Radio România Internațional

Tag: război

  • Reguli noi pentru confiscarea averilor oligarhilor ruși

    Reguli noi pentru confiscarea averilor oligarhilor ruși

    Având în vedere
    continuarea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, este extrem de important ca
    măsurile restrictive impuse de Uniunea Europeană să fie puse în aplicare pe
    deplin. Astfel, Comisia Europeană a propus ca încălcarea măsurilor să fie
    inclusă pe lista infracțiunilor incriminate de Uniunea Europeană. Comisia
    propune, de asemenea, norme noi și consolidate în materie de recuperare și
    confiscare a activelor. Astfel, autorii infracțiunilor vor fi deposedați de
    câștigurile obținute în mod ilicit și se va limita capacitatea acestora de a
    săvârși alte infracțiuni.

    Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson: Noua directivă pentru înghețarea și confiscarea activelor, care o va
    înlocui pe cea actuală, are ca scop identificarea banilor grupurilor
    infracționale. Acestea sunt o adevărată amenințare la adresa societății.
    Autorii infracțiunilor recurg la intimidare și teamă pentru a cumpăra tăcerea
    și loialitatea. Însă lăcomia lor se reflectă, de obicei, într-un stil de viață
    opulent. Or, acesta lasă întotdeauna urme. Comisia Europeană propune noi
    instrumente de combatere a criminalității organizate prin investigarea urmelor
    lăsate de aceste averi. Această propunere le permite funcționarilor
    responsabili cu recuperarea activelor să ia urma activelor respective și să
    dispună înghețarea lor, să identifice unde se află activele și să emită unui
    ordin de înghețare de urgență. Urmărirea permite găsirea activelor, iar
    înghețarea urgentă lasă timp instanțelor judecătorești să se pună în mișcare. Propunerea
    va include în domeniul său de aplicare noi tipuri de infracțiuni, inclusiv
    traficul de arme de foc sau extorcarea cu sume în valoare de până la 50 de
    miliarde EUR.

    Propunerea noastră prevede, de asemenea, investigarea averilor
    nejustificate. Capii grupurilor infracționale nu vor mai putea să fie la
    adăpost de posibilitatea de a fi aduși în justiție. Nu în ultimul rând, faptul
    că se incriminează încălcarea sancțiunilor înseamnă că timpul de reacție pentru
    a lua măsuri împotriva autorilor infracțiunilor va fi mult mai scurt.
    Proprietățile sunt înghețate în baza suspiciunii de acționare în cadrul unui
    grup infracțional. În cazul în care tribunalele au convingerea unor astfel de
    activități, putem acționa împotriva capilor grupurilor multinaționale, internaționale.



    Pentru a asigura o
    mai bună coordonare la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește asigurarea
    respectării acestor măsuri restrictive, Comisia Europeană a instituit Grupul
    operativ Înghețare și punere sub sechestru. Pe lângă faptul că asigură
    coordonarea între statele membre, grupul operativ are și misiunea de a examina
    interacțiunea dintre măsurile restrictive și măsurile de drept penal. Până în
    prezent, statele membre ale Uniunii Europene au raportat că au dispus
    înghețarea unor active în valoare de 9,89 miliarde de euro și au blocat
    tranzacții în valoare de 196 de miliarde de euro.



  • Pachetul de primăvară din cadrul semestrului 2022 european

    Pachetul de primăvară din cadrul semestrului 2022 european

    Previziunile economice din primăvara acestui an arată că economia Uniunii Europene va continua să crească în 2022 și în 2023. Cu toate acestea, deși economia Uniunii dă în continuare dovadă de reziliență, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat un nou context, exacerbând dificultățile preexistente care frânau creșterea și care, așa cum ne-am fi așteptat înainte, ar fi urmat să se atenueze. Acest context creează, totodată, provocări suplimentare pentru economiile Uniunii Europene în ce privește securitatea aprovizionării cu energie și dependența de combustibilii fosili din Rusia.

    Activarea, în martie 2020, a clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate și de creștere le-a permis statelor membre să reacționeze rapid și să adopte măsuri de urgență pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei. Acțiunile coordonate în materie de politici au diminuat șocul economic și au deschis calea către o redresare solidă în 2021. Politicile de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie și de sprijinire a persoanelor care fug de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei vor contribui la o orientare bugetară expansionistă în acest an pentru întreaga Uniune Europeană.

    Pandemia continuă să aibă un impact macroeconomic și bugetar extraordinar care, împreună cu situația geopolitică actuală, creează un nivel excepțional de incertitudine, inclusiv în ce privește elaborarea unei traiectorii detaliate pentru politica bugetară. Prin urmare, Comisia nu propune deschiderea unor noi proceduri de deficit excesiv. Comisia Europeană precizează într-un comunicat că va reevalua situația bugetară a statelor membre în toamnă. În primăvara anului viitor, Comisia va analiza relevanța propunerii de a deschide proceduri de deficit excesiv pe baza datelor privind rezultatele din acest an, ținând seama în special de respectarea recomandărilor bugetare specifice fiecărei țări.

    În ce priveşte dezechilibrele macroeconomice, ele se înregistrează şapte state membre: Germania, Spania, Franța, Olanda, Portugalia, România și Suedia. Alte trei ţări membre (Grecia, Italia și Cipru) continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive. În schimb, acestea au dispărut în Irlanda și în Croația, unde ponderea datoriei a scăzut semnificativ de-a lungul anilor și se înscrie în continuare pe o traiectorie descendentă puternică.


  • Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

    Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

    24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din ţara vecină au trecut graniţele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmaţiei sau Isaccea. Şi tot din prima zi, oameni obişnuiţi şi organizaţii neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriaşă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z, unii chiar adolescenţi la momentul începerii războiului.



    Andreas Crăiuţ este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, judeţul Suceava. Este un voluntar profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinţii săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aştepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar şi 4 maşini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.



    Din celălalt capăt al ţării, mai exact din Filiaşi, judeţul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-şi oferi ajutorul ucrainenilor nevoiţi să îşi părăsească ţara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-şi părăsi ţara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.



    Acest fenomen al mobilizării rapide şi al solidarizării cu ucrainenii loviţi de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani şi este profesor. Dar şi unul dintre mulţii voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiaţi ucraineni. El a călătorit în Polonia şi în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, şi cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.



    Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaţilor tineri că vor fi încorporaţi… Asta au trăit tinerii, şi nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situaţia de la Bruxelles? Este ameninţată pacea în Europa? Cât de protejaţi suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoş Pîslaru.




  • Cum le vorbim copiilor despre război şi alte tragedii

    Cum le vorbim copiilor despre război şi alte tragedii

    Războiul. Nu-l înțeleg prea bine nici adulții, darmite copiii. Situația atât de complicată din Ucraina a scos la suprafață o problematică extrem de sensibilă – poate că ne putem feri copiii de o situație dramatică din familia noastră, dar cu siguranță nu putem să le punem mâinile la ochi când văd imagini groaznice de război. Cum le explicăm copiilor drama războiului? Cum îi înarmăm pentru a face față unor situații complicate care pot apărea mai târziu în propria lor viață? Filtrăm sau nu realitatea? Iată ce spune psihologul Cristina Năstase:



    Într-o situație de criză, un copil are nevoie în primul rând de siguranță. Minciunile, omisiunea unor informații şi falsele asigurări nu o pot crea. Dimpotrivă. Adâncesc nesiguranța, aruncând copilul într-o situație de confuzie totală, dat fiind că nu mai poate avea încredere în vorbele părintelui său. Nevorbind cu copiii, aceștia pot somatiza, pot refuza să mai iasă din casă, să devină apatici sau, dimpotrivă, mai furioși. Vorbiți exact strictul necesar, oferiți-i informții, dar nu în exces. Doar informațiile de bază și progresiv. Copilul are nevoie de timp pentru a procesa. Dacă copilul pune o întrebare despre o anume situație, specifică doar la un eveniment, este important să-i răspundeți doar la aceasta și să evitați să extindeți prea mult cantitatea de informații, dar arătați disponibilitate, o deschidere sinceră, astfel încât ori de câte ori cpilul are întrebări, să știe că părintele îi va răspunde. Dacă copiii vin cu întrebări și părinţii neagă, aceștia vor fi confuzi, vor crede că adultul minte, iar părinții pierd ocazia de a-i asigura că sunt în siguranță. Or, părinții sunt spațiul de siguranță ai copiilor. Părinții, mai ales de copii până la 11-12 ani, pot filtra și traduce informațiile pentru a le face accesibile acestora. Îi pot liniști, îi pot încuraja să se descarce emoțional și le pot fi alături. A nu le vorbi înseamnă că-i lași pe ei să umple golul narativ, iar copilul va gândi așa: dacă-mi ascund, trebuie să fie ceva serios – ceea ce duce la creșterea anxietății. Dacă nu-mi spun, înseamnă că nu au încredere în mine – ceea ce duce la scăderea stimei de sine. Așadar, fiți sinceri și direcți, dar fără detalii extreme.



    Cum abordăm subiectul morții cu copiii de diferite vârste și despre rolul atât de important al părintelui în această ecuație ne vorbeşte tot Cristina Năstase:


    Este recomandat să se pornească de la ceea ce știu copiii deja, apoi să fie încurajați să pună întrebări. De asemenea, trebuie ajutați să spună ce simt – îngrijorare, frică, furie, tristețe, compasiune. Ce rol au părinții? Să explice, în funcție de vârstă, ce este războiul. Există cărți de istorie pentru cei mici și părinţii se pot inspira pentru a le da explicații. Le puteți citi povești despre lupte în care binele învinge. Vă puteți uita cu ei la filme de animație sau filme ecranizate după cărți de istorie. Este foarte bine să vă jucați cu copiii dvs. de-a războiul, dacă acest joc este inițiat de copil. Are darul de a descărca teama și de a proiecta în joc fantasmele legate de război și în care lăsați copiii să conducă. Cel mai probabil, acest joc va fi cerut de copiii mai mici și va merge până spre copiii de 9-10 ani. Poate cu aceștia mai mari, să folosți jocuri de strategie sau jocuri video. Și umorul este o resursă importantă, pentru că detensionează, relativizează și produce bucurie, iar râsul are darul de a diminua frica și furia. Pentru unii copii poate fi suficient. Alții ar întreba dacă oameni care se luptă mor. Și va trebui să le spuneți adevărul și să răspundeți altor întrebări legate de moarte, pentru că teama de război se reduce în final la teama de moarte. Îi puteți asigura că ei nu vor muri și nici voi, părinții, nu sunteți în acest pericol, că adulţii din toate țările lucrează ca să rezolve situația, îi asigurați că asta nu e responsabilitatea lor, că nu trebuie să se simtă vinovați, că se pot juca cu prietenii, pot să facă tot ce-i bucură în continuare. Le pot împărtăși că și ei, ca adulți, simt aceleași emoții, îngrijorări, tristețe, furie, dar știu că războiul nu se va extinde, că în țara noastră nu va fi război. Că este important să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut în fiecare zi, că putem să-i ajutăm pe cei din Ucraina, că pot și ei să ajute dacă vor, că e important să fim solidari, că împreună putem rezista mai bine. Copilul va simți siguranță din faptul că cei mari le explică ce se întâmplă. Nu se lasă copleșiți, nu plâng, nu sunt înspăimântați.



    Psihologul Cristina Năstase ne învață cum să vorbim cu adolescenții despre război.


    Copiii mari, adolescenţi, au o reprezentare a ceea ce presupune războiul. Ce consecințe derivă de aici? Ei cunosc acest lucru din cărți, din filme, de la prieteni, de la orele de istorie, de la televizor. Niciodată războiul nu a fost atât de aproape. Cu ei trebuie să verificați sursa informațiilor. Să aduceţi argumente clare, logice, care să-i ajute să se liniștească. Trebuie să le validați emoțiile, să acceptați când vă spun că nu le este frică, deși comportamentul lor spune altceva, să-i ajutați să conștientizeze ce relații există între gândurile lor și emoții, să lucrați cu gândurile, să găsiți mai raționale. Le puteți împărtăși opiniile voastre, ca părinţi, despre război, îi puteți încuraja să vorbească despre ale lor. Puteți vorbi cu ei despre cum anume îi putem ajuta pe refugiați. Alegeți un moment în zi când să vorbiți despre ce schimbări au apărut în cursul evenimentelor, dacă sunt mai neliniștiți decât în ziua precedentă. Fiți dechiși la discuții, dar nu le prelungiți excesiv.



    Nu încercați să anulați emoțiile copilului, ci vorbiți despre ele cu copilul. Astfel, copilul se va simți în siguranță și va învăța despre el însuși, spune Cristina Năstase:


    Deși sunt dificile pentru adulți, este bine ca aceste conversații să aibă loc. Un astfel de dialog trebuie privit ca o ușă deschisă către alte discuții viitoare pe teme complicate. Adulții trebuie să accepte emoțiile copiilor, să nu le reprime și să găsească, în măsura în care este posibil, răspunsuri adecvate la întrebările lor, astfel ca imaginea pe care o vor digera să fie cât mai potrivită pentru capacitatea lor de înțelegere. Nu uitați: copiii pot manifesta emoții puternice, dar nu stau mult în ele. Cu cât veți reuşi să le stăpâniţi mai bine, cu atât mai repede trec. Verbalizând frica, o scoateți la lumină și-l ajutați pe copil să se liniștească. Nu-ți impune să ai răspunsuri perfecte la toate problemele și la toate întrebările. A analiza un subiect alături de copii este modalitatea de a-i învăța pe copii să navigheze prin sentimentele ambigue, să gândească lucruri grele, complicate, ceea ce le va spori rezistența psihică față de acestea. Nu te teme să spui nu ştiu și nu pot. Manifestarea propriei vulnerabilități, făcută cu calm și stăpânire de sine este utilă pentru că încurajează exprimarea sentimentelor.


  • O sută de zile de război

  • Solidaritatea cu Ucraina: 248 milioane de euro pentru statele membre care primesc refugiaţi

    Solidaritatea cu Ucraina: 248 milioane de euro pentru statele membre care primesc refugiaţi

    Decizia de alocare a banilor vine după evenimentul mondial de strângere de fonduri care a avut loc luna trecută, intitulat Susținem Ucraina, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să sprijine, cu până la 400 milioane euro, refugiații care ajung din Ucraina în cele mai afectate state membre. Astfel, suma de aproape 250 de milioane de euro, va fi acordată Poloniei, României, Ungariei, Slovaciei și Cehiei pentru a sprijini sistemelor lor de primire a cetățenilor ucraineni și pentru a-și spori capacitatea de a gestiona frontierele externe ale Uniunii Europene.

    Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ștefan Turcu:

    Practic acești bani sunt alocați pentru a răspunde imediat unor nevoi ale statelor membre precum România. Ce înseamnă acest lucru? Că, de exemplu, pot cumpăra statele membre, precum România, tot ceea ce ține de asistență umanitară, asistență imediată. De la transport, la cazare temporară, la alimente și alte cheltuileli care țin de felul în care sunt gestionate și de capacitatea de a gestiona cât mai ușor frontierele cu Uniunea Europeană.

    Ștefan Turcu a mai precizat că executivul comunitar pune accent și pe rolul pe care îl au organizațiile societății civile în acordarea de asistență:

    Așadar, aceste fonduri, spunem noi, aceste linii de finanțare, trebuie să fie deschise și către membrii ONG-urilor și ai autorităților locale sau regionale. Comisia mai degrabă se uită în această situație la rezultatele obținute. Comisia nu are de unde să știe dinainte câți refugiați intră în țară, câți rămân, pe câți îi asistă un stat membru sau altul și atunci pentru a putea fi cât mai transparenți, Comisia a optat în acest caz pentru acest tip de finanțare. Comisia Europeană lucrează pentru a asista statele membre care își arată solidaritatea față de Ucraina.

    Pentru a se asigura că plățile se fac rapid, fără o sarcină administrativă considerabilă, Comisia Europeană va acorda fondurile mai degrabă pe baza rezultatelor obținute, decât pe baza costurilor reale.


  • Invazie și libirtati, tru dreptul internațional

    Invazie și libirtati, tru dreptul internațional

    Un stat viţin, ţi ari multu sinuru cu Moscova, vru tra ş-treacă bana pi a lui cicioari, cu hareili şi uruteţli a lui, cu averli şi nădiili personale. Liderlu di Moscova și anapuda a lui parei di pistipseari nu fu sinfunu. Atumţea fără s’acaţă tu isapi vără nom international ică tiñiea să spună, liderul bolșevic di Moscova pitricu tancurile s’kiseadză nădiili di libirtati a statlui viţin.


    Până tru aest punct pistipseam că easti zborlu di drama ţi s’faţi tamam tu aesti dzăli, tru Ucraina. Neise, zburămu, tru arădăriki lărdză ama idyealui duriroasi ti ateali ţi s’feaţiră tru 1968, tru Cehoslovacia di atumţea. Cata tru aestu kiro a meslui mai, cehoslovacilli ndridzea “Primuveara di Praga”, un festival muzical ahărdzitu ti marli compozitor Bedrich Smetana. Tru 1968, tu kirolu aluştui eveniment, liderlli di la Praga lucra la democratizarea a societatillei, la băgarea tu practico a “comunismului cu față umană”.



    Moscova era capitala Uniunillei Sovietică, un stat federal di 15 di ripubliţ. Cathi unu di tu aestea avea un specific național și ună istorie a lui işiş, hiinda adunate cu zorea prota tru Imperiul Țarist, deapoa tru Uniunea Sovietică, ciudusita continuatoare comunistă a ideillei țariste. Moscova s’lugursea, ama, stăpână și pi mira alăntoru state ditu Europa di Est tru cari avea băgată cu zorea comunismul. Aesta s’făţea tu bitisita a Doilui Polimu Mondial, cânda Armata Roșie, tru ofensivă contra a fostului aliat nazist, căzuse ca un lințoliu greu, pisti România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia și Estul ali Germanie. Când unu ditu eale, Cehoslovacia, vru libirtatea ti s’umanidzeadză regimul, Moscova aurlă, lăhtărsită: Invazie! Iar tancurile a llei, diadunu cu ateali a alăntoru ditu ateali arădăpsiti mansus, ma pţănu România, nkisiră aputrusearea a unui stat indipendint, membru al ONU, cari eara arisitu di Moscova.



    Pirmitusearea năpoi s’faţi tu aesti dzăli, multu ma sândzirosu și duriros. Tut un lidir comunist di la Moscova, ama unu expirat di vără trei dikenii, cădzut nafoara a kirolui istoric, analţă nibunillea a aputrusearillei armate contra a unui stat indipendint, membru al ONU, Ucraina. Aliațllii a lui, aestă aradă, suntu ună askeri di strimtură, una hilară, di operetă, cara nu vrea s’facă un fănico ahătu limbidu. Easti zborlu ti un golu subiect internațional, Belarus, și, artimaia, glăriñi cu lucre psefti a imperiului işiş, ună turlie di țarism cu idiologie comunistă, soldați buriați, voluntari ceceni, mercenari di pisti sinuri, tuț grit s’tiñisească orixi nilibidu spusi di șeflu di Moscova.



    Și tru 1968, Moscova nkisi invazia fără să știbă ţi va. Cehoslovacia nu ișea ditu organizațiile a țărilor comuniste și niţi nu cărtea pi vărnu. Apufusiră s’lli-aşteaptă invadatorllii tanchiști cu lilici aşi că atumtea când lu arestară pi lidirul a “Primuvearăllei di la Praga”, tovarășllii di la Moscova nu para ştea ţi s’adară cu năsu. Rezultatlu fu, ama bun tră elli. Comunismul, instalat cu zorea armată, simfunu algoritmului putearillei tru Europa, agreat di Stalin și Churchill, era riconfirmat cu idyili metodi di furteaţă. Cara atumţea, Moscova pitriţea tancurile s’așteargă fața umană a comunismului pripusă di cehoslovaci, tora vor s’bagă cu zorea a ucrainenilor un comunism anvicllitu cu nai ma inumană față posibilă.



    Tru prinţipiu, dupu cama di trei dichenii di la surparea a comunismului tru Europa, inclusiv tru Uniunea Sovietică di atumţea, nu lipseaşti să zburămu di ună băgari diznou tu practico a metodilor comuniste. Năpoi nă aduţemu aminti, ama, că zănatea di thimelliu a lidirului di tora di Moscova easti una ditu nomenclatorul sovietic, atea di lucrător a sândziroslui serviciu secret. Niţi doctrina Brejnev di atumţea nu ari ţi s’caftă tru actualitatea di secol XXI. Și, cu tuti aestea, invadarea ali Ucraină ari la thimelliu un andrept ţi ş’lu lo un stat ta s’intervină militar tru alt stat, ta s’lli-alăxească nădiili naționale și strateghiţi. Niţi doctrina Brejnev, niţi aţea practicată tora nu au ici ţiva vără ligătură cu dimocrația și cu dreptul internațional. Alliumtrea, cama di un secol, oamiñilli politiţ și diplomațllii fac și adoptă reglementări cari scoasiră polimlu contra a nomlui, cari zburăscu ti crimi di polimu, cari da ndreptul a populiloru să s’kivernisească cum pot ma ghini tru statlu a loru işiş, fără frixea că vără fantomă a tricutlui va lă bombardiadză casele și făvriţli, teatrili și spitalili.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Invazie și libertate, în dreptul internațional

    Invazie și libertate, în dreptul internațional


    Un stat vecin, ce are multă frontieră cu Moscova, a dorit să își trăiască viața pe propriile picioare, cu bucuriile și tristețile sale, cu bogățiile și aspirațiile personale. Liderul de la Moscova și încruntatul său cerc de încredere nu au fost de acord. Atunci, fără să țină cont de vreo lege internațională sau a bunului simț, liderul bolșevic de la Moscova a trimis tancurile să zdrobească aspirațiile de libertate ale statului vecin.


    Până în acest punct am crezut că este vorba de drama ce se petrece chiar în aceste zile, în Ucraina. De fapt, vorbim, în linii largi dar dureros de identice, despre cele petrecute în 1968, în Cehoslovacia de atunci. Cam în această perioadă a lunii mai, cehoslovacii organizau “Primăvara de la Praga”, un festival muzical dedicat marelui compozitor Bedrich Smetana. În 1968, la vremea acestui eveniment, liderii de la Praga lucrau la democratizarea societății, la implantarea “comunismului cu față umană”.



    Moscova era capitala Uniunii Sovietice, un stat federal de 15 republici. Fiecare dintre acestea aveau un specific național și o istorie proprie, fiind adunate cu forța mai întâi în Imperiul Țarist, apoi în Uniunea Sovietică, ciudata continuatoare comunistă a ideii țariste. Moscova se credea, însă, stăpână și pe destinul altor state din Europa de Est în care impusese comunismul. Asta se întâmplase la sfârșitul celui De Al Doilea Război Mondial, când Armata Roșie, în ofensivă împotriva fostului aliat nazist, căzuse ca un lințoliu greu, peste România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia și Estul Germaniei. Când unul dintre ele, Cehoslovacia, a vrut libertatea de a umaniza regimul, Moscova a strigat, ultragiată: Invazie! Iar tancurile sale, alături de cele ale altor țări dintre cele enumerate mai sus, cu excepția României, au pornit invadarea unui stat independent, membru al ONU, care nu plăcuse Moscovei.



    Povestea se repetă în aceste zile, mult mai sângeros și dureros. Tot un lider comunist de la Moscova, dar unul expirat de vreo trei decenii, căzut în afara timpului istoric, ridică mânia invaziei armate împotriva unui stat independent, membru al ONU, Ucraina. Aliații săi, de această dată, sunt o oaste de strânsură, una hilară, de operetă, dacă nu ar fi stârnit un masacru cât de concret. Este vorba de un singur subiect internațional, Belarus, și, în rest, rebuturi ale propriului imperiu, un fel de țarism cu ideologie comunistă, soldați buriați, voluntari ceceni, mercenari de peste hotare, toți chemați să îndeplinească pofte neclar formulate de șeful de la Moscova.



    Și în 1968, Moscova a pornit invazia fără să știe ce vrea. Cehoslovacia nu ieșea din organizațiile țărilor comuniste și nici nu deranja pe cineva. Au hotărât să îi aștepte pe invadatorii tanchiști cu flori astfel că atunci când l-au arestat pe liderul “Primăverii de la Praga”, tovarășii de la Moscova nu prea știau ce să facă cu el. Rezultatul a fost, totuși, bun pentru ei. Comunismul, instalat cu forța armată, conform algoritmului puterii în Europa, agreat de Stalin și Churchill, era reconfirmat cu aceleași metode de forță. Dacă atunci, Moscova trimitea tancurile să șteargă fața umană a comunismului propusă de cehoslovaci, acum vor să impună ucrainenilor un comunism vetust cu cea mai inumană față posibilă.



    În principiu, la mai bine de trei decenii de la înlăturarea comunismului în Europa, inclusiv în Uniunea Sovietică de atunci, nu ar trebui să vorbim de o copiere dureroasă a metodelor comuniste. Ne reamintim, însă, că meseria de bază a liderului de acum de la Moscova este una din nomenclatorul sovietic, cea de lucrător al sângerosului serviciu secret. Nici doctrina Brejnev de atunci nu ar avea ce să caute în actualitatea de secol XXI. Și, totuși, invadarea Ucrainei are la bază un drept arogat de un stat de a interveni militar în alt stat, pentru a-i schimba opțiunile naționale și strategice. Nici doctrina Brejnev, nici cea practicată acum nu au nimic de a face cu democrația și cu dreptul internațional. Dimpotrivă, de mai bine de un secol, oamenii politici și diplomații fac și adoptă reglementări care au scos războiul împotriva legii, care vorbesc de crime de război, care dau dreptul popoarelor să se guverneze cum pot mai bine în propriul stat, fără teamă că vreo fantomă a trecutului le va bombarda casele și fabricile, teatrele și spitalele.




  • CE a stabilit liniile programului de sprijinire a Ucrainei pentru a-şi exporta producţia agricolă

    CE a stabilit liniile programului de sprijinire a Ucrainei pentru a-şi exporta producţia agricolă

    40 de milioane de tone de cereale se află, la ora actuală, în depozitele din Ucraina, iar jumătate din această cantitate ar trebui să plece la export în maximum trei luni de acum încolo. În urma invaziei ruse, porturile ucrainene sunt blocate, iar grânele şi alte produse agricole din ţara vecină nu mai pot ajunge la destinaţie. Mii de vagoane şi camioane aşteaptă deja efectuarea procedurilor vamale, la graniţele cu România, Polonia sau Slovacia, iar timpul de aşteptare ajunge şi la 30 de zile. Printre provocări se numără dimensiunile diferite ale ecartamentului de cale ferată, astfel încât majoritatea mărfurilor trebuie transbordate în camioane sau vagoane care corespund standardului european. Situaţia ameninţă securitatea alimentară mondială, iar în acest context, Comisia Europeană a stabilit un set de 20 de măsuri care vor crea un aşa numit culoar de solidaritate cu Ucraina.

    Acţiunile urgente au fost anunţate de Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean:

    Vom înfiinţa o platformă logistică de corespondenţe, pentru a-i ajuta pe comercianţi, asociaţii, statele membre şi a autorităţile ucrainene să se găsească mai uşor unii pe alţii şi să rezolve, astfel, problemele presante fără întârziere. Facem un apel către jucătorii de pe piaţă să pună la dispoziţie echipamente, trenuri, barje, camioane şi nave, urgent. De asemenea, cerem statelor membre să crească volumul de inspecţie la frontieră pentru a face faţă primirilor 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Cerem managerilor să prioritizeze transporturile din Ucraina pe coridoarele încărcate, adică trase feroviare să fie alocate pentru aceste transporturi.

    În condiţii normale, 75% din producţia de cereale a Ucrainei este exportată, generând aproximativ 20% din veniturile naţionale anuale din export.


  • 63% dintre români, mulțumiți de răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia

    63% dintre români, mulțumiți de răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia

    Majoritatea românilor consideră că, de la începutul războiului, UE a dat dovadă de solidaritate (78 %), reacția sa fiind caracterizată de unitate (70 %) și rapiditate (64 %).

    În plus, 63% dintre respondenții români sunt mulțumiți de cum a reacționat UE (media europeană fiind de 52%), iar 82% dintre aceștia se declară satisfăcuți de reacția cetățenilor români de la începutul războiului (peste media europeană de 69%).

    Majoritatea europenilor consideră că, de la începutul războiului, UE a dat dovadă de solidaritate (79 %), reacția sa fiind caracterizată de unitate (63 %) și rapiditate (58 %).

    Respondenții sunt în marea lor majoritate în favoarea sprijinului ferm pentru Ucraina și poporul său. În mod concret, peste nouă din zece respondenți (93 %) aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. 88 % dintre europeni sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului. 80 % aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei. 66 % sunt de acord că Ucraina ar trebui să adere la UE atunci când este pregătită, iar 71 % consideră că Ucraina face parte din familia europeană, în timp ce 89 % se simt solidari cu cetățenii ucraineni.

    Sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului său militar împotriva Ucrainei este, de asemenea, foarte ridicat. Marea majoritate a europenilor (80 %) aprobă sancțiunile economice împotriva Rusiei.

    Două treimi dintre europeni (67 %) aprobă faptul că UE finanțează achiziționarea și furnizarea de echipamente militare Ucrainei.

    Sondajul arată, de asemenea, un sprijin larg pentru acțiunile UE în domeniul energiei care vizează eliminarea dependenței de combustibilii fosili ruși.


  • Inflaţie record în România

    Inflaţie record în România

    După ce țări din întreaga lume au anunțat niveluri record ale inflației luna trecută, și România se confruntă cu cea mai mare rată anuală a acestui indicator din ultimii 18 ani – de aproape 14 procente, mult peste ce anticipase Banca Centrală. Cel mai mult s-au scumpit în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, gazele naturale – cu peste 85%, cartofii şi uleiul comestibil – cu aproximativ 40%, dar şi combustibilii – cu peste 35%. Majorări în jurul a 20 de procente s-au înregistrat la energia termică, electrică, la transportul aerian, serviciile poştale şi de apă, canal și salubritate. Scumpiri au fost consemnate şi la legume şi conserve de legume, la produse de morărit şi panificaţie, inclusiv la pâine, reducând considerabil puterea de cumpărare a românilor.


    Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în ultimul an, niciun produs din coşul de consum utilizat în calculul inflaţiei nu s-a ieftinit. Doar prețul transportului feroviar şi al serviciilor de telefonie au rămas la aproximativ același nivel. Banca Naţională estimează că inflaţia va continua să crească peste nivelurile prognozate şi va fi tot de două cifre și în prima parte a anului viitor, urmând să revină la valori sub 10% abia în a doua jumătate a lui 2023. Pentru a ajuta economia, Banca Centrală a mărit rata dobânzii de politică monetară, în funcţie de care se stabilesc atât dobânzile la credite, cât şi cele la împrumuturi practicate între bănci. Potrivit BNR, scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară, dar influenţele acestor preţuri asupra tabloului general ‘pot fi lovite cu politica monetară’. Inflaţia ridicată, în contextul exploziei preţurilor la toate produsele şi serviciile, este considerată de mediul de afaceri drept principalul pericol, în acest moment, pentru economia românească.


    Motivele care generează aceste evoluţii sunt de aşteptat să persiste, spun specialiştii, care estimează că situația va dura cel puţin până la vară. Ei consideră că efectele mult mai vizibile ale scumpirilor asupra comportamentului consumatorilor români vor apărea în cea de-a doua jumătate a acestui an, pentru că, din păcate, preţurile de consum vor continua să crească, inclusiv sub presiunea efectelor economice negative induse de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate.


    În context, guvernul de la București caută soluţii pentru a slăbi presiunea asupra populaţiei și a aprobat deja două măsuri cuprinse în pachetul Sprijin pentru România. Primul dintre ele este un tichet social de 250 lei (50 de euro) care se va acorda o dată la două luni persoanelor cu venituri mici, iar al doilea vizează ajustarea preţurilor pentru şantierele care sunt deschise în România cu fonduri europene. În plus, executivul discută şi o ordonanţă de urgenţă care va permite Consiliului Concurenţei şi Protecţiei Consumatorilor să intervină mai rapid când au loc creşteri nejustificate de preţuri, așa cum autoritățile au constatat că s-a întâmplat în ultima perioadă.


  • Prima doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, se află în România

    Prima doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, se află în România

    Prima doamnă a Statelor
    Unite, Jill Biden, a ajuns în România, prima etapă a unui turneu european care
    include şi Slovacia.

    Avionul cu care călătoreşte soţia preşedintelui american a
    aterizat la baza Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa, pentru a se întalni cu militarii
    americani dislocaţi în această unitate.

    Sâmbătă, când în America se
    sărbătoreşte Ziua mamei, ea îşi va petrece ziua împreună cu mame şi
    copii ucraineni care au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele din cauza
    războiului declanşat de Rusia, precum şi cu lucrători umanitari şi profesori
    care îi ajută pe copiii ucraineni, refugiaţi, să se integreze într-un mediul
    şcolar stabil şi sigur. Jill Biden se va întâlni, la București, si cu
    membri ai Guvernului României.

  • Punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027

    Punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027

    Bugetul Uniunii Europene de 392
    de miliarde EURO pentru politica de coeziune reprezintă o investiție în
    programele naționale și regionale, inclusiv în cele care vizează creșterea
    economică, crearea de locuri de muncă, integrarea socială și o mai bună cooperare.
    Despre punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii Europene, a vorbit
    în Parlamentul European, eurodeputatul Siegfried Mureşan.


    Uniunea Europeană
    va cheltui în următorii ani, din bugetul Uniunii Europene și din Mecanismul de
    redresare și reziliență, mai mulți bani ca oricând. Mecanismul de Redresare și
    Reziliență împreună cu politica de coeziune, sunt cele mai importante politici
    de investiții pe care le are Uniunea Europeană, politici de care beneficiază
    toate statele membre, dar de fapt beneficiul este al pieței unice europene şi
    al economiilor din toate statele membre.

    Am decis politica pentru următorii 7
    ani cu obiective orientate spre viitor, obiective care vor face economiile
    noastre mai puternice, mai competitive, mai inovatoare. Acesta este motivul
    pentru care ar trebui să ne asigurăm că suntem capabili să punem în aplicare
    politica de coeziune cât mai curând posibil.

    Fac un apel către Comisia
    Europeană, în sensul colaborării cu statele membre pentru recuperarea
    întârzierilor. Am avut întârzieri și în adoptarea temeiului legal, dar acum
    întârzierile sunt în adoptarea programelor operaționale ale acordurilor de
    parteneriat.

    Trebuie să lucrăm cu guvernele din statele membre, care s-au
    descurcat bine în ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, dar
    trebuie să existe sinergii între Comisie şi guverne, pentru o mai bună
    coerență, convergență şi coordonare. Mecanismul de redresare și reziliență va
    avea mai mult succes dacă este pus în aplicare mână în mână cu politica de coeziune.
    Acum există o întârziere şi trebuie să ne folosim de acest lucru pentru a ne
    asigura că alocăm bani acolo unde țările au nevoie, chiar şi în ceea ce
    priveşte consecinţele războiului din Ucraina.




  • Coordonare pentru scăderea dependenţei energetice

    Coordonare pentru scăderea dependenţei energetice

    Pe
    fondul invaziei Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv
    să reducă anul acesta cu două treimi importul de gaze ruseşti, cu ţinta ca până
    în 2027 să nu mai fie deloc dependentă de importurile energetice din Rusia. Livrările
    alternative de gaze şi solidaritatea între statele membre sunt văzute de
    Comisia Europeană ca soluţii imediate pentru a contracara sistarea furnizării
    de combustibili către Polonia şi Bulgaria, decisă de compania rusească Gazprom.
    Preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a calificat decizia Moscovei
    drept şantaj şi a dat asigurări că nivelurile de stocare sunt în prezent cele
    mai bune posibile în întreaga Uniune. Între timp, blocul comunitar pregăteşte
    cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care ar urma să
    vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe
    persoane fizice şi companii. Toate acestea pe fondul ideii că unele state UE
    sunt capabile să renunţe la
    petrolul rusesc înainte de sfârşitul lui 2022, dar altele, în special cele din
    sudul Europei, sunt îngrijorate de posibilul impact al unei astfel de măsuri
    asupra preţurilor. Spre exemplu, Germania, unul din cei mai mari cumpărători de
    petrol rusesc, pare acum dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul anului.
    Ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina, Berlinul a anunţat deja că
    înregistrează progrese în privinţa reducerii dependenţei de energia furnizată
    de Rusia.

    Potrivit unor diplomați europeni, citați de Reuters, ţări precum
    Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia au în continuare unele rezerve. Mai mult,
    Budapesta, prin vocea șefului de cabinet al premierului, spune că este
    important ca blocul comunitar să nu accepte sancţiuni care să facă imposibile
    importurile de petrol sau gaze naturale ruseşti. În ceea ce privește Italia, Azerbaidjanul
    a anunțat că şi-ar putea dubla volumul de gaze naturale livrate Peninsulei, dar
    pentru aceasta este necesară creşterea capacităţii de transport a gazoductului
    Transadriatic. În acelaşi timp, ţările
    din Europa de Est se aliază pentru a dezvolta proiecte şi a împărţi resursele,
    în vederea contracarării dominaţiei Rusiei pe piaţa gazelor şi a reduce
    dependenţa UE livrările ruseşti. Un gazoduct între graniţele Greciei şi
    Bulgariei ar urma să fie finalizat până în iunie, obiectivul fiind de a asigura
    celor două ţări şi vecinelor lor acces la noile conectări la reţea. Cât
    privește România, atât preşedintele Klaus Iohannis, cât și premierul Nicolae
    Ciucă au discutat, vineri, la București, cu premierul Bulgariei vecine, Kiril
    Petkov, despre optimizarea conectivităţii energetice dintre cele două state. De
    partea lor, Statele Unite anunțau, în luna martie, că vor livra Europei anul
    acesta o cantitate suplimentară de gaze naturale lichefiate echivalentă cu un
    volum de 15 miliarde de metri cubi, cu obiectivul de a ajunge în timp la 50 de
    miliarde de metri cubi pe an. Potrivit specialiștilor, acest volum, deşi
    substanţial, nu va putea substitui complet importurile europene din Rusia de
    circa 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.


  • Vizită-fulger la Kiev a unor înalţi demnitari români

    Vizită-fulger la Kiev a unor înalţi demnitari români

    Premierul României, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au efectuat o vizită-fulger la Kiev. Prim-ministru a declarat că fost onorat să îl întâlnească pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. L-am asigurat de sprijinul deplin al Românei în eforturile de a opri agresiunea ilegală și imorală a Rusiei, atrocitățile umane și distrugerile materiale suferite de această țară, a spus Ciucă.



    L-am asigurat pe președintele Zelenski că România sprijină, în aceste momente dificile, derularea unei investigații internaționale care să tragă la răspundere pe cei vinovați de comiterea de crime internaționale, inclusiv prin contribuția financiară voluntară recentă, decisă de Guvernul României, către Fondul fiduciar al Curții Penale Internaționale.



    Comunitatea română din Ucraina și cea ucraineană din România sunt veritabile punți de legătură între societățile noastre. Etnicii români sunt buni cetățeni ai Ucrainei. Asigurarea deplină a respectării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv a celor lingvistice, va face ca societatea ucraineană să devină mai puternică, a adăugat Nicolae Ciucă. Am transmis președintelui Zelenski că sprijinim aspirațiile Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană și l-am felicitat pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare, a mai spus premierul.



    Nicolae Ciucă a declarat că a răspuns invitației omologului său Denys Shmyhal de a vizita Ucraina în această perioadă de luptă eroică a poporului ucrainean împotriva agresiunii ilegale, nejustificată, neprovocată și declanșată în mod deliberat împotriva unui stat suveran și împotriva populației civile. Am vrut ca prin această vizită să transmit un mesaj puternic de susținere a independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, dar și un mesaj de solidaritate din partea Președintelui României, Guvernului, Parlamentului și a fiecărui român, a afirmat premierul.



    Cetățenii ucraineni care au fugit din calea atrocităților comise de Rusia vor găsi sprijin în România, până când vor avea condiții prielnice să se întoarcă acasă, în țara lor. Au fost și sunt bineveniți în casele, bisericile, școlile, adăposturile din România, iar prin măsurile pe care le-am adoptat la nivelul Guvernului, le facilităm tranzitul către și prin România, acces gratuit la servicii medicale și educaționale, precum și la piața muncii. Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile, pentru că securitatea Ucrainei înseamnă securitatea europeană și euroatlantică. Lupta Ucrainei este lupta pentru apărarea valorilor și a libertăților noastre comune. Solidaritatea și compasiunea poporului român față de vecinii noștri ucraineni ne oferă un mandat puternic pentru avansa relațiile bilaterale la un nou nivel, a mai spus Nicolae Ciucă.



    I-am transmis omologului Denys Shmyhal că România este profund interesată și angajată să contribuie la eforturile orientate către reconstrucția completă a Ucrainei și suntem pregătiți pentru a discuta în termeni concreți despre acest proces. România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, precum și a obligațiilor sale internaționale, conform dreptului internațional. I-am asigurat pe partenerii noștri din Ucraina că România va continua să depună toate eforturile în plan bilateral și multilateral, în cadrul tuturor organizațiilor internaționale și la toate nivelurile — politic, umanitar, economic și juridic — pentru a se asigura că dreptul internațional și principiile morale sunt din nou respectate, pe deplin, în regiunea noastră greu încercată, a conchis premierul român.



    Vizită-fulger