiei şi cum a
    evoluat acesta în comparaţie cu datele din ultimii ani, într-un interviu pentru
    Radio România: Rezultatele de anul acesta sunt îmbucurătoare.
    România obţine 46 de puncte pe o scară de la 0 la 100, unde 100 înseamnă deloc
    corupt şi 0 total corupt. Scorul nu este mulţumitor pe ansamblu sau în
    materialitatea lui, ci mai degrabă tendinţa în care se înscrie scorul din acest
    an. Avem o creştere de trei puncte faţă de anii precedenţi, de la 43 la puncte.
    Iar în clasamentul general, în care sunt înscrise cele 168 de state ale lumii
    care au fost cuprinse în studiu, România ocupă locul 58 faţă de anul trecut
    când ne aflam abia pe locul 69. Deci, avem o îmbunătăţire din acest punct de
    vedere.

    Indicele de percepţie a corupţiei este unul compozit, care
    reuneşte mai multe surse internaţionale, cum ar fi rapoarte ale Organizaţiei
    Naţiunilor Unite sau Băncii Mondiale. Măsurarea se face inclusiv prin
    intermediul sondajelor de opinie, dar preponderent pe baza percepţiei pe care o
    au investitorii, cetăţenii străini care ar vrea să se mute în România, publicul
    românesc, organizaţiile internaţionale neguvernamentale, organizaţiile
    internaţionale publice. Altfel spus, este vorba despre percepţia pe care o ţară
    o are în rândul celorlalte ţări ale lumii cu privire la cât de curat este
    mediul din ţara respectivă.

    În cazul României, măsurătoarea s-a făcut pe nouă
    surse, în condiţiile în care minimul acceptat pentru stabilirea indicelui de percepţie
    a corupţiei este de trei surse. De la Bruxelles, raportul anticorupţie realizat
    de executivul european relevă că anul trecut 25% dintre români au declarat că
    le-a fost cerut în mod explicit sau tacit să dea mită, comparativ cu media
    europeană de 4%.

    Iulia Coşpănaru: Atunci când vorbim
    despre corupţie nu discutăm doar despre mită. Ea este doar une dintre formele
    de corupţie, poate cea mai frecvent întâlnită de cetăţeni, dar vorbim aici şi
    de o sumedenie de alte fapte cum este abuzul în serviciu sau utilizarea
    frauduloasă a fondurilor publice care ajung să îmbogăţească un individ dincolo
    de o remuneraţie care este normală pentru funcţia pe care o ocupă. Şi atunci,
    practic în aceşti indici de percepţie a corupţiei trebuie să ne raportăm la
    această definiţie largă a corupţiei ca fiind abuzul puterii încredinţate pentru
    obţinerea acestor beneficii adiţionale. Sigur, în momentul în care ne raportăm
    la indicele dezvoltării umane trebuie să vedem că atunci când indicele de
    percepţie a corupţiei se îmbunătăţeşte, adică se reduce corupţia, observăm şi o
    îmbunătăţire a indicelui dezvoltării umane.

    Potrivit Transparency
    International, în următorii ani rămâne de observat dacă eforturile de a combate
    corupţia realizate de Bucureşti sunt sustenabile. România nu se poate opri în
    punctul în care are dosare de condamnare, trebuie să recupereze prejudicii care
    au fost produse prin astfel de fapte şi banii furaţi din bugetul public să se
    întoarcă la cetăţeni. În acelaşi timp, este nevoie de mecanisme de prevenţie.
    Tot de la Transparency International România, directorul executiv Victor
    Alistar: Cel mai important lucru este să previi, să instaurezi o
    cultură de integritate, să-ţi faci nişte reguli foarte clare, să stabileşti
    modalităţile prin care, dacă se încalcă regulile, tu ai pârghiile acelea să le
    observi şi să-ţi rezolvi în casă lucrurile; totul, astfel încât partenerii tăi
    – fie că sunt partenerii tăi de afaceri, că sunt partenerii tăi în relaţia cu
    statul, că e societatea civilă per ansamblu, că sunt oamenii care sunt pe
    Facebook sau care ascultă radioul public în acest moment – să te perceapă ca
    fiind o persoană corectă, o instituţie corectă. Acelea sunt zonele, în care
    noi, ca ţară, ar trebui să mişcăm. Pentru asta există soluţii tehnice foarte
    concrete: regularizarea procedurilor administrative, simplificarea
    administrativă, predictibilitate, eliminarea acelor elemente de discreţionar în
    care pentru unul, pentru că a venit pe pilă, se poate, pentru altul, stai la
    rând şi-ţi caută şi nod în papură.     Acest tratament neegal al unor situaţii
    egale poate duce la acea vulnerabilitate de abuz de putere. Iar abuzul de
    putere pentru interese private este corupţie, mai spune Victor Alistar.

  • Raport MCV pentru România

    Raport MCV pentru România

    Pe 1
    ianuarie 2007, când era admis în Uniunea Europeană, Bucureştiul nu-şi
    convinsese, încă, partenerii occidentali că îndeplineşte standardele comunitare
    în materie de justiţie. De aceea, pentru România, ca şi pentru Bulgaria vecină,
    a fost instituit aşa-numitul
    Mecanism de Cooperare şi Verificare, un
    proces de monitorizare continuă a progreselor pe care cele două state sud-est
    europene le înregistrează în reforma sistemului judiciar şi în combaterea
    corupţiei şi crimei organizate.

    Raportul pentru 2015 e, pentru al treilea an
    consecutiv, unul pozitiv
    şi, potrivit Guvernului român, dovedeşte caracterul durabil şi sustenabil al
    reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupţiei. DNA a raportat o creştere a numărului de
    sesizări din partea populaţiei, iar acest lucru pare să reflecte încrederea
    publicului în instituţie, care este evidenţiată şi de sondajele de opinie.

    Sprijinul public pentru acţiuni împotriva corupţiei e recunoscut drept un
    factor important în timpul demonstraţiilor care au condus la demisia
    prim-ministrului social-democrat Victor Ponta în noiembrie 2015. Anul trecut,
    DNA a trimis în judecată peste 1.250 de inculpaţi, printre aceştia numărându-se
    premierul Ponta, foşti miniştri, parlamentari, primari, preşedinţi de consilii
    judeţene, judecători, procurori şi o gamă largă de înalţi funcţionari – se mai menţionează
    în raportul elaborat de executivul comunitar.

    Comisia
    critică, în schimb, Parlamentul de la Bucureşti, fiindcă dă avize negative unor
    solicitări venite din partea justiţiei privind ridicarea imunităţii aleşilor cu
    probleme legale, fără însă a le motiva. Bruxellesul asteaptă ca, în 2016,
    eforturile autorităţilor să fie axate pe prevenirea corupţiei şi pe asigurarea
    condiţiilor necesare pentru ca judecătorii să îşi poată îndeplini în continuare
    atribuţiile în mod corespunzător. De asemenea, României
    i se mai solicită verificarea riguroasă a integrităţii candidaţilor la alegerile
    locale şi şi parlamentare de anul acesta.

    România se află pe o direcţie ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul
    MCV – consideră preşedintele Klaus Iohannis, care mai afirmă că angajamentul
    pentru consolidarea statului de drept şi independenţa justiţiei este
    ireversibil.

    Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, estimează că evaluarea permite
    Bucureştiului să aştepte eliminarea MCV în viitorul apropiat.

    În numele
    Legislativului incriminat în raport, preşedintele Senatului, Călin Popescu
    Tăriceanu, califică drept incorect modul în care procedează Comisia Europeană.
    Colegul său de la Camera Deputaţilor, Valeriu Zgonea, spune, în schimb, că
    raportul ar trebui să reprezinte un duş rece pentru modul în care parlamentarii
    au tratat uneori subiecte importante pentru bunul mers al justiţiei. El recunoaşte
    că e nevoie de mai multă voinţă politică pentru a răspunde dorinţei legitime a
    cetăţenilor de a vedea un Parlament care să le reprezinte interesele.

  • Un raport pozitiv pentru justiţia din România

    Un raport pozitiv pentru justiţia din România

    Corupţia poate fi învinsă dacă lucrăm împreună. Pentru a
    elimina abuzul de putere, luarea de mită şi a arunca lumină asupra
    înţelegerilor secrete, cetăţenii trebuie să le spună împreună guvernelor lor că
    s-au săturat. Indicele de Percepţie a Corupţiei 2015 arată clar – corupţia
    rămâne o problemă în întreaga lume. Dar 2015 a fost şi un an în care oamenii au
    ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva corupţiei. Declaraţia a
    fost făcută de José Ugaz, preşedintele Transparency International – organizaţie
    care a anunţat, miercuri, clasamentul statelor lumii conform Indicelui de
    Percepţie a Corupţiei 2015.

    Cu un scor de 46 de puncte, raportat la o medie a
    ţărilor Uniunii Europene de 65,36 de puncte, România se plasează în acest
    clasament pe locul 58 din 168 de ţări. Criticată ani la rând pentru
    insuficientele rezultate împotriva corupţiei, România a făcut un salt de 11
    poziţii spre scorul de 100 de puncte echivalat unei ţări fără corupţie.

    Rezultatele bune obţinute de Bucureşti în lupta împotriva corupţiei nu au
    trecut neobservate nici la Bruxelles, transpuse într-un raport pozitiv din
    partea Comisiei Europene privind reformele din justiţie pentru România.
    Ministrul român al justiţiei, Raluca Prună: E al treilea raport
    pozitiv, se înscrie, deci într-o serie, nu avem surprize foarte mari.
    Instituţiile de combaterea corupţiei, DNA, în particular dar şi instanţele -
    Înalta Curte, Agenţia Naţională de Integritate – activitatea lor este reţinută
    ca fiind termen pozitiv. Şi iarăşi, fără să fie o surpriză, avem şi puncte unde
    progresele sunt încă aşteptate şi anume în ceea ce priveşte Parlamentul,
    relaţia pe care Parlamentul înţelege să o aibă în ceea ce priveşte cererile de
    ridicare a imunităţii.

    Ministrul consideră, însă, că, după un deceniu de
    monitorizare, mai sunt puncte vulnerabile care trebuie rezolvate: Ceea
    ce trebuie să ne îngrijoreze este că la 10 ani după instituirea mecanismului
    mai avem încă nişte puncte importante în care trebuie să livrăm rezultate. Dacă
    avem răbdarea să comparăm ce au fost instituţiile care fac obiectul acestui
    raport, ce au fost ele în 2006 şi ce sunt ele, astăzi, în 2016, nu putem decât
    constata că ele s-au consolidat, sunt mult mai eficiente, mult mai mature, mult
    mai capabile să facă ceea ce scrie în lege ca au competenţă să facă. Deci, din
    acest punct de vedere mecanismul şi-a dovedit în mod categoric utilitatea.

    Bucureştiul speră ca în viitorul apropiat România şi Comisia Europeană să
    ajungă la concluzia că Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu mai este util
    şi să se renunţe la acest raport.

  • Jurnal românesc – 25.01.2016

    Jurnal românesc – 25.01.2016

    Implinirea a 157 de ani de la Unirea Principatelor Române -.primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Deputaţilor — a fost sărbătorită, duminică, de românii de pretutindeni. Au fost organizate concerte folclorice, defilări de detaşamente militare, au avut loc slujbe religioase. Prezent la evenimentele aniversare organizate la Iaşi (est), preşedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj în care a îndemnat clasa politică să se reconecteze la aşteptările cetăţenilor, să reconstruiasca încrederea ştirbită în timp şi să-şi asume responsabilităţi. Si premierul Dacian Cioloţ a participat la manifestarile de la Iaşi, acestea incluzând şi o slujbă religioasă oficiată la mormântul domnitorului Alexadru Cuza.



    Protecţia Consumatorilor doreşte noi reguli pentru încheierea unui contract bancar, printr-un proiect de lege propus spre consultare publică pe pagina de internet al instituţiei. Actul normativ se adresează celor care iau credite garantate cu imobile şi transpune în legislaţia naţională prevederile europene. În forma actuală a actului normativ, băncile au obligaţia să-i ofere consumatorului informaţii personalizate, redactate într-un limbaj accesibil, fără utilizarea de expresii tehnice, juridice sau specifice domeniului financiar – bancar. Apoi consumatorul se poate decide în 15 zile dacă încheie sau nu un contract cu banca după ce va compara toate produsele similare de pe piaţă.


    Potrivit proiectului, băncile nu pot percepe comision de analiză a dosarului în cazul în care nu se acordă creditul. Mai mult, pe parcursul derulării contractului este interzisă majorarea sau introducerea de noi comisioane. Excepţie vor face produsele sau serviciile solicitate în plus de consumator. Noile prevederi interzic dreptul băncii de a modifica unilateral contractul de credit fără încheierea unui act adiţional, acceptat de consumator. Şi tot la cererea consumatorului, se poate face convertirea în orice moment a creditelor contractate în monedă străină.



    Liga Studenţilor Români din Străinătate va lansa în luna martie proiectul Fondul Educaţional Românesc prin care vor fi acordate burse, pe baza meritelor academice, elevilor şi studenţilor români care îşi doresc să studieze la universităţi renumite din lume. Vicepreşedintele Ligii, Ruxandra Popescu, a declarat că programul are ca obiectiv finanţarea studiilor în străinătate pentru tinerii de excepţie, cu condiţia reîntoarcerii în România după terminarea acestora şi angajarea în cadrul companiilor şi instituţiilor finanţatoare. Este vorba de burse în domeniul economic, marketing, management.



    România a făcut progrese importante în lupta împotriva corupţiei, însă acum trebuie să se concentreze pe prevenirea acesteia. Este una din concluziile raportului privind runda a patra de evaluare referitor la îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ în România publicat recent de Grupul Statelor împotriva Corupţiei din Consiliul Europei, GRECO. Printre recomandările GRECO se află dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor, astfel încât acesta să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese. Totodată, GRECO recomandă ca sistemul de justiţie din România să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor. GRECO este un organism al Consiliului Europei care are drept scop ameliorarea capacităţii statelor membre de a combate corupţia.

  • România – evoluţii demografice

    România – evoluţii demografice

    Pe măsură ce se modernizează, România se
    confruntă şi cu fenomene demografice negative, pe care societăţile
    vest-europene le-au experimentat încă din deceniile trecute. Demografii
    avertizează de ani buni asupra depopulării şi îmbâtrânirii progresive, iar cele
    mai recente date statistice alimentează neliniştile lor.

    Populaţia României a scăzut în 2014 cu 80.000 de
    oameni, cărora li se adaugă 40.000 de cetăţeni ce au migrat, şi a ajuns,
    astfel, sub pragul de 20 de milioane de locuitori, un nivel similar celui din
    1966 – a anunţat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică,
    Tudorel Andrei. Un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a
    două oraşe mici în fiecare an. Situaţia a fost amplificată de numărul mare al
    deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, tendinţe care, adaugă el, nu
    pot fi inversate prea curând. Andrei a precizat că, până în 2013, numărul
    locuitorilor s-a redus în special din cauza migraţiei, iar după acel an ca
    urmare a diferenţei foarte mari între naşteri şi decese: 2014
    a avut în jur de 240 – 250.000 de decese şi am avut în jur de 170 – 180.000 de
    nou născuţi, deci avem o balanţă negativă, ceea ce înseamnă foarte mult la o
    populaţie de 19.900.000. Într-o perspectivă de 30 – 40 de ani putem avea o
    scădere masivă a populaţiei României, în jur de 14 milioane, 15 milioane de
    persoane, dacă se menţine acelaşi trend.

    Declaraţiile au fost
    prilejuite de lansarea anuarului demografic al României, document care conţine
    date statistice cu privire la numărul şi structura populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală
    şi migratorie.

    În ultimii 25 de ani,
    după căderea dictaturii comuniste, populaţia a scăzut de la 23,2 milioane la
    19,9. Au contribuit la acestea atât abrogarea legii, profund impopulare în
    epocă, prin care avorturile erau interzise, cât şi deschiderea frontierelor,
    până atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, circa trei milioane de
    cetăţeni români trăiesc în străinătate. În ultima vreme, hemoragia
    migraţionistă pare să fi încetat şi din România nu pleacă mai mulţi oameni
    decât se întorc, dar fenomenul contribuie în continuare la diminuarea
    populaţiei, fiindcă au imigrat mai ales persoane din categoria de vârstă 25-34
    de ani, ceea ce este grav din punctul de vedere al natalităţii.

    În plus, în mai
    puţin de o jumătate de secol aproape că s-a dublat procentul persoanelor mai în
    vârstă de 65 de ani, care a ajuns la peste 15% din totalul populaţiei. În 1970
    copiii cu vârste de sub 15 ani reprezentau peste un sfert din total, iar azi
    ponderea lor este de numai 15 procente, ceea ce, avertizează comentatorii, în
    câteva decenii ar putea arunca în aer sistemul public de pensii.

  • Studiu privind imigranţii din România

    Studiu privind imigranţii din România

    Conform
    unui raport, problema discriminării imigranţilor din România nu este
    percepută de aceştia ca fiind un obstacol în diverse contexte sociale.
    Birocraţia, dificultăţile de comunicare, lipsa de transparenţă şi ilegalităţile
    legate de contractele de închiriere a unei locuinţe şi contractele de muncă ar
    fi principalele probleme care îi afectează. Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului Discriminarea
    Imigranţilor în Domeniul Drepturilor Civile şi îşi propune să promoveze drepturile omului şi să combată
    efectele discriminării şi ale intoleranţei faţă de imigranţi.


    Conform
    Inspectoratului General pentru Imigrări, în România există 59 200
    de străini cu şedere legală, străini din state terţe, majoritatea aflându-se în
    tara noastră din motive familiale. Circa 12.000 de persoane au venit pentru
    studii, iar ca lucrători imigranţi se găsesc în jur de 5.800. Pe lângă aceştia,
    mai există o categorie de persoane cu o formă de protecţie internaţională, în
    jur de 2500. Cercetarea a analizat în ce măsură imigranţii au acces
    la educaţie, locuinţe, sănătate, muncă, bunuri şi servicii. In fiecare
    dintre aceste domenii au fost evidenţiate o serie de piedici în calea
    integrării. În ceea ce priveşte închirierea unei locuinţe de către
    un străin, Adriana Iordache, de la Societatea Academică Română a declarat:
    Am observat o oarecare discriminare structurală, pentru că destul de
    mulţi străini ne-au raportat faptul că proprietarii români nu vor să facă
    contract de închiriere şi să-l înregistreze la autorităţile fiscale … în
    condiţiile în care străinii au nevoie de aceste forme legale pentru prelungirea
    vizei de şedere. O altă problemă a fost preţul destul de ridicat la chirii,
    percepţia unora dintre străini a fost că proprietarii îi taxează mai mult
    pentru că sunt străini şi pentru că se crede că au mai mulţi bani. Dar în
    general interacţiunea străinilor cu proprietarii a fost una pozitivă, odată ce
    au închiriat apartamentul.. S-au întâlnit şi
    atitudini xenofobe sau rasiste în rândul unor proprietari care nu doreau să
    închirieze locuinţa străinilor proveniţi din Africa sau Orientul Mijlociu. Dacă
    ne referim la studenţii străini, dacă aceştia beneficiază de bursa statului
    român, ei nu beneficiază de locuri de cazare. O altă problemă cu privire la
    accesul lor la locuinţă a fost lipsa de servicii de consiliere de către
    universităţi. Adică ei vin aici, în România, mulţi dintre ei nu ştiu nici
    limba, în special studenţii din Africa şi Orientul Mijlociu, şi le este uneori
    greu să-şi găsească o locuinţă.


    Educaţia
    este un alt domeniu important în determinarea opţiunilor viitoare ale
    străinilor. In sistemul de învăţământ universitar, studenţii din afara Uniunii
    Europene se confruntă cu diverse forme de discriminare instituţională, de la
    taxe suplimentare la lipsa unor facilităţi cum ar fi transportul gratuit în
    comun. Adriana Iordache:
    Au fost şi studenţi multumiţi, dar destul de mulţi studenţi străini s-au
    plâns de calitatea programelor, în special de cele de limba engleză. Au fost
    situaţii în care au spus că profesorii nu-şi dau
    interesul, nu traduc toate slide-urile, personalul
    administrativ din universităţi, în anumite cazuri, nu
    cunoaşte o limbă de circulaţie internaţională. Cursurile de limba română
    oferite studenţilor de către universităţi au fost uneori percepute ca nefiind
    de o calitate mulţumitoare (erau prea rare, cursanţii aveau niveluri diferite
    de cunoştinţe de limba română şi nu se putea găsi un numitor comun). Mulţi nu
    au învăţat limba română în urma acestor cursuri. De asemenea, corupţia şi şpaga au fost menţionate şi în
    mediul universitar.


    Dacă
    ne referim la accesul la serviciile de sănătate a imigranţilor, se poate
    constata mai puţină discriminare decât în celelalte domenii studiate.
    Problemele de aici se referă la lipsa informaţiilor accesibile imigranţilor în
    limba engleză, dificultăţi de comunicare datorate interacţiunilor între culturi
    diferite şi birocraţia sistemului. Luciana Lăzărescu, coordonatorul
    acestui proiect vine cu amănunte: Spaga a fost
    menţionată de foarte mulţi. Cred că este singurul domeniu în care spaga apare
    cu cea mai mare frecvenţă. E vorba de 6 din 30 de interviuri în care oamenii au
    spus că au plătit ca să beneficieze de servicii mai bune. A mai fost
    semnalată curiozitatea personalului medical faţă de străinii de origine
    africană, în special. O altă problemă este legată de faptul că serviciile medicale
    se acordă pe baza codului numeric personal, care se alocă de către
    Inspectoratul General pentru Imigrări în momentul în care este obţinut permisul
    de şedere. Deci în perioada de la depunerea actelor şi până la obţinerea
    permsiului de şedere, străinul nu are CNP.


    Raportul
    mai arată că imigranţii care vin în România pentru a munci sunt printre cei mai
    vulnerabili. Si asta pentru că demisia de la un angajator şi imposibilitatea de
    a găsi un alt loc de muncă, în 60 de zile, duce la expulzarea din ţară. Andra Panait, de la Asociaţia România
    pentru Promovarea Sănătăţii, ne prezintă câteva rezultate ale cercetării
    legate de muncă: Am observat
    că nu au fost încheiate contracte de muncă sau contractele care erau încheiate,
    fie omiteau numărul de ore efectiv lucrate, fie remuneraţia era mult mai mică.
    De asemenea, nu erau plătite la timp sau nu erau plătite deloc orele
    suplimentare. Majoritatea persoanelor se simţeau discriminate, fie în baza
    naţionalităţii, fie datorită unor afecţiuni fizice vizibile.

    Raportul a fost realizat de
    Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, împreună cu Societatea Academică
    din România şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Iniţiatorii
    acestuia vin şi cu o serie de recomandări
    pentru ca instituţiile publice şi autorităţi să facă teste de limba
    română la recrutare, însoţite de programe de formare privind drepturile şi
    obligaţiile migranţilor. De asemenea, sunt necesare mecanisme mai eficiente de
    transmitere a cazurilor de abuz între instituţiile statului şi ONG-urile
    specializate.

  • Mediul de afaceri din România

    Mediul de afaceri din România

    Banca
    Mondială plasează România pe locul 37 din 189 de ţări în clasamentul ‘Doing
    Business 2016’ în privinţa mediului de afaceri. Deşi scorul general înregistrat
    de România în acest an este cu 0,19 puncte mai mare decât cel de anul trecut,
    România a rămas în continuare pe acelaşi loc în clasamentul anual realizat de
    Banca Mondială. Raportul instituţiei financiare internaţionale analizează
    economiile ţărilor pe baza a unor criterii precum demararea unei afaceri,
    obţinerea unui credit, accesul la reţeaua de electricitate şi tranzacţiile
    transfrontaliere. Clasamentul nu acoperă, însă, domenii precum securitatea,
    stabilitatea macroeconomică sau corupţia.
    România a devansat state precum Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Italia, Turcia
    şi Grecia. Singapore, Noua Zeelandă şi Danemarca au mediul de afaceri cel mai
    prietenos.

    În ceea ce priveşte începerea unei afaceri, România se află pe locul
    45, cu opt locuri mai jos decât în 2014, în condiţiile în care, pentru
    deschiderea unei firme, un patron are nevoie de mai bine de o săptămână şi de
    îndeplinirea a 5 proceduri. Banca Mondială evaluează, între altele, modul în
    care reglementările în domeniu ajută sau afectează negativ companiile mici şi
    medii de la plata taxelor la înregistrarea proprietăţii şi comerţul
    transfrontalier. Raportul mai arată că România a introdus obligativitatea
    Registrului electronic pentru licitaţii şi pentru îmbunătăţirea prevederilor
    referitoare la respectarea contractelor în timpul insolvenţei.

    Instituţia
    remarcă, de asemenea, că Bucureştiul a coborât nivelul impozitării muncii şi al
    contribuţiilor obligatorii. Din octombrie 2014, România a redus contribuţiile
    pentru asigurările sociale ale angajatorilor de la 20,8% la 15,8 procente.

    România a înregistrat performanţe deosebite în privinţa creşterii economice şi
    a consolidării fiscale – apreciază Ismail Radwan, specialist în managementul
    sectorului public la Banca Mondială. Responsabilul a adăugat că ţara a făcut
    progrese în privinţa mediului de afaceri, care a devenit mult mai atractiv, dar
    acestea nu sunt suficiente.

    Ismail Radwan: Cred că sunt trei
    lucruri pe care le puteţi face pentru a ameliora climatul pentru investitori.
    Primul ar fi îmbunătăţirea mediului de afaceri, al doilea, dezvoltarea
    infrastructurii, iar al treilea, o bună guvernanţă. România are deja un mediu
    de afaceri favorabil.

    Declaraţia a fost făcută la summitul
    investitorilor străini de la Bucureşti, unde expertul a mai apreciat că
    tehnologia computerizată a evoluat în România, iar turismul, agricultura şi
    construcţiile au potenţial să se dezvolte şi mai mult.

  • Clasamentul companiilor publice din România

    Clasamentul companiilor publice din România

    Ministerul de
    Finanţe din România a publicat recent raportul pe 2014 privind activitatea
    companiilor la care statul deţine o participaţie majoritară sau integrală. Potrivit documentului, influenţa
    primelor zece întreprinderi publice în totalul general al dividendelor (vărsămintelor)
    repartizate catre bugetul de stat a crescut anul trecut faţă de 2013 cu 2,6
    puncte procentuale.

    Complexul Energetic Oltenia, companie
    cu management privat, şi Complexul Energetic Hunedoara sunt societăţile
    aflate în proprietatea statului care au raportat cele mai mari pierderi anul
    trecut. Ambele au fost create în urmă cu câţiva ani prin comasarea unor
    termocentrale din bazinul Olteniei şi, respectiv, Văii Jiului, cu câteva mine
    de lignit şi huilă. Complexul Energetic Oltenia, care reuneşte cele mai
    mari trei termocentrale din ţară -Turceni, Rovinari şi Craiova – precum şi
    minele de la fosta Societate a Lignitului Oltenia, a raportat o pierdere de aproape 700 de milioane de lei (158 milioane euro). De altfel,
    compania se confruntă şi cu probleme în justiţie, în atenţia procurorilor DNA
    existând mai multe dosare. Printre alte societăţi cu pierderi importante se
    numără şi Tarom, Compania Naţională a Uranului sau Romaero.

    Potrivit raportului, în topul celor mai profitabile a intrat în 2014 Hidroelectrica,
    chiar dacă această societate se află în insolvenţă. În top se mai află
    Transgaz, Loteria Română, Nuclear Electrica şi Transelectrica,
    Romsilva, Imprimeria Naţională, Aeroportul Bucureşti şi Registrul Auto
    Român.

    Romgaz rămâne de departe cea mai rentabilă
    societate de stat. De mai bine de trei ani, această companie ocupă primul
    loc în topul celor mai profitabile 10 societăţi româneşti de stat. Profitul
    său, în 2014, a fost de 1,4 miliarde de lei (cca 317 milioane de euro) şi va
    creşte şi în viitor, după ce un
    important zăcământ de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale a
    fost descoperit în sectorul românesc al Mării Negre. Companiile responsabile cu
    explorările în zonă – printre care şi Romgaz – susţin că procesarea acestuia ar
    putea dura mai mulţi ani şi ar necesita inveştiţii de miliarde de dolari. Însă,
    aceste rezerve ar putea asigura consumul naţional de gaze pentru trei ani, în
    condiţiile în care, anual, România consumă circa 12 miliarde de metri cubi.

    Aşadar, pe piaţa energetică din regiune, România joacă un rol foarte important
    şi îşi va consolida rolul de hub energetic (n.red. nod de
    distributie) regional al Europei de Sud-Est şi al Balcanilor de Vest, a
    confirmat recent şi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energiei,
    Maros Sefčoviči. Prezent recent la Bucureşti, el a evidenţiat rolul strategic al României în
    cadrul Uniunii Energetice şi beneficiile pe care le-ar putea avea prin
    valorificarea energiei şi din surse regenerabile.

  • Creşterea economică şi relaxarea fiscală

    Creşterea economică şi relaxarea fiscală

    Banca Naţională a României a prezentat, marţi, raportul asupra
    stabilităţii financiare, care, în acest an, s-a concentrat pe analizarea sectorului privat, în condiţiile în
    care o treime din companiile româneşti au pierderi permanente şi nu folosesc
    eficient o importantă sursă de finanţare – fondurile europene. Conform
    documentului, în prezent nu există riscuri sistemice severe, însă se manifestă
    alte două pericole sistemice ridicate: primul este legat de incertitudinile
    privind evoluţiile economice externe, iar cel de-al doilea, de revenirea unor
    politici economice neadecvate pe plan intern. Alte riscuri de nivel moderat se
    referă la o menţinere a evoluţiei modeste a activităţii de creditare a
    companiilor, la riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia şi la
    riscul de credit, ultimul fiind însă în
    scădere.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a
    atras din nou atenţia că orice reducere de taxe şi impozite, aşa cum este ea
    prevăzută în noul cod fiscal, trebuie să ţină seama de stabilitatea financiară.
    El a avertizat că fără menţinerea macrostabilităţii economia de piaţă are de
    suferit: Mugur Isăresc: O relaxare fiscală, dacă nu se face în
    condiţii de păstrare a macrostabilităţii, este o păcăleală. Pentru că dai ceva
    cuiva, să zicem, celor care beneficiază de reducerile de impozite, şi atunci
    taxezi întreaga societate prin inflaţie, prin dobânzi mai mari, prin depreciere
    de curs şi, poate cel mai grav, prin arierate la plăţile bugetare, care sunt
    tot o taxă netransparentă şi e greu de cuantificat.

    Una dintre
    temele de interes ale raportului s-a referit la situaţia datoriei publice
    externe a României. În opinia şefului Băncii Centrale, aceasta are o importanţă esenţială pentru o
    creştere economică de durată. Mugur
    Isărescu: În prezent, datoria publică a României este
    sustenabilă. Creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB, care
    este o problemă, poate deveni periculoasă, contraproductivă şi poate să ducă
    spre situaţii extrem de dificile. Respectarea şi în anii următori a obiectivului
    pe termen mediu va asigura menţinerea unui deficit anual în PIB, creşterea
    moderată de la un an la altul a datoriei publice totale, care să permită
    stimularea economiei naţionale.

    În ultimul său
    raport, FMI şi-a îmbunătăţit semnificativ
    prognoza privind evoluţia economiei româneşti pentru acest
    an şi anul viitor. Astfel, PIB-ul României ar urma să crească cu 3,4% în 2015
    şi cu 3,9% în 2016, faţă de 2,7%, respectiv 2,9%, creşteri estimate în
    primăvară. Instituţia financiară prognozează
    pentru acest an o inflaţie de minus 0,4%, care se va menţine negativă şi în
    2016. Totodată, FMI atrage atenţia asupra riscurilor geopolitice crescute
    din Ucraina şi asupra impactului crizei refugiaţilor din Europa, în legătură cu
    care estimează costuri economice şi sociale.