Radio România Internațional

Tag: Rep. Moldova

  • Sprijin european pentru Ucraina şi Republica Moldova

    Sprijin european pentru Ucraina şi Republica Moldova

    Structurile europene şi euroatlantice, implicit România, vor
    continua să sprijine Ucraina cu tot ce este necesar – a declarat, la Bruxelles,
    preşedintele Klaus Johannis. Acesta a mai spus că, în discursul susţinut în
    cadrul Consiliului European aflat în derulare, a menţionat şi necesitatea
    ajutorării Republicii Moldova – stat care este afectat, la rândul său, de
    invazia rusă din Ucraina. Este vital şi pentru ucraineni, şi pentru statele
    Uniunii Europene şi NATO să păstreze
    unitatea şi solidaritatea între cele două instituţii, iar Kievul să fie
    sprijinit în continuare, necondiţionat, cu tot ce avem – mai spune şeful
    statului român.

    Cred că este clar pentru toată lumea că noi trebuie să
    încercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească din acest război
    ilegal. Pentru a ajuta Ucraina este, în acelaşi timp, nevoie să îi ajutăm în
    parcursul lor european     – afirmă preşedintele Iohannis, care adaugă că este
    extrem de important să-i ajutăm pe cei care suferă de pe urma acestui război şi
    au nevoie de o şansă. Şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, care
    are nevoie de sprijinul nostru pentru a-şi creşte rezilienţa şi pentru a deveni
    membră a Uniunii Europene.

    Vecină ambelor republici ex-sovietice pentru care
    pledează preşedintele său, România le-a ajutat din prima zi a războiului
    dezlănţuit de ruşi, pe 24 februarie 2022. Peste 4,5 milioane de ucraineni au
    fugit prin România din calea invadatorilor. Fără sprijin românesc, criza
    energetică din Republica Moldova nu putea fi depăşită. Cele mai recente sondaje
    confirmă, de altfel, adeziunea masivă a cetăţenilor republicii la calea
    europeană. Aproape 60% dintre respondenți s-au
    pronunțat pentru aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce doar 37% ar vota
    pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, controlată de Rusia – arată datele unui
    studiu citat de Radio Chișinău. Aderarea la NATO este susținută de 33,4% dintre
    participanții la sondaj.


    Președinta
    pro-occidentală Maia Sandu rămâne cea mai populară figură politică din
    Republica Moldova, iar partidul său, Acțiune și Solidaritate (PAS),
    ar obține cele mai multe voturi în cazul unor alegeri parlamentare anticipate.

    Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, aproape 38% dintre
    respondenți ar vota pentru Maia Sandu.     Fostul șef filorus
    al statului, socialistul Igor Dodon, ar fi votat de doar 14,2% din
    electorat, iar actualul primar al capitalei, Chișinău, ex-socialistul Ion
    Ceban, ar lua 6,2% din voturi.     Fugarul penal Ilan
    Șor, aflat în Israel și considerat principalul vector al intereselor Moscovei
    în Republica Moldova, ar obține 2,5 procente din sufragii. Circa
    43,5% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în nicio personalitate
    politică. În cazul alegerilor parlamentare, PAS ar obține 44,3% din voturi,
    Blocul Socialiștilor și Comuniștilor pro-moscoviți 21,5, iar     recent
    desființatul partid populist al lui Șor – 13,6.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Aprofundarea rolului bibliotecii de garant al memoriei locale. Interviu cu Aliona Manciu, șefa serviciu asistenţă metodologică de specialitate la Biblioteca Publică Raională Dimitrie Cantemir din Ungheni, Republica Moldova, organizator pe 26 iunie 2023 al seminarului raional practic desfășurat în Cornova, sat studiat în 1931 de echipa sociologului Dimitrie Gusti.


  • Integrarea Rep. Moldova pe piața unică a UE – Mecanismul pentru interconectarea Europei

    Integrarea Rep. Moldova pe piața unică a UE – Mecanismul pentru interconectarea Europei

    Republica Moldova s-a alăturat Mecanismului pentru interconectarea
    Europei, printr-un acord semnat recent la Chişinău, de comisarul pentru
    transporturi, Adina Vălean, și ministrul infrastructurii și dezvoltării
    regionale, Lilia Dabija, în prezența premierului, Dorin Recean.

    Acordul le va
    permite promotorilor din Republica Moldova să solicite finanțare din partea UE
    pentru proiecte de interes comun în domeniul transporturilor, al energiei și în
    domeniul digital, care vizează îmbunătățirea conectivității acestei țări cu
    vecinii săi din UE.

    Acordul va sprijini integrarea Republicii Moldova pe piața
    unică a UE, promovând totodată creșterea economică, crearea de locuri de muncă
    și competitivitatea. Republica Moldova a fost puternic afectată de războiul de
    agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. UE rămâne solidară cu Republica Moldova
    și se angajează să îi consolideze în continuare reziliența. Acordul aduce
    Republica Moldova încă și mai aproape de UE, prin includerea sa în rețelele
    transeuropene interconectate.

    Adina Vălean a precizat că Rep.
    Moldova este
    prima ţară din afara UE care este asociată acestui mecanism. Oficialul eruopean
    a oferit mai multe amănute.

    Adina Vălean: Nu este doar o semnătură și un acces
    la un program. Este mai mult, pentru ca dincolo de nevoile sau proiectele care pot
    fi finațate prin asta, aduce și expertiza, susținerea și creșterea care vine
    dinspre CE și este acordată promotorilor, autorităților îm dezvoltarea acestor
    proiecte. Deja în iunie, foarte curând, o echipa de experți a CE va veni la
    Chișinău pentru a explica în detaliu acest proiect și mecanism de finanțare și
    pentru a ajuta și însoți Rep. Moldova în primii pași singură în acest mecanism.
    Infrastructura de transport în toate statele membre și conexiunile dintre ele
    reprezinta baza dezvoltării economice. Dacă transportul stă, economia stă.
    Totate statele membre ale UE sunt într-o competiție acerbă pentru finanțare, mâna
    de lucru, noi tehnologii, pentru a dezvolta transporturile și rețelele de infrastructur    ă. Și acum Rep. Moldova intră în această familie într-un
    moment în care poziția ei este puțin privilegiată pentru că toată lumea înțelege
    că este nevoie de un ajutor suplimentar în această zonă pentru a înbunătăți
    conectivitatea, culoarele solidarității pentru tansportul de marfă între
    Ucraina, Rep. Moldova, țări ale UE și mai departe pe piețele internaționale. Sunt
    niște oportunități pe care toată lumea le înțelege și trebuie folosite acum.


    În ceea ce privește
    transporturile, autoritățile și companiile din Republica Moldova vor putea
    solicita finanțare în contextul viitoarelor cereri de propuneri din cadrul componentei
    Transporturi a MIE (MIE – Transporturi) din perioada de programare actuală
    (2021-2027). În ceea ce privește energia, proiectele de infrastructură
    energetică din Republica Moldova conectate cu statele membre ale UE au
    posibilitatea de a solicita statutul de proiecte de interes reciproc (Projects
    of Mutual Interest, PMI), în temeiul normelor revizuite ale UE privind
    infrastructura energetică. Componenta
    digitală a MIE (MIE – Digital)
    oferă sprijin pentru proiectele de conectivitate de interes comun, în special
    pentru rețelele magistrale care leagă UE de țări terțe, precum și pentru
    dezvoltarea unei infrastructuri sigure, securizate și sustenabile de
    înaltă performanță, inclusiv a rețelelor gigabit și a celor mobile de generația
    a cincea (5G).


  • UE, un nou cadru de măsuri restrictive împotriva celor care atentează la stabilitatea R. Moldova

    UE, un nou cadru de măsuri restrictive împotriva celor care atentează la stabilitatea R. Moldova

    Consiliul European a adoptat, la solicitarea autorităţilor de la Chişinău, un nou cadru de măsuri restrictive care va permite Uniunii Europene să impună sancţiuni împotriva persoanelor responsabile de acţiuni care subminează sau ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea.

    Fiind unul dintre statele cele mai afectate de consecinţele invadării ilegale a Ucrainei de către Rusia, asistăm la creşterea şi continuarea încercărilor de destabilizare a Republicii Moldova – a transmis şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, într-un comunicat. El a explicat că noul regim de sancţiuni va oferi Bruxelles-ului posibilitatea de a continua să consolideze rezistenţa Moldovei prin vizarea celor care încearcă să o destabilizeze şi a subliniat că acesta este un semnal politic important al sprijinului Uniunii Europene pentru Moldova, în contextul dificil actual.

    Consiliul European susţine că, graţie acestui nou cadru, Uniunea va putea viza, de pildă, persoanele care obstrucţionează sau subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau încearcă să răstoarne ordinea constituţională, chiar şi prin acte de violenţă. Măsurile restrictive viitoare s-ar putea îndrepta şi împotriva celor care se angajează în abateri financiare grave în ce priveşte fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influenţa serios activităţile autorităţilor statului. Potrivit Bruxelles-ului, sunt avute în vedere îngheţarea activelor şi interdicţia de a pune la dispoziţie fonduri pentru persoane fizice şi entităţi, precum şi interdicţii de călătorie în spaţiul comunitar pentru diverşi indivizi.

    Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat în mod vizibil de la invadarea Ucrainei de către Rusia şi reprezintă o ameninţare directă la adresa stabilităţii şi securităţii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

    Amintim că, acum 10 zile, miniştrii europeni de Externe reuniţi la Luxemburg au ajuns la un acord politic pentru crearea unui regim de sancţiuni al Uniunii pentru contracararea acţiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova şi a ordinii sale constituţionale – o iniţiativă lansată de şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu.


  • Limba română și propaganda rusă

    Limba română și propaganda rusă

    Cara situația nu nu vrea s’hibă tragică, putemu si sumarădemu la născănti declarații a oamiñilor al Putin. Campionlu easti, dealihea, Dimitri Medvediv, fostul prezidentu-tampon, cari, aparent, u curmă cumăndusearea al Putin ditu 2008, până tru 2012, când ghio taha eara tiñisiti niscănti prinţipii democratiţi. Di atumţea, Putin trapsi mănă di la aestu agiocu și nu mata ş-llia niţi barium aţelli patru ani “sabatici”, hpa ditu ună cumădnuseari fără vade. Medvediv lanseadză aţeali nai ma ciudusiti declarații, multi ţi nu au noimă și suntu fuvirsitoari.



    Anaparti di jurnaliști și alti trompite al Putin, cunuscută tră declarațiile cu nămuzi ti emisiuni fără căftări intelectuale easti și purtătoarea di zboru a Ministerlui rus di Externe, Maria Zaharova. Imposibil ti exighiseari căţe, ea işi tu videală tru atenția publică cu ună declarație ti limba română și ună atacă contra a ministrul roman di externe, Bogdan Aurescu. Aesta easti ună țintă secundară tră aţea că nu di la diplomatlu român nkisi nvirinarea a putiniștilor. Bogdan Aurescu salută apofasea a Parlamentului di la Chișinău ta s’alăxească sintagma “limbă moldovenească”, cu “limba română” tru tuti nomurli și actele ofiţiale ali Ripublica Moldova.



    Cari știe istorie și, maxus, fu tru România și tru Moldova și akicăsi că oamiñilli di nastânga și nandreapta a Prutlui zburăscu idyea limbă va s’ntrebă căţe tamam tora. Căţe ahătu amănatu după ţi kiru Uniunea Sovietică, româñilli majoritari tru Republica Moldova apufusescu să spună un averu di thimelliu şi lişoru ti exighiseari? Rușlli nkisescu di la argumenti pi cari elli li inventară. Neise s’autociteadză, di s’anvărtescu tu un ţerclliu pi cari elli ș’li trasară.



    Tru 1812, Rusia lo giumitati ditu principatlu românesc ali Moldova și ahurhi ună rusificari cabaia mari și deznaționalizantă. Ma puțăn di 50 di ani ma amănatu, Moldova s’făţea ună cu Valahia soră, sumu dumnillea al Alexandru Ioan Cuza, di s’athimilliusi protlu cratu românescu.



    Tru 1918, Transilvania ama și Basarabia, partea di Moldovă loată cu japca di ruși, s’fac ună cu statlu roman, thimilliusinda România Mare. Rușii, acă sovietiţ, nu s’ampacă cu kirearea aluştui teritoriu aputrusitu di țariști și creeadză ună “ripublică sovietică moldovenească”, iuva pi teritoriul a Ucrainăllei di adză. Aoa s’lucreadză niacumtinatu ti thimilliusearea a unei identitati naționale, moldovenești, opozabilă aţillei românești, cari bubukisea tru Regatlu a Româniillei. Anamisa di domeniile la cari s’lucreadză cabaia suntu și limba, dealihea “moldovenească”, și nu orlea zorlea cu scrieari chirilică.



    Tru 1940, Stalin, cu agiutorlu al Hitler și tru totala tăţeari ali Europă, da ali Românie un ultimatum și aputruseaşti diznău Moldova românească anamisa di Nistru și Prut. Fu ună arăkeari preşcavă, cum preferă țaristo-sovietiţlli s’facă tru istorie.



    Tru 1991, ca Rusia și Ucraina, și Moldova ş’proclamă indipendența, imperiul sovietic surpanda-si și “homo sovieticus”, tamam subspicia KGB-istă, cumănduseaşti și tora Rusia. Anăkiserli a aţilui momentu – limba română ca limbă di stat și grafia latină — ahurhescu s’hibă băgati sumu semnul a ntribarillei di cumănduserli pro-moscovite ali Ripublică Moldova i, cu arma tru mână și agiutoru militar sovietic, tamam tru Transnistria, partea estică, separatist, a Ripublicăllei Moldova. Cu Republica Moldova dândalli-si a limbăllei numa logică, românească, moldoveneasca di esență sovietică, Armani tu bana maş tru Transnistria, conflictu nkisitu şi nglliţatu di Rusia, tu ahurita a añiloru 90.



    Tută pirmitusearea agiundzi s’hibă ună arăhoată tră hamsteri pi cari bagă zori propaganda rusă, fostă sovietică, tru problema Ripublicăllii Moldova. Cu alti zboară, ma largu Rusia s’minteaşti tru subiecte cari numata ţănu di ea, aşi că declarațiile di turlia aţillei faptă di purtătorlu di zboru a ni-diplomațiillei ruse nu intereseadză dicât emisiunile di turlie “Cilimeañilli spun lucre ti ciudie”. Dimi, niţi aclo, tră aţea că participanții, cilimeañilli, zburăscu cu inocență și imaginație. Propaganda rusă, alliumtrea, s’mintescu opiniili işiş, construcțiili işiş, acă aestea numata pot s’hibă cu sinferu di vărnu.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Limba română și propaganda rusă

    Limba română și propaganda rusă

    Dacă situația nu ar
    fi tragică, am putea zâmbi la unele declarații ale oamenilor lui Putin.
    Campionul este, desigur, Dimitri Medvedev, fostul președinte-tampon, care,
    aparent, a întrerupt conducerea lui Putin din 2008, până în 2012, când se mima
    încă respectarea unor principii democratice. De atunci, Putin a renunțat la
    acest joc și nu își mai ia nici măcar cei patru ani sabatici, pauza dintr-o
    conducere fără termen. Medvedev lansează cele mai ciudate declarații, multe
    fără sens deși sunt amenințătoare.

    Dincolo de jurnaliști și alte trompete ale
    lui Putin, cunoscută pentru declarațiile demne de emisiuni fără pretenții
    intelectuale este și purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria
    Zaharova. Imposibil de explicat de ce, ea a apărut în atenția publică cu o
    declarație despre limba română și un atac la ministrul roman de externe, Bogdan
    Aurescu. Acesta este o țintă secundară pentru că nu de la diplomatul român a
    plecat supărarea putiniștilor. Bogdan Aurescu a salutat decizia Parlamentului
    de la Chișinău de a înlocui sintagma limbă moldovenească, cu limba română
    în toate legile și actele oficiale ale Republicii Moldova.

    Cine știe istorie
    și, mai ales, a fost în România și în Moldova și a înțeles că oamenii din
    stânga și dreapta Prutului vorbesc aceeași limbă se va întreba de ce tocmai
    acum. De ce așa târziu după dispariția Uniunii Sovietice, românii majoritari în
    Republica Moldova decid să afirme un adevăr esențial și ușor de explicat? Rușii
    pornesc de la argumente pe care ei le-au inventat. Adică se autocitează,
    învârtindu-se într-un cerc pe care ei și l-au trasat.

    În 1812, Rusia a luat
    jumătate din principatul românesc al Moldovei și a început o rusificare intensă
    și deznaționalizantă. Mai puțin de 50 de ani mai târziu, Moldova se unește cu
    Valahia soră, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, înfăptuindu-se primul stat
    românesc.

    În 1918, Transilvania dar și Basarabia, partea de Moldovă luată cu
    japca de ruși, se reunesc cu statul roman, formând România Mare. Rușii, deși
    sovietici, nu se împacă cu pierderea acestui teritoriu ocupat de țariști și creează
    o republică sovietică moldovenească, undeva pe teritoriul Ucrainei de astăzi.
    Aici se lucrează de zor la crearea unei identități naționale, moldovenești, opozabilă
    celei românești, care înflorea în Regatul României. Printre domeniile la care
    se lucrează intens se află și limba, desigur moldovenească, și neapărat cu
    scriere chirilică.

    În 1940, Stalin, cu sprijinul lui Hitler și în totala tăcere
    a Europei, dă României un ultimatum și ocupă din nou Moldova românească dintre
    Nistru și Prut. A fost un rapt violent, cum preferă țaristo-sovieticii să facă
    în istorie.

    În 1991, ca Rusia și Ucraina, și Moldova își proclamă independența,
    imperiul sovietic prăbușindu-se, deși homo sovieticus, chiar subspecia
    KGB-istă, conduce și acum Rusia. Cuceririle acelui moment – limba română ca
    limbă de stat și grafia latină – încep să fie puse sub semnul întrebării de
    conducerile pro-moscovite ale Republicii Moldova sau, cu arma în mână și
    sprijin militar sovietic, chiar în Transnistria, partea estică, separatist, a
    Republicii Moldova. Cu Republica Moldova dându-i limbii denumirea logică,
    românească, moldoveneasca de esență sovietică, supraviețuiește doar în
    Transnistria, conflict stârnit și înghețat de Rusia, la începutul anilor 90.

    Toată
    povestea devine o roată pentru hamsteri pe care se zorește propaganda rusă,
    fostă sovietică, în problema Republicii Moldova. Altfel spus, Rusia continua să
    se amestece în subiecte care nu mai depind de ea, astfel că declarațiile de
    genul celei comise de purtătoarea de cuvând a ne-diplomației ruse nu
    interesează decât emisiunile de genul Copiii spun lucruri trăznite. De fapt,
    nici acolo, pentru că participanții, copiii, vorbesc cu inocență și imaginație.
    Propaganda rusă, în schimb, își tot vântură propriile opinii, propriile
    construcții, deși acestea nu mai pot interesa pe nimeni.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 19.03 – 25.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 19.03 – 25.03.2023

    Prezidentulu ali Românie, la Bruxelles


    România, pritu prezidentulu Klaus Iohannis, adusi aminti diznău, tu aestă bitisită di stămănă la Consiliul European di primuveară di Bruxelles, că easti ananghi di unitate tră andruparea ali Ucraină. Dimecu, tema principală ali andamasi a liderlor europeni fu ndruparea aliştei văsilie, dinitea ali aputruseari arusească. Prezidentulu Iohannis adusi aminti că România ndrupaşti abordarea europeană di licşurari ti darea băruti tră Ucraina. Di altă parte, el ălli părăstisi a prezidentăllei ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, catandisea greauă tru cari suntu fermierlli români, cari lipseaşti s’hibă agiutaţ di itia a chirerloru ţi li avură tu hăvaia a exporturilor mări di yipturi ditu Ucraina. Prezidentulu Iohannis căftă ali Comisie s’facă isapea diznău ti sumvenția cari fu dată ali Române, iara Ursula von di Leyen spusi că va s’mutrească diznă isapea a ţifriloru. Oficialii a Comisillei Europene lipseaşti s’aibă tu minti că România feaţi curbani tra s’licşureadză exportul di yipturi ucrainene – declară Klaus Iohannis, ţi spuni minduearea că easti “multu ti ciudie că, tru Comisia Europeană, pi aesti speţe, s’nu s’negociadză ici ţiva, ama si s’ufilisească formule. Aesti lucri nu pot shibă ndreapti contabiliceaşti.” — cundille prezidentulu. România lo maş 10 milioane di euro, multu sumu isapi, la negocierile ditu cadrul a Consiliului miniştrilor europeni ali Agricultură tră compensarea fermierilor zñiipsiţ di comerțul cu yipturi ieftine ditu Ucraina.



    Premierlu Ciucă, la Chișinău


    Tru kirolu anda Bruxelles, prezidentulu Klaus Iohannis dimănda că Ripublica Moldova va s’llia un agiutor suplimentar consistent ditu partea Uniunillei Europene, premierlu Nicolae Ciucă eara, gioi, tru prima a lui vizită oficială la Chișinău. El adusi aminti diznău ti agiutorlu nicondiţionat al Bucureștiului tră ñica Republică viţină pi calea a llei europeană, catacum şi tru ţi mutreaşti anvărtuşearea ali economie şi ţănearea ali stabilitati şi securitati dinintea a provocărlor ditu regiune. Nicolae Ciucă feaţi muabeti cu omologul Dorin Recean ti znuearea ică construcţia di apunţă pisti arâulu Prut, ti dişcllidearea di năi puncte di treaţiri a sinurlui şi ti dizvoltarea infrastructurălleii energetice anamisa di aţeali dauă văsilii. Elli nica zburără şi ti prezenţa investitorilor români tru Republica Moldova şi crearea unui climat di afaceri tru simfunie cu standardile europene, cari s’ndrupască criştearea a investiţiilor. Tru contextul geopolitic actual, vizita premierlui a Româniillei la Chișinău ari conotaţii ahoryea – spusiră analişti politiţ moldoveni, cari spun că, tru mplină alăxeari di itia ali aputruseari ţi u faţi Rusia tru Ucraina, România ari un rol ahoryea tru asiguripsearea a securitatillei ti ñiclu cratu viţinu. Tru añilli ditu soni, Bucureștiul deadi agiutoru sum ma multi turlii ti Ripublica Moldova, iara, tora, tru contextul a polimlui, agiumsi unu culacu di ascăpari economic și comercial tră Republică, ama şi tră năstriţearea di cătră aesta a unăllei vărtoasă criză energetică. La andamasea al Nicolae Ciucă cu prezidenta ali Ripublică, Maia Sandu, aesta haristusi ali Românie tră agiutorlu ţi lu-deadi.



    România-Marea Britanie-SUA


    România şi SUA vulusiră, la Bucureşti, un acordu tru domeniul a securitatillei sociale, cu scupolu ti protejarea ndrepturilor di pensie a lucrătorilor români şi americani cari lucreadză pi teritoriul alăntui cratu. Simfunu cu documentulu simnat di ambasadoarea Kathleen Kavalec şi di ministrul a Lucărlui, Marius Budăi, va s’aibă căbili ti ufilisearea a perioadilor lucrati emu tru România, emu tru Statele Unite, cu scupolu ti dişcllidearea a ndreptului la pensie. Acordul va s’hibă ratificat pritu nomu di către Parlamentul României. Di altă parte, la Londra, ministrul di Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul di stat tră Afaceri Externe, Commonwealth şi Dizvoltare ali Marii Britanii, James Cleverly, simnară Declaraţia Comună actualizată a Parteneriatului Strategic româno-britanic şi dişcllisiră prima ediţie a Forumului Bilatearal România-Regatul Unit, cu scupolu ti s’află oportunităţ di anvărtuşeari a cooperarillei bilatearali.



    Păhălu a polițelor RCA, plafonat


    Ministerul Finanţelor di Bucureşti publică un proiectu di apofasi mutrinda plafonarea şi nglliţarea a păhadzloru tră poliţili RCA kiro di şasi meşi. Easti soluţia temporară ţi u află Autoritatea di Supraveghere Financiară, după ţi apufusi ritrădzearea ali autorizaţie di funcționare a companiillei Euroins, cari avea un cirecu ditu păzarea a asigurărilor auto obligatorii. Apofasea a plafonării şi nglliţarea a păhadzloru fu loată ti protejarea a şoferloru di scunkeari cabaia mari, după experiența nibuna di aoa şi doi ani provocată di falimentul a unei altă companii – City Insurance, și ea lider di păzari. Tora, firmili di asigurări ar lipseaşti ta s’vindă poliţili RCA la nivelul di la 1 marţu 2022, cu condiţia ta s’nu hibă ma scumpi andicra di ateali practicate tru aestu kiro. Tru aestu caz, va s’hibă valabil păhălu ma ñicu.



    Francofonia, sărbătorită


    Pi 20 di marţu, 88 di state şi guverne di pi ţinţi continente, avânda statutlu di membri ică observatori ali Organizației Internaționale a Francofoniei, cum şi 321 di milioane di inşi ţi zburăscu limbă franceză, sărbăturisiră Dzuua Internațională ali Francofonie. Tră România, membră a OIF, 2023 ari ună simasie diplo festivă — anlu aestu, yiurtuseaşti și 3 dekenii di la aderarea la Francofonia instituțională. Cu aestă arasti, ministerul di Externe, pritu ambasadi și consulate, cum și Institutul Cultural Român băgară tu planu dzăţ di evenimente tru aproximativ 50 di state a lumikllei.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 19.03 – 25.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 19.03 – 25.03.2023

    Președintele României, la
    Bruxelles


    România,
    prin preşedintele Klaus Iohannis, a reiterat, la acest sfârșit de săptămână, la
    Consiliul European de primăvară de la Bruxelles, nevoia de unitate în
    susţinerea Ucrainei. De altfel, tema principală a reuniunii liderilor europeni
    a fost sprijinirea acestei ţări, în continuare, în fața invaziei ruse.
    Președintele Iohannis a amintit că România susține abordarea europeană de
    facilitare a furnizării de muniţie Ucrainei. Pe de altă parte, el i-a prezentat
    preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, situaţia dificilă în care
    se află fermierii români, care trebuie ajutați ca urmare a pierderilor suferite
    pe fondul exporturilor mari de cereale din Ucraina. Preşedintele Iohannis a
    solicitat Comisiei reanalizarea subvenției care a fost acordată Românei, iar
    Ursula von de Leyen a anunţat că va reveni asupra cifrelor. Oficialii Comisiei
    Europene trebuie să ţină cont de faptul că România a făcut sacrificii pentru a
    înlesni exportul de cereale ucrainene – a declarat Klaus Iohannis, după părerea
    căruia e foarte ciudat ca, în Comisia Europeană, pe aceste speţe, să nu
    se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi
    rezolvate contabiliceşte. – a conchis președintele.România
    nu a obţinut decât 10 milioane de euro, cu mult sub estimări, la negocierile
    din cadrul Consiliului miniştrilor europeni ai Agriculturii pentru compensarea
    fermierilor afectaţi de comerțul cu cereale ieftine din Ucraina.



    Premierul Ciucă, la Chișinău


    În
    timp ce, de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis anunța că Republica
    Moldova va primi un ajutor suplimentar consistent din partea Uniunii Europene,
    premierul Nicolae Ciucă se afla, joi, în prima sa vizită oficială la Chișinău.
    El a reafirmat sprijinul necondiţionat al Bucureștiului pentru mica Republică
    vecină pe drumul său european, precum şi în vederea consolidării economiei şi a
    menţinerii stabilităţii şi securităţii în faţa provocărilor din regiune.
    Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Dorin Recean despre renovarea sau
    construcţia de poduri peste râul Prut, despre deschiderea de noi puncte de
    trecere a frontierei şi despre dezvoltarea infrastructurii energetice dintre
    cele două ţări. Ei au mai discutat şi despre prezenţa investitorilor români în
    Republica Moldova şi crearea unui climat de afaceri în conformitate cu
    standardele europene, care să susţină mărirea investiţiilor. În contextul
    geopolitic actual, vizita premierului României la Chișinău are conotaţii
    deosebite – au subliniat analişti politici moldoveni, care spun că, în plină
    schimbare generată de invazia Rusiei în Ucraina, România joacă un rol deosebit
    în asigurarea securităţii micului stat vecin. În ultimii ani, Bucureștiul a
    acordat ajutor sub diferite forme Republicii Moldova, iar, acum, în contextul
    războiului, a devenit un colac de salvare economic și comercial pentru
    Republică, dar şi pentru depăşirea de către aceasta a unei puternice crize
    energetice.La întâlnirea lui Nicolae
    Ciucă cu președinta Republicii, Maia Sandu, aceasta a mulţumit României pentru
    ajutorul acordat.



    România-Marea Britanie-SUA


    România
    şi SUA au parafat, la Bucureşti, un acord în domeniul securităţii sociale, cu
    scopul protejării drepturilor de pensie ale lucrătorilor români şi americani
    care muncesc pe teritoriul celuilalt stat. Conform documentului semnat de
    ambasadoarea Kathleen Kavalec şi de ministrul Muncii, Marius Budăi, va fi
    permisă posibilitatea fructificării perioadelor lucrate atât în România, cât şi
    în Statele Unite, în vederea deschiderii dreptului la pensie. Acordul urmează
    să fie ratificat prin lege de către Parlamentul României. Pe de altă parte, la
    Londra, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul de stat pentru
    Afaceri Externe, Commonwealth şi Dezvoltare al Marii Britanii, James Cleverly,
    au semnat Declaraţia Comună actualizată a Parteneriatului Strategic
    româno-britanic şi au deschis prima ediţie a Forumului Bilateral
    România-Regatul Unit, menit identificării de oportunităţi de consolidare a
    cooperării bilaterale.



    Prețul polițelor RCA, plafonat


    Ministerul
    Finanţelor de la Bucureşti a publicat un proiect de hotărâre privind plafonarea
    şi îngheţarea preţurilor poliţelor RCA timp de şase luni. Este soluţia
    temporară identificată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, după ce a
    decis retragerea autorizaţiei de funcționare a companiei Euroins, care deţinea
    o treime din piaţa asigurărilor auto obligatorii. Decizia plafonării şi
    îngheţării preţurilor a fost luată pentru a-i proteja pe şoferi de scumpiri
    semnificative, după experiența nefastă de acum doi ani provocată de falimentul
    unei alte companii – City Insurance, și ea lider de piaţă. Acum, firmele de
    asigurări ar urma să vândă poliţele RCA la nivelul de la 1 martie 2022, cu
    condiţia să nu fi fost mai scumpe decât cele practicate în prezent. În acest
    caz, va fi valabil preţul mai mic.



    Francofonia, sărbătorită


    Pe
    20 martie, 88 de state şi guverne de pe cinci continente, având statutul de
    membri sau observatori ai Organizației Internaționale a Francofoniei, precum şi
    321 de milioane de vorbitori de limbă franceză, au sărbătorit Ziua
    Internațională a Francofoniei. Pentru România, membră a OIF, 2023 are o
    semnificație dublu festivă – anul acesta, aniversează și 3 decenii de la
    aderarea la Francofonia instituțională. Cu acest prilej, ministerul de Externe,
    prin ambasade și consulate, precum și Institutul Cultural Român au programat
    zeci de evenimente în aproximativ 50 de state ale lumii.


  • Jurnal românesc – 24.03.2023

    Jurnal românesc – 24.03.2023

    România este o
    susţinătoare neobosită a Republicii Moldova în parcursul ei european, le-a
    transmis preşedintele Klaus Iohannis participanţilor la Conferinţa
    Cultura şi Dialogul Academic – deschideri spre viitorul comun european,
    organizată la Chişinău. Prin implicare directă, autorităţile,
    instituţiile şi specialiştii români dau o dimensiune concretă tot mai amplă
    colaborării şi solidarităţii noastre, iar mediul academic şi cel cultural joacă
    rolul unei adevărate şi valoroase cutii de rezonanţă    , a spus Iohannis.
    Preşedintele român a salutat iniţiativa Universităţii de Stat din Chişinău de a
    organiza reuniunea în colaborare cu Universitatea Bucureşti. Este încă o
    dovadă a faptului că Republica Moldova reprezintă un spaţiu al cultivării unei
    bogate diversităţi de expresii culturale, resurse ale dezvoltării
    durabile,     a afirmat acesta. De asemenea, Iohannis a subliniat faptul că
    România şi Republica Moldova împărtăşesc o comunitate de limbă, cultură şi
    istorie, dar şi numeroase tradiţii valoroase care îmbogăţesc patrimoniul
    imaterial al umanităţii, precum cămaşa cu altiţă şi Mărţişorul.




    Ministrul român
    de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu 80 de reprezentanţi ai comunităţii
    româneşti din Marea Britanie cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Londra.
    Aurescu le-a prezentat acestora demersurile de îmbunătăţire a calităţii
    serviciilor consulare şi a sprijinului în vederea păstrării şi promovării
    culturii şi identităţii româneşti. El a promis că reţeaua de oficii consulare va
    fi modernizată şi extinsă şi a arătat că aproximativ 160.000 de servicii
    consulare au fost procesate la nivelul Regatul Unit, în 2022, ceea ce
    reprezintă aproape 15% din numărul total de servicii consulare prestate la
    nivelul întregii reţele. De asemenea, Bogdan Aurescu a anunţat că MAE român a
    devansat demersurile pentru deschiderea Consulatului General de la Birmingham
    şi se află într-un stadiu avansat pentru identificarea unui sediu pentru
    oficiul consular de la Belfast. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat
    aprecierea pentru cei peste 1,2 milioane de conaţionali care trăiesc în prezent
    în Regatul Unit şi care contribuie într-un mod activ atât la dezvoltarea
    economică şi socială a ţării gazdă, cât şi la consolidarea relaţiilor
    româno-britanice. Sunteţi o comunitate extrem de vibrantă, cu participare
    în foarte multe domenii extrem de relevante pentru societatea de aici, dar şi
    pentru relaţia noastră bilaterală. (…) A treia limbă vorbită în Anglia şi în
    Ţara Galilor este româna,     a spus Aurescu. El a arătat că românii din
    Regatul Unit activează în domenii relevante, precum IT, educaţie, cercetare,
    arhitectură, construcţii, finanţe-bănci şi medicină. Ministrul a precizat că în
    sectorul medical britanic lucrează 2.600 de medici şi 7.400 de asistenţi
    medicali români şi că în Poliţia Metropolitană există o asociaţie a
    poliţiştilor români.




    Ambasadorul
    României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a vizitat, în perioada
    16-22 martie, comunităţile de români din statele Idaho şi Nevada, în cadrul
    turneului 50 de state, o comunitate. În Idaho, ambasadorul Muraru a
    avut întâlniri cu membrii comunităţilor reunite în jurul unor biserici şi a
    purtat discuţii cu români din capitala statului, între care profesori şi
    studenţi din cadrul Universităţii de Stat din Boise. Diplomatul a avut, de
    asemenea, întrevederi cu conducerea statului american şi cu reprezentanţi ai
    mediului economic cu care a discutat despre oportunităţile de investiţie în România
    şi de cooperare în domeniul energiei nucleare civile şi al agriculturii. În
    cadrul deplasării în statul Nevada, ambasadorul s-a întâlnit cu românii din
    nordul statului, concentraţi în jurul oraşului Reno şi al capitalei Carson
    City. Totodată, a purtat discuţii cu guvernatorul statului Nevada şi cu membri
    ai legislativului local care au vizat oportunităţile de cooperare cu România în
    domeniul energiei verzi, al tehnologiilor curate de exploatare a minereurilor
    rare, gestionarea deşeurilor nucleare şi despre investiţiile în inteligenţa
    artificială. De asemenea, ambasadorul României a întâlnit un grup de studenţi
    din cadrul Universităţii din Nevada, Las Vegas, inclusiv membri ai recent
    înfiinţatei Asociaţii a studenţilor români. În cadrul turneului 50 de
    state, o comunitate, Andrei Muraru a vizitat comunităţile de români din
    statele Ohio, Illinois, New Jersey, Arizona, Utah, Texas, Minnesota, Michigan,
    New Mexico şi Connecticut.




    Expoziţia
    Artiști români pe mapamond este deschisă la Muzeul Naţional de Artă
    al Moldovei din Chişinău. Manifestarea, organizată de reprezentanţa
    Institutului Cultural Român în capitala moldoveană, Muzeul Național Brukenthal
    din Sibiu, Ministerul Culturii din România şi Muzeul Naţional de Artă al
    Moldovei, cuprinde 60 de lucrări de pictură, desen, acuarelă, litografie și
    sculptură din colecția avocatului George Șerban, realizate de peste 50 de
    artiști români care s-au stabilit în țări din întreaga lume, unde au activat
    sau încă activează. Expoziţia poate fi vizitată până la 30 aprilie.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Proiectul
    de lege potrivit căruia sintagmele limba moldovenească, limba oficială,
    limbă de stat și limbă maternă vor fi înlocuite în toată legislația
    Republicii Moldova cu sintagma limba română a fost votat în prima lectură de
    deputații de la Chișinău.

    Interviu cu conf.univ.dr. Vasile Șoimaru, unul dintre
    deputații Fracțiunii Partidul Acțiune și Solidaritate care au susținut și au
    votat acest proiect de lege.


  • Jurnal românesc – 20.09.2022

    Jurnal românesc – 20.09.2022

    Părinţii care
    pleacă la muncă în străinătate vor trebui să anunţe administraţiile locale în
    grija cui îşi lasă copiii, a spus ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii
    de Şanse, Gabriela Firea. Aceasta susţine că mulţi minori ai căror părinţi au
    plecat la lucru în afara României au rămas în ţară cu persoane care nu îi mai
    pot întreţine financiar. Firea a anunţat că a fost înfiinţată o direcţie care
    se va ocupa împreună cu autorităţile locale de cazurile copiilor ai căror părinţi
    muncesc în străinătate. Aceşti copii au rămas aici cu bunici care între
    timp au îmbătrânit sau nu mai au resurse financiare. Nu mă refer la cazurile
    fericite în care părinţii au plecat la muncă şi trimit lunar bani, astfel încât
    copiii, chiar dacă sunt lipsiţi de prezenţa şi iubirea părinţilor, au totuşi
    bani pentru a-şi cumpăra rechizite, haine sau alimente. Noi avem 40.000 de
    astfel de situaţii, în care copiii au fost lăsaţi în grija unor persoane care
    sunt binevoitoare dar nu se mai descurcă, a declarat Firea la conferinţa
    proiectului naţional Pactul pentru tineri, desfăşurată la Iaşi.
    Ministrul Familiei a precizat că scopul acestui demers este eradicarea
    abandonului şcolar.




    Mai mulţi
    parlamentari români au reclamat tratamentul abuziv la care ar fi
    supusă familia Furdui, după ce autoritatea de protecţie a copilului din
    Germania le-a luat acestora cei şapte minori. O delegaţie a legislativului de
    la Bucureşti, condusă de senatorul Titus Corlăţean şi din care fac parte
    deputaţii Ben-Oni Ardelean şi Robert Sighiartău, se află în Germania pentru a
    spijini familia de români, care a fost deposedată de copii în urmă cu
    aproximativ un an şi jumătate. Corlăţean a precizat că două dintre fete, de 11
    şi 13 ani, au fost redate familiei în această vară şi a spus că autorităţile
    germane interpretează eronat normele. El a admis posibilitatea
    existenţei unei diferenţe de natură culturală între modelul german şi cel
    românesc de educare în familie, dar a susţinut că părinţii nu sunt abuzivi
    şi a acuzat un caz scandalos de încălcare a libertăţii religioase.
    Corlăţean a afirmat că delegaţia solicită repatrierea şi înapoierea celorlalţi
    cinci copii pentru prezervarea identităţii naţionale, lingvistice şi
    religioase şi a subliniat faptul că minorii au exclusiv cetăţenia română.
    Familia Furdui este victima unui sistem îndreptat împotriva familiilor şi
    spre dezbinarea acestora, a spus şi deputatul Ben-Oni Ardelean.
    Condamnăm public instituţia de protecţie a copilului din Germania, pentru
    tratamentul abuziv îndreptat împotriva familiei de români şi pentru demersurile
    inumane pe care le-a întreprins. În Europa anului 2022 aşa ceva nu are voie să
    se întâmple!, a spus Ardelean.




    Preşedintele
    interimar al Senatului, Alina Gorghiu, se va afla la Chişinău, în perioada
    21-23 septembrie, pentru a participa la deschiderea manifestării Zilele
    Filmului Românesc. Vizita are loc la invitaţia şefului Departamentului
    pentru Relaţia cu Republica Moldova, secretarul de stat Adrian Dupu.
    Departamentul a transmis că, prin această acţiune, îşi propune să întărească,
    să păstreze şi să consolideze legăturile dintre România şi Republica Moldova,
    în vederea exprimării identităţii etnice, culturale şi lingvistice.
    A 8-a ediţie a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău va avea loc în perioada
    22-25 septembrie şi propune publicului moldovean cele mai noi producţii
    româneşti, premiate la festivalurile de la Cannes, Veneţia şi San Sebastian. În
    marja acestui eveniment, Alina Gorghiu are programată şi o întâlnire cu
    reprezentanţi ai principalelor ONG-uri din stânga Prutului care se ocupă de
    problema violenţei domestice şi a egalităţii de gen.




    Ambasada
    României la Roma organizează la 21 septembrie o reuniune cu oamenii de afaceri
    români de pe teritoriul Italiei. La întâlnire, la care va lua parte ambasadorul
    Gabriela Dancău, au fost invitaţi invitaţi antreprenori români care dețin
    participații în companii italiene și care sunt interesați de demersurile
    Ambasadei în domeniul economic, dar și de modul în care misiunea diplomatică îi
    poate sprijini în activitatea desfășurată. Ambasada transmite că evenimentul
    constituie şi un bun prilej pentru participanți de a-și extinde contactele în
    rândul comunității românești de afaceri din Italia.




  • Solidaritatea UE cu Republica Moldova în contextul agresiunii ruse din Ucraina

    Solidaritatea UE cu Republica Moldova în contextul agresiunii ruse din Ucraina

    Chişinăul a adoptat însă calea europeană, s-a aflat în prima linie în sprijinirea refugiaţilor ucraineni, iar Uniunea Europeană a lansat o serie de programe de sprijin pentru economia şi reformele din Moldova.

    Relaţiile Uniunii Europene cu Republica Moldova datează de peste 20 de ani. Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova şi totodată cel mai mare investitor în această ţară.

    Pe 23 iunie, Republica Moldova a primit statutul oficial de ţară candidată la Uniunea Europeană.

    Am decis să acordăm statutul de candidate la aderare Ucrainei şi Republicii Moldova şi suntem gata să acordăm acest statut şi Georgiei, de îndată ce această ţară îşi va îndeplini obligaţiile – declara atunci preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

    Anul trecut, pe 2 iunie, Comisia Europeană a anunţat un plan de reconstrucţie economică în valoare de până la 600 de milioane de euro pentru investiţii şi refacerea economiei Republicii Moldova după pandemia de coronavirus, în schimbul reformelor structurale ale Chişinăului.

    Prin Programul pentru inovaţie şi antreprenoriat, Bruxelles-ul va aloca aproximativ 3,4 miliarde de euro pentru sprijinirea IMM-urilor, construirea unui terminal de mărfuri la Chişinău, modernizarea sistemelor de încălzire din Chişinău şi din Bălţi, conectarea Republicii Moldova la Reţeaua Trans-Europeană de Transport şi Dezvoltarea Capitalului Uman.

    Invazia Rusiei în Ucraina a afectat puternic Republica Moldova, care, raportat la populaţia sa, a devenit ţara europeană cu cei mai mulţi refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor. La ajutorul umanitar de 13 milioane de euro acordat de Uniune Moldovei se adaugă 15 milioane pentru sprijinul refugiaţilor şi alte 15 pentru gestionarea frontierelor.

    Pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, Uniunea Europeană a acordat 15 milioane de euro sub formă de împrumuturi nerambursabile, alături de alte 135 de milioane sprijin bugetar.

    Pentru modernizarea forţelor armate au fost alocate alte 47 de milioane, iar pentru presa independentă, 5 milioane.

    O asistenţă macro-financiară de 150 de milioane de euro va sprijini Chişinăul să facă faţă efectelor invaziei ruse.

    În luna iunie 2022, Comisia a propus un alt pachet de sprijin care să compenseze pierderile economice ale Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina. Timp de un an, o serie de produse agricole vor putea fi exportate în Uniune fără taxe vamale.

    Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană îşi menţine angajamentul sprijinirii ferme a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.


  • Jurnal românesc – 15.07.2022

    Jurnal românesc – 15.07.2022

    Departamentul pentru Relația
    cu Republica Moldova anunță deschiderea celei de a doua sesiuni de finanțare
    pentru anul 2022. Pot obţine finanţare proiectele ce vizează derularea de
    activități în sprijinul cetățenilor din stânga Prutului. Domeniile acoperite
    sunt cultură, mass-media, educație, societate civilă, spiritualitate şi
    tradiție. Proiectele pot fi depuse de asociații, fundații, unități de cult,
    ONG-uri, persoane fizice autorizate sau persoane juridice de drept public sau
    privat din România și din afara graniţelor țării. Solicitările
    se trimit prin e-mail la adresa programe@drrm.gov.ro până la 31 iulie, ora 23
    şi 59 de minute. Cererile de finanțare trebuie să respecte condițiile
    menționate în Ghidul de finanțare nerambursabilă și în Documentarul de
    finanțare nerambursabilă, ambele publicate pe pagina de internet a instituției
    drrm.gov.ro. Termenul limită de înregistrare a decontului centralizator de
    cheltuieli și a raportului final de activitate este de maximum 30 de zile de la
    finalizarea ultimei acțiuni din cadrul proiectului, dar nu mai târziu de 30
    noiembrie. Excepţie fac proiectele care au ca obiect exclusiv derularea unor
    acțiuni în vederea marcării Zilei Naționale a României, pentru care data limită
    de înregistrare a documentelor menționate este 10 decembrie.




    Proiectul
    Atelier de vorbărit, organizat de Asociaţia culturală
    româno-italiană PROPATRIA cu susţinerea Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, a început la Pavona, lângă Roma. În prima fază a proiectului, 60
    de copii şi tineri cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani, participă la o tabără
    gratuită de limba română în perioada
    11-16 iulie. Atelierele multidisciplinare din carul taberei sunt conduse de 6
    cadre didactice, consilieri educaţionali, psihologi din Italia şi România,
    alături de 9 elevi din judeţul Vrancea, olimpici la limba română. Copiii
    participă la activităţi de exersare şi îmbunătăţire a fluenţei în limba română,
    la activităţi de explorare şi cunoaştere, care dezvoltă inteligenţa şi creativitatea,
    la jocuri interactive în aer liber,
    ateliere de dezvoltare personală şi concursuri. A doua fază a
    proiectului se va desfăşura în perioada 15 septembrie – 15 noiembrie şi vizează
    realizarea a 6 module on-line, cu scopul sedimentării cunoştinţelor acumulate
    în prima parte şi consolidării coeziunii grupului. Atelier de
    vorbărit este o continuare a proiectului de cercetare Copii între
    două lumi, implementat cu sprijinul DRP în 2021 şi focalizat pe reinserţia
    şcolară a minorilor repatriaţi. Ediţia de anul trecut a scos în evidenţă
    numeroasele probleme cu care se confruntă copiii români din diaspora la
    întoarcerea definitivă în ţară.




    Agenţia
    Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă oferă, prin intermediul reţelei Eures
    România, 401 locuri de muncă pentru români în Spaţiul Economic European. Cele mai multe, 155, se
    găsesc în Belgia, unde sunt căutaţi muncitori necalificaţi în agricultură. În Olanda sunt disponibile 107 locuri de muncă pentru culegători de fructe,
    legumicultori şi lucrători în pepiniere de flori. În Norvegia, românii pot
    alege dintre cele 53 locuri de muncă în industria sticlei şi în domeniul
    instalaţiilor sanitare. Polonia pune la dispoziţie 32 locuri de muncă pentru
    zidari, muncitori în depozit, asistenţi de producţie, vopsitori, strungari,
    sudori şi lăcătuşi. Germania oferă 30 locuri de muncă pentru şoferi de camion,
    curieri şi educatori, iar în Irlanda sunt căutaţi 20 de îngrijitori de
    persoane. Oferta completă se găseşte pe site-ul anofm.ro la secţiunea Eures.




    Expoziția
    de fotografie România Sălbatică, semnată de Dan Dinu, este
    deschisă, până la 12 august, la Biblioteca Voievodală din Cracovia, în Polonia.
    Sunt expuse imagini surprinse în urma călătoriilor autorului și reunite în
    albumul cu acelaşi nume, ce face parte dintr-un proiect mai mare, care cuprinde
    instantanee realizate în toate cele 28 de parcuri naționale, parcuri naturale,
    geo-parcuri și rezervații ale Biosferei din România. Fotografiile au fost
    expuse şi în cele mai vizitate zone din cele mai mari orașe din România, precum
    București, Timișoara, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova şi Iași.
    Dan Dinu este pasionat de natură și animale. Și-a început cariera în 1997, iar
    din 2000 a fost implicat în protejarea naturii, la început ca simplu voluntar
    în diferite organizații, mai apoi ca manager de proiecte de mediu, iar ulterior
    ca fotograf pentru diferite organizații din România. Alături de cameramanul
    Cosmin Dumitrache, Dan Dinu este autorul seriei România Sălbatică,
    cel mai amplu proiect de fotografie şi film documentar dedicat naturii din țara
    noastră.


  • PE s-a pronunţat pentru liberalizarea exporturilor de produse agricole din Rep. Moldova

    PE s-a pronunţat pentru liberalizarea exporturilor de produse agricole din Rep. Moldova

    Legislativul comunitar a adoptat practic propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se pun taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri. Uniunea Europeană a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina şi care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est.

    Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către Uniunea Europeană, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că acest stat poate să-şi exporte recolta din acest an. Astfel, putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti – a declarat raportorul Marketa Gregorova, eurodeputată din Cehia.

    La rândul său, europarlamentarul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei Legislativului European pentru relaţiile cu Republica Moldova, a subliniat, într-un comunicat de presă, că, prin acest vot, arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Siegfried Mureşan şi-a exprimat speranţa ca măsura să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană.

    Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile acestui stat având ca destinaţie piaţa europeană.

    Analiştii notează că Republica Moldova s-a mişcat foarte eficient de la depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 3 martie, până la primirea statutului de țară candidată pentru aderare, la 23 iunie. Decizia Consiliului European vine și cu o serie de cerințe pe care Republica Moldova va trebui să le îndeplinească. Ele se referă, în principal, la reformarea justiției, ajustarea legislației privind drepturile omului și violența domestică, lupta împotriva corupției, eliminarea elementelor oligarhice și lupta împotriva crimei organizate, reformarea administrativă și a serviciilor publice, includerea societății civile în procesul decizional. De departe – mai spun experţii -, cel mai dificil de realizat va fi procesul de reformare a justiției.


  • CE confirmă perspectiva de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană

    CE confirmă perspectiva de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană

    Ca răspuns la
    invitația Consiliului European, Comisia Europeană și-a prezentat avizele pozitive
    privind cererile de aderare la Uniunea Europeană, depuse de Ucraina, Georgia și
    Republica Moldova. Avizele se bazează pe evaluarea Comisiei din perspectiva a
    trei seturi de criterii de aderare la UE convenite de Consiliul European:
    politice, economice și capacitatea fiecărei țări de a-și asuma obligațiile care
    decurg din calitatea de membru al UE.


    Olivér
    Várhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere: Am
    văzut în aceste vremuri tulburi că trei dintre statele noastre partenere au
    hotărât să ne trimită un mesaj foarte clar. Ucraina, Moldova și Georgia vor să
    adere la Uniunea Europeană. Și-au exprimat foarte clar și răspicat dorința.
    Consideră că statutul de membru al Uniunii Europene este cel mai important și
    de încredere instrument pentru pace, stabilitate și prosperitate pe termen
    lung. Acum e rândul Europei să arate că aceasta e realitatea. E evident că în
    noul context geopolitic, Uniunea Europeană și-a reevaluat și ea propria unitate
    și importanța politicilor de extindere. Am tratat cu foarte multă seriozitate
    aceste candidaturi. Am lucrat din greu și am făcut tot posibilul pentru
    rezultate rapide și pentru a răspunde Consiliului, care ne-a consultat imediat
    după primirea candidaturilor. Am făcut o evaluare consistentă, robustă,
    folosind aceeași metodologie ca în cazurile precedente. Ne bazăm pe criteriile
    care sunt consacrate, așa-numitele criterii de la Copenhaga, completate în
    Madrid, în 1995. În primul rând sunt criterii politice: asigurarea democrației
    în statul candidat, respectarea statului de drept, protecția drepturilor omului
    și a minorităților. Al doilea criteriu este unul economic. Am evaluat dacă
    există o economie de piață funcțională capabilă să reziste presiunilor
    concurențiale în cadrul Uniunii Europene. Al treilea este criteriul aquis,
    adică măsura în care se va aplica legislația noastră în contextul local
    existent.


    Olivér Várhelyi,
    comisar european pentru vecinătate și extindere. În ceea ce privește Moldova,
    Comisia Europeană concluzionează că țara a stabilit o bază solidă pentru
    continuarea alinierii la acquis-ul UE și subliniază domeniile în care trebuie
    înregistrate progrese.

    În cazul Moldovei e foarte clar ceea ce
    trebuie făcut. Reforma administrației publice trebuie să continue și să fie finalizată. Avem nevoie și de un
    sistem de management al fondurilor publice și consolidarea sistemului de
    achiziții publice. Acestea sunt elemente cheie pentru funcționarea oricărei
    administrații publice. Moldova trebuie să-și îmbunătățească și sistemul
    judiciar, pentru a asigura independența, integritatea, eficiența,
    responsabilitatea și transparența sistemului judiciar prin verificarea
    activelor și monitorizare democratică eficientă. Al treilea mare domeniu la
    care statul va lucra este lupa împotriva corupției. Avem nevoie de anchete
    proactive și eficiente, avem nevoie de un bilanț. Al patrulea domeniu privește crima
    organizată. E nevoie de o colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană și cu
    partenerii regionali pentru recuperarea bunurilor mai ales după fraudele
    bancare pe care le-am sesizat. În ultimul rând, cel al drepturilor
    fundamentale, avem nevoie de o implicare mai serioasă a societății civile
    pentru protejarea drepturilor mai ales pentru grupurile vulnerabile și pentru
    lupta împotriva violenței asupra femeilor.