Tag: război

  • MAE: 86 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi din Fâşia Gaza au ajuns în România

    MAE: 86 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi din Fâşia Gaza au ajuns în România

    86 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi din Fâşia Gaza
    au ajuns în România, astăzi, la bordul unei curse speciale operate de compania naţională TAROM
    – a transmis Ministerul de Externe de la Bucureşti.

    Cei 86 au ajuns pe teritoriul Egiptului prin
    punctul de frontieră Rafah în cursul zilei de sâmbătă, fiind preluaţi,
    ulterior, de reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a
    Celulei de Criză a MAE i-a însoţit, apoi, până la Cairo, de unde au fost
    îmbarcaţi spre România.

    MAE precizează că dialogul cu autorităţile israeliene
    şi egiptene continuă, în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni
    români şi membri de familie aflaţi în Fâşia Gaza care au solicitat plecarea, în
    funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate. Până în
    prezent, în total, 220 de români şi membri de familie au fost evacuaţi din
    Fâşia Gaza.

  • Ecuații fluide în Orient

    Ecuații fluide în Orient

    A trecut mai bine de o
    lună de la masacrul ce a aruncat Orientul Apropiat din nou în război.
    Paradoxal, deși părțile implicate au demonstrat mereu nervozitate și preferință
    pentru acțiunile de forță, evoluțiile sunt minime. Oamenii răpiți de Hamas la 7
    octombrie, de la cei mici la cei mai în vârstă, par a fi uitați de opinia
    publică internațională, inclusiv de oficialii înalți ai ONU. Au trecut 40 de
    zile de când nu se mai știe nimic de ei și în afară de familiile lor și
    oficialii israelieni nimeni nu mai vorbește de cei aproape 240 de oameni care stau
    la cap cu armele celor care au ca scop doar omorârea lor.

    Ofensiva armatei
    israeliene a ajuns în mijlocul orașului Gaza, devastat de loviturile aeriene.
    Peisajul este un amestec de ruine și oameni, oameni vii sau morți, fără a aduce
    în discuție subsolul ciuruit de tuneluri foarte bine amenajate, după cum am
    văzut în filme. Chiar și în aceste condiții, când distrugerea e în derulare și
    se cere încetarea focului, rachetele din Gaza continuă să zboare spre orașele
    israeliene.

    Civilii din Gaza sunt înconjurați de pericol din toate părțile.
    Sunt împiedicați să părăsească orașul Gaza sau nordul Fâșiei, anunțat ca țintă
    a operațiunilor israeliene, iar dacă au ajuns la frontiera cu Egiptul, nu o pot
    traversa. În ultimele zile, palestinieni cu origini și documente românești de
    cetățenie au reușit, cu greu, să treacă în Egipt de unde au fost preluați de
    reprezentanții statului român și aduși în țară cu avioane militare.

    Până la
    urmă, toți se tem de intrarea pe teritoriul lor a extremiștilor palestinieni
    din organizația ce a pus focul la butoiul cu praf de pușcă al situației din
    Orientul Apropiat. În nordul țării, amenințarea Hezbollah se manifestă,
    deocamdată, doar prin atacuri sporadice, departe de o acțiune periculoasă, care
    să surprindă Israelul. Până la urmă, nimeni nu este dispus să intre în primele
    rânduri ale confruntării, care ar aduce atenția sau chiar reacția celor care au
    planuri pașnice pentru această regiune.

    Din primele zile ale crizei,
    președintele Biden a atras atenția că unele state din zonă nu trebuie să
    profite de situație pentru a intra în conflict. Istoria amintește vremurile
    când nici Gaza și nici Malul de Vest nu aveau autonomie iar țările vecine
    imediate sau mai îndepărtate se aliau pentru distrugerea Israelului. Războaiele
    declanșate oficial, la nivel statal, s-au încheiat cu victoria, inclusiv
    teritorială, a Israelului.

    Numai pacea și incredibilele negocieri ale părților
    în conflict au adus revenirea la mai vechile frontiere și chiar autonomia
    teritoriilor ocupate, de care nu beneficiaseră până atunci.

    Acțiunea teroristă
    din 7 octombrie, masacrarea israelienilor, pare îndreptată chiar împotriva
    acestor evoluții pozitive, care au pus în umbră tot ce se obținuse până atunci.
    Chiar și cei care susțin soluția cu existența a două state o vor face în
    continuare cu o voce sumbră, lipsită de convingerea că se vrea pace, și nu un
    război permanent, din care nu civilii vor câștiga. Palestinienii redevin
    refugiați, oameni plecați din casele lor, pentru a-și salva viața, israelienii
    plâng 1.400 de morți și suferă pentru soarta necunoscută a 240 de oameni
    răpiți.

    Orice pas se va face, de aici înainte, cu precauții chinuitoare, care
    reduc eficiența diplomației. Procesul de relaxare a relațiilor Israelului cu
    țările din regiune pare blocat și o informație în acest sens vine chiar din
    Arabia Saudită, regatul cu un rol excepțional și o greutate uriașă în politica
    și securitatea regiunii. Și este chiar prima reacție oficială saudită la criza
    tragică declanșată la 7 octombrie trecut. Marele stat arab ar fi trebuit acum
    să lucreze la detaliile fine ale relațiilor în curs de normalizare cu Israelul.

    Dar, acum, toate drumurile și podurile par distruse, inclusiv cele metaforice,
    ale relațiilor dintre state și dintre oamenii care trăiesc pe aceleași
    pământuri.

  • Convorbire telefonică a ministrului de Externe, L. Odobescu, cu omologul său egiptean, Sameh Shoukri

    Convorbire telefonică a ministrului de Externe, L. Odobescu, cu omologul său egiptean, Sameh Shoukri

    Ministrul roman al afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul său egiptean, Sameh Shoukri, despre situaţia cetăţenilor români din Gaza care au solicitat sprijin în vederea evacuării. Oficialul român a apelat la autorităţile egiptene să trateze cu prioritate solicitările de evacuare ale cetăţenilor români, atunci când punctul de frontieră de la Rafah va fi din nou funcţional.

    Ministerul Afacerilor Externe este pregătit să asigure sprijinul consular în vederea evacuării în bune condiţii a cetăţenilor români şi membrilor de familie care au solicitat acest lucru, a transmis Luminita Odobescu, iar oficialul egiptean a dat asigurări că autorităţile de la Cairo acordă o atenţie deosebită solicitării.

    Luminiţa Odobescu a precizat că peste 260 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora solicită evacuarea din Gaza, iar în prezent negocierile continuă. Anterior, ministrul român de externe a avut o convorbire si cu omologul său israelian, în care a discutat şi despre situaţia celor şase români cu dublă cetăţenie ostatici în Fâşia Gaza.

    Ambasada României la Tel Aviv şi Consulatul General al României la Haifa menţin contactul cu autorităţile israeliene.

  • Ştiri de pe front

    Ştiri de pe front

    Expunerea media a situaţiei din
    Gaza este uriaşă, fără precedent. La fel este şi presiunea, pe toate planurile,
    pe întregul front. Dacă istoria s-ar scrie astfel, în ultimul timp am fi
    înregistrat intrarea Yemenului în cel de-al Treilea Război Mondial, ofensiva
    Hezbollah, agresiunea unui stat împotriva unei organizaţii teroriste. Despre
    ostateci, fără ghilimele, nu înregistrăm mare lucru, deşi se împlineşte, în
    curând, o lună de când civili de diferite vârste, unii foarte mici, de diferite
    stări medicale şi chiar cu diferite cetăţenii, au fost luaţi din mediul lor de
    viaţă obişnuiţă, duşi nu se ştie unde, torturaţi, abuzaţi, poate şi omorâţi.

    Puţine lucruri sunt noi în acestă reluare a conflictului din Orientul Apropiat
    dar toate sunt la dimensiuni mult mai mari şi la o cruzime incredibilă. Cei din
    Gaza au construit de mult timp tunelele ce le permit să aducă arme în fâşia de
    pământ sau să atace pe teritoriul israelian, ba chiar să răpească oameni de
    acolo sau să lanseze atacuri teroriste. Dar niciodată nu a fost ca acum, o
    ofensivă barbară împotriva civililor. Au tot fost lansate rachete din Gaza
    împotriva teritoriului israelian, dar niciodată cinci mii într-o zi.

    Ofensiva
    armatei israeliene în Gaza, de la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului
    2009 a fost provocată tocmai de aceste tiruri. Această evocare ne aminteşte că
    au mai fost acţiuni ale armatei israeliene în Gaza, dar niciodată la scara de
    acum. Şi contestarea şefului guvernului israelian în timp de război a mai avut loc,
    legendara Golda Meir chiar şi-a depus mandatul după războiul din 1973, deşi
    scăpase de acuzaţia că nu a anticipat atacul.

    Actualul premier promite aceeaşi
    procedură, cu o anchetă după război. Si identificarea completă a
    palestinienilor din Gaza cu Hamas sau diferenţierea lor accentuată sunt
    subiecte vechi de discuţie. Dar războiul, nici cel declanşat la 7 octombrie, şi
    nici reacţia armatei israeliene nu are timp să facă această diferenţă. O parte
    este sub presiunea internaţională să aibă grijă de civili, o alta îi
    măcelăreşte şi se laudă cu această ispravă.

    Conflictul opune un stat recunoscut
    de ONU unor organizaţii. Actualitatea tragică a dus la deprecierea termenilor de
    drept internaţional, inclusiv identificarea actorilor din aceste războaie. Am
    mai văzut şi asta, ca o organizaţie să crească cât un stat şi nu numai în cazul
    ISIS. Autonomia de care se bucură cele două teritorii palestiniene a fost
    negociată de istorica Organizaţie pentru Eliberarea Palestinei cu Israelul. Au
    fost alături cele mai puternice democraţii ale lumii pentru că procesul
    declanşat era unul democratic, de autoguvernare pornind de la alegerile
    pluripatite şi libere.

    Acum, evoluţia spre un stat palestinian a fost oprită şi
    ne întoarcem la momentul în care actorul palestinian reprezentativ, cel puţin
    în Gaza, este o organizaţie. Scopurile belicoase ale acesteia ajung să fie
    trasferate civililor, care nu mai au timp de dezvoltarea societăţii în care
    trăiesc şi sunt atraşi în activităţi militare ilegale. Nouă nu este nici
    tentativa de a muta disputa geopolitică în zona strictă a religiei. Intră
    intempestiv în scenă actori statali nearabi dar musulmani, încercând să mute
    discuţia în acest plan periculos. Nici asta nu este o noutate deşi doar o dată
    se împlineşte un secol de la instituirea statului modern, cel turc, în cauză,
    sub forma unei republici laice.


    Alăturarea religiilor în zona sacră a
    Ierusalimului a constituit mereu un motiv de război şi neînţelegere, deşi este
    vorba de trei credinţe atât de apropiate în esenţa lor divină. Acum, acest
    avantaj religios este tratat ca motiv de incitare şi de război. Şi nu neapărat
    de către cei care se roagă acolo, la Ierusalim, ci de cei care se folosesc de
    minunatul sentiment al credinţei pentru a-şi promova scopurile autocratice,
    populiste. Şi tot ca întotdeauna, armele sunt problema cea mai gravă, sunt în
    continuare o marfă căutată, prilej de afaceri bune. Numai că armele sunt din ce
    în ce mai periculoase, mai eficiente în a aduce moarte şi distrugere.

  • Convorbire telefonică a ministrului de Externe, L. Odobescu, cu omologul său israelian, Eli Cohen

    Convorbire telefonică a ministrului de Externe, L. Odobescu, cu omologul său israelian, Eli Cohen

    Ministrul român de Externe, Luminiţa Odobescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul său israelian, Eli Cohen, în centrul discuţiei fiind situaţia cetăţenilor români şi a membrilor lor de familie care au solicitat sprijin în vederea evacuării din Fâşia Gaza.

    Cu acest prilej, responsabilul de la Bucureşti a reafirmat că ministerul de Externe este pregătit să asigure sprijin consular necesar tuturor românilor care vor să plece din Gaza, iar oficialul israelian a dat asigurări că evacuarea cetăţenilor români reprezintă o preocupare deosebită pentru autorităţile de la Tel Aviv.

    Vineri, ministerul de Externe a anunţat că încă două persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, cu domiciliul în Israel, sunt ostatice în Fâşia Gaza. Ministerul solicită eliberarea tuturor ostaticilor, inclusiv a celor şase persoane cu cetăţenie israeliano-română.

  • Războiul continuă… ce impact are asupra tinerilor?

    Războiul continuă… ce impact are asupra tinerilor?

    Un an și 8 luni de la invazia Rusiei în Ucraina. Războiul continuă. După mobilizarea imediată a românilor, vreme de mai multe luni, pentru a veni în sprijinul ucrainenilor nevoiți să își părăsească locuințele și țara, oamenii discută tot mai puțin despre războiul care se desfășoară acum la granița cu România. Unul dintre mediile în care există preocupare pentru ceea ce înseamnă ideea de război este arta.



    Sunt scriitori din România, scriitori din Republica Moldova care adoptă o atitudine civică și vorbesc despre răul pe care războiul îl provoacă. Cosmin Perța este scriitor și, în colaborare cu muzicianul ucrainean Denys Vasyliev, a realizat instalația “Voices of War”. O instalație audio imersivă care încearcă să redea sonor și afectiv regimul de teroare pe care îl suportă cetățenii obișnuiți ai Ucrainei, confruntați cu bombardamente și stare continuă de asediu.



    Andreea Boșoi este studentă la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, secția de Relații Internaționale și Studii Europene. În februarie 2022 era în clasa a XII-a și nu poate uita frica simțită la momentul invaziei Rusiei în Ucraina. Andrei Robert are 15 ani și este foarte afectat de continuarea războiului.



    La nivel european se discută tot mai mult despre nevoia de apărare și intensificare a securității. Despre principalele priorități ale UE în politica de apărare și schimbările impuse de război vorbește europarlamentarul Dragoș Tudorache.



    Încă din primăvară, miniștrii din UE au recunoscut dificultățile cu care se confruntă tinerii în prezent din cauza pandemiei de COVID-19, a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a crizei energetice și a schimbărilor climatice. Se impune prioritar abordarea problemelor de sănătate mintală care afectează un număr tot mai mare de tineri ca urmare a acestor provocări.



  • Încă două persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, sunt ostatice în Fâşia Gaza

    Încă două persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, sunt ostatice în Fâşia Gaza

    Ministerul de Externe de la București a anunţat, vineri, că încă două persoane cu dublă cetățenie, israeliană şi română, cu domiciliul în Statul Israel, sunt ostatice în Fâșia Gaza.

    Totodată, MAE precizează
    că Ambasada României la Tel Aviv și Consulatul General al României la Haifa
    mențin contactul cu autoritățile israeliene.


    În total, conform
    informațiilor MAE, până în prezent se cunosc date despre şase persoane care ar avea dublă cetățenie, română și
    israeliană, și care sunt ținute captive de teroriștii Hamas.

  • O persoană cu cetățenie română, ostatică în Fâșia Gaza

    O persoană cu cetățenie română, ostatică în Fâșia Gaza

    Ministerul Afacerilor Externe confirmă că o persoană cu dublă cetățenie, israeliană şi română, cu domiciliul în Statul Israel, semnalată inițial în lista persoanelor dispărute, este ostatică în Fâșia Gaza.



    În contextul situației de securitate din Statul Israel şi Fâșia Gaza, precizăm că potrivit informațiilor furnizate de către autoritățile israeliene unul dintre cetățenii cu dublă cetățenie, israeliană şi română, cu domiciliul în Statul Israel, semnalat inițial în lista persoanelor dispărute, este ostatic în Fâșia Gaza”, a informat MAE.



    Diplomația de la București mai precizează că Ambasada României la Tel Aviv şi Consulatul General al României la Haifa nu au recepționat solicitări de sprijin consular privind dispariția sau decesul altor cetățeni români în Statul Israel şi mențin contactul cu autoritățile israeliene.



  • Parlamentul European vrea soluții pentru finanțarea Ucrainei

    Parlamentul European vrea soluții pentru finanțarea Ucrainei

    Ar fi vorba, potrivit inițiativei prezentate în vară de executivul comunitar, de 50 de miliarde de euro pe care Ucraina ar urma să îi primească în următorii 4 ani sub formă de împrumuturi la dobânzi avantajoase și granturi, care nu trebuie înapoiate.

    Pentru a putea beneficia de acest sprijin, guvernul Ucrainei va trebui să pregătească un Plan de redresare, reconstrucție și modernizare a țării și să detalieze reformele și investițiile pe care intenționează să le facă în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Fondurile vor fi furnizate pe măsura implementării Planului.

    Un accent deosebit va fi pus pe reformarea administrației publice, buna guvernanță, statul de drept și combaterea corupției. Mecanismul prevede în același timp crearea unui cadru de investiții specific pentru Ucraina și acordarea de asistență tehnică în punerea în practică a reformelor.

    Cred că nu ar trebui să uităm că suntem martorii unui război de agresiune pornit de Rusia lui Vladimir Putin la adresa Ucrainei. Mai cred că este de datoria noastră ca europeni să susținem Ucraina în eforturile ei de a-și restabili integritatea teritorială și să-i ajutăm pe locuitorii acestei țări să supraviețuiască, a spus comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn.

    Mecanismul pentru Ucraina ar urma să apară la mijlocul bugetului pe termen lung al Uniunii Europene, care trebuie ajustat fiindcă a fost, așa cum afirmă legislativul comunitar, secătuit de multiplele crize care au avut loc începând cu 2021. În luarea de poziție adoptată, parlamentarii europeni insistă ca mecanismul, împreună cu întreaga revizuire bugetară, să fie convenit cât mai curând posibil, deoarece în prezent nu există dispoziții privind asistența acordată Ucrainei începând cu anul viitor.

    Agresiunea Rusiei a provocat economiei Ucrainei pagube însemnate, de ordinul miliardelor, afirmă europarlamentara spaniolă Eider Gardiazabal Rubial, care mai ține să spună:

    Sper să fiți de acord cu mine că ar fi un act de justiție ca Rusia să plătească pentru daunele provocate Ucrainei. De aceea solicităm Comisiei ca în colaborare cu celelalte instituții europene și cu statele membre să stabilească un cadru legal care să permită utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei și pentru a-i despăgubi pe toți cei care au avut de suferit în urma agresiunii.


  • Noi reacţii la atacurile asupra Israelului

    Noi reacţii la atacurile asupra Israelului

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, la Lisabona, că atacul terorist de amploare asupra Israelului are un potenţial foarte toxic, de a destabiliza foarte mult situaţia din Orientul Mijlociu. De mult timp comunitatea internaţională încearcă să înlesnească soluţii în zonă şi, din păcate, astăzi avem un eveniment care ne duce cu mult timp înapoi. Sperăm însă că lucrurile vor fi aduse sub control rapid şi se va întoarce toată lumea la masa de negocieri diplomatice, a spus preşedintele Iohannis în cadrul nor declaraţii comune susţinute cu omologul portughez, Marcelo Rebelo de Sousa.



    El a reiterat că România condamnă ferm atacul atac terorist asupra Israelului. Suntem solidari cu Israelul şi am subliniat că Israelul are dreptul clar la autoapărare şi în această situaţie, a mai spus şeful statului.



    Iohannis a declarat că în jur de 800-900 de români se află în Israel, mulţi dintre aceştia fiind turişti, şi că se caută soluţii pentru aducerea acestora în ţară a celor care vor să revină în ţară rapid, lucru care va fi posibil în curând.



    Autorităţile române caută soluţii pentru aducerea cât mai rapid în ţară a aproximativ 800 de români, aflaţi ca pelerini în Israel, ţară unde s-a dat o avertizare de stare de război urmare a atacurilor declanşate de mişcarea Hamas, a declarat premierul Marcel Ciolacu.



    Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a activat Celula de Criză la nivelul Ministerului, aceasta fiind în contact permanent cu Ambasada României la Tel Aviv, cu Oficiul de reprezentare al României la Ramallah şi cu Delegaţia UE din Israel, şi monitorizează atent situaţia din teren în vederea oferirii de sprijin cetăţenilor români care solicită asistenţă consulară.



    MAE a reluat anunţul său privind ridicarea nivelului de alertă de călătorie pentru Statul Israel, în care se recomandă cetăţenilor români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Israel să îşi reevalueze decizia de a călători, iar celor care se află deja în Israel să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale, să se adăpostească în clădiri şi, când situaţia va impune, să părăsească această ţară.



    Cetăţenii români care se află pe teritoriul Israelului se pot adresa Ambasadei României la Tel Aviv şi îşi pot anunţa prezenţa în regiune, comunicând astfel datele de identificare şi propriile coordonate la adresa de e-mail telaviv@mae.ro, la numărul de telefon de permanenţă al Ambasadei României la Tel Aviv: +972 54 5643279, şi la cel al Consulatului General de la Haifa: +972 543 998 038, pentru a putea fi contactaţi.



    Ministerul recomandă consultarea paginilor de Internet http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica Sfaturi de călătorie şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.



    Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a declarat, sâmbătă, că România este solidară cu cetăţenii israelieni în aceste momente dificile prin care trec şi condamnă violenţele atât prin atacurile cu rachete, cât şi prin agresiunea insurgenţilor asupra populaţiei civile.



    Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a condamnat cu fermitate atacurile cu rachete care au avut loc asupra Israelului. Ne exprimăm solidaritatea cu statul israelian în aceste momente tragice, iar gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor. Totodată, solicităm încetarea imediată a violenţei şi a tuturor acţiunilor care pun în pericol vieţile oamenilor, a transmis AUR.



    Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Reuven Azar, a declarat că atacul declanşat de organizaţiile teroriste a fost plănuit cu mare atenţie şi este foarte bine organizat, fiind coordonat de pe uscat, din aer şi de pe mare şi vizând atât militarii, cât şi civilii israelieni. Avem informaţii despre faptul că s-au infiltrat terorişti pe teritoriul Israelului, în mai multe sate şi oraşe din sud. Serviciile de securitate şi forţele aeriene încearcă să controleze situaţia cu scopul de a-i proteja pe civili. Suntem, desigur, pregătiţi să respingem acest atac. Israelul e foarte pregătit să se apere. De asemenea, el a subliniat că scopul atacului terorist este de a ucide cât mai mulţi civili israelieni, asupra cărora se trage fără discriminare. Au făcut nişte calcule foarte greşite, au crezut că Israelul va accepta o astfel de situaţie, dar nu vom accepta, vom răspunde cu toată forţa, a mai afirmat ambasadorul Reuven Azar.



    Războiul a izbucnit în contextul în care sâmbătă a fost marcată ultima zi a sărbătorii evreieşti Sukkot în Israel, când numeroşi pelerini şi turişti vin în ţară în timpul vacanţei şcolare. De asemenea, se împlinesc 50 de ani şi o zi de la începutul războiului arabo-israelian din 1973, care s-a soldat cu moartea a 2.600 de israelieni şi cu cel puţin 9.500 de morţi şi dispăruţi de partea arabă în 3 săptămâni de lupte.


  • Iohannis: “România condamnă ferm atacurile cu rachete din această dimineaţă împotriva Israelului”

    Iohannis: “România condamnă ferm atacurile cu rachete din această dimineaţă împotriva Israelului”

    UPDATE

    Printr-un mesaj pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis a condamnat atacurile de astazi asupra Israelului soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi răniţi.

    Condamn ferm atacurile de astăzi asupra Israelului, soldate cu pierderi de vieți omenești și răniți. România este solidară cu Israel și reiterează susținerea pentru dreptul suveran al acestui stat la autoapărare.

    Acest atac terorist de amploare asupra Israelului are un potențial toxic de a destabiliza puternic situația din Orientul Mijlociu. De mult timp, comunitatea internațională încearcă să înlesnească soluții în zonă și, din păcate, evenimentele de acum ne întorc înapoi în timp. Sperăm însă că lucrurile vor fi sub control rapid și se vor relua discuțiile la masa negocierilor diplomatice.


    Totodată, și eu, și autoritățile din România suntem, din primul moment, în contact cu toate părțile și căutăm soluții pentru a-i aduce în țară pe românii care vor să revină rapid din Israel, de îndată ce aeroportul din Tel Aviv se va redeschide. Între timp, funcționarii din ambasadă și consulate sunt la dispoziția cetățenilor pentru orice informații au nevoie.


    Şeful statului, aflat în vizită de lucru în Portugalia, a subliniat că reprezentanţii ambasadelor şi consulatelor sunt la dispoziţia românilor pentru orice informaţie, consiliere sau asistenţă consulară.

    Sunt destul de mulţi români în momentul acesta în Israel. Din datele pe care le avem până acum, sunt între 800-900 de români, mulţi sunt turişti, alţii sunt în pelerinaje. Deocamdată nu avem informaţii că ar fi în dificultate, dar, cum se spune, situaţia este în evoluţie şi în orice moment poate să apară ceva nou. Noi căutăm deja soluţii pentru a-i aduce în ţară pe cei care vor să revină rapid. Acest lucru va fi posibil cred în curând.

    De asemenea, şeful statului a indicat că ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, se află în delegaţia sa din vizita de stat în Portugalia.


    ———————————–

    România condamnă ferm atacurile cu rachete din această dimineaţă împotriva Israelului. Suntem pe deplin solidari cu Israelul în aceste momente teribile. Gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor şi către cei care sunt atacaţi, a scris preşedintele Klaus Iohannis, sâmbătă, pe Twitter.

    Armata israeliană a declarat stare de război în urma atacurilor masive de sâmbătă asupra Israelului din Fâşia Gaza palestiniană, potrivit unui comunicat citat de agenţia israeliană de presă TPS, notează Agerpres.

    ————————–

    Şi premierul Marcel Ciolacu a condamnat, sâmbătă, atacurile cu rachete împotriva Israelului, arătând că România este în deplină solidaritate cu Israelul şi cere încetarea imediată a acestor atacuri.

    Veşti groaznice vin din Israel în această dimineaţă. Suntem în deplină solidaritate cu Israelul şi condamnăm atacurile cu rachete împotriva Israelului. Transmitem condoleanţe familiilor şi cerem ca aceste atacuri să înceteze imediat, a scris premierul Marcel Ciolacu, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Premierul Marcel Ciolacu a mai precizat că autorităţile
    române caută soluţii pentru aducerea cât mai rapid acasă a aproximativ 790 de
    români, aflaţi ca pelerini în Israel.

  • MAE a ridicat nivelul de alertă de călătorie pentru Israel

    MAE a ridicat nivelul de alertă de călătorie pentru Israel

    Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a ridicat, sâmbătă, nivelul de alertă de călătorie pentru Statul Israel şi le recomandă cetăţenilor români care intenţionează să călătoarească în această ţară să îşi reprogrameze deplasarea.

    Având în vedere evenimentele recente care au constat în lansarea unui număr mare de rachete din Fășia Gaza către teritoriul statului Israel și declarația oficială a acestui stat privind mobilizare de lupta a armatei israeliene, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români care se află sau tranzitează acest stat să urmeze instrucțiunile autorităților locale, să se adăpostească în clădiri și, când situația va permite, părăsirea țării.

    Totodată, MAE atenționează cetățenii români care intenționează să călătorească în Statul Israel să își reprogrameze călătoria.

    Cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Statul Israel sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Tel Aviv şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând astfel datele de identificare și propriile coordonate la adresa de e-mail telaviv@mae.ro, pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

    https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza

    De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en și www.mae.ro – rubrica Sfaturi de călătorie și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.

    Conform MAE, cetăţenii români care ignoră avertismentele şi se deplasează în zone de risc, sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă.

    Ministerul Afacerilor Externe are câteva Recomandări generale:

    Cetăţenii români sunt sfătuiţi cu insistenţă să îşi încheie asigurare de călătorie, medicală şi de viaţă.

    MAE recomandă cetăţenilor români care se deplasează în Statul Israel:

    *să poarte asupra lor documentele de identitate în original și să manifeste maximum de atenţie la punctele militare israeliene de control, având în vedere că neînţelegerea şi nerespectarea procedurilor pot avea consecinţe serioase;

    *să manifeste prudenţă în alegerea traseelor şi localităţilor, în cazul călătoriilor pe cont propriu;

    *să evite zonele aglomerate, în care se desfăşoară mitinguri, manifestaţii publice;

    *să manifeste atenție în zonele publice;

    *să urmărească mass-media locală pentru a afla care sunt zonele în care se desfăşoară acţiuni de protest pentru a le putea evita;

    *să urmărească măsurile locale de apărare civilă care sunt în vigoare (www.oref.org.il

    Sursa MAE

  • Consolidarea finanțelor publice – prioritatea politicii economice

    Consolidarea finanțelor publice – prioritatea politicii economice

    La Bucureşti are loc în perioada 19-21 septembrie Forbes CEE Forum 2023. Prezent la deschiderea evenimentului, Cosmin-Ştefan Marinescu, Consilier Prezidențial — Departamentul Politici Economice și Sociale, a declarat că acum, poate mai mult ca oricând, este momentul să abordăm constructiv, cu deschidere și viziune, provocările și oportunitățile contextului economic post-criză.



    Economia globală se confruntă cu încetinirea ritmului de creștere, mai ales pentru economiile avansate, iar așteptările privind consolidarea situației macroeconomice rămân marcate de incertitudini și riscuri. Contextul global rămâne dominat de rate persistente ale inflației, care afectează sever puterea de cumpărare a populației, în timp ce băncile centrale par să fi ajuns la apogeul creșterii dobânzilor de politică monetară. În plus, războiul din Ucraina și criza energetică încă nu par să-și fi epuizat efectele asupra economiei, consideră Cosmin Marinescu.



    Pentru România, creșterea economică de 4,7% obținută anul trecut a demonstrat reziliența și potențialul său de progres. Putem conchide că România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Criza energetică a fost ținută în frâu, prin măsuri compensatorii, iar creșterea economică ne-a plasat în 2022 pe locul 10 în Uniunea Europeană, urcând 9 poziții față de 2021. Dinamica PIB din prima parte a anului, rămânerea industriei în teritoriu negativ și încetinirea consumului vor atenua estimările inițiale de creștere, însă avansul economic al României va rămâne superior mediei de la nivelul Uniunii Europene Deficitele externe par să fi intrat treptat pe culoarul ajustării, în contextul în care creșterea consumului încetinește semnificativ, a adăugat Marinescu.



    În contextul normalizării” prețurilor la energie și prin consecvența politicii monetare, am ajuns la jumătatea anului la inflație de o cifră, dar presiunile inflaționiste sunt în continuare active, în ciuda măsurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare. Datoria publică se menține în limite sustenabile. Date fiind măsurile fiscal-bugetare preconizate, sperăm să se adeverească proiecțiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul anului 2024, a spus consilierul prezidenţial.



    Așteptările în materie de performanță se bazează, în mare măsură, pe investițiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale și rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. Stabilitatea politică în planul guvernării este o condiție esențială inclusiv pentru parcursul de creștere economică al României, adaugă sursa citată.



    România și-a asumat, în prin Planul Național de Redresare și Reziliență, reforme structurale importante, investiții de anvergură, obiective clare privind reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, digitalizarea și modernizarea administrației publice pentru a ține pasul cu vremurile. Toate aceste obiective, cu realizările, întârzierile sau nerealizările lor, se reflectă mai devreme sau mai târziu în bugetul statului. Nevoia de ajustare bugetară este reală, cu implicații semnificative pentru stabilitatea macroeconomică și financiară. România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii și obiective naționale de dezvoltare, mai puțin din calcule electorale ce pot sfârși în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferențiale — toate acestea fiind incompatibile cu principiul echitații fiscale și al șanselor egale la dezvoltare, a conchis Cosmin Marinescu.



    Forbes CEE Forum este un eveniment anual regional organizat în România din 2014 care aduce laolaltă editori din rețeaua Forbes din CEE și EMEA, precum și lideri și personalități internaționale din lumea politică, financiară și de afaceri de pretutindeni.

  • Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina

    Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina

    De
    aproape un an și jumătate, din februarie 2021, de când Ucraina a fost atacată
    și invadată de Rusia, Uniunea Europeană a fost de partea dreptului
    internațional care arăta fără echivoc cine era agresorul și cine era victima.
    Rusia, ca țară agresoare, a fost supusă unor tranșe succesive de sancțiuni
    economice, în timp ce Ucraina, ca țară victimă, a primit ajutor militar, politic,
    economic și juridic consistente. Uniunea Europeană, alături de partenerii săi
    internaționali, a declanșat de asemenea campanii susținute de sprijin umanitar,
    financiar și logistic pentru regimul de la Kiev. În politica de strategie
    generală pentru un mod de viață mai verde și de securitate globală, Uniunea
    Europeană își dorește o independență energetică față de comustibilii fosili din
    Rusia. Lansat în mai 2022, planul european REPowerEU își propune ca până în
    2027 să scape de dependența de sursele de energie din Rusia, să economisească
    energie, să producă energie curată și să își diversifice sursele de energie.
    Pentru perseverența sa în a merge pe drumul integrării europene, blocul
    comunitar rămâne alături de Ucraina și de eforturile sale în acest război.


    Ucraina s-a mobilizat exemplar în
    lupta sa pentru apărare în fața agresiunii ruse. Calea europeană a fost o
    alegere care și-a făcut loc cu dificultate în mentalul ucrainean, dar a devenit
    o opțiune solidă. În luna august a anului 1991, șase republici foste sovietice,
    Estonia, Ucraina, Moldova, Azerbaidjanul, Kârgâstanul și Uzbekistanul, își
    declarau independența față de Moscova. Pe 24 august, Ucraina devenea
    independentă, și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a ținut să
    felicite poporul ucrainean cu această ocazie și să-l reasigure de întregul sprijin
    comunitar.

    Astăzi, cu ocazia
    aniversării independenței voastre, doresc să-mi exprim cele mai călduroase
    felicitări fiecăruia dintre voi în parte. Puterea Ucrainei este în poporul său.
    Este în curajul vostru, în forța voastră și în speranța stăruitoare într-un
    viitor de pace și prosperitate într-o Europă unită. Sunteți o sursă de
    inspirație pentru toți europenii. Și noi vom alături de voi atât timp cât este
    nevoie pentru ca Ucraina să fie liberă. Împreună vom câștiga o pace justă și
    durabilă.


  • Centru de instruire F16 în România

    Centru de instruire F16 în România

    Ministrul român
    al Apărării, Angel Tîlvăr, a semnat, marţi, Scrisoarea de intenţie între
    Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Apărării al Regatului Ţărilor de Jos
    şi Compania Lockheed Martin privind Centrul de pregătire F16 din România.
    Evenimentul a avut loc în contextul participării la Reuniunea Informală a
    miniştrilor Apărării din Uniunea Europeană, desfăşurată la Toledo, în Spania. Documentul
    vizează înfiinţarea Centrului de Pregătire F16 din România, iniţiativă menită
    să sprijine dezvoltarea competenţelor piloţilor români în operarea acestor
    aeronave prin derularea unui spectru variat de misiuni strategice.

    Angel
    Tîlvăr: Iniţiativa va sprijini dezvoltarea competenţelor piloţilor români. Vom
    putea să oferim un mediu de instruire de înaltă calitate şi cu acces la resurse
    tehnice şi know-how nu numai pentru noi, ci şi pentru parteneri, inclusiv
    Ucraina, dacă va fi cazul. Va creşte puternic nivelul de pregătire, cu atât mai
    mult cu cât şi noi aşteptăm să ne mai vină avioane F16. Sunt optimist în ceea
    ce priveşte tempoul în care acest centru va fi înfiinţat
    .

    În vederea
    implementării acestui proiect, Forţele Aeriene Regale Olandeze vor contribui prin
    dislocarea unor aeronave F16 la o bază aeriană din România, facilitând, astfel,
    pregătirea efectivă a piloţilor români. De asemenea, Compania Lockheed Martin
    va asigura sprijin tehnic de cel mai înalt nivel, prin intermediul
    instructorilor de zbor şi al personalului tehnic-ingineresc. Prin această
    cooperare solidă se asigură o pregătire complexă, în conformitate cu standardele
    internaţionale, subliniază MApN.

    Centrul de Pregătire F16 de la Baza 86 Aeriană
    va deveni un centru regional relevant, fapt consolidat, deja, prin semnarea
    Declaraţiei Comune în cadrul Summit-ului NATO de la Vilnius, în iulie 2023.
    România se alătură, astfel, altor naţiuni aliate, cum ar fi Belgia, Canada,
    Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia şi Regatul
    Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în susţinerea pregătirii piloţilor
    ucraineni pentru utilizarea, în viitor, a aeronavelor F16.

    Bucureştiul speră că
    viitorul Centru de Pregătire F16 din România îşi va demonstra importanţa
    strategică, ce îşi propune să răspundă cerinţelor complexe de securitate ale
    României, aliaţilor şi partenerilor din regiune.

    Acest efort comun consolidează
    poziţia României în calitate de lider regional în instruirea piloţilor F16,
    contribuind la coeziunea alianţelor, demonstrarea unităţii şi consolidarea
    apărării euroatlantice, a subliniat ministrul Angel Tîlvăr. Centrul va fi
    finanţat în parte şi de România.

    Pe de altă parte, ministrul român e sigur că, dat
    fiind faptul că există iniţiative europene care vizează pregătirea comună şi
    apărarea comună, Bucureştiul va beneficia şi de fonduri destinate unor astfel
    de centre din partea partenerilor europeni.