Radio România Internațional

Tag: reabilitare

  • Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Recent
    a început construcţia unui ambulatoriu de specialitate la spitalul din Ţăndarei,
    unitate care oferă servicii medicale atât locuitorilor oraşului cât şi celor
    din comunele apropiate.


    Investiţia
    se ridică la peste 10 milioane de lei şi presupune nu doar construcţia
    imobilului ci şi dotarea lui cu echipamentele medicale necesare.


    Autorităţile
    locale spun că aceasta este cea mai importantă investiţie din toată existenţa
    de 126 de ani a spitalului, singura instituţie medicală din judeţul Ialomiţa
    care funcţionează într-o clădire monument istoric.


    Termenul
    de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului viitor.


    Un
    alt proiect vizează reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului
    Spitalului Județean de Urgență Slobozia care din cauza pandemiei a fost relocat
    în incinta spitalului.




    Detalii
    aflăm de la Daniela Traian director de comunicare la Agenția pentru Dezvoltare
    Regională Sud- Muntenia- organism intermediar pentru Programul Operațional
    Regional 2014-2020:


    Reabilitarea
    ambulatoriului va avea ca efect reducerea numărului de pacienţi internaţi. De
    asemenea va scădea timpul necesar pentru diagnosticare și tratament.


    La sfârşitul lui iunie 2023 locuitorii judeţului Ialomiţa
    vor avea la dispoziţie un spațiu la standarde europene pentru a primi asistența
    medicală de care au nevoie.



    Valoarea
    totală a proiectului depaşeşte 17 milioane de lei.


    Valoarea eligibilă
    a proiectului este de peste 10 milioane 700 de mii de lei din care aproape 7
    milioane şi jumătate reprezintă bani din Fondul European de Dezvoltare
    Regională.



    La
    fel se întâmplă la Feteşti cu ambulatoriul Spitalului Municipal Anghel Saligny
    care a fost extins şi dotat printr-un proiect de peste 10 milioane 600 de mii
    de lei din fonduri europene.


    Lângă
    spital s-a ridicat un corp nou de clădire şi s-au achiziţionat echipamentele
    necesare. Deşi imobilul este gata încă nu a fost dat în folosinţă.


    Reprezentanţii
    administratiei publice locale estimează că de serviciile ambulatoriului vor
    beneficia aproximativ 100 de mii de persoane din localitate şi din zonele
    învecinate care vor avea acces la investigaţii şi tratament fără a mai fi
    nevoite să meargă la spitalele din Bucureşti sau Constanţa.






  • Staţiunea Borsec renaşte cu ajutorul fondurilor europene

    Staţiunea Borsec renaşte cu ajutorul fondurilor europene

    În a doua jumătate a secolului al XIX-lea stațiunea
    Borsec era supranumită Perla Carpaţilor
    și era considerată o staţiune luxoasă, foarte cunoscută pentru proprietăţile
    benefice ale apelor minerale de acolo. În perioada interbelică şi chiar în
    perioada comunistă, Borsecul a continuat să prospere.


    Însă,
    după evenimentele din Decembrie 1989 a început declinul. În principal în urma
    unor retocedări și privatizări dubioase care au dat naștere la numeroase
    procese. Lucrurile au continuat așa timp de două decenii și au culminat cu închiderea
    policlinicii şi a bazei de tratament, lucru care a atras după sine şi
    transformarea Borsecului din staţiune de interes naţional în staţiune de
    interes local.


    Lucrurile,
    însă, au intrat pe un făgaș pozitiv imediat după admiterea României în Uniunea
    Europeană, când la bugetul sărăcăcios al orașului-stațiune cu numai 2.600 de
    locuitori aveau să se adauge finanțări din bani europeni, câștigate în urma
    unor proiecte realizate de primăria locală.


    Mik
    József, primarul din Borsec își amintește că în anul 2008 când a fost ales
    pentru prima dată aproape tot Borsecul era ruină. Și vilele cândva cochete și
    luminoase și clădirile administrative și infrastructura.


    Atunci am decis atunci să căutăm fonduri
    și să reclădim orașul și stațiunea Borsec    , povestește edilul din Borsec, care
    se află în prezent la al patrulea mandat. Și
    încet-încet lucrurile au început să se schimbe. Multe clădiri, unele
    monument-istoric, au fost complet reabilitate, alei, parcuri, străzi toate au
    fost renovate cu fonduri europene. Ba, mai mult, primăria a devenit unul din
    principalii investitori în turism.


    A
    fost reconstruit centrul balnear, s-au realizat pârtii de schi și o pistă de bob
    de vară, astfel că s-au creat condiții ca Borsecul să redevină o stațiune a
    tuturor anotimpurilor.


    Și majoritatea acestor investiții au fost
    realizate prin programe cu finanțare europeană.


    Primarul
    Mik József: În
    perioada 2007-2013 am atras aproape 30 de milioane de lei, iar în perioada
    următoare 2014 – 2020 am luat peste 35 de milioane de lei și acum suntem la
    studii de fezabilitate ca să pregătim perioada care urmează și vrem să accesăm
    cât mai multe fonduri prin POR și PNRR.




    La această oră Primăria Borsec are zeci de
    proiecte pregătite pentru a fi depuse și a pentru obține finanțare. Proiectele
    vizează introducerea sistemului de alimentare cu gaze naturale, reabilitarea
    unor drumuri și a unor clădiri istorice, dar și construirea unui parc industrial,
    a unui incubator de afaceri, a unui centru de tineret, precum și construirea de
    noi parcuri și facilități pentru turiști.


    Încă
    este drum destul de lung pentru ca Borsecul să revină la gloria de altădată,
    dar trendul este unul evident pozitiv și prin accesarea de fonduri
    guvernamentale și europene și printr-o mai mare implicare a sectorului privat
    există toate șansele ca Borsecul să redevină cândva Perla Carpaților.






  • Reabilitarea, la Iaşi a primului muzeu literar al României

    Reabilitarea, la Iaşi a primului muzeu literar al României

    Fonduri europene pentru reabilitarea primului muzeu
    literar din România. Este vorba, evident, despre Casa lui Ion Creangă de la Iași. Anunțul privind semnarea
    contractului de finanțare a fost făcut recent. Informații avem, de la domnul
    Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Așadar, instituții de pe
    amble maluri ale Prutului, implicate într-o colaborare transfrontalieră care
    vizează Casa lui Creangă din dealul
    Țicău:




    S-a semnat contractul de achiziție publică
    pentru restaurarea și reabilitarea
    Ansamblui Muzeal Ion Creangă ce include, evident, și restaurarea
    Bojdeucii. Demersul face parte din proiectul european Călător pe meridiane
    culturale impelementat împreună cu Primăria orașului Fălești din Republica
    Moldova. Valoarea proiectului este de 2,7 milioane de lei și sunt convins că la
    finalul implementării acestui proiect numărul celor care vor trece pragul
    Bojdeucii va fi mult mai mare față de 2019, când am avut aproximativ
    aproximativ 50 de mii de vizitatori.





    Care este perioada de desfățurare a lucrărilor?




    Termenul de execuție și implementare este de 18 luni.
    Am avut discuții cu constructorul, o firmă din Iași, care a mai reabilitat
    obiective culturale ale județului și a făcut-o foarte bine, să câștigăm cât mai mult timp, astfel încât poveștile lui
    Creangă să fie redate într-un timp cât se poate de scurt celor care iubesc,
    evident, cultura noastră. În ceea ce privește proiectul, lucrările
    presupun atât restaurarea Bojdeucii cât
    și reabilitarea și modernizarea clădirii
    Muzeulu, Practic, când intrăm la Bojdeucă, clădirea din partea stângă;
    refacerea amfiteatrului și a accesului pietonal și reamenjarea spațiului
    verde din curtea Bojdeucii.





    Costel Alexe, președintele Consiliului Județan Iași. De
    adăugat că finanţarea pentru proiectul transfrontalier Călător pe Meridiane Culturale a fost
    obţinută prin Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova -
    proiecte HARD, Obiectivul Tematic 3 – Pentru promovarea culturii locale şi
    protejarea patrimoniului istoric.


    Dacă la Iași urmează rebilitarea întregului complex de la
    Bojdeuca lui Creangă, în stânga Prutului, în cadrul aceleaiași inițiative,
    administrația publică de la Făleşti sunt interesate de două obiective. Este vorba despre două obiective, restaurarea
    drumului istoric de acces din pavaj de granit Ştefan cel Mare şi de
    reabilitarea Muzeului de Istorie şi Etnografie Lazăr Dubinovschi.




  • Unităţi de învăţământ noi sau reabilitate în oraşul Ciacova, judeţul Timiş

    Unităţi de învăţământ noi sau reabilitate în oraşul Ciacova, judeţul Timiş

    Vechea grădiniță
    din orașul timișean Ciacova a fost demolată și, în locul ei, o nouă clădire se
    apropie de finalizare. Investiția se ridică la aproape 2,7 milioane de lei și
    va putea fi inaugurată înainte de Crăciun. Tot pe fonduri europene, pe axa 5.1,
    va fi refăcut și turnul de apărare, principala atracție turistică din
    localitate. Alte proiecte depuse de administrația locală pe Axele 3.1 și 3.3m (pentru
    educație) au obținut finanțare pentru reabilitarea școlii primare din satul
    Obad dar și pentru școala primară din cadrul Liceului Alexandru Mocioni din
    Ciacova ne spune primarul, Petru Filip:


    Avem Școala de la Obad, apoi, grădinița cu program normal
    și prelungit din Ciacova unde s-a demolat vechea grădiniță. Lucrările sunt în
    proporție de 90 la sută efectuate, cam într-o lună de zile se va da în
    funcțiune și aceastsă locație. Apoi avem Școala cu Clasele I – IV din cadrul
    Liceului Alexandru Mocioni. Clădirea veche a fost demolată și urmează să
    construim una nouă. Aici întâmpinăm mici probleme pentru că în proiect nu s-au
    prevăzut soluții de consolidare a clădirilor învecinate. În ce privește Turnul
    de Apărare (Cula Turcească), lucrările sunt atribuite, constructorul își face
    treaba, avem termen până la finele anului viitor să se execute această lucrare
    și cred că ea va fi executată.


    Alte
    două licitații pentru efectuarea lucrărilor de restaurare a unor obiective
    istorice din Ciacova se apropie de final și sunt șanse ca în 2023 să fie
    finalizate. Edilul Petru Filip:


    La ansamblul urban Piața Cetății, monument istoric, va fi
    reabilitată piața, se recondiționează și două statui, se vor introduce liniile
    de curent în subteran. Va fi pietonală, piața. Palatul Administrativ se
    renovează pentru că este o clădire în care din 2000 nu a mai funcționat nimic
    acolo, se face un centru cultural pentru tineret, va fi Muzeul mutat acolo,
    Biblioteca și vor fi săli de conferințe, de cinema. Pentru astea două, acum s-a
    încheiat licitația pentru constructori, suntem la ultimele faze de verificare,
    se pare câ până la urmă o să avem câștigători la amândouă, pentru că până acum
    s-au mai derulat 4 licitații și nu s-a declarat nici o ofertă câștigătoare
    pentru că au avut probleme. Știți că sunt condițiile foarte severe la fondurile
    europene și constructorii vin de multe ori nepregătiți pe partea asta de tot
    ceea ce se cere în caietul de sarcini.


    Valoarea totală a
    lucrărilor este de aproximativ 8 milioane de euro. Prin programul PNDL-3,
    Anghel Saligny, administrația locală din Ciacova a depus proiecte pentru
    reabilitarea infrastructurii rutiere și introducerea rețelei de gaz.




  • Reabilitarea zonei Mociur, a căminelor de locuinţe sociale din municipiul Reşiţa

    Reabilitarea zonei Mociur, a căminelor de locuinţe sociale din municipiul Reşiţa

    La sediul Agenţiei pentru Dezvoltare
    Regională Vest a fost semnat contractul pentru proiectul Reabilitarea și
    modernizarea fondului locativ existent – reabilitarea blocului Cămin nr. 2 de
    locuințe sociale și demolarea blocului Cămin nr. 1 de locuințe sociale, cartier
    Mociur, al cărui beneficiar este Primăria Municipiului Reșița. Dacă e să
    sintetizez într-un titlu: Faţa urâtă a Reşiţei, Zona Mociur, va avea o
    frumuseţe de 8,3 milioane de lei! Pe larg, ne spune despre ce este vorba, Ionuţ
    Suciu, purtător de cuvânt la ADR Vest.


    În cadrul proiectului, Căminul nr.2 va fi
    reabilitat, iar spațiul interior va fi recompartimentat, generând 50 de
    apartamente. Căminul nr.1 va fi demolat, iar zona va fi reamenajată, astfel
    încât să devină una de petrecere a timpului liber pentru localnici, cu spații
    verzi, parcare, piațetă, loc de joacă și alei. În total, vor fi reabilitați
    peste 2.600 mp de suprafață de clădire, iar spațiul exterior creat se va
    întinde pe o arie de peste 3.500 mp. Obiectivul general al proiectului este
    creșterea siguranței și nivelului calității vieții pentru populația din zona
    urbană marginalizată Mociur, din Municipiul Reșița, iar investiția totală este
    de aproape 8,3 milioane lei, dintre care 7,4 milioane, bani nerambursabili.
    Durata de implementare este de 26 luni.





    Proiectul este implementat prin Programul
    Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării
    economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban,
    Prioritatea de investiții 9.1 – Dezvoltare locală sub responsabilitatea
    comunității (DLRC)


    Mai trebuie precizat că peste 3.000.000 de
    lei, bani tot din fonduri europene, vor fi investiți pentru reabilitarea a trei
    străzi din cartierul Mociur, una dintre zonele marginalizate ale Reșiței pe
    care Primăria municipiului încearcă să le scoată din zona gri în care se află
    de peste 30 de ani. La aceste sume seadaugă contribuția
    proprie a Municipiului Reşiţa – peste 900 de mii de lei reprezentând cheltuieli
    neeligibile și cota de 2% din valoarea eligibilă a proiectului.


    Programul de regenerare și de incluziune a
    comunităților marginalizate constituie o prioritate pentru primărie, iar POR a
    venit în întâmpinarea noastră cu această sursă de finanțare pentru proiectele
    ce prevăd activități de regenerare a zonelor urbane marginalizate    , a precizat
    primarul Reşiţei, Ioan Popa.





  • Liceul Tehnologic Ion Barbu din municipiul Giurgiu va fi reabilitat și modernizat cu bani europeni

    Liceul Tehnologic Ion Barbu din municipiul Giurgiu va fi reabilitat și modernizat cu bani europeni

    Contractul de finanțare a fost semnat luna
    trecutã.     Proiectul este finanțat prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020, Axa prioritară 3- Sprijinirea tranziției către
    o economie cu emisii scăzute de carbon.


    Amănunte ne oferă Dana Traian de la Agenția
    de Dezvoltare Regională Muntenia Sud:

    Investiția
    se ridică la aproape 6 milioane şi jumătate de lei.     Cei mai mulți bani- 5 milioane 775 de mii de
    lei- provin din Fondul European de Dezvoltare Regională şi de la bugetul de
    stat.     Restul- aproximativ 716 mii de lei este
    contribuția primăriei Giurgiu.



    Proiectul are ca obiectiv creşterea
    performanței energetice a cladirii liceului Ion Barbu dar şi a scolii
    gimnaziale arondate, Savin Popescu.


    Deşi începuturile sale
    datează de prin secolul 19, liceul s-a inființat ca instituție de sine
    stătătoare in 1969, ca liceu economic, an în
    care s-a inaugurat şi clãdirea actualã.


    Practic se va reface învelişul
    clădirilor, se vor reabilita instalațiile de încălzire
    şi sistemele de ventilare şi climatizare, se vor instala sisteme alternative de
    producere a energiei şi se va moderniza instalația de iluminat.


    Un alt proiect cu finanțare europeană în
    care este implicat liceul Ion Barbu dar care depinde în
    mare măsură de evoluția pandemiei este Erasmus+.


    Este vorba despre o inițiativă care urmăreşte
    sa dezvolte abilitațile de comunicare, un parteneriat in domeniul educației
    școlare care uneşte cinci școli din România, Polonia, Spania, Finlanda și Turcia.


    Scopul principal este de a oferi elevilor
    posibilitatea de a-şi îmbunătăți abilitățile de comunicare în
    vederea creşterii oportunităților de
    angajare.


    Cum? Prin interacțiune directă cu colegii din
    UE, prin activități de grup şi prin schimbul de experiențe personale şi
    culturale.


    Vor fi implicați 250 de elevi, câte 50 din
    fiecare şcoală, cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani. La proiect participă, de asemenea, 40 de
    profesori.


    Proiectul se derulează pe parcursul a doi ani
    școlari.


    Cooperarea dintre cele cinci şcoli va contribui totodată
    la aprecierea valorilor naționale ale celuilalt și la promovarea patrimoniului
    cultural al Uniunii Europene.



  • Proiecte edilitare în municipiul Roman, judeţul Neamţ

    Proiecte edilitare în municipiul Roman, judeţul Neamţ

    Două contracte cu finanțare europeană au fost semnate
    recent. Acestea au legătură cu susținerea a două proiecte în municipiul Roman,
    județul Neamț. Este vorba despre Reabilitarea și modernizarea clădirilor cu
    destinație socială pentru populația cartierului urban defavorizat Zona
    Fabricii și Reabilitarea, modernizarea și echiparea Liceului Tehnologic
    Vasile Sav.



    Căutăm repere și justificări legate de demersurile
    administrației publice locale, avându-l ca interloctor pe domnul Leonard
    Achiriloaei, primarul urbei. Ce vă
    propuneți în cadrul acestora? Mai întâi, despre modernizarea clădirilor cu
    destinație socială.




    Este un proiect de
    reabilitare și modernizare atât a clădirilor cu destinație socială, dar care
    are și o componentă de reabilitare de străzi: strada Fabricii și de construire
    de acces spre aceste zone de locuit. Este un proiect important care are o
    valoare de 20,8 milioane de lei, o sumă care conține modernizare și
    configurarea a 112 spații locative în
    patru corpuri de clădire, fiecare din aceste spații locative va avea totul
    individualizat. E vorba de utilități
    pentru fiecare, tocmai pentru a putea gestiona și a crea un confort sporit
    celor care vor sta în aceste locuințe.

    Totodată, e vorba
    de o zonă stradală cu o lungime de 775
    de metri, iar căile de acces au 281 de metri.





    În ceea ce privește instituția de învățământ?




    La fel, o
    investiție importantă, care se referă la reabilitarea modernizarea și echiparea
    liceului tehnlogic Vasile Sav din Roman.
    Proiectul are o valoare totală de
    22,2 milioane de lei și care are două componente: o componentă care se
    referă la reabilitare și modernizare pentru corpul B al liceului, corpul C și
    sală de sport, iar totodată are și o parte de diverse echipamente IT, de
    sisteme informatice, de echipamente moderne și rețelistică, totodată și
    echipamentele didactice specifice, fiind un liceu de profil tehnic.





    Când vor fi finalizate aceste investiții?




    Aceste investiții
    au termenul limită de finalizare 31 decembrie 2023.


  • Reţea modernizată de apă şi canalizare la Drobeta Turnu Severin

    Reţea modernizată de apă şi canalizare la Drobeta Turnu Severin

    În luna august a fost semnat unul
    dintre cele mai mari contracte pe fonduri europene care vizează și înlocuirea
    conductei de aducțiune din fluviul Dunărea, care din anii 60 nu a mai fost
    reabilitată.





    În județul Mehedinti vor fi investite peste 50 de milioane de
    euro, fonduri europene, pentru reabilitarea rețelei de apă și canalizare.


    Din acestea, 20 de milioane revin municipiului Drobeta Turnu
    Severin. Despre importanța investiției și ce reprezintă ea pentru comunitatea
    locala ne vorbește dl primar Marius Screciu:




    Cei 20 de mioane de euro vor marge către 7 km reabilitare
    rețea apă potabilă, 1 km extindere rețea apă potabilă, avem 5844 de contoare
    noi cu citire la distanță, 5165 de contoare noi, 12 km reabilitare rețea
    canalizare ape uzate menajere, 5 km extindere rețea de canalizare, racorduri
    noi, stații de pompare, branșamente noi. În linii mari, această investiție,
    extrem de uitlă, aduce o îmbunătățire a confortului cetățenilor și a calității
    vieții acestora.


    Sunt investiții necesare atât municipiului Drobeta cât și
    județului Mehedinți, mai sunt prinse comunele Șimian, Breznița, Izvorul Bârzei,
    Jiana, plus alte localități.


    Urmează împărțirea pe loturi și apoi vor fi licitațiile, noi
    sperăm ca lucrurile să decurgă bine, să nu avem contestații și să ne apucăm cât
    mai repede de treabă.




    Odată demarate lucrările finalizarea acesora depinde de modul
    în care vor decurge licitațiile. Primarul Marius Screciu ne explică:




    Avem ca termen de încheiere finalul anului 2023, cu
    posibilitatea de prelungire până în 2024, noi sperăm să terminăm cât mai
    repede, totul depinde de momentul în care se vor termina licitațiile. Dacă nu
    vor fi contestații lucrurile vor merge fluent și cu siguranță ne vom încadra în
    termenul stabilit prin contractual de finanțare.




  • Proiecte cu finanțare europeană în comuna Bethausen, județul Timiș

    Proiecte cu finanțare europeană în comuna Bethausen, județul Timiș

    Drumurile ce aparțin de comuna Bethausen sunt în plină
    modernizare, 2 cămine culturale și o clădire nouă, pentru grădinița și școala
    primară din Bethausen, va fi inaugurată odată cu începerea anului școlar, iar
    drumurile agricole sunt în curs de asfaltare spune primarul comunei Bethausen,
    Ioan Lihoni:


    Acum
    se derulează execuția pe 1.2.5. pentru
    drumuri agricole. Lucrarea este începută, cam 60 la sută este făcută
    din ea, după care avem Căminul Cultural din Nevrincea, în proporție de 80 la
    sută executat, Căminul Cladova, în proporție de 85 la sută terminat. Reabilitările
    la cămine sunt tot pe fonduri europene: pentru Cladova și Nevrincea, pentru
    cele două, au fost 500 de mii de euro, drumurile agricole sunt de 1 milion de
    euro.


    Podul peste râul Glavița și drumul până în localitatea
    Leucușești este realizat în proporție de 60 la sută.


    Podul
    cu drumul la Leucușești e în jur de 500 de mii de euro, e executat în proporție
    de 60 la sută și suntem pregătiți cu toate documentațiile pentru asfaltarea de
    străzi unde avem și licitația dată. Bineînțeles avem documentația transmisă și
    lăsată la minister și pentru apă-canalizare Cliciova – Nevrincea. Sperăm că
    acum, când se dă drumul la proiecte, să primim finanțare.


    Vechea școală din Bethausen are o vechime de 200 de ani și
    era imposibil de reabilitat. Grădinița a fost ridicată și ea acum mulți ani pe
    un teren inundabil. Din această cauză, administrația locală a decis ridicarea
    unei construcții noi ce va putea fi inaugurată la începutul anului școlar.

    Primarul Ioan Lihoni: Pe
    PNDR 2 avem, în aceeași clădire, jumătate școală și jumătate grădiniță.
    Grădinița din satul Bethausen este în proporție de aproape 90 la sută terminată.
    Este pentru 100 de copii, poate și mai bine de 100. Avem o clădire foarte
    impunătoare, cu clase foarte mari și bineînțeles sperăm ca și natalitatea să fie
    în raport cu grădinița pe care am construit-o. E o clădire impozantă, are
    aproape 1.000 de metri pătrați. La grădiniță în jur de 100 și sperăm ca și la
    școală să fie tot în jur de 100 – 100 și ceva de copii penru I – IV. Și sperăm
    ca să tăiem panglica la toamna când intră copii, cred că o să ajungem să o dăm
    în funcție, da.


    Valoarea totală a clădirii în care vor funcționa grădinița și
    școala primară este de aproximativ 400 de mii de euro.


  • Reabilitarea Casei de cultură din municipiul Luduș, județul Mureș

    Reabilitarea Casei de cultură din municipiul Luduș, județul Mureș

    Casa de Cultură din Luduș se află într-o stare precară și nu oferă
    condiții adecvate desfășurării manifestărilor culturale, nemaifiind modernizată
    după Revoluția din 1989.


    Edilii locali au decis să
    reabiliteze acest edificiu și au întocmit în acest sens un proiect cu finanțare
    europeană, care a fost aprobat în primăvara acestui an.


    Astfel,
    Primăriei Luduș i-au fost acordate peste 7,6 milioane de lei prin Programul
    Operațional Regional 2014-2020.


    Banii
    vor fi folosiți atât pentru reamenajare, cât și pentru construirea unor spații
    noi, spune Ioan Cristian Moldovan, primarul orașului:




    Se va reabilita complet Casa de Cultură și se va dota
    complet și vom avea spații de extindere atât pe verticală cât și pe orizontală.
    Se va construi o sală de conferințe cu capacitate de 100 de locuri și o
    bibliotecă, peste Casa de Cultură, unde va funcționa Biblioteca Orășenească
    Luduș.




    Casa de Cultură din Luduș
    poartă numele lui Pompeiu Hărășteanu, celebrul bas al Operei Române din
    București și fost prim solist al Operei din Bonn.


    Celebrul artist, care
    de-a lungul timpului a evoluat în peste 8.000 de spectacole de operă atât în
    țară cât și în străinătate, este legat de Luduș prin faptul că aici și-a
    petrecut copilăria, Ludușul fiind orașul de baștină al părinților și bunicilor
    săi.


    Reabilitarea
    edificiului este prevăzută să se încheie până la 31 decembrie 2023, iar
    conducerea orașului speră ca această investiție să contribuie la dezvoltarea
    culturii locale, odată cu revenirea la normalitate după pandemie.


    În
    opinia primarului Cristian Moldovan, cultura nu include numai arte și
    literatură, ci și modul de viață al comunității locale, motiv pentru care
    edilii doresc să le ofere ludușenilor o scenă pentru exprimarea crezului
    artistic și tradițiilor locale.






  • Proiecte edilitare în orașul Abrud, județul Alba

    Proiecte edilitare în orașul Abrud, județul Alba

    Săptămâna
    trecută, un proiect în valoare totală de aproape 5 milioane euro, destinat
    orașului Abrud, a fost semnat și prezentat public la sediul Agenției pentru
    Dezvoltare Regională CENTRU din Alba Iulia.


    Este
    vorba despre realizarea unui centru recreativ în clădirea fostei Biserici
    Unitariene și reabilitarea infrastructurii urbane din zona centrului istoric a
    orașului.


    Pentru realizarea unui centru
    recreativ în clădirea fostei Biserici Unitariene se vor realiza lucrări de
    consolidare, conservare și restaurare.


    Complementar, proiectul propune
    componenta de reabilitarea infrastructurii urbane pe o suprafață de peste 8400
    mp. Se vor realiza lucrări și amenajări specifice care vor reîntregi imaginea
    centrului istoric și vor oferi locuitorilor orașului Abrud spații publice de
    calitate care să pună în valoare patrimoniul local, după cum remarcă
    președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel:




    Eu sunt convins că aceste
    investiții, ca urmare a semnării acestui proiect, vor da o nouă față centrului
    orașului Abrud. Începe să pună în valoare arhitectura locală tradițională, iar
    această biserică monument va scoate în evidență lucrurile deosebit de frumoase
    pe care le avem în Abrud, dar și un lucru foarte important pentru noi, un
    simbol al multiculturalismului în această zonă a munților Apuseni, la moți,
    pentru cei care poate nu știu, în Abrud, în zona aceasta minieră au conviețuit
    diverse naționalități.




    Merită
    meționat că Abrudul este unul dintre micile orașe ale Regiunii Centru, situat
    în inima Țării Moților din munții Apuseni, unde bugetul total al proiectelor
    europene depășește de peste 4 ori bugetul local.


    Primarul
    din Abrud, Cristian Albu: În orașul Abrud este al patrulea
    proiect care se derulează prin programul Regio 2014-2020 și suma totală atrasă
    de către localitatea noastră este undeva la aproape 10 milioane de euro. Sunt
    sume importante pentru localitate pentru că bugetul localității este mic și
    doar așa ne putem descurca.




    Prin
    proiectul semnat săptămâna trecută s-a obținut o finanțare de 4,9 milioane
    euro, din care fondurile nerambursabile sunt în valoare de peste 4,73 milioane
    euro.


    Edilii din Abrud au estimat că mai mult de 20.000
    persoane vor beneficia anual de această investiție, începând cu luna decembrie
    2023, când lucrările vor fi încheiate.




  • Proiecte edilitare în orașul – stațiune Borsec

    Proiecte edilitare în orașul – stațiune Borsec

    Primăria
    oraşului Borsec, judeţul Harghita, a anunțat că a accesat un proiect european
    de aproximativ 31 milioane de lei.     Proiectul
    este finanţat prin Axa Prioritară 13 a Programului Operaţional Regional REGIO
    2014-2020.



    Edilii
    locali spun că este cel mai important proiect finanțat din fonduri europene din
    ultimii 15 ani și că va contribui la îmbunătățirea calității vieții atât a
    localnicilor, cât și a turiștilor care vizitează orașul-stațiune.


    Cererea de finanțare contractată
    pentru orașul Borsec are ca obiective dezvoltarea serviciilor sociale prin
    construirea de locuințe sociale, dezvoltarea serviciilor culturale, precum și
    protejarea unui element reprezentativ din patrimoniul cultural construit al
    stațiunii Borsec, prin realizare unui centru cultural.


    În
    plus se vor moderniza peste 4 km străzi urbane și se vor reabilita peste 14 mii
    de mp de spații verzi și urbane în centrul civic, spații care vor cuprinde și
    parcări și terenuri de sport.


    Un alt obiectiv important îl reprezintă
    reabilitarea liceului industrial din localitate.


    Ne
    spune mai multe primarul orașului Borsec, Mik Jozsef: Cel mai
    important obiectiv e reabilitarea școlii din localitate, adică reabilitare
    exterioară și interioară a clădirii școlii, a sălii de sport anexate și a
    curții. Va fi reabilitată și casa de cultură din centrul stațiunii și vor fi
    demolate 3 vile vechi care funcționează, în momentul de față, ca locuințe
    sociale și se vor construi 2 clădiri noi, una cu 12 apartamente și alta cu 8
    apartamente, în total se vor construi 20 de apartamente sociale.





    Reabilitarea
    Liceului Tehnologic Zimmenthausen va începe în această vară, iar lucrările
    cuprinse în proiect vor fi finalizate în decembrie 2023.


    Edilii din Borsec estimează că mai mult de 5.000 de oameni,
    dintre care jumătate sunt turiști, vor beneficia în mod direct de aceste
    investiții.




  • Culture Green – centre culturale transfrontaliere pe malul Dunării

    Culture Green – centre culturale transfrontaliere pe malul Dunării

    Proiectul Culture
    Green este realizat în cadrul progmaului INTERREG V A România- Bulgaria și are
    ca parteneri municipiul Piatra Olt și
    Casa de Cultură Populară Razvite 1869 din Vratsa.


    Două clădiri
    emblematice pentru cele două orașe vor fi reabilitate, modernizate și redate
    vieții culturale. Liana Tătătanu, manager de proiect ne prezintă obiectivele și
    acțiunile ce urmează a fi derulate.




    Trebuie să spunem
    că în Piatra Olt există și o formație de dansuri populare, care este foarte
    cunoscută pentru că a participat la numeroase festivaluri și concursuri
    internaționale, evident că atunci când această clădire va fi reabilitată își va
    desfășura activitatea tot aici.


    Odată cu modernizarea
    acestei clădiri va exista și o sală de spectacole, muzeul va fi mult mai
    generos pentru că are foarte multe exponate și biblioteca va fi și ea
    modernizată.


    Practic
    obiectivul principal al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea infrastructurii
    serviciilor culturale în orașul Piatra Olt și ridicarea acestor servcii la
    standarde europene.


    Partenerii
    bulgari și-au modernizat sala de spectacole,
    au numeroase ansambluri simfonice, de dansuri, de muzică, și aveau
    nevoie să modernizeze Casa de cultură pentru este o clădire foarte frumoasă,
    dar foarte veche.


    Valoarea
    întregului proiect este de 1.478.000 Euro, din care partea română beneficiază
    de 833.000 Euro.


    Pe lângă
    modernizarea celor două clădiri, importante pentru orașele Piatra Olt și Vratsa,
    se organizează workshop-uri și festivaluri pentru a-și arăta unii altora, dar
    și invitaților din străinătate, obiceiuri și tradiții de pe cele două maluri
    ale Dunării.


    Vor fi create și
    niște rute culturale care vor fi propuse agențiilor de turism, pentru cine
    dorește să cunoască mai bine obiectivele culturale din regiunea Vratsa-
    Bulgaria și județul Olt- România.


  • Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public din Câmpina, judeţul Prahova

    Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public din Câmpina, judeţul Prahova

    Ministerul Dezvoltării a semnat recent contracte de peste 100 de
    milioane de lei pentru investiții în transport public, iluminat stradal,
    educație, cultură și promovarea micilor intreprinzãtori.


    Localitatea Câmpina este unul dintre beneficiari. Ultimul contract vizeaza reabilitarea temică a unui imobil cu destinație rezidențială.


    Detalii aflăm de la Dana Traian director-
    adjunct dezvoltare și comunicare la ADR Sud- Muntenia:


    Agenția pentru
    Dezvoltare Regională Sud- Muntenia a semnat recent- pe 7 mai- contractul de
    finanțare pentru un proiect de Creștere a eficienței energetice în clădirile
    rezidențiale din Câmpina- Prahova.


    Practic este vorba
    despre izolarea termică a unui bloc cu 63 de apartamente.


    Obiectivul este de a
    îmbunătăți calitatea vieții urbane și a mediului prin scãderea consumului de
    energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã.


    Investiția se ridicã
    la peste 3 milioane 770 de mii de lei din care 1,78 de milioane- bani
    nerambursabili din Fondul European de Dezvoltare Regională, plus 1,67 milioane
    de lei- contribuția Primăriei Câmpina și alți 315 mii de lei de la bugetul
    național.


    Proiectul trebuie
    implementat pânã la 30 noiembrie anul viitor.


    Peste 7 milioane 600 de mii de lei va investi
    municipiul din judeţul Prahova pentru îmbunãtãțirea iluminatului stradal:


    Un alt proiect al
    administrației publice locale din Câmpina, căruia ADR Sud- Muntenia i-a dat
    undă verde de curand, în luna aprilie, se referă la reabilitarea și
    modernizarea iluminatului public din localitate.


    Concret vorbim despre
    extinderea și reîntregirea a peste 28 de kilometri de sistem de iluminat public
    și instalarea a 64 de surse de energie regenerabilă.


    Proiectul trebuie să fie gata până la sfârșitul lunii februarie 2022 și are un buget de aproape 7 milioane
    684 de mii de lei, cea mai mare parte- 6 milioane și jumătate- fiind fonduri
    Regio.



    Ambele proiecte sunt finanțate prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020 Axa prioritară 3- sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute
    de carbon.




  • Modernizarea sistemului de iluminat public din Iaşi

    Modernizarea sistemului de iluminat public din Iaşi

    Liniile
    de finanațare europeană, pretabile pentru proiecte legate modernizarea
    iluminatului public. Interesul administrațiilor locale este să reducă pe cât
    posibil consumul de electriceitate pentru astfel de servicii. În acest sens, la
    Iași, este în implementare un proiect de reabilitare, extindere, eficientizare a
    reţelei de iluminat public. Lucrările au început deja cu sprijin financiar prin
    Programul Operaţional Regional 2014-2020.


    În
    fapt, municipalitatea are un plan mai larg de acest demers, gândit în docuă
    etape: prima, cu proiectul aflat în desfășurare și o a doua, prevăzută pentru a obține fonduri în exercițiul financiar european aferent
    perioadei 2021 – 2027.


    Explicații,
    proiecții și date de ordin tehnic au
    fost oferite pe acest subiect de primarul Mihai Chirica, în cadrul unei
    conferinţe de presă susținută recent:






    Am
    atras un fond european pentru eficientizarea iluminatului public. Prin acest
    prim proiect pe care l-am accesat la nivelul lui maxim, putem înlocui
    aproximativ 4700 de corpuri de iluminat pe bulevardele principale din
    municipiul Iași cu corpuri noi, moderne, cu led, cu un consum energetic foarte
    redus și care se încadrează pe politica de Green Deal pe care Uniunea
    Europeană a adoptat-o și la care am achiesat și noi. Valoarea proiectului este
    de 11,5 milioane de lei. Deja, lucrările au demarat, odată și cu eliberarea
    autorizației de construire la începutul lunii aprilie.


    În
    paralel cu această reabilitare, modernizare, s-a demarat și procedura pentru
    efectuarea studiului de fezabilitate și
    a proiectului tehnic pentru cealaltă parte a orașului, cu care vrem să aplicăm,
    tot pe fonduri europene, tot în eficiență energetică, tot pentru reducerea
    consumului de energie. Ce-am început noi este etapa de modernizare în care înlocuim becurile
    incandescente pe sodiu, cu o putere între 75 și 125 de wați, cu lămpi led cu o
    putere instalată de până în 35 de wați. Deci, practic, reducem de trei ori
    consumul de energie pentru iluminatul din sectorul public al municipiului.


    Cea
    de a doua parte a proiectului va fi aplicată pe fonduri europene în cadrul
    Programului Oprațional Regional pe care vrem să-l vedem cât mai repede publicat
    și, în momentul de față, am și încheiat contract cu o firmă de consultanță
    pentru întocmirea studiului de fezabilitate cu care, de altfel, vom și aplica.
    Valoarea noii etape este estimată la 30 de milioane de euro.