Radio România Internațional

Tag: război

  • Expoziția “Stare de Emergență” la Galeria Catinca Tăbăcaru

    Expoziția “Stare de Emergență” la Galeria Catinca Tăbăcaru

    Galeria Catinca Tăbăcaru propune publicului expoziția “Stare de Emergență”. Curatoriată de Lesia Kulchynska, expoziția reunește 13 artiști ucrainieni dintre care 8 încă locuiesc în Ucraina și 5 s-au relocat în Europa din primele zile ale invaziei ruse, declanşate pe 24 februarie 2022. Vernisajul a inclus și un performance de Maria Kulikovska.



    Expoziția


    Catinca Tăbăcaru ne-a oferit detalii despre expoziţie, despre artişti şi despre cum a perceput ea războiul din apropierea României.






    Produsă în plină stare de urgență generată de conflictul armat, expoziția propune o imagine diferită a Ucrainei, în care, printre rămășițele unei realități distruse, cresc lăstarii unei noi lumi. În ciuda ororilor războiului, scena de artă din Ucraina se dezvoltă în continuare prin inițiative proaspete, idei noi și practici de solidaritate. În contextul situației alarmante privind prezervarea moștenirii culturale ucrainiene, Catinca Tabacaru și Lesia Kulchynska se concentrează asupra comunității de artiști emergenți.



    Expoziția

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Aici puteţi asculta rubrica Aflăm pentru tine, ediţia din 15 aprilie 2022.


  • Civilii şi războiul

    Civilii şi războiul


    Oamenii s-au războit dintotdeauna. Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au ucis între ei, fără milă. La un moment dat au apărut profesioniştii acestei acţiuni autodistructive. Oamenii s-au specializat în diferite domenii utile, meşteşuguri şi arte, iar uciderea oamenilor a devenit o meserie. Ulterior, i s-a spus armată. Te-ai fi aşteptat ca profesioniştii armelor să se confrunte cu colegii de acelaşi profil din tabăra adversă dar istoria este plină, de mii de ani, de situaţii în care armele nu se opresc în faţa celor fără de arme. Dimpotrivă, se pare că, în războaie, mai mult au murit cei neînarmaţi decât militarii.



    Cronicile în piatră sau pe hârtie ne vorbesc de crunte masacre, o imagine de jaf şi moarte a unor fapte de arme pe care am fi tentaţi să le tratăm cu mândrie. În vremurile vechi dar şi în cele mai recente, viaţa unui om, mai ales fără arme, nu părea să conteze prea mult. De două-trei secole, însă, vorbim de drepturile omului, inclusiv de dreptul la viaţă. Articolul 3 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, statuează că “orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale”.



    Secolul XX este cel care a cunoscut două războaie mondiale extrem de distrugătoare dar şi impunerea drepturilor omului pe scena internaţională. În acest context, secolul XX a încercat să scoată războiul în afara legii, să-l scoată din relaţiile internaţionale şi din disputele dintre state. De aceea, războiul nedeclarat al Rusiei împotriva Ucrainei a întors omenirea la nivelul atavic al violenţei agresive, la dispariţia regulilor internaţionale moderne, la încălcarea drepturilor omului, inclusiv al dreptului la viaţă.



    Viaţa normală, paşnică, a zeci de milioane de oameni a fost distrusă, mii de oameni au fost ucişi, oamenii fără arme au fost torturaţi şi asasinaţi. Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei este în afara legilor internaţionale şi a legilor scrise sau nescrise ale convieţuirii paşnice. De la aspiraţiile comune de bunăstare ale oamenilor de oriunde în lume, ne-am întors la angoasa violenţei şi a distrugerii, la teama de vecinul agresiv, capabil de crimă. Atacul Rusiei a fost lipsit de logică din primele sale clipe, nu ştim ce s-a căutat a se rezolva, ce problemă internaţională ce nu putea fi rezolvată prin arbitraj s-ar fi stins prin acest război. În schimb, o ţară întreagă, cu 44 de milioane de oameni este distrusă sistematic cu o bestialitate rar întâlnită.



    Cu greu va putea susţine cineva acum că Rusia şi armata sa nu au ca scop nimicirea vieţii omeneşti în Ucraina, ţara vecină şi independentă din 1991, an în care şi Rusia îşi câştiga independenţa. Nimic mai cinic decât apariţiile oficialilor ruşi care încearcă să susţină că nu este adevărat ceea ce vede toată lumea, că glorioasa armată rusă nu a tras cu tancul în oameni care mergeau pe bicicletă, pentru cele mai banale treburi zilnice, că nu au dat cu bombe, pe care au scris “copii”, pe peroane pline de refugiaţi. Onoarea militară este călcată cu bocanci plini de sânge iar demnitatea unui popor care îşi trimite armata să omoare mai ales civili nu există şi nu poate exista. Ucraina pierde zilnic oameni şi case, armata rusă trimite bombe în case şi maşini civile, trage în civili, intră peste oameni în colţul în care s-au ascuns, sperând să scape de urgia putinistă.



    Armata rusă se mişcă a repoziţionare şi ucide cât mai mulţi civili. “Operaţiunea specială”, cum era era vopsit războiul declanşat acum o lună şi jumătate, a devenit un masacru greu de văzut, de un barbarism din vremuri de foarte mult trecute. Şi, totuşi, suntem în secolul XXI, când nimic din ce se întâmplă acum în Ucraina nu mai credeam că este posibil.




  • Stare de fapt 05.04.2022

    Stare de fapt 05.04.2022

    Piața muncii post-pandemie și programele sociale ale Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. Participă: Preasfinţitul Părinte Atanasie de Bogdania, arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, coordonator al programului se urmărește pastorația creștinilor ortodocși vorbitori de limbă română din Basarabia și Bucovina de Nord, din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei:




  • „Suflet rănit. Olga Kovtun”, expoziţie în sprijinul artiştilor ucraineni

    „Suflet rănit. Olga Kovtun”, expoziţie în sprijinul artiştilor ucraineni

    Arbor.art.room a invitat publicul bucureștean să-i susțină pe artiștii ucraineni. Galeria a organizat expoziția Suflet rănit. Olga Kovtun”, în care a expus printuri digitale ale unor picturi ale artistei Olga Kovtun, din Ucraina.



    Reproduceri digitale ale lucrărilor pictoriţei au putut fi cumpărate de vizitatori, iar veniturile obținute din vânzări și donații vor ajunge în întregime la Olga, care le va împărți cu Uniunea Națională a Artiștilor din Ucraina pentru a ajuta și alți creatori ucraineni, conform apelului de susținere lansat de președintele Uniunii, Konstantin Chernyavsky, pe 11 martie 2022.



    Multe artiste din Ucraina și-au găsit refugiu în Europa, lăsându-și în urmă iubiții, tații, frații, prietenii și atelierele de artă. Aceasta este și povestea Olgăi Kovtun, care și-a luat fiica și a fugit din fața ofensivei militare rusești.



    Am stat de vorbă, despre expozţie, artistă şi război, cu Victoria Nagy-Vajda, organizatoarea şi curatoarea expoziţiei.






    Olga Kovtun (născută în 1983) a absolvit Academia Națională de Arte Vizuale din Kiev în 2008. Artista deține mai multe premii, printre care Bursa Prezidențială pentru activitatea artistică (2012), Premiul Kiev pentru Artă (2015) și distincția Artist de Onoare al Ucrainei (2020). Olga Kovtun a participat la numeroase expoziții în Ucraina și în străinătate, iar lucrările ei se află în colecții private și publice din Ucraina, Polonia, Germania, Franța, Spania, SUA, Georgia și Rusia.



    Suflet

  • Efecte economice ale războiului din Ucraina

    Efecte economice ale războiului din Ucraina

    Cea mai recentă prognoză de profil a Băncii Naționale a României estima inflația pentru luna aprilie la o valoare de 11,2%, luând în calcul situația de la finele lui 2021. Între timp, războiul din Ucraina a schimbat dramatic datele problemei, ciclul inflaţionist în care ne aflăm – cel mai aprig din ultimele patru decenii, potrivit specialiștilor – măturând întreaga lume. Criza geopolitică din zonă nu poate rămâne fără efecte, iar estimările sunt că va crea un ritm mai accelerat de creștere a inflației. În România, decidenții politici au venit cu noi măsuri de plafonare și compensare a prețurilor din domeniul energiei, în încercarea de a tempera inflația, dar chiar și așa, cel puțin în următoarele luni, aceasta își va urma tendința ascendentă. De ce? Pentru că în această ecuație cu multe necunoscute definitorie este situația din Ucraina, iar aceasta are un nivel extrem de incertitudine. Lumea democratică a impus sancțiuni Rusiei pentru a o determina să oprească operațiunea specială, cum numește Kremlinul agresiunea din Ucraina vecină, iar Moscova are, la rându-i, la dispoziție propriile pârghii de presiune. Cea mai la îndemână: gazele.

    Care sunt posibilele efecte economice pentru România în cazul unor disfuncționalități în alimentarea cu gaze la nivel european, pe fondul conflictului din Ucraina? Analistul financiar Dragoș Cabat: Efectele economice vor fi unele importante, pentru că se va pune presiune, în primul rând, pe creşterea preţului gazelor, dar şi pentru petrol şi alte materii prime pe care le produce Rusia şi pe care le produce şi Ucraina, iar acest lucru va duce la creşterea preţurilor în Uniunea Europeană. Şi va mai duce şi la o scădere a creşterii economice în Uniunea Europeană. De ce ne interesează pe noi asta, ca români? Pentru că partenerii noştri comerciali cei mai importanţi sunt din Uniunea Europeană şi sunt în special Germania, Franţa, Italia, Spania, aceste ţări care vor fi afectate, unele foarte tare, altele mai puţin, de lipsa gazelor din Rusia şi de o creştere economică, în consecinţă, mai mica. Pentru că gazele nu sunt folosite doar la încălzirea polulaţiei, sunt folosite şi de către companiile manufacturiere şi atunci, dacă producţia şi cererea de subcomponente dinspre România va scădea, impactul va fi și asupra companiilor româneşti. Şi celelalt impact puternic pe care îl simţim deja cu toţii este dat de inflaţie, de creşterea preţurilor, care are o componentă în această perioadă din creşterea preţului la gaze şi la petrol rusesc.

    La impactul războiului din Ucraina asupra economiei românești s-a referit, la Radio România, și profesorul universitar de Științe Economice, Mircea Coșea. Întotdeauna un război are efecte colaterale, deci, din punctul meu de vedere, şi am spus-o încă de la începutul acestei invazii, România este deja o victimă colaterală, spune profesorul Coșea: Sigur că unii spun: nu e aşa grav, pentru că noi nu importăm grâu, avem grâul nostru, importăm puţin gaz. Da, dar nu acestea sunt problemele importante. Important e că România a intrat într-o zonă care, din punct de vedere economic, se numeşte zonă de aşteptare.

    Adică noi suntem la graniţa unui conflict foarte serios, impredictibil, nu ştim ce se va întâmpla. Această zonă economică devine în aşteptare pentru investiţiile străine. Apetitul pentru a investi în România nu dispare, dar se reduce, pentru că investitorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă, să vadă cât de mare este riscul. Alt efect pe care îl consider a fi negativ este faptul că noi suntem o economie mică şi o economie care are o vulnerabilitate extremă din punctul meu de vedere: mâncarea pe care o mâncăm noi este 70% din import. Asta înseamnă că această urcare a preţurilor alimentare pe plan global va veni prin contagiune, prin import, şi în România. Suntem într-o economie globală, deci, oriunde se întâmplă ceva este resimţit cu o anumită pondere şi în altă parte.

    În același timp, toate aceste reduceri de export pe care le vor face Rusia sau Ucraina ar trebui să fie compensate cumva, va trebui regândită într-o manieră rapidă însăşi structura producţiei agricole a Uniunii Europene, mai spune profesorul Mircea Coșea: Deja la Bruxelles se discută cum am putea să rezolvăm criza cerealelor prin redimensionarea producţiei de cereale în Europa. Pentru că Europa a cam renunţat în ţările dezvoltate la producţia de cereale, introducând producţii mai bine cotate pe piaţă decât cerealele simple, cum ar fi grâul, ovăzul sau celelalte. Sigur că trebuie să discutăm şi de oportunităţi. În orice criză există şi oportunităţi. În momentul de faţă noi avem excedent de grâu. Trebuie să fie luată o decizie politică, dacă exportăm sau dacă stocăm. Pentru că sigur că acest excendent, dacă ar fi acum, în momentul ăsta, exportat am câştiga foarte bine, dar nu ştim ce se întâmplă în viitor, mai ales că deocamdată – şi cred că nu mai putem să revenim asupra acestei decizii sau analize pe care au făcut-o specialiştii – deocamdată, anul 2022 nu e un an agricol bun.

    Ceea ce se știe cu certitudine este că situația din Ucraina a determinat autoritățile de la București să caute soluții pentru a reduce sau chiar a elimina importurile de gaze din Rusia situate, din fericire, la un nivel destul de mic. Reluarea producției de electricitate cu ajutorul cărbunelui, accelerarea demersului pentru extragerea gazelor din Marea Neagră sau găsirea unei variante prin care gazul lichefiat din Marea Mediterană să ajungă și în România ar putea rezolva această problemă.


  • Coordonare politică în Sud-Estul Europei

    Coordonare politică în Sud-Estul Europei

    Organizată la doar câteva zile după summitul extraordinar
    NATO de la Bruxelles, de săptămâna trecută, reuniunea de luni, de la Sofia, a
    şefilor de guvern ai statelor aliate din Europa de sud-est a fost centrată pe
    situația generată de războiul din Ucraina.


    Premierii României, Bulgariei, Macedoniei de Nord și
    Muntenegrului au analizat modul în care invazia rusă va afecta securitatea
    regională pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi modalitatea de consolidare
    a coordonării şi cooperării în Europa de sud-est.

    Alegerea făcută de Moscova
    de a declanşa războiul împotriva Ucrainei a afectat grav climatul de securitate
    în regiunile Mării Negre şi sud-estul Europei    , a apreciat primul-ministru al
    Românei, Nicolae Ciucă.

    Avem nevoie de o apărare mai puternică, pentru o
    descurajare mai eficientă, dar şi de o rezilienţă sporită a societăţii şi
    infrastructurii, pentru o mai bună securitate. Am luat act de atitudinea şi
    influenţa rusă malignă în regiune. Am hotărât să îi facem faţă sporind gradul
    de rezilienţă. Aceasta înseamnă să reducem dependenţa energetică de Rusia, să
    combatem falsele narative ruseşti, să creştem protecţia cibernetică şi să
    intensificăm schimburile comerciale între noi    , a menționat premierul.

    Considerăm că Rusia este principala
    ameninţare pentru securitatea zonei noastre şi de aceea trebuie să cooperăm
    eficient atât din punct de vedere al infrastructurii, cât şi în consolidarea
    apărării cibernetice. Am decis să creştem influenţa noastră în zonă, să reducem
    dependenţa energetică de Rusia şi să creştem independenţa noastră energetică.


    S-a
    mai discutat despre trupele care vor contribui la înfiinţarea pe teritoriul
    românesc şi bulgar a două grupuri de luptă ale NATO, aşa cum s-a hotărât la
    recentul summit al Alianţei, dar și despre asigurarea securității alimentare a
    regiunii, în condițiile în care Rusia și Ucraina sunt mari producătoare și
    exportatoare de cereale.

    Cei patru premieri au stabilit o întâlnire a
    miniştrilor agriculturii din ţările lor pentru a găsi politici comune de
    cooperare. În același timp, premierul Nicolae Ciucă a mulţumit Guvernului de la
    Sofia pentru angajamentul de a finaliza interconectorul Bulgaria – Grecia,
    subliniind importanţa asigurării resurselor de gaze naturale, necesare inclusiv
    pentru obţinerea îngrăşămintelor chimice:

    Am primit garanţii că toate aceste lucrări se vor finaliza vara
    aceasta, în luna iunie, şi ulterior va urma procesul de teste, astfel încât în
    toamna acestui an să putem să beneficiem de tranzitul de gaz lichefiat care
    poate fi alimentat în portul Alexandroupolis, din Grecia.


    La Sofia,
    premierul Nicolae Ciucă a mai
    amintit că România, Bulgaria, Muntenegru şi Macedonia de Nord deţin o bogată
    tradiţie de cooperare regională, pe care, a dat el asigurări, o vor folosi şi
    de data aceasta pentru a da un răspuns solid problemelor de securitate care au
    apărut în zonă.


  • Noi estimări privind inflaţia

    Noi estimări privind inflaţia

    Radiografia perioadei arată o Românie în care inflația, care mătură, de altfel întrega lume, diminuează tot mai mult veniturile românilor. Cu aceeași bani pot fi cumpărate de la zi la zi tot mai puține produse, iar estimările specialiștilor sunt că urmează o perioadă economică și mai dificilă. Cum se poziţionează inflaţia din România în contextul global? Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi a ajuns la 8,5. Este o creştere relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Ţările baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11% şi 14%, Polonia şi Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. România este, alături de Ungaria și Belgia, la mijlocul clasamentului ţărilor din UE. Aceasta, în condiţiile în care, anul trecut, România era ţara cu inflaţia cea mai ridicată din UE, arăta, recent, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, într-un articol postat pe blogul OpiniiBNR.ro. Prognoza Băncii Centrale de la București este că rata inflației va depăși, însă, estimarea anterioară – oricum mare, de 11% la jumătatea anului – cauzele fiind legate de majorările prețurilor la combustibili, energie și cereale, un cost pe care îl plătim ca urmare a războiului din Ucraina, a explicat la Radio România, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR

    Pe de o parte, vedem în spaţiul public că se anunţă măsuri privind compensarea şi plafonarea preţurilor la energie şi preţurile energetice au un impact major în rata inflaţiei. Prelungirea măsurilor de compensare şi plafonare ar coborî prognoza privind inflaţia, însă tot după publicarea prognozei a apărut şi conflictul din Ucraina, conflict de pe urma căruia vedem preţuri la petrol mai mari, preţuri la gaze mai mari, vedem potenţiale probleme în lanţurile de producţie. Foarte important pentru inflaţia de bază, vedem preţuri la cereale mai mari. Noi trebuie să ne refacem calculele în acest moment. Vedem mai degrabă o mică încetinire în activitatea economică, dar rata de creştere rămâne pozitivă, şi o anumită presiune în sus, dacă ar fi să ne uităm la rata inflaţiei.

    Banca Centrală luptă cu inflaţia, dar şi cu agitaţia, cu panica din această perioadă plină de incertitudini, mai spune Cristian Popa, care adaugă că BNR controlează situația, care nu este una tocmai uşoară. În ceea ce priveşte dobânzile reprezentantul Băncii Naţionale a României subliniază faptul că în acest moment dobânda cheie este la nivelul de dinainte de pandemie. Este de aşteptat, însă, ca Banca Centrală să majoreze din nou dobânda de referinţă în încercarea de a ţine lucrurile sub control. Pe de altă parte, creşterea economică a României, estimată pentru acest an, este situată între 2% şi 2,5%, faţă de 4%, înainte de începerea conflictului din Ucraina.


  • Expoziţia “Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului”

    Expoziţia “Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului”

    Galeria neconvențională Celula de Artă și Carol 53, din Bucureşti, găzduiesc expoziția caritabilă Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului / Bombs and Humans. United Artists against War”, în care peste 70 de artiști români și ucraineni militează pentru pace, iau atitudine împotriva războiului din Ucraina, împotriva tuturor armelor de ucidere și a orgoliului firii omenești care naște războaie.



    Expoziţia


    Daniel Loagăr este artist vizual, organizator de eveniment şi sufletul «Celulei de Artă». Artistul ne-a dat amănunte despre expoziţia «Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului».






    “Situațiile de criză generează reacții de criză, cu sufletul la gură. Artiștii, asemeni unui turnesol, reacționează la lume, revelează tarele societății, privesc direct în ochi mediul, locul și schimbările din societate, nedreptatea, nimicirea”, spune co-organizatoarea expoziției, artista vizuală Raluca Ilaria Demetrescu:




  • Klaus Iohannis, întâlnire cu şeful Guvernului spaniol, Pedro Sánchez

    Klaus Iohannis, întâlnire cu şeful Guvernului spaniol, Pedro Sánchez

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a discutat, astăzi, la București, cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez, despre criza refugiaților, impactul crizei din Ucraina, în special din punct de vedere energetic, și despre implicațiile privind securitatea din regiune.

    România şi Spania au opinii convergente cu privire la importanţa pe care o acordăm dezvoltării infrastructurii de transport energetic, asigurării interconectărilor între statele membre, creşterii producţiei şi a capacităţilor de stocare – a declarat șeful statului.

    La rândul său, premierul spaniol a precizat că efectele economice ale războiului sunt majore.

    Toți condamnăm această invazie – a spus Pedro Sanchez, care a adăugat că pachetul de sancțiuni pentru Rusia va continuă să crească.

    Europa este mai unită, după invazia Rusiei în Ucraina – a mai punctat premierul spaniol.

    El face, în aceste zile, un adevărat tur de forţă în țări ale Europei, unde se întâlnește cu omologii săi pentru a discuta despre preţul energiei.

    La București, președintele României îl primește, astăzi, și pe omologul său estonian, Alar Karis.

  • Românii de lângă noi 16.03.2022

    Românii de lângă noi 16.03.2022

    Ucraina, după 21 de zile de război. Participă: prof. univ. doctor habilitat în științe istorice Anatol Petrencu, director al Institutului de Istorie Socială ProMemoria” de la Chișinău, președinte al Asociației Istoricilor din Repubica Moldova:



  • Trecerea sovieticilor prin România

    Trecerea sovieticilor prin România

    România
    a intrat în cel de-al doilea război mondial în iunie 1941, alături de Germania,
    pentru a recupera teritoriile anexate de URSS cu un an înainte. După mai mult
    de 3 ani de lupte, pe 23 august 1944, România ieșea din alianța cu Germania și
    se alătura coaliției Națiunilor Unite. Contactul imediat cu armata sovietică a
    fost însă brutal și a lăsat puternice emoții asupra societății românești. Începând
    de la micile șicane și până la omucideri, sovieticii s-au dedat la toate
    infracțiunile: furturi, distrugeri, răpiri, violuri și asasinate. Numeroase
    mărturii orale și documente scrise atestă violențele comise de ei începând cu
    jumătatea anilor 1940. Iar Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română
    deține multe mărturii despre abuzurile săvârșite atunci de ocupantul sovietic.


    În 1944, scriitorul
    Dan Lucinescu era tânăr ofițer și în 2000 își aducea aminte de cum a fost
    batjocorit de un subofițer sovietic în centrul Bucureștiului.

    La un moment dat m-am întâlnit
    cu un rus care mi-a pus pistolul în piept. După ce i-am spus că nu înțelegeam
    ce voia, am dedus după gesturile lui că îmi reproșa că nu îl salutasem. I-am
    spus că eram elev-ofițer și el era subofițer, deci el trebuia să mă salute pe
    mine. Mi-a spus să trec înapoi, sub amenințarea armei, și în pas de defilare
    să-l salut. Mi-am spus că trebuie să-l las pe nebun în pace, m-am dat trei pași
    în spate și l-am salutat. Îi era așa de simplu să descarce pistolul ăla în mine.


    Șicana
    la care a fost supus Lucinescu era însă o nimica toată față de ce a văzut cu
    ochii săi la câteva zile după aceea, tot în centrul Bucureștiului.

    Trecea o fată pe stradă, era
    elevă de liceu, cam adolescentă. În jur, erau camioane de ruși. Și la un moment
    dat am văzut cum o smul și o trag în mijlocul lor, cu servieta ei de școală cu
    tot, și ea a început să țipe ca din gură de șarpe. Au plecat cu ea, eu am rămas
    pe loc, bineînțeles că nimeni n-a intervenit. Erau înarmați până în dinți.


    Colonelul
    Gheorghe Lăcătușu a luptat în armata română alături de sovietici împotriva
    germanilor. În 2002 își aducea aminte de cum se purtau sovieticii cu tot ce le
    cădea în mână.

    Sovieticii
    dispuneau de tot, trenuri, mijloace de transport confiscate de la populaţie,
    confiscate de la armata germană, confiscate de la noi, armata română. Dacă nu
    aveai aşa-zisele aprobări, până şi caii dacă nu erau cu serie pe copită, până
    şi ăștia ne erau luaţi de ruşi. Ni se spunea că erau luaţi de la nemţi. Era
    pradă de război şi noi n-aveam dreptul la ea.


    Colonelul de
    jandarmi Ion Banu povestea în 1995 cum un militar sovietic i-a luat ceasul, pe
    o stradă în aproierea sediului de azi al Radio România. Tot acolo se vedea pe
    trotuar cadavrul unui militar român executat de sovietici.

    Când s-au întors din Germania erau atât de ridicoli! Toţi
    aveau câte două-trei ceasuri la mână. Ba am văzut, fără să exagerez, un rus cu
    un ceas de masă atârnat de gât! Eram la o tutungerie, doream să iau un plic ca
    să scriu părinților. Aveam un ceas foarte frumos pe care îl primisem cadou.
    Când am întins mâna, un rus, că trecea o coloană de cazaci cu nişte cai
    extraordinari de grei şi solizi, vine lângă mine. Mi-a văzut ceasul şi mi-a
    spus să i-l dau, davai, davai! Băi frate, aveam şi eu pistol. Îi
    zic: Este al meu! Dar el se repede şi mi-l smulge. Avea un pistol
    mitralieră, i l-am dat și am rămas fără ceas. Nu
    stăteau la tocmeală, te împuşcau imediat. Am văzut atâtea! Am văzut pe strada
    Cobălcescu, mă doare când îmi amintesc, un colonel român împuşcat şi cu soţia
    lângă el. Zăcea pe trotuar împuşcat de ruşi. Se dădeau la tot felul de acte din
    astea: luau femeia de lângă om, ca sălbaticii. O luau, o batjocoreau şi pe el
    îl împuşcau.


    Învățătorul
    Vasile Gotea din Șieuț, Bistrița-Năsăud, a fost ofițer în armata română. În
    anul 2000 mărturisea cum era pe punctul de a fi împușcat de sovietici de trei
    ori.

    Atunci era să mă
    împuşte de trei ori. Veneau trupe din ăstea dezorganizate, după ce trecuseră
    prima linie, şi umblau prin sate. Au găsit aici, mai sus de casa mea, într-o
    şură, nişte vin. Erau de fapt nişte struguri astupaţi. Şi au cerut vin, să le
    dau eu vin. Le-a răspuns că nu aveam de
    unde să le dau. Şi ei au vrut să mă împuşte. Altă dată m-au dus în dosul şcolii,
    mi-au pus revolverul în piept, mi-au făcut semn să ridic mâinile: m-au
    buzunărit, mi-au luat ceasul și tot ce-au găsit. Altă dată, un cetăţean trecea
    cu carul de la câmp cu boi şi în car s-au urcat 16 rusoaice. În centrul satului
    m-am opus să le ducă unde voiau. Şi atunci, toate rusoaicele au îndreptat
    armele spre mine, gata să mă împuşte. Dacă făceam o mişcare eram mort. Am tăcut
    şi am lăsat să se ducă carul cu ele.


    Întâlnirea
    sovieticilor cu România a fost violentă care a lăsat amintiri dureroase și
    resentimente. Care cel puțin din istorie nu se vor șterge.

  • Sfaturi utile în contextul războiului din Ucraina

    Sfaturi utile în contextul războiului din Ucraina

    Fluxul mare de călători
    din această perioadă, influențat în mod masiv de războiul din Ucraina, a produs
    cozi foarte mari la casele de bilete din gările româneşti. Pentru evitarea
    aglomeraţiei, operatorul naţional feroviar CFR Călători îi sfătuieşte pe pasageri să-și
    cumpere bilete online, de pe site-ul cfrcalatori.ro, din aplicația «CFR
    Călători mersul trenurilor» sau direct pe telefonul mobil. Aplicația este
    disponibilă în Google App, App Store și Huawei App Gallery. De asemenea, o altă modalitate de a evita cozile de la ghișee este
    cumpărarea biletelor de tren de la automatele de bilete din gări. În acelaşi
    sens, pentru a optimiza activitatea şi timpul de aşteptare, CFR Călători a
    deschis în Gara de Nord din Bucureşti o casă de bilete prioritară pentru
    refugiaţii din Ucraina.


    Tot în contextul
    războiului din Ucraina, traficul de pasageri de pe principalul aeroport al
    României Aeroportul Internaţional «Henri Coandă» Otopeni a înregistrat o
    creștere de 40-50% față de cel planificat. În anumite momente ale zilei apar
    aglomerări pe fluxurile de plecări și sosiri. În aceste condiţii, reprezentanţii
    Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti avertizează că, pentru asigurarea
    condiţiilor pentru ca toţi pasagerii care urmează să călătorească să se îmbarce
    la timp şi în siguranţă, aceştia trebuie să se prezinte cu suficient avans la
    aeroport, respectiv cu 2,5 – 3 ore înainte de ora decolării. Reprezentanții
    companiei precizează că s-au luat măsuri suplimentare a activității, dar că,
    totuși, se mai produc aglomerări. Aceștia fac apel la calm și înțelegere în această
    situație specială, generată de războiul din Ucraina.


    Pe de altă parte, Inspectoratul
    General al Poliţiei de Frontieră din România a suplimentat personalul care îşi
    desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie şi a anunţat că se
    lucrează la capacitatea maximă a punctelor de trecere a frontierei. De
    asemenea, au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au
    suplimentat turele şi s-a întărit cooperarea cu celelalte instituţii cu
    atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii,
    precum şi de adoptare în comun, când este necesar, a măsurilor pentru gestionarea
    cazurilor apărute. De comun acord cu autorităţile ungare, la Nădlac II, în
    vestul României, s-au creat 3 artere, din cele 6 de pe sensul de ieşire, doar
    pentru cetăţenii ucraineni, în contextul fluxului foarte mare de refugiaţi din
    calea războiului.


  • Pauza Mare 09.03.2022

    Pauza Mare 09.03.2022

    Curtea Veche Publishing, una dintre cele mai mari edituri din România, alături de Asociaţia Curtea Veche, se alătură eforturilor de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina. Profiturile din vânzarea cărţilor scrise de autori ruşi disidenţi, cât şi toate donaţiile către Asociaţia Curtea Veche în luna martie vor merge în totalitate către ONG-uri care transportă ajutoare la graniţă sau în zona de conflict.



    În contextul evenimentelor recente din Ucraina, Astra Film lansează programul special Acțiune prin non-ficțiune pentru Ucraina”. Publicul din toată țara va avea acces la filme documentare care prezintă povești reale din țara vecină atât de greu încercată de război. Documentarele vor putea fi vizionate pe platforma http://www.astrafilm.ro, iar un bilet costă 2 euro. Banii strânși în această campanie vor fi donați către cauze umanitare menite să vină în sprijinul poporului ucrainean.



  • Din nou despre flancul estic al NATO

    Din nou despre flancul estic al NATO

    Invazia Rusiei în Ucraina a repus cu acuitate în discuție întărirea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Neimplicarea militară declarată a NATO în ostilitățile sângeroase ce țin de zile bune capul de afiș al actualității mondiale nu înseamnă pasivitate. Dimpotrivă! Pretențiile pe care Moscova le-a emis în repetate rânduri – ca Ucraina să nu adere la Alianță, așa cum și-ar dori în calitate de stat suveran și independent, iar NATO să revină la arhitectura sa de dinainte de 1997 – au fost respinse răspicat. NATO i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească imediat invazia împotriva unei ţări paşnice, să îşi retragă necondiţionat toate forţele din Ucraina şi să înceapă un demers diplomatic sincer. Alianța nu va impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi nici nu va trimite trupe în această ţară, dar va continua să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a apăra fiecare milimetru din teritoriul aliat. Or, date fiind deciziile și amenințările omului forte de la Kremlin, NATO a decis să își întărească apărarea la sol, în aer şi pe mare, trimițând mai multe trupe pe flancul său estic, la care se adaugă avioane și nave militare puse în alertă maximă.

    Preşedintele Klaus Iohannis declară că, în acest moment, Bucureștiul nu pornește de la scenariul conform căruia conflictul din Ucraina vecină s-ar putea extinde, dar că România îşi sporeşte, în continuare, considerabil, cu sprijin aliat, capacitatea de descurajare și apărare în special în Marea Neagră. Klaus Iohannis: ʺEste foarte clar că avem un agresor – Rusia şi noi trebuie să facem tot ce trebuie pentru a ne proteja şi a asigura o defensivă pentru statele noastre. În acest sens, este de dorit şi este destul de probabil să vină forţe din NATO mai aproape de flancul estic.ʺ

    La Baza Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, a ajuns un contingent important din Franţa și Belgia,în cadrul Forţei de Reacţie rapidă a NATO. Acolo, sunt, totodată, militari din Statele Unite, Italia şi Germania și există planuri să vină forţe suplimentare. ʺCea mai puternică Alianţă politică militară din lume este aici, în România, întărind flancul estic, pentru a proteja şi apăra toţi Aliaţii şi fiecare centimetru din teritoriul NATO. Un atac asupra unuia dintre noi va fi privit ca un atac asupra tuturor. Angajamentul nostru faţă de articolul 5 din Tratatul de la Washington este de fier.ʺ – declară și premierul Nicolae Ciucă, general de armată în rezervă. Pe de altă parte, și baletul diplomatic, cu evidentă simbolistică de unitate aliată, continuă în România! După ce la București s-au aflat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ministrul francez al Apărării, dna Florence Parly, săptămâna aceasta a venit rândul șefei diplomației canadiane, Melanie Joly, și, în curând, a vicepreședintei Statelor Unite, Kamala Harris, pentru a dovedi, la fel cum Casa Albă spune că o va face şi în Polonia, forţa şi unitatea NATO, precum şi sprijinul american în faţa agresiunii Rusiei.