Radio România Internațional

Tag: Rep. Moldova

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
    Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi guvernamentalâ tu crișteari; Republica Moldova ș-Uniunea Evropeanâ; Radio România – 96 di añi

    Eveniment top
    Roxana Vasile, 02.11.2024, 11:00 [editeazâ]
    Campanii electorali tu Românie
    Campania electoralâ ti alidzerli parlamentari ditu Românie anchisi tu noaptea di gioi câtâ viniri ș-va s-bitiseascâ tu 30 di brumaru. Tu aestu chiro, partidili, suțatili ică independenţâlli intrarâ tu antrițeari ti unu locu tu năulu Leghislativu cu doi udadz a vâsilillei ș-lipseaști s-cândâseascâ electoratlu ți s-lâ da votlu pânâ tu 1 di andreu.
    Tu Camera a Deputaţlor suntu, tora, 330 di parlamentari, iara tu Senatu – 136. Cu unâ stâmânâ ninti, tu Românie anchisi ș-campania electoralâ ti prezidenţiali. Protlu turu a alidzeriloru ti nai ma analta ipothisi tu vâsilie va s-facâ tu 24 di brumaru, iara turlu doi – tu 8 di andreu.
    Ñiercuri, Autoritatea Electoralâ Permanentâ apruche lista a sediilor ațiloru 950 di secţii ti vot ditu xeani la prezidenţiali şi parlamentari. Ari cu 35 di secţii di vot ma multi di meslu cirișaru, cându româñilli ditu xeani și-alapsirâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropeanu. 2024 easti, dupâ yinghiț añi, anlu a tâtâloru turliiloru di alidzeri. Di vearâ, adrati dipriunâ cu evroparlamentarili, tu Românie s-feațirâ și localili.

    România, solidarâ cu Spania
    Protlu ministru Marcel Ciolacu adună, gioi, minişțrâlli şi reprezentanţâlli a ma multor instituţii guvernamentali ta sâ zburascâ ti hala a româñilor ditu not-apirita ali Spanie ți avurâ zñie di nicărli funicadz ditu dzâlili aesti.
    Cum dzâți purtătorlu di zboru a Ministerlui di Nafoarâ, di București, mași Valencia bâneadzâ vârâ 160.000 di țetâțeañi româñi. I premierlu lâ câftă ațiloru ți dusirâ la andamusi ta s-adarâ unâ parei di acțiuni ta s-veadâ ți condiţii pot s-andreagâ tu Castellón di Plana unu chentru loghisticu pritu cari Statlu român s-da agiutoru a româñilor sinistraț și s-hibâ deadunu lucurlu cu Statlu spaniol. Marcel Ciolacu lâ câftă, tutunâoarâ, a ministerilor s-țânâ dipriunâ ligâtura cu chivernisea spaniolâ ş-cu româñlli ditu Spania şi s-da agiutoru maxus pritu urdinarea ti turnarea nâpoi, ma s-aibâ ahtări câftări.
    Tu aestu chiro, tu zonili zñipsiti di nicări, operațiunili ti ascâpari a oamiñiloru ți tricurâ pritu aestu funico s-duți ninti. Tu ți mutreaști zñiili, cara prota eara zborlu ti suti di miluni di evradz, tora sâ zburaști ti miliardi. Casi, aftuchini, tuneluri, apunțâ, viaducti i linii di pampori furâ asparti.

    Borgi guvernamentalâ tu crișteari
    Borgea guvernamentalâ criscu, tu Românie, la cama di 876 di miliardi lei (aproapea 175 miliardi di evradz), dimi 52% ditu Produslu di Nuntru Brutu, dupâ isapea faptâ publicâ, stâmâna aesta, di Ministerlu di Finanţi. Ea scoati tu padi hala ditu inșita a meslui alunaru. Ti inșita a anlui 2024, uidisitu cu unâ ordonanțâ di ananghi aprucheatâ ñiercuri, Chivernisea criscu plafonlu mutrindalui borgea publicâ tu scara di 53% ditu PIB.
    Di altâ parti, unâ misiuni a Fondului Monetar Internaţional va s-yinâ Bucureşti, stâmâna ți yini, ta s-mutreascâ evoluţia icunomicâ şi finanțiarâ ali vâsilie. Tu ațelu ditu soni raportu a Fondului monetaru mutrinda cumu va s-ducâ icunumia globalâ, luyurserli mutrinda avansul ali icunumie româneascâ estanu fu tu scâdere, di la 2,8%, cât eara tu prognozâ tu apriiru, la 1,9%.

    Republica Moldova și Uniunea Evropeanâ
    Curtea Constituţionalâ ali Republicâ Moldova aspusi, gioi, isapea a referendumului ditu 20 di brumaru mutrindalui integrarea evropeanâ. Va s-dzâcâ, nomlu fundamentalu va s-hibâ adâvgatu cu unu nău capitol pi thimlliu a curi va s-intrâ tu bloclu comunitar ñica vâsilie majoritar românofonâ și aestu easti unu scupo strateghicu. Ițicumu s-hibâ buiaua politicâ a chivernâsillei ți va s-yinâ, eali va u aibâ borgea s-ducâ calea ninti câtâ aestu scupo.
    Tutnâoarâ, Parlamentul va s-poatâ s-vuluseascâ achicâserli constituitivi ali Uniuni Evropeanâ mași cu agiutorlu ali unâ majoritati simplâ. Aduțemu aminti că la alidzerli di aoa ș-dauâ stâmâñi, dyieafureaua di voturi ti integrarea ali Republicâ Moldova tu Uniunea Evropeanâ fu di mași ndauâ ñilli di voturi.
    Di altâ parti, Comisia Evropeanâ alâvdă jgllioatili ninti ali Republicâ Moldova, ama ș-ali Ucrainâ pi calea a reformiloru di ananghi ti aderarea la spaţiul comunitaru. Tu raportul di cathi anu, mutrindalui tindearea ali Uniuni, tu cari s-fați unâ mutritâ a vâsiliiloru candidati i ți voru s-intrâ, Comisia ş-aspusi umutea că, anlu ți yini, va s-poatâ s-ahurheascâ moabețli pi capitoli di pâzârâpseari cu ațelli ți au borgi Chişinău şi Kiev. Bruxelles-ul fați tâmbihi, ama, că easti ananghi di gaireti tu multi dumenii.

    Radio România – 96 di añi
    Radio România ancllisi, viniri, 96 di añi! Tu 1 di brumaru 1928, eara difuzatâ prota emisiuni ali Suțietati di Difuziuni Radiotelefonicâ ditu Românie, cu hâbarea „Alo, alo, aoa Radio Bucureşti”, spusâ di prezidentul ali Suțietati, Dragomir Hurmuzescu, ațelu ți thimilliusi radiofonia româneascâ. Tu ahurhitâ, Radio Bucureşti (cum era cunoscutâ Suțietatea) avea emisiuni mași ândauâ sâhăț tu dzuuâ, iara tu program avea hâbări, muzicâ ti giucari şi clasicâ, cata cumu ș-buletini meteorologhiți. Preayalea-ayalea, emisia s-teasi ș-alâncirâ emisiuni complexi, ți intrâ, di 96 di añi, tu casili a ascultâtoriloru ditu vâsilii și xeani. Semnu di tiñii, 1 di brumaru fu spus, pritu nomu, şi „Dzuua Naționalâ a Radioului”, ti pricunuștearea a rollui di simasie ali Suțietati Românâ di Radiodifuziuni tu isturia a vâsilillei.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțeari: Tașcu Lala

  • UE și Republica Moldova lansează un dialog la nivel înalt privind transporturile

    UE și Republica Moldova lansează un dialog la nivel înalt privind transporturile

    În cadrul eforturilor de consolidare a cooperării în domeniul transporturilor, comisarul Adina Vălean și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, au lansat ieri dialogul la nivel înalt care va ajuta la aprofundarea relațiilor în privința tuturor modurilor de transport și la înregistrarea de progrese împreună pentru a realiza transformarea sustenabilă și digitală.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că dialogul la nivel înalt va fi important pentru proiectul european și pentru conectivitatea paneuropeană:

    Noi, ca români, ne aducem aminte cu emoţie de poduri de flori, dar, fără să fiu prozaică, este momentul pentru poduri din ciment şi oţel, de cale ferată şi rutieră peste Prut. Poate că trenul simbolic numit Prietenia, legând Chişinăul de Bucureşti, ar putea câştiga într-un viitor nu foarte îndepărtat, atribute cum sunt eficienţa şi viteza.

    Reţelele de transport din Republica Moldova au fost serios perturbate de consecinţele războiului din Ucraina, a declarant ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale de la Chişinău, Andrei Spînu, subliniind că acest domeniu este o prioritate în parcursul european al ţării sale:

    Acest război ne-a arătat cât de vulnerabile sunt reţelele de transport din Moldova, Ucraina şi că trebuie să muncim mai mult, mai hotărât şi, cel mai important, împreună cu Uniunea Europeană, pentru a fi pregătiţi pentru astfel de provocări. Tocmai din acest motiv, lansarea astăzi a dialogului la nivel înalt între Uniunea Europeană şi Moldova este un pas determinant în acest sens.

    Prima reuniune la nivel înalt este programată să aibă loc la 19 februarie, iar pe ordinea de zi vor fi lucrările viitoare pentru îmbunătățirea legăturilor de transport dintre UE și Republica Moldova, aliniate la standardele europene, precum și cooperarea în curs cu privire la culoarele de solidaritate, pentru a menține circulația mărfurilor din Republica Moldova și din Ucraina în pofida războiului de agresiune al Rusiei.


  • Politica de extindere a UE

    Politica de extindere a UE

    Comisia Europeană a adoptat, la
    finalul anului trecut, un pachet mare de extindere, zece rapoarte de țară și un
    plan de creștere pentru Balcanii de Vest. Cu această ocazie, Comisia Europeană
    a recomandat Consiliului deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și
    Moldova.

    De asemenea, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu
    Bosnia și Herțegovina odată ce se atinge gradul necesar de conformitate cu
    criteriile de membru. În plus, Comisia Europeană recomandă acordarea statutului
    de candidat Georgiei, cu înțelegerea că se vor lua anumite măsuri. În cazul
    Ucrainei și Moldovei, Comisia va monitoriza în mod continuu progresul și
    conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor și va
    prezenta Consiliului un raport, până în luna martie.

    Despre decizia Comisiei
    Europene de a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană a
    Moldovei și a Ucrainei, ne vorbeşte Siegfried Mureşan, eurodeputat.


    Decizia Comisiei
    Europene de a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană a
    Moldovei și a Ucrainei este corectă deoarece negocierile pentru aderare la
    Uniunea Europeană sunt unul dintre cele mai puternice instrumente pe care
    Uniunea Europeană le are de a sprijini transformările, reformările,
    modernizarea și stabilizarea, întărirea statelor din vecinătatea noastră
    imediată, care doresc să devină membri ai Uniunii Europene.

    Uniunea Europeană
    spune clar Republicii Moldova și Ucrainei: ne vom implica financiar, tehnic, cu
    toată expertiza noastră, pentru ca oamenii din Ucraina și din Republica Moldova
    să se apropie de standardele europene cât de repede.

    Ne vom implica în
    reformarea justiției, în modernizarea acestor țări, în modernizarea tuturor domeniilor.
    Va fi foarte important să și transpunem această recomandare într-o decizie
    finală a Consiliului și să începem negocierile de aderare cât de curând. Este o
    victorie a Uniunii Europene, o victorie a oamenilor din aceste state și este
    confirmarea faptului că influența Federației Ruse în regiune este în scădere.Vă
    mulţumesc mult!


  • Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    La ultimul Consiliu European din decembrie 2023, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat decizia deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, a fost luată decizia lansării negocierilor de aderare și cu Bosnia și Herțegovina, atunci când vor fi îndeplinite criteriile necesare. Georgiei i-a fost oferit statutul de țară candidată, iar liderii europeni au confirmat angajamentul colectiv față de un viitor în care toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest să facă parte din Uniunea Europeană.

    În acest context, Comisia Europeană începe procesul de examinare și definire a cadrului de negociere, dar va demara și un proiect privind reformarea internă a Uniunii Europene.

    Vom începe să lucrăm la propriile noastre reforme, astfel încât să ne pregătim pentru o Uniune cu peste 30 de state membre, a spus șefa executivului european, Ursula Von der Leyen, în discursul rostit recent în Plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

    Luna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o comunicare în acest sens către Parlamentul European și Consiliu.

    În ceea ce privește sprijinul financiar acordat Ucrainei, preşedinta Comisiei Europene este încrezătoare că se va găsi o soluţie din partea tuturor celor 27 de membri ai UE.

    La reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, atunci când liderii țărilor membre au convenit să înceapă discuţiile de aderare cu Ucraina, nu au dat undă verde pachetului financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru această ţară, din cauza veto-ului Ungariei.

    Ursula Von der Leyen: Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a sta alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie, dar trebuie să susţinem această decizie şi cu fondurile necesare. Am propus garantarea unei finanţări stabile şi pentru Ucraina în următorii patru ani, pentru a sprijini funcţionarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia, pentru a o aduce mai aproape de UE şi pentru această nevoie de un buget european actualizat.

    Este de așteptat ca la Consiliul European extraordinar programat pe 1 februarie, cele 27 de state membre ale UE să ajungă la o poziţie comună privind revizuirea bugetului multianual şi cu punerea la dispoziţia Ucrainei a celor 50 de miliarde de euro.


  • ZIUA CULTURII NAȚIONALE

    ZIUA CULTURII NAȚIONALE

    Astăzi, vorbim despre monumentele dedicate
    poetului Mihai Eminescu, a cărui dată de naștere, 15 ianuarie 1850 stă la baza marcării
    Zilei Culturii Naționale în România și Republica Moldova.



  • Zi istorică pentru Republica Moldova şi Ucraina

    Zi istorică pentru Republica Moldova şi Ucraina

    La summitul de la Bruxelles, Ucraina şi Republica Moldova au obţinut, joi, acordul Consiliului European pentru a începe negocierile de aderare la Uniune, după ce primiseră statutul de candidate anul trecut. De asemenea, Georgia a obţinut statutul de candidat la integrare, iar Bosnia va începe discuţiile de aderare în martie, dacă raportul de evaluare al Comisiei Europene va fi unul favorabil. Ungaria a fost singura țară care s-a opus deschiderii negocierilor cu Ucraina, dar premierul Viktor Orban nu și-a exercitat dreptul de veto.


    Ucraina este prima ţară care a primit statutul de candidat şi începe negocierile de aderare la UE în timp de război, iar decizia este de natură să încurajeze Kievul. Mulțumindu-le liderilor europeni, preşedintele Volodimir Zelenski a catalogat decizia drept o victorie pentru Ucraina, o victorie pentru întreaga Europă, o victorie care motivează, inspiră şi întăreşte. Şeful diplomaţiei, Dmitro Kuleba, a spus că trăim o zi istorică” şi a adăugat o emoţie domină, toate acestea nu au fost în zadar. Iar premierul Denîs Şmîhal a văzut în decizia Uniunii Europene o recunoaştere a reformelor angajate în ultimii ani, dar a avertizat că drumul până la aderare va fi dificil.


    Cât privește Chișinăul, parcursul european al Republicii Moldova a fost, în ultimii ani, marcat de oscilaţia electoratului între formaţiuni pro-ruseşti şi pro-europene. Statul vecin României a semnat în anul 2013 Acordul de Asociere la UE. Iar acum, după decizia Consiliului European, preşedinta Maia Sandu a declarat că succesul obținut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg democraţia şi prosperitatea, care muncesc cu perseverenţă şi răbdare, care au ieşit la vot, au protestat pentru libertate şi nu au încetat niciodată să creadă că Republica Moldova merită mai mult.


    Şi premierul Dorin Recean a scris, într-un mesaj, că decizia istorică a Consiliului European este rezultatul efortului pe care l-au depus toți cetățenii în ultimii ani. A dat asigurări că Moldova știe ce are de făcut și este hotărâtă să continue reformele pentru a deveni cât mai curând parte a marii familii europene.


    Decizia de astăzi reprezintă un moment istoric pentru Republica Moldova, marcând cel mai important pas de până acum către aderarea la marea familie a Uniunii Europene, a apreciat şi şeful diplomaţiei de la Chişinău, Nicu Popescu.


    Prezent la Bruxelles și alături de cele două state încă de la început în parcursul lor european, preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, de asemenea, despre o zi istorică ce vine după progresele remarcabile făcute de Kiev și Chișinău în privinţa reformelor solicitate de Comisia Europeană.


    Klaus Iohannis: În continuare, clar că trebuie mers, poate cu viteză mai mare, ca aceste negocieri să pornească bine şi să ducă la un rezultat care înseamnă, până la urmă, integrarea în Uniunea Europeană. Vă sprijinim, fiţi curajoşi, faceţi reformele şi împreună mergem mai departe!


    De la București, și premierul Marcel Ciolacu a transmis felicitări celor două state și a dat asigurări că România rămâne un susţinător ferm pe tot parcursul procesului de negocieri.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Scriitorul Nicolae Rusu, director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, și-a lansat la Gaudeamus un nou volum de proză: Savoarea lecturii și a cuvântului rostit. Interviu cu autorul.



  • Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova

    Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova

    Comisia Europeană a adoptat pachetul de extindere din 2023, recomandând deschiderea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova, dar și cu Bosnia și Herțegovina, însă în cazul acesteia din urmă, numai după atingerea gradului necesar de respectare a criteriilor. De asemenea, executivul comunitar a decis acordarea statutului de țară candidată Georgiei. Comisia recomandă, de asemenea, Consiliului European să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina și Republica Moldova vor adopta anumite măsuri esențiale, iar un raport în această privință va fi întocmit până în martie 2024.



    Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare țară, atrage atenția executivul comunitar. În Ucraina, statutul de țară candidată la aderare a creat, în pofida războiului declanșat de Rusia tocmai pentru a opri această traiectorie, o dinamică puternică de reformă, cu un sprijin ferm din partea populației, remarcă reprezentanții Comisiei. S-au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește reformarea justiției, restrângerea influenței oligarhilor și alinierea la acquis-ul comunitar, chiar și în contextul invaziei ruse.

    În ceea ce privește Republica Moldova, Comisia subliniază că aceasta a înregistrat progrese importante legate de îndeplinirea celor 9 măsuri stabilite în avizul privind cererea de aderare. Aceasta a lansat o reformă cuprinzătoare a justiției în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția, inclusiv prin evaluarea judecătorilor și procurorilor importanți. Și-a reformat organismele anticorupție și a crescut numărul investigațiilor și al condamnărilor în cazurile de corupție. A adoptat un plan de acțiune privind eliminarea oligarhilor, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislație de instituire a unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalității organizate. Țara a adoptat o strategie referitoare la administrația publică și aplică reforma la toate nivelurile.

    Republica Moldova a sporit participarea societății civile la procesul decizional și a consolidat protecția drepturilor omului, remarcă, de asemenea, Comisia Europeană.

    Consiliului European îi revine sarcina de a analiza recomandările prezentate de Comisie și de a lua decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere.


  • Rezoluție în favoarea Republicii Moldova, votată în Parlamentul European

    Rezoluție în favoarea Republicii Moldova, votată în Parlamentul European

    Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie prin care îşi reafirmă
    angajamentul faţă de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi cere
    ca negocierile cu Chişinăul să fie inițiate înainte de sfârşitul acestui an.


    Aderarea Republicii Moldova la UE ar reprezenta o investiţie geostrategică
    într-o Europă unită şi puternică    , sunt de părere eurodeputații.


    Republica Moldova
    a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, după începerea conflictului
    din Ucraina, şi i s-a acordat statutul de ţară candidată la UE în iunie acelaşi
    an. PE apreciază că guvernul moldovean şi-a demonstrat hotărârea şi capacitatea
    de a îndeplini cerinţele CE de a începe negocierile de aderare. UE şi statele
    sale membre ar trebui, de asemenea, să îşi mărească asistenţa financiară şi
    tehnică pentru Republica Moldova, pentru a facilita integrarea rapidă şi
    eficientă a acesteia.


    Acest aspect
    include lansarea rapidă a unei noi tranşe de asistenţă macrofinanciară de către
    Comisia Europeană. PE solicită politicienilor moldoveni să ajungă la un consens
    cu privire la reformele cele mai importante şi urgente, în scopul armonizării
    în continuare a legislaţiei ţării cu standardele UE. Înainte de votarea
    rezoluției, în plenul Parlamentului European a avut loc o dezbarere privind
    situația Republicii Moldova, în cadrul căreia eurodeputații și-au arătat
    susținerea față de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    Dragoș
    Tudorache, Grupul Renew Europe: Republica Moldova trebuie să
    primească undă verde pentru demararea discuțiilor de aderare la UE. Acesta este
    mesajul pe care Parlamentul European l-a transmis în mod constant în ultimul an
    și este mesajul pe care îl vom transmite, din nou, în această rezoluție.


    De
    asemenea, vreau să le mulțumesc tuturor colegilor din toate grupurile politice
    pentru că au rămas consecvenți și pe deplin aliniați la acest obiectiv comun.
    Există, desigur, multe reforme pe care Republica Moldova trebuie să le parcurgă
    în continuare, cu privire la economie, justiție și toate ramurile
    administrației sale, dar autoritățile acestei țări au demonstrat, când toate
    șansele erau împotriva lor, și sub o presiune continuă imensă cauzată de starea
    hibridă de război din partea Rusiei lui Putin, că au voința politică și
    rezistența executivă necesară pentru a duce la bun sfârșit reformele asumate.
    Au luat măsuri concrete pentru doborârea oligarhilor și a imperiilor lor, au
    început să-și curețe justița de corupție și incompetență. Acestea sunt
    aspectele pe care Comisia Europeană trebuie să le recunoască în viitorul raport
    și ceea ce șefii de stat trebuie să considere atunci când decizia importantă
    privind aderarea va fi luată, la finalul acestui an.


    Nu în ultimul rând, toate
    instituțiile UE trebuie să se angajeze să-i susțină pe cetățenii Republicii
    Moldova în reformele lor prin angajamentele politice, cu expertiză tehnică și
    know-how, dar și cu asistență financiară pe măsură. Asta înseamnă să fim și să
    jucăm geopolitic. Așa îi transmitem cel mai bine lui Putin că viziunea lui
    tulburată despre imperialism nu va câștiga în Europa.


  • Jurnal românesc – 29.09.2023

    Jurnal românesc – 29.09.2023

    ***Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a transmis,
    joi, participanţilor la Forumul Euro-Atlantic de Rezilienţă, că România va
    continua să acorde sprijin activ Republicii Moldova, inclusiv pentru
    continuarea cursului său european ireversibilˮ. El a menţionat că este vitalăˮ
    obţinerea, cât mai curând, a deciziei politice de deschidere a negocierilor de
    aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi Ucrainei.

    Este foarte
    clar: o Ucraina mai sigură, o Republică Moldova mai sigură aduc mai multă
    securitate Românieiˮ,     a precizat Ciucă. Acesta a adăugat că o componentă importantă
    a rezilienţei este capacitatea de a rezista la activităţile de dezinformare.

    Valul
    masiv de dezinformare, impulsionat de propaganda care a venit odată cu
    invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia şi care a permis renaşterea
    naţionalismului, este un pericol din ce în ce mai mare pentru societatea
    românească. Este necesar un efort comun al instituţiilor naţionale şi
    internaţionale, dar şi al cetăţenilor, pentru a contracara efectele tot mai
    nocive ale dezinformării, care pun în pericol însăşi securitatea statelorˮ    , a conchis
    președintele Senatului de la București.




    ***Românii din diaspora vor beneficia de servicii consulare online, fără a fi
    nevoiţi să se prezinte la sediul misiunilor diplomatice sau oficiilor
    consulare, prevede o iniţiativă legislativă aflată în circuit parlamentar,
    semnată de reprezentanţi ai mai multor partide.
    Proiectul a fost iniţiat de liderul senatorilor USR, Radu Mihail. Potrivit
    acestuia,     propunerea prevede introducerea posibilităţii ca
    cetăţenii să poate avea acces la o gamă largă de servicii, transmise online.
    Documentele se vor putea transmite online, se vor putea expedia prin servicii
    de curierat sau se vor putea ridica personal, evitându-se deplasarea la
    consulat. De asemenea, personalul consular va utiliza semnături electronice. Prin
    această iniţiativă venim în sprijinul oamenilor din diaspora care interacţionează cu statul românˮ,     a spus
    Radu Mihail.




    ***Deputatul PNL pentru diaspora, Valentin Făgărăşian, a salutat decizia
    Guvernului României prin care normele metodologice de aplicare a unei Ordonanţe
    de Urgenţă a Guvernului din anul 2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară
    pentru creşterea copiilor au fost actualizate în acord cu regulamentele
    europene, iar părinţii care lucrează atât în ţară, cât şi în străinătate, vor
    putea să beneficieze de aceste drepturi. Valentin Făgărășian a precizat că, pentru
    părinţii care realizează venituri atât în ţară, cât şi în statele în care se
    aplică reglementările europene privind coordonarea sistemelor de securitate
    socială, la stabilirea cuantumului indemnizaţiei se vor lua în calcul
    veniturile realizate în ambele ţări, fără ca perioadele de activitate să se
    suprapună.

    Deputatul PNL pentru diaspora a mai spus că această
    măsură este deosebit de benefică pentru zeci de mii de tineri români care
    lucrează şi în ţară şi în străinătate, perioade scurte de timp, dar care, până
    la modificarea normelor metodologice, nu puteau să beneficieze de concediul şi
    indemnizaţia pentru creşterea copilului. Dacă ne gândim că peste cinci
    milioane de români muncesc în afara frontierelor ţării, atunci ne putem da
    seama câţi actuali şi viitori părinţi vor putea să se bucure de această măsură.
    Mai mult decât atât, cred cu putere că aceasta este şi o măsură care să-i
    încurajeze pe tinerii părinţi care lucrează şi în străinătate, să rămână în
    ţară şi să-şi crească copiii în Româniaˮ, a punctat Valentin Făgărășian.

    ***România participă la cea de-a 28-a ediţie a Târgului Internaţional de
    Carte de la Budapesta în perioada 28 septembrie – 1 octombrie. Cu acest prilej, Ministerul
    Culturii a pregătit un program de evenimente la care au fost invitaţi să
    participe autorii Alina Nelega, Mihai Radu, Florin Irimia şi Horia Gârbea
    alături de traducătorii Andras Orsolya, Szocs Imre, Szonda Szabolcs şi Lajos
    Nagy. Participarea la această ediţie a Târgului de Carte din
    capitala Ungariei este organizată în parteneriat cu ICR Budapesta, evenimentele
    desfăşurându-se la standul national. Sâmbătă este programată lansarea volumului
    autoarei Alina Nelega Ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplatˮ. Alina Nelega este
    romancieră şi autoare dramatică. Dublă laureată UNITER, i-a fost decernat
    premiul Autor europeanˮ la festivalul Heidelberger Stuckemarkt. Este profesor
    universitar şi conduce masteratul de scriere dramatică al Facultăţii de Arte în
    limba română din cadrul Universităţii de Arte din Târgu Mureş. Pentru romanul
    Ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplatˮ i s-a decernat, în 2020, Premiul pentru
    proză al revistei Observator Cultural.


  • Jurnal românesc – 27.09.2023

    Jurnal românesc – 27.09.2023

    România va
    participa, de joi şi până pe 1 octombrie, la cea de-a 28-a ediţie a Târgului
    Internaţional de Carte de la Budapesta. Ministerul Culturii a informat, printr-un
    comunicat transmis AGERPRES, că a pregătit un program de evenimente la care au
    fost invitaţi să participe autorii Alina Nelega, Mihai Radu, Florin Irimia şi
    Horia Gârbea, alături de traducătorii Andras Orsolya, Szocs Imre, Szonda
    Szabolcs şi Lajos Nagy. Evenimentele se vor desfăşura la standul naţional
    situat în complexul expoziţional Millenaris, zona B, poziţia G1, unde vor fi
    lansate volumele în limba maghiară ale autorilor prezenţi la târg, iar la
    sediul ICR Budapesta va avea loc o dezbatere literară cu participarea tuturor
    invitaţilor. Participarea României la cea de-a 28-a ediţie a Târgului
    Internaţional de Carte din Capitala Ungariei este asigurată de Ministerul
    Culturii, în parteneriat cu ICR Budapesta.




    Ambasadoarea Statelor
    Unite la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a declarat, la Oradea, că România va
    adera la programul de scutire de vize Visa Waiver, cel mai devreme la începutul
    anului 2025. ‘Nu poate fi mai devreme de 2025, pentru că avem de măsurat anual
    rata de respingere. Dacă totul va fi bine, probabil, la începutul anului 2025.
    Sperăm. Nu este garantat. Depinde de multe lucruri ce se pot întâmpla, dar eu
    cred că ne aflăm pe drumul cel bun,’ a declarat ambasadoarea SUA. Aceasta s-a
    aflat luni la Oradea, pentru a vernisa expoziţia itinerantă ‘Noi, Poporul/We
    the People’, care celebrează aniversarea a 25 de ani de Parteneriat strategic
    dintre Statele Unite ale Americii şi România. Cele 30 de panouri mari, cu 150
    de fotografii, realizate de-a lungul timpului, într-un sfert de secol, vor
    putea fi admirate, timp de aproape o lună, în faţa Primăriei Oradea. Titlul
    expoziţiei, ‘Noi, Poporul’, este inspirat de preambulul Constituţiei Statelor
    Unite ale Americii. Oradea este al optulea oraş în care a fost prezentată
    această expoziţie aniversară, retrospectivă, care este realizată de Ambasada
    SUA, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al României, Agenţia
    Naţională de Presă Agerpres şi în colaborare cu Universitatea din Craiova.


    România aşteaptă
    şi merită o decizie pozitivă în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului
    Uniunii Europene cu privire la extinderea spaţiului Schengen, a declarat, marţi,
    preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, într-un interviu
    organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect
    media european. Bulgaria şi România doresc să devină membre ale spaţiului de
    liberă circulaţie, dar Austria şi Olanda au blocat o decizie pozitivă la
    Consiliul JAI din decembrie anul trecut, invocând drept motiv un control
    insuficient al fluxurilor de migranţi. În discursul său anual privind starea
    Uniunii Europene, rostit la începutul lunii în plenul Parlamentului European la
    Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut
    Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen ‘fără nicio
    întârziere’. Până la încheierea Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, la
    sfârşitul anului, mai sunt programate trei reuniuni ale Consiliului miniştrilor
    de interne din UE: pe 28 septembrie, 18 octombrie şi 4 decembrie.




    Cu mult înainte
    ca tancurile ruseşti să încalce suveranitatea Ucrainei, Moldova vulnerabilă era
    deja supusă la tipul de agresiune şi strategii ruseşti care au devenit ulterior
    şi soarta Ucrainei    , a declarat, luni, la Madrid, Majestatea Sa Margareta,
    Custodele Coroanei Române, aflată în vizită în Regatul Spaniei. Ea a vorbit la
    sediul din Madrid al Institutului Regal Elcano pentru Studii Internaţionale şi
    Strategice despre contextul ‘turbulent’ de pe continentul nostru, ‘în care
    pericolele cu care ne confruntăm sunt presante’    , felicitând totodată Spania
    pentru actuala preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. O preşedinţie ale
    cărei priorităţi sunt, a amintit Majestatea Sa, ‘securitatea, precum şi
    susţinerea valorilor democratice şi a statului de drept’    .

    Moldova, a mai
    spus custodele Coroanei Române, a fost
    unul dintre primele teritorii ex-sovietice ce a experimentat tehnicile de
    destabilizare ale Moscovei, care ne sunt acum familiare tuturor. Obiectivul pe
    care mi l-am asumat, cu sprijinul atât al Guvernului României, cât şi al celui
    al Republicii Moldova, este acela de a mă asigura că Republica Moldova nu este
    consumată de tragedia care afectează acum Ucraina, că guvernul ei reformator
    este sprijinit în atingerea obiectivului său şi că poporului Moldovei i se
    permite să-şi decidă propriul viitor, în loc să fie decis de alţii    , a mai spus
    Margareta. Ea a salutat decizia de anul trecut a Uniunii Europene de a acorda
    Moldovei statutul de ţară candidată.

    Majestatea Sa Margareta, alături de Alteţa
    Sa Regală Principele Consort Radu, efectuează, săptămâna aceasta, o vizită în
    Regatul Spaniei, care cuprinde o întrevedere cu Regele Felipe al VI-lea şi
    Regina Letizia, dar şi întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii din România şi
    Republica Moldova.


  • Semnal editorial: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.

    Semnal editorial: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.

    Institutul European din România a publicat o nouă
    cercetare în cadrul colecției de microstudii, având titlul: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii
    militare ruse împotriva Ucrainei. Perspective asupra noii geopolitici a Uniunii
    Europene    . Autoarea, Ioana Elena Secu, analizează efectele războiului de
    agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra statelor din Parteneriatul Estic.
    În cadrul lucrării este investigată posibilitatea ca Uniunea Europeană să
    dezvolte o nouă strategie în legătură cu Parteneriatul Estic, cu scopul de a proteja
    statele care împărtășesc și susțin valorile europene. Structurat în cinci
    secțiuni, materialul prezintă rolul Parteneriatului Estic, ca element al
    Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, respectiv apariția, evoluția și
    actualizarea constantă a acestuia pentru a răspunde noilor provocări apărute în
    ultimii ani în acest spațiu. De asemenea, în cadrul studiului este prezentată
    și poziția României de a susține cât mai eficient apropierea statelor membre
    ale Parteneriatului Estic, în special a Republicii Moldova, de Uniunea
    Europeană.


    Vă invităm să accesați textul integral al
    studiului aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene

  • Jurnal românesc – 01.08.2023

    Jurnal românesc – 01.08.2023

    Cursurile
    de limbă, cultură şi civilizaţie românească vor fi reluate în Marea Britanie
    pentru prima oară după Brexit – a anunţat, luni, ministrul Educaţiei, Ligia
    Deca, pe Facebook. Aşa cum am mai spus, a fost o prioritate pentru
    mandatul meu accesul la aceste cursuri de care toţi copiii şi tinerii din
    diaspora au nevoie     – a scris oficialul de la București. Potrivit Ligiei
    Deca, cultura şi identitatea culturală trebuie protejate.




    Europarlamentarul
    Corina Creţu consideră că refacerea legăturilor cu Republica Moldova este o
    datorie istorică şi că podul de la Ungheni, finanţat din fonduri europene
    nerambursabile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, va îmbunătăţi
    circulaţia spre România şi va facilita accesul Republicii Moldova către Vest, prin
    Autostrada Unirii A8 Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni. Podul de la Ungheni
    vine în sprijinirea consolidării relaţiilor economice, sociale şi de
    fraternitate dintre România şi Republica Moldova.     – a întărit Corina
    Crețu. Compania de Drumuri a lansat spre licitaţie contractul pentru
    proiectarea şi execuţia podului rutier de la Ungheni. Acesta va avea o lungime
    de 260 m şi va fi primul peste Prut cu patru benzi. Durata contractului este de
    24 de luni.




    Operatorul
    privat Dan Air a anunţat lansarea a
    trei noi zboruri directe din Braşov pe rutele Paris, Oslo şi Dubai. Potrivit
    reprezentanţilor companiei, cele trei rute vor fi disponibile începând cu luna
    noiembrie a acestui an. În prezent, Dan
    Air operează zboruri către zece destinaţii de pe Aeroportul Internaţional
    Braşov-Ghimbav şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă.




    Institutul
    de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc susţine că
    achitarea, săptămâna trecută, a foştilor ofiţeri de securitate care l-au
    torturat pe dizidentul Gheorghe Ursu reprezintă un pericol la adresa Statului
    de drept şi deschide calea reabilitării regimului totalitar. Potrivit unui
    comunicat, Institutul consideră că decizia Înaltei Curţi pleacă de la premise
    discutabile care nu se verifică din punct de vedere al faptelor, deşi susţine
    că se întemeiază pe prevederile legilor, codurilor şi convenţiilor
    internaţionale la care a aderat România. Reabilitarea regimului comunist din
    perioada 1965-1989 în baza falsului motiv că în timpul lui Nicolae Ceuşescu nu
    s-a mai practicat represiunea de masă, atrage după sine reabilitarea
    totalitarismului comunist pe tot parcursul existenţei sale, precizează
    comunicatul de presă.




    Modulul
    României participant la programul de pre-poziţionare derulat în sprijinul
    Greciei a predat, luni, ştafeta colegilor din Franţa în baza de operaţiuni din
    regiunea Attica-Nea Makri, în prezenţa unei delegaţii a Comisiei Europene – a informat
    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. În afară de cei 38 de
    pompieri care au încheiat programul de pre-poziţionare pentru a se întoarce în
    ţară, alţi 92, cu mijloacele tehnice specifice, se află, încă, în Insula Rodos.
    Pompierii români au fost dislocaţi în Grecia, afectată de incendii de pădure,
    ca urmare a solicitării de asistenţă internaţională a autorităţilor elene prin
    Mecanismul European de Protecţie Civilă. Pe de altă parte, în perioada 30 iulie
    – 2 septembrie, un modul naţional specializat în stins incendii de pădure participă
    la un program de pre-poziţionare în Franța. Duminică, primul contingent – 40 de
    pompieri, 3 autospeciale de stingere a incendiilor de pădure, o cisternă, o
    autospecială cu capacitate mare, un microbuz transport personal şi un autocar -
    a plecat către Franţa, pe ruta Arad-Nădlac-Budapesta-Geneva-Marsilia.


  • Agiutoru european tră Ucraina şi Republica Moldova

    Agiutoru european tră Ucraina şi Republica Moldova



    Structurile europeani şi euroatlantiţi, nica şi România, va s’agiută ma largu Ucraina cu tut ţi easti ananghi- declară, Bruxelles, predzuuădentulu Klaus Johannis. Acesta a mai spus că, tru discursul susţinut tru cadrul Consiliului Europian aflat tru dirulare, a menţionat şi necesitatea ajutorării Republicii Moldova – stat cari easti afectat, la rândul său, di invadzuuăa rusă ditu Ucraina. Easti vital şi tră ucraineni, şi tră statele Uniunii Europeani şi NATO să păstreze unitatea şi solidaritatea trutre cele două instituţii, iar Kievul să fie agiutoruit “tru continuare, necondiţionat, cu tot ce avem” – mai spune şeful statului român.


    “Cred că easti clar tră toată lumea că noi trebuie să trucercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească ditu acest război ilegal. Tră a ajuta Ucraina easti, tru acelaşi timp, nevoie să îi ajutăm tru parcursul lor europian” – afirmă predzuuădentulu Iohannis, cari adaugă că “easti extrem di important să-i ajutăm pi cei cari suferă di pi urma acestui război şi au nevoie di o şansă. Şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, cari are nevoie di agiutoruul nostru tră a-şi creasti redzuuălienţa şi tră a diveni membră a Uniunii Europeani”.


    Viţină a dauliloru ripubliţ ex-sovietiţi tră cari cundilleadză predzuuădentulu a llei, România li agiută ditu prima dzuuă a polimlui nkisitu di aruşi, pi 24 di şcurtu 2022. Pisti 4,5 miliuñi di ucraineni fudziră pritu România ditu calea a invadatorilor. Fără agiutoru românesc, criza energetică ditu Republica Moldova nu putea s’hibă năstricută. Aţeali ditu soni sondaje confirmă, neise, vrearea cabaia mari a cetăţenilor republicăllei la calea europeană. Aproapea 60% ditu respondență să spusiră simfuñi ti aderarea la Uniunea Europeană, kiro tru cari maş 37% va s’voteadză tră aderarea la Uniunea Eurasiatică, controlată di Rusia – spunu datili a unlui studiu aleptu di Radio Chișinău. Aderarea la NATO easti ndrupătă di 33,4% ditu participanțălli la sondaj.



    Prezidenta pro-occidentală Maia Sandu armâne nai ma populară masti politică ditu Republica Moldova, iar partidlu a llei, Acțiune și Solidaritate (PAS), poati s’amintă nai ma multi voturi tru cazul a născăntoru alidzeri parlamentare ninti di kiro.


    Cara dumănica yinitoare vas ă s’ţănă alidzeri prezidenţiali, aproapea 38% ditu respondent va s’voteadză tră Maia Sandu. Fostul șef filorus a statlui, socialistul Igor Dodon, poati s’hibă votat di maş 14,2% ditu electorat, iara actualul primar ali capitală, Chișinău, ex-socialistul Ion Ceban, poati s’llia 6,2% ditu voturi. Fugarlu penal Ilan Șor, aflat tru Israel și lugursitu protlu vector a sinferurloru ali Moscovă tru Republica Moldova, poati s’amintă 2,5 procente ditu sufragii. Aproapea 43,5% ditu respondinți spusiră că nu au tpisti tru niţi ună personalitate politică. Tru cazlu a alidzerloru parlamentare, PAS poati s’amintă 44,3% ditu voturi, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor pro-moscoviți 21,5, iara aţelu ditu soni ncllisu partid populist al Șor – 13,6.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala