Radio România Internațional

Tag: reforme

  • Retrospectiva săptămânii 08.12 – 14.12.2024

    Retrospectiva săptămânii 08.12 – 14.12.2024

    În sfârşit, în Schengen

    Vestea bună a săptămânii, aşteptată şi confirmată, oficial, joi, a fost acceptarea deplină a României, alături de Bulgaria, în spaţiul european de liberă circulaţie. La sfârşitul lunii martie, partenerii europeni fuseseră de acord cu primirea celor două state în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. După ce Olanda şi mai ales Austria au renunţat la opoziţia lor, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a aprobat, joi, în unanimitate, aderarea României şi Bulgariei cu frontierele terestre la spaţiul european de liberă circulaţie de la 1 ianuarie. Începând cu această dată, nu vor mai fi controale decât la graniţele Romaniei cu Serbia, Republica Moldova şi Ucraina. Totuşi, în primele şase luni de la aderare, vor mai exista controale alternative sau prin sondare, o măsură de siguranţă pentru a vedea cum funcţionează libera trecere. Astfel de controale temporare au mai fost iniţiate pe diverse graniţe interne din Schengen, pe fondul înmulţirii migranţilor ilegali. Autorităţile de la Bucureşti au salutat acceptarea ţării în Schengen, subliniind că decizia se traduce printr-o circulaţie mai rapidă pentru cetăţeni, costuri logistice mai scăzute pentru companii, creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pe piaţa europeană, oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă.

    Maraton electoral nefinalizat

    La începutul săptămânii care se încheie românii ar fi trebuit să ştie numele celui care le va fi preşedinte pentru următorii cinci ani. Pe 8 decembrie era prevăzut turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, finişul programat al maratonului electoral început in iunie cu localele şi europarlamentarele. Pe 6 decembrie, însă, Curtea Constituţională a anulat scrutinul pentru funcţia supremă, după ce a constatat că procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale. Beneficiarul direct al acestui proces electoral deturnat de la reguli de atacurile hibride ale Rusiei, potrivit serviciilor de informaţii, ar fi fost cel care câştigase turul unu, candidatul independent Călin Georgescu, un extremist prorus, antioccidental virulent şi admirator al liderilor fascişti din interbelicul românesc. Parchetul îi investighează, acum, pe doi dintre apropiaţii săi, foşti mercenari. Unul, suspectat că dorea să provoace tulburări în Capitală, e cercetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni cu articole pirotehnice şi instigare publică, iar celălalt pentru folosirea de simboluri legionare, adică ale extremei dreapta antisemite şi criminale dn anii ‘30. Financial Times preia opinia analiştilor, potrivit cărora atractivitatea grupărilor paramilitare în România, cu viziuni extrem de „macho”, care îmbină religia cu ultranaționalismul, a crescut pentru că autoritățile nu au intervenit.

    Pro-europenii din viitorul Parlament, negocieri pentru un guvern comun

    Preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mandat se va prelungi până la alegerea succesorului său, a convocat noul Parlament pe data de 20 decembrie. Patru formaţiuni pro-europene, PSD, PNL, USR, UDMR şi trei autointitulate suveraniste, AUR, SOS România şi POT, vor popula viitorul legislativ, rezultat în urma alegerilor din 1 decembrie. Cu aproape două treimi din mandate, pro-europenii, cărora li se adaugă deputaţii minorităţilor naţionale, au început, săptămâna aceasta, negocieri pentru un guvern de largă coaliţie. Amintim că, înaintea turului al doilea al prezidenţialelor, PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale semnaseră pactul pentru o coaliție proeuropeană și euroatlantică. Documentul urmărea să blocheze accesul la cea mai înaltă demnitate din stat a lui Călin Georgescu. După anularea scrutinului, semnatarii acelui document şi-au reînnoit angajamentul şi promit, acum, un program guvernamental axat pe dezvoltare și reforme, care va avea în vedere prioritățile cetățenilor. Ei au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică. De asemenea, au căzut de acord să crească ritmul actual al investiţiilor şi al reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Inflaţia, eterna problemă

    Viitorul executiv de la Bucureşti va avea în faţă un noian de provocări, între care restabilirea încrederii în clasa politică, reforma instituţiilor statului şi, nu în ultimul rând, problemele economice. Una dintre acestea din urmă e generată de inflaţie. Alimentată de scumpiri la serviciile poştale, fructele proaspete şi margarină, rata inflaţiei a crescut din nou comparativ cu luna precedentă. Iar inflaţia anuală, raportată în noiembrie 2024 la noiembrie 2023, a crescut din nou pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 5,11% de la 4,67 de procente în octombrie. Una din cauzele creşterii inflaţiei este deficitul bugetar ridicat, pe care Guvernul se străduieşte să-l finanţeze, explică analiştii. Cea mai recentă prognoză a BNR arată că inflaţia va coborî abia în 2026 sub 3,5% pe an.

    Săptămâna sportivă

    Campioana României la fotbal, FCSB (Bucureşti), a remizat cu formaţia germană Hoffenheim, joi seara, în deplasare, în etapa a 6-a din Europa League. Bucureştenii se clasează pe poziţia a 10-a în grupa unică şi sunt foarte aproape de calificarea în primăvara europeană. Mai au de jucat două meciuri în ianuarie, dintre care ultimul e pe teren propriu cu celebra echipa engleză Manchester United. În handbal, naţionala feminină a României s-a clasat pe locul 11 la Europeanul găzduit de Austria, Ungaria şi Elveţia. Totuşi, prestaţia unei echipe rămase fără vedete după retragerea unui întreg contingent, în frunte cu superstarul Cristina Neagu, a fost, pe alocuri, apreciată. Naţionala a ajuns nesperat în faza grupelor principale după victorii cu Cehia şi Sebia, iar acolo a învins, neaşteptat, Suedia.

  • Analiza efectelor Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) asupra politicilor UE

    Analiza efectelor Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) asupra politicilor UE

    Sub semnătura lui Nicolae Toderaș, cercetarea pornește de la premisa că MRR a fost considerat de comunitățile epistemice și administrative de referință un instrument inovator, care poate avea efecte semnificative asupra modului în care funcționează metoda distributivă în desfășurarea politicilor Uniunii Europene.

    Articolul evidențiază analizele din ultimii trei ani, care au observat cu atenție modul în care cadrul creat pentru a facilita redresarea economică, în special în context post-pandemic, a contribuit la întărirea rolului instituțiilor europene.

    În secțiunea de concluzii a articolului, autorul subliniază că, deși datele culese sunt insuficiente pentru a susține ipoteza unei schimbări semnificative a metodei distributive care ar putea influența viitorul cadru financiar multianual (post-2027), MRR are unele efecte importante asupra elaborării politicilor. Acestea sunt identificate de autor ca: oportunități de învățare în materie de politici, susținerea de sinergii între reforme și investiții, respectarea termenelor stabilite în punerea în aplicare a reformelor și garantarea ireversibilității reformelor.

    Textul complet al articolului este disponibil, în limba engleză, aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Producţia europeană pe bază de cărbune şi gaz a scăzut la niveluri record

    Producţia europeană pe bază de cărbune şi gaz a scăzut la niveluri record

    În primul trimestru al anului 2024, Uniunea Europeană a importat produse energetice în valoare de 95,5 miliarde EUR, cu 26,4% mai puțin față de același trimestru al anului 2023.
    Majoritatea importurilor UE de uleiuri petroliere au venit din Statele Unite, Norvegia și Kazahstan.

     

    Aproape jumătate din gazul natural în stare gazoasă a venit din Norvegia, Algeria și Rusia, iar Statele Unite au furnizat aproape jumătate din gazele naturale lichefiate importate.
    Vestea bună este că la nivelul Uniunii Europene sursele regenerabile au avut cel mai mare aport în producţia de energie de anul trecut.

     

    Conform Eurostat, aceasta a reprezentat aproape 45% din totalul energiei produse în spaţiul comunitar, urmată de combustibilii fosili și de energia nucleară.

     

    Aceasta este considerată o sursă curată de energie și a crescut cu 1,2 procente, totalizând o cotă de aproape 23% din producţia europeană.

     

    Împreună, energia regenerabilă și cea nucleară reprezintă peste 67% din producţia europeană.

     

    România se situează peste media europeană, cu o producţie curată ce a avut o pondere de 70 de procente.

    În acelaşi timp, producţia europeană pe bază de cărbune şi gaz a scăzut la niveluri record.

     

    De altfel, electricitatea pe bază de gaz a scăzut la cele mai mici niveluri după 1995, iar cea pe bază de cărbune la cele mai mici cote din istoria înregistrărilor europene, arată datele Eurostat.
    România stă bine şi în acest caz, cu o scădere a ponderii surselor fosile la 30 de procente în 2023.

     

    În ceea ce privește prețurile energiei, în martie 2023, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă de reformare a pieței energiei.

     

    Un an mai târziu, în aprilie 2024, Parlamentul European a adoptat reforma pieței energiei electrice, care protejează clienții vulnerabili de furnizori, iar în luna mai, Consiliul European a adoptat normele actualizate ale reformei .

     

    Astfel, consumatorii din Uniunea Europeană beneficiază de prețuri stabile la energie, de o mai mică dependență de prețul combustibililor fosili și de protecție împotriva crizelor viitoare.

  • Republica Moldova şi Ucraina au început negocierile de aderare

    Republica Moldova şi Ucraina au început negocierile de aderare

    Republica Moldova și Ucraina au început oficial, marți, procesul de aderare la Uniunea Europeană, odată cu organizarea primelor conferinţe interguvernamentale. Oficialii instituţiilor europene au discutat cu reprezentanţii celor două guverne structura şi calendarul viitoarelor negocieri şi au stabilit primele capitole la care cele două state trebuie să facă ajustările legislative pentru a corespunde dreptului comunitar. Este vorba de aşa-zisele capitole fundamentale, care pregătesc legislaţia aferentă statului de drept, funcţionarea democraţiei, a libertăţilor fundamentale, precum şi controlul financiar.

    Deşi ambele state au fost invitate simultan să adere la Uniune, traseul lor se desparte aici şi pot adera în momente diferite, în funcţie de progresele făcute. Chișinăul și Kievul îşi propun să menţină pasul accelerat al reformelor, astfel încât să poată adera până în 2030. În paralel, Comisia Europeană va începe un proces de scanare a legislaţiei celor două state pentru a-şi pregăti pe parcurs recomandările şi evaluările.

    Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, spune că Kievul și Chișinăul vor colabora în continuare.

    “Moldova şi Ucraina sunt afectate foarte mult de războiul Rusiei şi ne ajutăm foarte mult nu doar în probleme de securitate, ci şi în privinţa aderării la Uniunea Europeană, şi vom continua să facem asta” – a declarat Dorin Recean.

    Obiectivul negocierilor este ca Republica Moldova să devină stat membru al UE, iar ritmul negocierilor va ţine de implementarea reformelor în mod real, substanţial şi ireversibil, a subliniat și vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

    Și reprezentanţii guvernului de la Kiev spun că sunt hotărâţi să avanseze rapid cu reformele. Vicepremierul Ucrainei, Olga Stefanishyna, a precizat că 90% dintre ucraineni doresc integrarea şi a mulţumit Uniunii că îşi ţine promisiunea şi continuă să fie alături de ţara sa.

    Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat lansarea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, calificând această zi drept una istorică pentru o ţară care luptă de mai bine de doi ani împotriva invaziei ruseşti. “Nu ne vom lăsa niciodată deturnaţi de la drumul nostru către o Europă unită, către casa noastră comună a tuturor naţiunilor europene, o casă care trebuie să fie paşnică”, subliniat Volodimir Zelenski.

    “Viitorul nostru este în cadrul familiei europene”, a spus şi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a mulţumit pentru sprijinul primit de la liderii instituţiilor europene.

    De la București, șefa diplomației, Luminiţa Odobescu, a salutat începerea negocierilor de aderare la UE ale Kievului și Chișinăului şi a reiterat că viitorul celor două state este în Uniune. Pe o rețea de socializare, aceasta a apreciat că începerea negocierilor este ‘un succes pe deplin meritat, ce răsplăteşte eforturi impresionante’.

    La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Ucraina şi Republica Moldova că acesta va fi ‘un drum dificil’, dar care oferă ‘oportunităţi imense’.

  • Republica Moldova şi Ucraina deschid negocierile de aderare la UE

    Republica Moldova şi Ucraina deschid negocierile de aderare la UE

    Oportunităţile pe care le oferă deschiderea procesului de aderare sunt imense pentru Republica Moldova şi Ucraina, precum şi pentru întreaga Uniune, dar drumul va fi dificil, a scris preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe contul său de X.

    Ea s-a arătat convinsă că, cităm, “Împreună putem construi o Europă mai mare, mai dinamică şi mai orientată spre viitor” şi le-a urat un început fructuos al negocierilor de aderare celor două ţări care au participat, ieri, la primele conferinţe interguvernamentale cu Uniunea Europeană la Luxemburg.

    Preşedinta Comisiei Europene a lăudat popoarele Ucrainei şi Republicii Moldova pentru că au dat dovadă de angajament şi hotărâre pentru a face parte din acest proiect şi a apreciat că şi în vremuri de război şi tulburări, cele două ţări au iniţiat reforme ample.

    La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat momentul istoric pentru ambele naţiuni şi pasul strategic pentru Uniune.

    “Viitorul nostru este în cadrul familiei europene”, a menţionat preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

    Iar vicepremierul Ucrainei, Olga Stefanisina, a amintit că 90% dintre ucraineni doresc integrarea şi a mulţumit Uniunii că îşi onorează promisiunea şi continuă să fie alături de ţara sa.

    Nu toate ţările din Uniunea Europeană sunt la un ison când vine vorba de susţinerea Ucrainei în procesul de aderare.

    Ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka, a declarant chiar ieri că Ucraina “este departe de a îndeplini criteriile de aderare” la Uniunea Europeană.

    Cu toate astea, Budapesta şi-a ridicat veto-ul pe care l-a menţinut în ultimele săptămâni, cerând Ucrainei să respecte drepturile minorităţii maghiare şi să menţină relaţii de bună vecinătate.

    Ungaria, care va prelua preşedinţia prin rotaţie a UE la 1 iulie, a declarat deja că intenţionează să încurajeze procesul de aderare cu ţări din Balcanii de Vest, dar nu şi cu Ucraina şi Republica Moldova în această a doua jumătate a anului.

    După deschiderea oficială de ieri, Comisia Europeană va trebui să analizeze ansamblul legislaţiilor Ucrainei şi Republicii Moldova pentru a identifica reformele care ar trebui să le fie cerute înainte de deschiderea primelor capitole ale procesului de aderare, până la 33 de secţiuni, care variază de la respectarea statului de drept şi a valorilor UE, până la structura economiilor lor.

  • România, un pas către aderarea la OCDE

    România, un pas către aderarea la OCDE

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a aprobat, săptămâna aceasta, primul Aviz Formal, ca urmare a evaluării României în cadrul Comitetului Înalţilor Funcţionari pentru Buget, a informat Ministerul Finanţelor de la Bucureşti. Este primul Aviz Formal din cadrul procesului de aderare a României la OCDE, precizează sursa. Evaluarea a avut loc în decembrie anul trecut. În cadrul ei, ministerul Finanţelor a prezentat reformele întreprinse de România din perspectiva alinierii la politicile şi practicile OCDE în domeniul guvernanţei bugetare. Aceste refome vizează, în principal, eficientizarea cheltuielilor, capacitatea de a face faţă provocărilor bugetare şi supravegherea eficientă a procesului bugetar.

    Concret, au fost punctate progresele României prin raportare la 4 principii cheie care ghidează monitorizarea statelor candidate: eficientizarea cheltuielilor, prin alocarea şi realocarea eficientă a resurselor publice pe baza unor dovezi concrete; capacitatea de a face faţă provocărilor bugetare existente şi viitoare şi de a aborda priorităţile politice de nivel înalt într-un mod sustenabil; acurateţea şi accesibilitatea cheltuielilor publice prin mecanisme clare de transparenţă şi responsabilitate; supravegherea eficientă a procesului bugetar de către parlamente şi existenţa unor mecanisme de implicare a cetăţenilor.

    Potrivit ministerului Finanţelor, aderarea la această organizaţie internaţională este un pas vital pentru România în drumul către dezvoltare şi stabilitate economică. Aderarea, susţin Finanţele de la Bucureşti, nu este doar un obiectiv, ci o necesitate pentru progresul şi bunăstarea românilor.

    “A fi parte din OCDE nu înseamnă doar acces la expertiză de vârf într-o varietate largă de domenii, ci ne-ar deschide oportunităţi uriaşe: atragerea investiţiilor străine, stimularea inovaţiei şi creşterea competitivităţii sunt doar câteva dintre avantaje” a scris pe pagina sa de Facebook ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

    “Suntem pe deplin implicaţi în procesul de aderare, tratăm fiecare etapă cu maximă seriozitate şi suntem dornici să colaborăm cu experţii OCDE pentru a ne alinia la cele mai bune politici şi practici OCDE”, a declarat reprezentantul Ministerului Finanţelor, în debutul evaluării.

    OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global. OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică, fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de Statele Unite pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, care deţin aproximativ 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

  • Misiune FMI la Bucureşti

    Misiune FMI la Bucureşti

    În prezent, Bucureștiul nu are în derulare un
    acord de finanţare cu FMI, dar reprezentanţii instituţiei financiare
    internaţionale desfăşoară periodic misiuni în toate statele membre, iar în
    aceste zile se află în România. Este o misiune obişnuită de consultare, în baza
    relaţiei pe care Bucureștiul o are cu FMI, instituție care a estimat o creştere
    economică de 2,3% pentru România în 2023, un deficit bugetar de 6% din PIB şi a recomandat autorităţilor reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.


    Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul vizitei precedente, din toamna
    anului trecut, Kees Martijn, cel care a condus și conduce și acum misiunea de
    la București, preciza că pachetul fiscal adoptat, atunci, de Guvern este un pas
    în direcţia potrivită. Este, însă, nevoie şi de alte reforme. Reforme în ceea
    ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi
    corectitudinea, au subliniat experții instituției financiare internaționale,
    care au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care
    autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea
    scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA,
    implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii
    fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea
    tranziţiei la o economie cu emisii neutre de carbon. Noul pachet fiscal
    lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile, de exemplu prin
    eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea
    alimentelor şi IT, în timp ce majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la
    majorarea veniturilor din taxe, au mai subliniat reprezentanţii instituţiei
    financiare internaţionale.     În același timp, se apreciază că rata
    inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste
    ţinta Băncii Naţionale a României.


    Consultările de acum ale misiunii Fondului
    includ numeroase întâlniri, între care se numără și cea cu ministrul Muncii,
    Simona Bucura-Oprescu, discuţiile vizând şi recalcularea pensiilor. Într-o
    intervenţie televizată, ministrul a anunţat că în lunile mai-iunie pensionarii
    vor începe să primească acasă deciziile de recalculare a pensiilor, iar plata
    efectivă a noilor sume se va face în luna septembrie, de când peste trei
    milioane de pensionari din România vor beneficia de cea de-a doua majorare a
    pensiilor din acest an. Se va menţine cuantumul cel mai favorabil, nicio pensie
    nu va scădea, a precizat ministrul, noua lege a pensiilor aduce respect pentru
    români, în sensul că dacă au ieşit la pensie în ani diferiţi, pe legi ale
    pensiilor diferite, dar au contribuit la fel, pentru contribuţii şi muncă egală
    vor fi pensii egale.


    Misiunea FMI în România se va încheia joi, 1 februarie, când
    este programată o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu şi cu ministrul
    finanţelor, Marcel Boloş.



  • Consolidarea spațiului administrativ european

    Consolidarea spațiului administrativ european

    Comisia a adoptat o nouă comunicare privind consolidarea spațiului administrativ european care propune acțiuni concrete pentru a ajuta administrațiile publice să răspundă nevoilor cetățenilor și întreprinderilor din întreaga Europă.

    ComPAct este primul set cuprinzător de acțiuni adoptat vreodată de Comisie pentru a sprijini modernizarea administrațiilor naționale și pentru a consolida colaborarea transnațională a acestora, astfel încât să poată aborda împreună provocări comune. Administrațiile publice naționale, regionale și locale eficace sunt esențiale pentru realizarea priorităților UE și naționale pe teren, pentru punerea în aplicare a politicilor și reformelor care aduc beneficii atât cetățenilor, cât și întreprinderilor și pentru canalizarea investițiilor strategice către tranziția verde și tranziția digitală. Acestea sunt un factor important pentru creșterea competitivității în întreaga UE.

    Ca răspuns la solicitările statelor membre, ale Parlamentului European și ale Comitetului Regiunilor de a promova cooperarea și dialogul politic și de a îmbunătăți capacitatea și calitatea administrațiilor publice la nivel național, regional și local, Comisia propune mai multe acțiuni.

    Comisarul European pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, a oferit mai multe amănunte:

    ComPAct răspunde, de asemenea, așteptărilor cetățenilor cu privire la o administrație publică mai bună și mai rapidă. După cum s-a indicat recent și în sondajul Euro Barometru, am făcut ComPAct. CE propune 25 de acțiuni diferite grupate sub 3 piloni, iar acești piloni acoperă competențele, domeniul digital și cel ecologic.

    Astfel este încurajată cooperarea între administrațiile publice, care permite mobilitatea funcționarilor publici europeni în toate statele membre pentru a face schimb de cunoștințe și de bune practici. Totodată, vorbim și despre consolidarea capacității administrațiilor publice pentru transformarea lor digitală, care va spori disponibilitatea lor de a integra tehnologiile de inteligență artificială în operațiunile lor (de exemplu, audit, achiziții publice) într-un mod sigur și fiabil.

    Pe de altă parte, consolidarea capacității administrațiilor publice de a conduce transformarea verde și a consolida reziliența va sprijini administrațiile în evaluarea și reducerea amprentei lor de carbon organizaționale.

    Statele membre pot participa la ComPAct în ritmul lor și în funcție de nevoile și structura lor instituțională. Instrumentele, metodologiile, sprijinul reciproc și schimburile de bune practici promovate vor ajuta statele membre să învețe unele de la altele, să inoveze și să îmbunătățească eficacitatea administrației lor publice.

    Administrațiile publice de la nivel național, regional și local sunt responsabile de asigurarea unei gestionări solide și sustenabile a bugetelor UE și naționale. Acestea sunt esențiale pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor, inclusiv în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență și al strategiilor de dezvoltare regională.


  • Predare de ștafetă la București

    Predare de ștafetă la București

    Un
    eveniment inedit în politica românească s-a
    concretizat în această lună: cu o an și jumătate înainte de alegerile
    parlamentare, premierul liberal Nicolae Ciucă și-a depus
    mandatul, conform înțelegerii, iar colegul său de coaliție, liderul PSD Marcel
    Ciolacu a preluat funcția de șef al Executivului de la Bucureşti. Fundamentul
    politic al acestei schimbări este acordul semnat în noiembrie 2021, odată cu
    constituirea Coaliţiei Naţionale pentru România. Documentul în 12 puncte
    conţinea câteva mutări precise în rândul miniştrilor, dar acestea au fost
    amendate în urma discuțiilor. Negocierile s-au soldat în cele din urmă cu
    consecințe palpabile pe două direcții: pe de o parte, a rezultat un guvern mai
    suplu, iar pe de altă parte, UDMR a ieșit de la guvernare.

    Noul premier afirmă
    că priorităţile sale vizează reducerea inflaţiei, creşterea puterii de
    cumpărare, dar şi un procent mai mare pentru investiţii prevăzut în bugetul
    pentru anul viitor. Mandatul acestui guvern este despre reforme şi economie,
    mai concret, despre cum facem ca economia să producă mai multă valoare şi
    locuri de muncă, iar rezultatele să se vadă concret în buzunarele oamenilor,
    afirmă Marcel Ciolacu, potrivit căruia primul şi cel mai concret rezultat al
    unei guvernări bune este ca inflaţia să scadă, oamenii să simtă asta în
    preţurile unor produse de bază. Alături de acest demers, mai spune premierul,
    avem alte măsuri ţintite pentru a susţine agricultura, construcţiile şi
    energia, din punctul meu de vedere, sunt domeniile care fac diferenţa pentru
    oameni.

    Invitat la Radio România, profesorul univesitar Andrei Țăranu a făcut o
    radiografie a situației politice de la București:

    România a avut un, să-i spunem, ascendent asupra ţărilor din Europa
    Centrală şi de Est pe această construcţie, oarecum insolită. A     fost într-adevăr şi este în
    continuare un model de succes, pentru că a adus ceea ce România n-a avut de
    multă vreme şi anume stabilitate politică sau măcar aparenţa unei stabilităţi
    politice. Şi Macedonia de Nord se uită foarte interesată la modelul românesc.
    După alegerile din 26 iunie din Grecia, dacă nu se va obţine o majoritate clară
    pentru Mitsotakis, probabil şi ea se va gândi la o formulă de genul ăsta.
    Astfel încât, într-un sistem de coaliţie, modelul românesc s-ar putea să fie un
    model de succes, cel puţin pentru ţările dimprejur.


    Pentru
    România, 2024 va fi un an prin excelență electoral, cu alegeri parlamentare,
    locale, prezidențiale și europarlamentare. Deja toată lumea se uită la scena
    politică românească, mă refer la cetăţenii României, pentru că lucrurile sunt
    într-o permanentă schimbare, spune Andrei Țăranu:

    Sigur că avem partide care cresc, mai ales cele extremiste, altele
    care stagnează şi altele care sunt în cădere. Or, cei care sunt în cădere
    încearcă să îşi găsească noi piloni, astfel încât: unu – să oprească această cădere şi apoi să încerce înapoi
    să o urce. Va fi o vară nu călduroasă doar din punct de vedere termic, ci şi
    din punct de vedere politic, pentru că este vara dinaintea alegerilor şi pe 6
    iunie anul viitor, deci mai puţin de un an, va începe marea bătălie electorală
    din România, pe 6 iunie fiind alegerile europarlamentare. Dar astea sunt nişte
    alegeri turnesol, sunt nişte alegeri în care fiecare partid vede foarte clar
    cam care este poziţia pe eşicherul politic. Or, unele partide au nişte sondaje
    care nu le arată foarte bine.


    Partidele, cel puțin cele de la guvernare, PSD și PNL, sigur nu vor avea o
    vară liniştită, pentru că trebuie să se întâmple multe
    lucruri în România, mai spune Andrei
    Ţăranu:

    Din nefericire, modelul
    nostru politic, pandemia, multe lucruri s-au suprapus şi ele survin peste o
    criză pe care o vedem întinzându-se în întreaga Uniune Europeană. O Germanie
    care are o inflaţie de peste 9%, lucru nemaiîntâlnit în Germania după cel de-Al
    Doilea Război Mondial, mă refer la Republica Federală Germană şi apoi Germania
    de astăzi, face ca foarte multe pieţe care
    sunt dependente de Germania, inclusiv România, să fie foarte volatile.
    Or, când se întâmplă acest lucru, mai ales în perioadele de vară, politicienii
    trebuie să reacţioneze rapid, să găsească politici publice care să împiedice,
    eu ştiu, crizele foarte mari. Să ne aducem, în cazul României, aminte de anul
    2010, care a început cum a început, dar în vară a condus la proteste şi la
    tensiuni sociale de mare amploare şi mare anvergură. Or, Guvernul Ciolacu nu va
    avea, fără discuţii, un an foarte simplu din multe puncte de vedere, economic,
    electoral, politic ş.a.m.d.


    Și președintele Klaus
    Iohannis le-a transmis membrilor guvernului că îi așteaptă o perioadă dificilă,
    cu multe probleme de rezolvat. Șeful statului este, însă, încrezător că și
    mandatul lui Marcel Ciolacu va fi caracterizat de stabilitate, eficiență și
    seriozitate, la fel ca mandatul exercitat de predecesorul său. Avem
    încă o jumătate de an în care putem să rezolvăm foarte multe lucruri, după care
    vom intra într-un an superelectoral, care în sine deja este o provocare pentru
    o societate, vom avea patru rânduri de alegeri, şi, în acelaşi timp, ţara
    trebuie guvernată responsabil şi cu rezultate bune, a atras atenția șeful
    statului, care a apreciat, în același timp, faptul că rocada guvernamentală – o
    procedură în premieră pentru România – s-a desfășurat rapid și fără sincope.

  • Premieră tru politica românească

    Premieră tru politica românească

    Tru ateali pisti trei dikenii di dimocraţie ţi viniră dupu dictatura comunistă, politicienii români expirimentară aproapia tut tru materie di guvernari: cabinete monocolore, di stânga ică di dreapta, niscănti baş minoritari, ama ndrupăti parlamentar, discret ică dininti, di alti formaţiuni, coaliţii thimilliusiti pi criterii doctrinare ică, pi interese conjuncturale, mari coaliţii transpartiniţi. Aesta di tora, adrată ditu PSD şi PNL, la cari s-adăvgă şi UDMR, easti ună ahtari coaliţie, tră atea că adună numirli unu şi doi a Stângăllii şi a Dreaptăllei. Nu easti ama, ună premieră: tru 2012, Uniunea Social-Liberală, thimilliusită di idyili formaţiuni, arnea electoral aproapea tu ţi-lli şidea dininti şi agiundzea s’controleadză politic executivlu şi legislativlu.



    Aţea ţi nsimneadză, ama, ună premieră absolută tru politica di Bucureşti tora s’aproaki, neise rocada PNL – PSD la nivelul di cumănduseari a guvernului. Acordul simnatu anamisa di aţelli doi grandză a politicăllei tru brumaru 2021 pruveadi că, după un an şi giumitate tru cari cabinetlu di coaliţie easti cumăndusitu di liderul PNL Nicolae Ciucă, aestu-lu da ma largu mandatul tră s’hibă priloatu di partenerlu a lui, liderul social-democrat Marcel Ciolacu. Demisia lipsea s’facă tu bitisita-a meslui mai, ama liderllii politiţ s’akicăsiră s’amână rotaţia tră s’ndreagă criza nkisită pritu greva genearală ditu educaţie. Luni, după suspendarea aliştei, Nicolae Ciucă ş-dipusi mandatlu. Yinitorlu guvernu va s’hibă nvestit până gioi, ş’pripusiră partidile a coaliţillei.


    Nicolae Ciucă: “La nivelul a coaliţillei ahurhescu procedurile tra s’facă rocada. Atea ţi easti importantu ti sumliniat easti că ună ş-ună după aesta va s’avemu un guvern interimar, cari va s’lucreadză tru oara tru cari va s’bitisească nvestirea a unui nău guvern, nău guvern cari avemu nădia s’hibă nvestit până tu bitisita a stămânăllei. Noi nă pripusimu ca până gioi s’avem guvernul nvestit şi aestă turlie s’putem s’lucrămu ma largu ti problemele cari suntu prioritare emu pritu programul di guvernare, emu şi tră tut atea ţi nsimneadză guvernarea a unei văsilie”.



    Profesorlu universitar Andrei Ţăranu mindueaşti că rocada va si s’facă, acă ari boţ ţi nu au nădie cari aduv aminti ti multili angajamente şi aranjamente politiţi cari cădzură pi hiotea a kirolui. Andrei Ţăranu: “Vahi căe, altă turlie tută construcţia politică cari tut s’ari adrată tu kirolu ditu soni vrea s’agiungă disuetă. România avu un, să-lli spunem, ascendent tu ţărilor ditu Europa Centrală şi di Est pi aestă construcţie, vără turlie insolită”. Ma multu, spuni profesorlu Ţăranu, modelu românescu ali rocadă poati si s’bagă ca unu di succes, maxus tră ţările di anvărliga, şi va s’hibă amărtie ca România să u alasă nanăparti nolgica di cali.



    Ditu opoziţie, Uniunea Salvaţi România easti căndăsită că rotaţia a premierlor nu va s’nsimneadză şi rezolvarea a problemelor cu cari s’ampulisescu cetăţeañilli. Neise, presa internaţională noteadză că guvernul Ciucă nu aprăftăsi s’ducă pănu tu capu reforme importante, pruvidzuti tru planlu di redresari tră cari România llia păradz di la Uniunea Europeană.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Administrația publică și reformele pe care le doresc cetățenii

    Administrația publică și reformele pe care le doresc cetățenii


    Un nou sondaj Eurobarometru flash confirmă importanța și necesitatea sprijinului oferit de Instrumentul de Asistență Tehnică (STI) al Comisiei Europene, anunță Comisia Europeană. Prin intermediu acestui instrument, Executivul european oferă sprijin tehnic pentru reformele din UE, la cererea autorităților din statele membre. Totodată, STI poate ajuta țările UE să modifice, să pună în aplicare și să revizuiască reformele incluse în planurile naționale de redresare și reziliență.



    Cetățenii UE au fost întrebați în ce domenii statele membre pot beneficia cel mai mult de sprijinul UE pentru elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. Ca răspuns, 42% dintre aceștia au numit sprijinul UE pentru statele membre în gestionarea crizelor, cum ar fi pandemiile, dezastrele naturale sau conflictele. O pondere la fel de mare crede că Uniunea ar putea încuraja schimbul de bune practici între statele membre. De asemenea, 34% dintre participanți consideră că UE ar putea oferi cunoștințe și expertiză statelor membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. Tot 34% afirmă că UE ar putea oferi sprijin financiar pentru reformele statelor membre, în timp ce 31% consideră că UE ar putea contribui la îmbunătățirea aptitudinilor și competențelor în administrația publică a statelor membre.



    Sondajul relevă, însă, opțiuni diferite pentru respondenții din România. Jumătate dintre români (48%) au numit tot gestionarea crizelor de sănătate sau cauzate de dezastre naturale ca primă opțiune, însă al doilea răspuns pe listă a fost că STI poate ajuta România pentru realizarea reformelor (45%), în timp ce îmbunătățirea competențelor în administrația publică a fost a treia opțiune (41%).



    Eurobarometrul Flash mai arată că românii sunt de părere că administrația publică prea lentă în asigurarea serviciilor publice (45%), este de parte de cetățeni (37%) și lipsită de transparență (35%). La nivel european, 52% dintre cei intervievați consideră că administrația ar trebui să fie mai puțin birocratică (52%) și mai transparentă (44%) în ceea ce privește deciziile și utilizarea fondurilor publice. Încrederea publică în administrație poate crește printr-o o mai bună comunicare și o interacțiune simplificată cu cetățenii, precum și funcționari publici mai bine pregătiți, sunt de părere peste 30% dintre europeni.



    În schimb, cei mai muți românii consideră că creșterea încrederii în administrație se poate obține prin debirocratizare (56%), mai multă comunicare cu cetățenii (44%); și prin mai multă transparență (43%).



    Aproape jumătate dintre europeni vor ca administrația publică să fie mai aproape de cetățeni, prin intermediul diferitelor canale de comunicare directă, cum ar fi interacțiunile față în față, și să ofere informații mai clare cu privire la proceduri și servicii. În plus, europenii mai multe servicii digitale (31%) și servicii de e-guvernare mai ușor de utilizat (35%). Mai multe servicii digitale își doresc și românii (42%) care văd o îmbunătățirea a interacțiunii și prin sporirea canalelor de contact direct, dar mai ales prin oferirea de informații mai clare cu privire la proceduri și servicii (56%).



    În privința reformelor, majoritatea europenilor văd consideră că cele mai necesare din sănătatea publică (56%) și educația (50%) ca principale domenii unde trebuie făcute schimbări. Situația este asemănătoare și în țara noastră unde respondenții consideră că reformele sunt necesare în educație (63%), sănătatea publică (62%), dar și pe piața muncii și în condițiile de muncă (38%).






  • Planul Național de Redresare și Reziliență la un an

    Planul Național de Redresare și Reziliență la un an

    Planul de redresare
    și reziliență al României, PNRR, reprezintă patru litere care au devenit parte din destinul european al ţării
    noastre, aşa cum s-a spus în cadrul Conferinței organizate de Reprezentanţa
    Comisiei Europene în România, ca o dare de seamă a stadiului aplicării reformelor
    stabilite.Lansat la data de 27/09/2021, în prezenţa Președintei Comisiei Europene, Ursula
    von der Leyen, în România, PNRR urmează să fie aplicat până în 2026, urmând a
    fi observate rezultate palpabile, măsurabile, în domeniul educației, al sănătății, al
    infrastructurii, al apărării, al tranziției verzi și digitale.


    Céline Gauer,
    Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din
    cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), prezentă la
    Conferinţă, a explicat cum sunt decise
    obiectivele de atins din cadrul PNRR:

    Sunt într-adevăr propuse de
    statele membre, în colaborare cu organizaţiile non-guvernamentale şi cu cele
    care se angajează să le pună în practică. Sunt apoi aprobate de Comisie, dar
    devin obligatorii, mai apoi, reformele anunţate trebuind să fie implementate.
    Desigur, există posibilitatea unei amânări a vreunui termen limită ce nu poate
    fi atins, dacă a apărut vreun eveniment ce nu putea fi prevăzut la data
    semnării angajamentului, dar nu altfel şi se acceptă o amânare de 6 luni,
    pentru început. Reformele contractate rămân parte din contract, ca în orice tip
    de contract.


    PNRR răspunde
    nevoii urgente de a promova o redresare puternică și de a pregăti România
    pentru viitor. Reformele și investițiile prevăzute în plan vor ajuta România să
    devină mai sustenabilă, mai rezilientă și mai bine pregătită pentru provocările
    și oportunitățile asociate tranziției verzi și celei digitale. În acest scop,
    planul constă în 107 măsuri de investiții și 64 de reforme. Acestea vor fi
    sprijinite cu o sumă de 12,12 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94
    miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Este, de asemenea prevăzut ca 41%
    din plan să sprijine tranziția verde și 20,5%, tranziția digitală.


    Céline Gauer,
    Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din
    cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene):

    Este prima, dar nu
    şi ultima discuţie asupra implementării acestui pln. Este şi o ocazie pentru
    noi toţi de a învăţa anumite lecţii ce apar în timpul implementării. S-a văzut,
    de exemplu, odată cu declanşarea crizei economice că a existat un răspuns
    foarte puternic al statelor membre, unite, într-un efort de recuperare, unit.
    Pentru România este un plan foarte ambiţios care presupune investiţii de 29 de
    miliarde de euro, în lunile ce vin. Este o oportunitate de a transforma
    economiile şi să facem reforme structurale în sectoare în care este foarte mare
    nevoie în România.


  • Bani europeni pentru infrastructura românească

    Bani europeni pentru infrastructura românească

    Vin bani europeni în România aferenţi primei cereri din
    cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă
    pentru revitalizarea economiei. Comisia Europeană a aprobat decizia privind
    autorizarea plăţii primei tranşe de plată a sprijinului nerambursabil şi a
    primei tranşe de plată a sprijinului sub formă de împrumut pentru România. În
    urma acestei decizii, suma primită va fi de 2,6 miliarde de euro, fiind luate
    în considerare sumele din prefinanţare deja primite. Bucureștiul trimisese această
    primă cerere în luna mai, după îndeplinirea celor 21 de ţinte şi jaloane
    corespunzătoare trimestrului al IV-lea al anului trecut. În septembrie,
    evaluarea Comisiei Europene, legată de aceste ţinte, a fost avizată şi trimisă
    către Comitetul Economic şi Financiar, care a aprobat-o ulterior. La acel
    moment, preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, transmitea
    că avizul pozitiv vine ca urmare a progreselor bune şi rapide în punerea în
    aplicarea primului set de reforme şi investiţii din cadrul planuluiˮ.


    Este un
    moment prin care se confirmă efortul consolidat la nivel guvernamental, care
    s-a concretizat în îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate de România
    pentru ultimul trimestru al anului trecut şi transpuse în reforme de interes
    major pentru ţara noastrăˮ,     a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor
    europene, Marcel Boloş. Realist vorbind, este doar începutul unui lung drum pe
    care îl avem în faţă, dar care, dacă vom duce la bun sfârşit aspectele cheie
    din Plan, va însemna impulsionarea economiei şi generarea unui efect
    multiplicator solid pentru investiţiile în autostrăzi, infrastructura
    feroviară, şcoli, infrastructura spitalicească şi tot ceea ce înseamnă
    consolidarea economiei româneştiˮ,     a declarat Marcel Boloş.


    Următoarea cerere
    de plată va avea o valoare totală de 3,2 miliarde de euro, pentru care trebuie
    să fie îndeplinite peste 50 de obiective aferente primelor două trimestre din
    acest an. În total, România beneficiază de aproape 30 de miliarde de euro,
    prin PNRR. Pentru punerea în practică a acestui plan, Bucureștiul
    a încasat, deja, două tranşe de prefinanţare, în valoare de aproximativ 3,8
    miliarde de euro. Pe de altă parte, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor europene declara,
    săptămâna
    trecută, că speră ca, până în luna noiembrie, să fie aprobate de către Comisia
    Europeană toate cele opt programe operaţionale regionale, ceea ce va reprezenta
    un moment de cotiturăˮ, pentru că va fi pentru prima dată când autorităţile
    locale îşi vor lua soarta în mâini în privinţa folosirii acestor bani europeni.
    Marcel Boloș a arătat că jumătate din cele opt programe aferente exerciţiului
    financiar 2021-2027 sunt aprobate, fiind vorba, în total, de o valoare de peste
    11 miliarde de euro. Banii europeni destinaţi acestor programe regionale pot fi folosiţi până
    în 2030 inclusiv.



  •  Les magistrats roumains auront un nouveau statut .

     Les magistrats roumains auront un nouveau statut .

    Le projet de loi sur le statut des magistrats a été adopté par la Chambre des députés de Bucarest, sans changements majeurs par rapport à la forme élaborée par la coalition gouvernementale PSD (Parti Social Démocrate)-PNL (Parti National Libéral)-UDMR (Union Démocratique des Hongrois de la Roumanie). Le texte attend maintenant d’être débattu par le Sénat, qui est chambre décisionnelle dans cette affaire. Après les notifications reçues du Conseil Supérieur de la Magistrature (CSM), l’amendement qui permettait la nomination des procureurs de haut rang parmi les magistrats a été retiré du texte du projet de loi.Cependant, plusieurs dispositions sont toujours vivement critiquées, tant par l’opposition que par les associations des professionnels de la Justice. Rien qu’un exemple, aux termes du document adopté par la Chambre des Députés, les juges et les procureurs ont l’obligation de s’abstenir de toute manifestation ou d’expression diffamatoire à l’égard des autres pouvoirs de l’État.

    La presse de Bucarest prétend que, de cette manière, les magistrats sont forcés d’être silencieux s’ils veulent dénoncer les dérapages des politiciens au Gouvernement et au Parlement, lorsqu’ils légifèrent de manière aberrante, ou bien qu’ils sont impliqués dans des actes de corruption.L’augmentation de deux à trois ans de la période de scolarité à l’Institut National de la Magistrature et la possibilité que le poste de vice-président du tribunal puisse être pourvu sans concours ont été maintenues. Le document prévoit également que l’application d’une sanction disciplinaire entraînera la révocation des postes de direction. L’opposition, soit l’USR (Union Sauvez la Roumanie) et l’AUR (Alliance pour l’Union des Roumains) accusent la majorité de ne pas avoir attendu les avis de la Commission de Venise sur le projet de loi et de ne pas respecter les critères de la méritocratie pour occuper certains postes et comporte de nombreux articles anticonstitutionnels. D’autre part, le ministre de la Justice, le libéral Cătălin Predoiu, a précisé que le document est passé par toutes les étapes de la procédure légale et a reçu toutes les approbations nécessaires pour son adoption, y compris de la part du CSM.

    Le statut des magistrats fait partie d’un ensemble plus large de lois par lesquelles le ministre Cătălin Predoiu affirme que le système judiciaire roumain serait fondamentalement réformé.Les analystes soulignent qu’un enjeu interne serait d’améliorer sa propre image aux yeux de la société, car les Roumains n’ont jamais fait trop de confiance aux procureurs et aux juges. Ce qui est plus, la presse critique souvent les inculpations ou condamnations qu’ils établissent.

    Les représentants des partis de la coalition gouvernementale soutiennent qu’un enjeu externe fondamental serait la suppression du mécanisme dit de coopération et de vérification (MCV), par lequel Bruxelles contrôle le fonctionnement de l’État de droit en Roumanie depuis son admission à l’Union Européenne en 2007. Ils soutiennent aussi qu’après la suppression du MCV, la Roumanie entrera dans l’espace européen de libre circulation Schengen. Bien que le pays remplisse toutes les conditions techniques, l’accès lui est refusé depuis plus d’une décennie. C’est pourquoi les analystes du pays affirment que, tant que les Roumains, les Bulgares et les Croates seront contraints d’attendre des heures à travers les douanes intérieures de l’Union, ils resteront dans la condition humiliante de citoyens européens de second rang. (trad. Andra Juganaru)

  • Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE

    Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE

    Comisia a adoptat o strategie reînnoită pentru cele mai îndepărtate părți ale UE, așa-numitele regiuni ultraperiferice, care urmărește să le deblocheze potențialul prin investiții și reforme adecvate. Cele nouă regiuni – Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin (Franța), Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) – sunt situate în Oceanele Atlantic și Indian, în bazinul Caraibelor şi în America de Sud și aici trăiesc aproximativ cinci milioane de oameni, mulți dintrei ei fiind tineri.

    Strategia va consolida dialogul cu regiunile ultraperiferice, va dezvolta oportunități dedicate pentru acestea în cadrul politicilor UE și va oferi sprijin personalizat, a afirmat comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira. Oficialul european a subliniat importanța acestora:

    Regiunile ultraperiferice sunt active unice pentru întreaga Uniune Europeană, pentru că se bucură de spații foarte bogate în biodiversitate, de zone maritime foarte întinse și de o poziție geografică strategică pentru lansarea de sateliți și cercetare științifică. Acestea sunt, de asemenea, avanposturi ale Uniunii Europene în lume, la mii de kilometri distanță de continentul european. De fapt, este o chestiune de perspectivă. Iar acum, dacă Uniunea Europeană vrea să fie un jucător mondial, aceste regiuni ar trebuie să se afle chiar în centrul viziunii noastre.

    Strategia reînnoită pentru regiunile ultraperiferice se va concentra pe cinci piloni. Primul urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață pentru oamenii din regiunile ultraperiferice, asigurarea calității vieții, combaterea sărăciei și dezvoltarea oportunităților pentru tineri. Cel de-al doilea se bazează pe activele unice ale fiecărei regiuni, cum ar fi biodiversitatea, economia albastră sau potențialul de cercetare. Al treilea pilon are în vedere sprijinirea unei transformări economice durabile, ecologice și neutre din punct de vedere climatic, bazată pe tranziția verde și digitală, în timp ce al patrulea se referă la consolidarea cooperării regionale a regiunilor ultraperiferice cu țările și teritoriile vecine. Ultimul pilon se concentrează pe consolidarea parteneriatului și dialogului cu regiunile ultraperiferice, printre altele, prin sprijinirea capacității administrative dedicate și măsuri de creștere a gradului de conștientizare pentru a-și intensifica participarea la programele UE.

    Datorită locației lor geografice, dimensiunilor mici, vulnerabilității la schimbările climatice și la evenimentele meteorologice extreme, regiunile ultraperiferice se confruntă cu constrângeri specifice, dar permanente în dezvoltarea lor. Ele sunt dependente din punct de vedere economic de un număr mic de produse. Aceste regiuni adăpostesc, de asemenea, cele mai ridicate rate ale șomajului și cel mai scăzut PIB din UE. Totodată, pandemia de COVID-19 a pus în pericol dezvoltarea lor.