Radio România Internațional

Tag: Rep. Moldova

  • Iohannis a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest

    Iohannis a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest

    România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European de la Bruxelles, în cadrul căruia s-a acordat statutul de ţară candidată la aderarea la Uniune Republicii Moldova şi Ucrainei. Liderii europeni au dezbătut și căile prin care statele membre ale Uniunii pot evita o criză energetică majoră la iarnă.

    Pe agenda summitului s-au mai aflat situaţia din Ucraina, relaţia Uniunii cu Balcanii de Vest, dar şi teme economice.

    Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul constant şi susţinut al României pentru Kiev şi a prezentat eforturile de a facilita exporturile de cereale ucrainene, arătând că porturile şi coridoarele de transport ale României sunt utilizate la capacitate maximă.

    Cu prilejul summitului euro în format extins, şeful statului a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest. Preşedintele Iohannis a reiterat susţinerea pentru deschiderea efectivă cât mai curând posibil a negocierilor cu Macedonia de Nord şi Albania şi, respectiv, identificarea unor soluţii pentru a impulsiona procesul de apropiere de uniune pentru Bosnia şi Herţegovina.

  • UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

    UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

    Agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei a afectat grav nu numai economia Ucrainei, ci și pe cea a vecinilor săi şi vecinilor noştri, în acest caz Moldova – a remarcat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

    Măsurile propuse de Comisie acoperă celelalte șapte produse pentru care exporturile din Moldova către Uniune nu sunt deocamdată complet liberalizate: anume prunele, strugurii de masă, merele, tomatele, usturoiul, cireșele și sucul de struguri. Regulamentul mărește de peste două ori – pentru o perioadă de un an – cantitățile din aceste produse care vor putea fi importate fără taxe vamale în Uniunea Europeană. Volumele potențial scutite de taxe vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de Euro, între care aproximativ 10 milioane pentru prune și 27 de milioane pentru strugurii de masă.

    Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru comerț a remarcat că prin facilitarea accesului pe piață al principalelor produse agricole moldoveneşti, Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să redirecționeze schimburile comerciale afectate. Acest lucru va ajuta în mod direct producătorii moldoveni şi va sprijini totodată economia Republicii Moldova în actualele circumstanțe dificile.

    Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a arătat că, odată aprobată propunerea Comisiei, practic, toate produsele moldoveneşti vor intra în Uniune fără tarife vamale, în cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare Uniunea Europeană-Moldova.

    Comisia rămâne deschisă discuţiilor cu Chişinăul despre ridicarea reciprocă a barierelor comerciale, cu obiectivul final al liberalizării totale a comerțului.

    Pentru a intra în vigoare, propunerea Comisiei trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

    Măsurile temporare și excepționale propuse acum de Comisia Europeană sunt în conformitate cu principalele obiective ale Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, care urmăresc stabilirea condiţiilor pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale, conducând la integrarea treptată a Moldovei pe piața internă a Uniunii, precum și de a contribui la consolidarea democrației și a stabilității politice, economice și instituționale în Moldova.


  • Jurnal românesc – 17.06.2022

    Jurnal românesc – 17.06.2022

    România trebuie să îşi asume un rol foarte clar de avocat al Republicii Moldova şi de sprijin în pregătirea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, a declarat europarlamentarul Dacian Cioloş. Cred că e momentul să ne asumăm clar că suntem avocatul Republicii Moldova în UE şi politic, şi administrativ, şi financiar, din toate punctele de vedere, şi nu trebuie să ne scuzăm pentru asta, trebuie s-o facem foarte ferm, a spus Cioloş. Eurodeputatul a apreciat că România nu mai poate aştepta să vadă cum se poziţionează ceilalţi şi pe urmă să decidă direcţia şi s-a declarat dezemăgit de faptul că nici preşedintele şi nici prim-ministrul nu au vizitat capitalele europene pentru a face lobby pentru Chişinău, în contextul în care nu se ştie ce se va întâmpla la Consiliul European din 23 iunie, când s-ar putea decide viitorul Republicii Moldova. (…) dacă Republica Moldova va primi, cât mai repede, sper, statutul de ţară candidată, pot să vă spun şi din discuţii pe care le-am avut în Comisie, mulţi în Comisia Europeană se aşteaptă ca România să-şi asume activ rolul de sprijin pentru Republica Moldova în pregătirea negocierilor, a mai spus Cioloş. În luna mai, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a salutat cererea Republicii Moldova de aderare la UE şi a afirmat că statul se află pe calea cea bună în ceea ce privește adoptarea reformelor esențiale.

    Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, și președintele Asociației Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, Iulian Dumitrescu, au semnat un protocol de colaborare între cele două instituții. Obiectivul parteneriatului este coordonarea și organizarea acțiunilor comune din România și Republica Moldova cu scopul dezvoltării schimburilor culturale, educaționale, economice, sociale, al inițierii și dezvoltării relațiilor transfrontaliere între cetățeni, instituții, parteneri sociali, cât și al derulării unor proiecte comunitare comune care să pună în evidență spiritul frățesc al locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului. În prezent, Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru reunește 29 de raioane din cele 32 ale Republicii Moldova, Municipiul Bălți, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia și 5 județe din România – Bistrița-Năsăud, Iași, Neamț, Buzău și Prahova.

    O amplă prezentare a cinematografiei românești are loc, până la 19 iunie, în cadrul celei de-a 14-a ediții a Festivalului Internațional de Scurtmetraje de la Poznań – Short Waves Festival. Programul dedicat ţării noastre, Focus România, cuprinde 16 filme şi este structurat în secţiunile Bune intenții, Căutând legături şi Dorința apartenenței. Acestea au drept scop prezentarea unei serii de teme care le pot oferi spectatorilor o mai bună înțelegere a contextului social și cultural al României de astăzi. Selecția filmelor cuprinde producții de ficțiune cu trimitere la Noul Val Românesc, animații, filme experimentale și documentare. Proiecţiile sunt însoţite de discuții cu curatoarea programului românesc și membră a juriului secțiunii Urban View, Oana Ghera, cu cineastele Andreea Borțun și Alina Manolache şi cu coregrafa și regizoarea Simona Deaconescu, membră a juriului secțiunii Dances with Camera. În plus, o selecție de pelicule este disponibilă pe platforma online Filmchief Hub pentru spectatorii din întreaga lume. Ediția din acest an a Short Waves Festival se derulează sub deviza E de-ajuns o scânteie! şi propune aproximativ 300 de filme şi mai mult de 100 de evenimente.

    Marele poet Mihai Eminescu a fost omagiat la Cernăuți, la 15 iunie, de ziua trecerii sale în nefiinţă, transmite Agenţia BucPress. Manifestările prilejuite de comemorarea celui numit Luceafărul poeziei românești au fost organizate de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina Mihai Eminescu, cu susținerea Consulatului General al României la Cernăuți. Participanţii, între care consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, au depus flori la bustul poetului din curtea Casei lui Aron Pumnul şi la statuia lui Mihai Eminescu din centrul orașului Cernăuți, unde li s-au alăturat și reprezentanți ai administraţiei locale. Ulterior, a fost organizat un colocviu la care au participat oameni de ştiinţă, de cultură, muzeografi şi artiști şi în cadrul căruia a fost expusă masca mortuară a lui Mihai Eminescu. Un omagiu poetului naţional i-a adus şi preşedintele francez Emmanuel Macron, care, aflat în vizită în Republica Moldova, a depus flori alături de preşedintele moldovean Maia Sandu la bustul lui Mihai Eminescu din Grădina Publicムdin Chişinău.


  • UE trebuie să acorde Rep. Moldova statutul de ţară candidată la aderare

    UE trebuie să acorde Rep. Moldova statutul de ţară candidată la aderare

    În contextul
    războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul European salută cererea
    oficială a Republicii Moldova de aderare la UE depusă pe 3 martie 2022 și
    afirmă că UE ar trebui să îi acorde statutul de țară candidată, în conformitate
    cu articolul 49 din TUE și
    pe baza meritelor. Eurodeputații solicită Comisiei Europene să finalizeze
    rapid evaluarea cererii și să ofere Republicii Moldova asistență deplină pe
    durata acestui proces.

    Dragoș Tudorache-europarlamentar: Republica Moldova prin cetățenii săi
    și prin cei alesi să îi reprezinte politic și-a făcut foarte clară opțiunea
    europeană. Curajul de a rămâne loială angajamentelor și valorilor asumate într-o
    situaţie geopolitică ce amenință direct securitatea națională este admirabilă și
    nu ne poate lăsa fără răspuns.Rezoluția pe care o votăm dă recunoaștere acestui
    efort uriaș pe care Republica Moldova și cetățenii săi îl fac. Gestiunea celui
    mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din toate țările limitrofe
    Ucrainei merită recunoașterea noastră, și mai mult decât atât merită sprijinul
    nostru direct și imediat și da, pierderile economice și de acces la piețele
    externe și la rutele de transport sunt și ele menționate în Rezoluția noastră
    pentru că și ele merită un răspuns financiar concret din partea UE. Dependența
    energetică cvasitotală de Rusia pune o presiune uriașă nu doar pe economia
    Republicii Moldova dar și pe securitatea și stabilitatea politică a țării iar
    noi nu o putem lăsa în afara soluțiilor de sustenabilitate energetică pe care
    le gândim și pe care le vom aplica la nivel european.

    Mesajul politic cel mai
    important pe care cred eu că trebuie să îl dăm cetățenilor Republicii Moldova
    este că ei sunt cetățenii Europei Unite și că noi de aici din Parlamentul
    European recunoaștem perspectiva de a deveni cetățeni ai UE.

    Rezoluția face apel
    la acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova, și am speranța
    că suntem cu toții pregătiți să dăm acest mesaj politic fără echivoc. Cei care
    aleg democrația, cei care aleg statul de drept au vocația de a ni se
    alătura. Ne aflăm într-un moment istoric care va avea urmări istorice. Să ne
    asumăm o viziune politică, curajoasă și decizii îndrăznețe.


    Între timp, Uniunea
    Europeană și Republica Moldova ar trebui să își continue eforturile de
    integrare a țării pe piața unică a UE și de consolidare a cooperării
    sectoriale.



  • Ti turlie di neutralitate tră Republica Moldova?

    Ti turlie di neutralitate tră Republica Moldova?

    Vrearea ţi u spusiră tora ma ninti UE, SUA şi Marea Britanie tra s’bagă la dispoziţie armament modirn Republicii Moldova, tru contextul a polimlui ditu Ucraina viţină, ama şi a situaţiei ditu regiunea separatistă transnistreană, năpoi aduţi tu mengă neutralitatea angrăsită tru Constituţia di la Chişinău tru anlu 1994. Neise, neutralitatea constituţională fu cabaia acăţată tu muabeti di autorități tru statli viţinu tru treiilli meşi ditu soni, după invazia Rusiillei tru Ucraina. Iara un studiu adratu di Institutul tră Dizvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” spuni că giumitati ditu populaţia Ripublicăllei Moldova aproaki conceptul di neutralitate. Oficialii guvernamentali da asigurări că aestă neutralitate, cu ngătanu monitorizată di Moscova di aproapea 30 di añi,easti hirlu aroşu tru materie di politică di securitate a Ripublicăllei Moldova.



    Expertul tru probleme transnistrene Ioan Leahu andrupaşti politica actualăllei ccumănduseari a republicăllei şi easti cu minduita că Rusia nu lipseaşti s’hibă provocată pi aestu subiect.


    Ioan Leahu: “Neutralitatea ca atare, sterilă, nu ari niţi ună noimă. Easti a ta. Tini golu apufuseşţă. Eşti neutru ică ţăñi partea a vărnui. Politica easte arta posibilului. Tru situaţia dată, arta posibilului, tru minduita a mea, poati s’hibă aţea tra s-nu pitriţemu semnale negative. Cara va u ascultăm cu ngătanu doamna Zaharova (n.r. Maria Zaharova, directorlu a dipartamentului di informare și presă al Ministerului rus di Externe), cathi oară năsă află ună turlie tra s’nă spună cu dzeaditlu. Vahi tută mintătura anvărliga aliştei neturalităţ ari un context politic di minut. Ama ditu vidiala ti elaborarea unei strateghie, a ñeia ăñi pari că guvernarea a Ripublicăllei Moldova actuală tru prinţipiu tiñiseaşti că tru Constituţie easti ngrăpsită neutralitatea, ama paralel cu aesta elli andregu alti probleme”.



    Tu arada a lor, specialiştilli tru securitate suntu cu minduita că neutralitatea a ñiclui stat viţin ari ananghi di limbidzări. Uidisitu cu expertulu tru securitate Igor Munteanu, promotorlli a strateghiilor di securitate ali Republică Moldova lipseaşti s’acaţă tu muabeti şi s’difinească ma limbidu zborlu.


    Igor Munteanu: “Cafi cratu, Pănă ru soni, agiundzi di la a lui işiş interpretare tu ţi mutreaşti neutralitatea. Neutralitatea poati s’hibă nialiniere la un tadi bloc difensiv, ama poati s’hibă nica şi ni loarea parti la acţiuni agresive contra altor state. Interpretărli pot s’hibă multu diferite. Tru ţi mutreaşti Ripublica Moldova, insistenţa Fediraţiillei Ruse mutrinda neutralitatea spuni tră strateghia tra s’tănă placată, tra s’ţănă gulită şi şi dizarmată populaţia a Ripublicăllei Moldova şi tra ş-ţănă trupele, ca o anticipare a tindiarillei spaţiulu occidintal”.



    Di Chișinău, ministerlu di Externe da asigurări că tuti cooperări şi parteneriatili internaţionale di până tora s-dizvărtiră sum prinţipiul constituţional a neutralitatillei tră Republicii Moldova. Iara Statele Unite, după muabeţli cu prezidintulu moldovean, Maia Sandu, tăxescu că agiutorlu dat nu va s’năstreacă cerinţili a Chișinăului.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Ce fel de neutralitate pentru Republica Moldova?

    Ce fel de neutralitate pentru Republica Moldova?

    Disponibilitatea exprimată recent de UE, SUA şi Marea Britanie de a pune la dispoziţie armament modern Republicii Moldova, în contextul războiului din Ucraina vecină, dar şi a situaţiei din regiunea separatistă transnistreană, readuce în atenţie neutralitatea înscrisă în Constituţia de la Chişinău în anul 1994. De altfel, neutralitatea constituţională a fost intens discutată de autorități în statul vecin în ultimele trei luni, după invazia Rusiei în Ucraina. Iar un studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul arată că jumătate din populaţia Republicii Moldova sprijină conceptul de neutralitate. Oficialii guvernamentali dau asigurări că această neutralitate, atent monitorizată de Moscova de aproape 30 de ani, reprezintă firul roşu în materie de politică de securitate a Republicii Moldova.


    Expertul în probleme transnistrene Ioan Leahu susţine politica actualei conduceri a republicii şi este de părere că Rusia nu trebuie provocată pe acest subiect.

    Ioan Leahu: Neutralitatea ca atare, sterilă, nu are niciun sens. E a ta. Tu singur decizi. Eşti neutru sau iei partea cuiva. Politica este arta posibilului. În situaţia dată, arta posibilului, în opinia mea, s-ar manifesta în aceea ca să nu trimitem semnale negative. Dacă o ascultăm atent pe doamna Zaharova (n.r. Maria Zaharova, directorul departamentului de informare și presă al Ministerului rus de Externe), de fiecare dată ea găseşte o modalitate de a ne arăta cu degetul. Probabil că toată vâlva în jurul acestei neturalităţi are un context politic de minut. Însă din punct de vedere al elaborării unei strategii, mie îmi pare că guvernarea Republicii Moldova actuală în principiu ţine cont că în Constituţie este scrisă neutralitatea, însă paralel cu asta ei rezolvă alte probleme.


    La rândul lor, specialiştii în securitate sunt de părere că neutralitatea micului stat vecin are nevoie de clarificări. Potrivit expertului în securitate Igor Munteanu, promotorii strategiilor de securitate ale Republicii Moldova ar trebui să pună în discuţie şi să definească mai clar termenul.

    Igor Munteanu: Fiecare stat, până la urmă, ajunge de la propria interpretare asupra neutralităţii. Neutralitatea poate să fie nealiniere la un anumit bloc defensiv, dar ar putea să fie pur şi simplu neparticiparea la acţiuni agresive contra altor state. Interpretările pot fi foarte diferite. În privinţa Republicii Moldova, insistenţa Federaţiei Ruse asupra neutralităţii vorbeşte despre strategia de a ţine placată, de a ţine dezgolită şi dezarmată populaţia Republicii Moldova şi de a-şi menţine trupele, ca o anticipare a extinderii spaţiului occidental.


    De la Chișinău, ministerul de Externe dă asigurări că toate cooperările şi parteneriatele internaţionale de până acum s-au derulat sub principiul constituţional al neutralităţii Republicii Moldova. Iar Statele Unite, după discuțiile cu președintele moldovean, Maia Sandu, promit că ajutorul acordat nu va depăși cerinţele Chișinăului.


  • Rep. Moldova, record de refugiaţi ucraineni

    Rep. Moldova, record de refugiaţi ucraineni

    Republica Moldova
    este cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei – constata şeful diplomaţiei de la
    Bucureşti, Bogdan Aurescu, după ce frontiera acesteia fusese traversată de sute
    de mii de ucraineni, fugiţi de teama trupelor ruse care le-au invadat ţara.





    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate
    de Uniunea Sovietică în 1940, în urma unui ultimatum, şi independentă faţă din
    Moscova din 1991, Republica Moldova a împărtăşit, peste jumătate de secol, după
    sârma ghimpată a imperiului roşu, acelaşi destin nefericit cu Rusia şi Ucraina.




    Potrivit celui mai recent recensământ, din 2014, pe lângă
    români (unii, autodeclarați moldoveni), care însumează peste 80% din populație,
    în republică trăiesc circa 180 de mii de etnici ucraineni (6,5%) și 110 mii de
    etnici ruși (4%). După declanşarea războiului din Ucraina, explozii şi
    atacuri bizare cu grenade au amplificat temerile că luptele s-ar putea extinde
    în estul republicii, în regiunea secesionistă pro-moscovită Transnistria,
    ieşită, de facto, de sub controlul Chişinăului acum trei decenii, după
    intervenţia armatei ruse de partea rebelilor. Toate acestea au tensionat
    suplimentar atmosfera într-o societate deja divizată între pro-europeni şi,
    respectiv, rusofili.




    Autorităţile pro-occidentale au interzis afişarea
    simbolurilor militarismului rusesc, precum panglica Sfântului Gheorghe şi
    literele Z și V. Opoziţia prorusă, comunistă şi socialistă, a ignorat, însă,
    dispozițiile legale şi a celebrat, luni, ca în fiecare an, victoria de pe 9 mai
    1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste. În acest
    climat, Republica Moldova, calificată de clasamentele de specialitate drept cel
    mai sărac stat european, gestionează şi fluxul continuu de refugiaţi ucraineni,
    cel mai mare în raport cu populaţia locală, de nici trei milioane de locuitori.




    Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) apreciază acest efort şi îşi
    manifestă susţinerea pentru autorităţile Republicii Moldova – a afirmat secretarul
    general al ONU, Antonio Guterres, în cursul unei vizite la Chişinău. El le-a
    mulţumit gazdelor pentru generozitate şi solidaritate şi a calificat acţiunile
    Republicii Moldova drept un exemplu de umanitate. Guterres a subliniat că orice
    încălcare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova reprezintă şi o
    încălcare a dreptului internaţional, condamnată de ONU.


    Premierul Natalia Gavriliţă a declarat că i-a mărturisit oficialului
    ONU că Guvernul său aşteaptă ca banii oferiţi de Naţiunile Unite pentru
    susţinerea refugiaţilor să ajungă cât mai rapid la Chişinău. Şefa Executivului
    mai spune că, în contextul războiului din Ucraina, instituţiile din sistemul de
    apărare sunt în regim de alertă, pentru a nu admite destabilizarea situaţiei în
    republică.


  • Klaus Iohannis a reconfirmat sprijinul deplin al României pentru R. Moldova

    Klaus Iohannis a reconfirmat sprijinul deplin al României pentru R. Moldova

    Klaus Iohannis a avut vineri, 25 februarie, o convorbire telefonică cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu:

    I-am reconfirmat şi în această dimineaţă preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în discuţia telefonică avută, sprijinul deplin al României pentru R. Moldova şi cetăţenii săi în acest context dramatic în care se află regiunea noastră. Ne coordonăm îndeaproape pentru a gestiona această situaţie, a scris Klaus Iohannis, vineri, pe Twitter.

  • Jurnal românesc – 03.11.2021

    Jurnal românesc – 03.11.2021

    Un prim
    transport de concentratoare de oxigen din cele 40 pe care Israelul le donează
    spitalelor din România a sosit la Bucureşti. Ambasada Israelului în România
    transmite că, pe 7 noiembrie, în Capitală va sosi şi o delegaţie compusă din
    trei doctori, un expert în logistică şi un asistent-şef specializat în COVID-19
    al căror obiectiv este de a perfecţiona activitatea personalului medical şi de
    a eficientiza procesul de îngrijire din spitalele româneşti.

    România
    trece printr-o perioadă dificilă, prin care multe ţări au trecut, inclusiv
    Israel. Pacienţii infectaţi cu coronavirus au nevoie de o atenţie medicală
    deosebită şi aceste concentratoare de oxigen îi vor ajuta în procesul de
    vindecare (…). Vom continua să sprijinim România, o ţară de care ne leagă o
    prietenie puternică, pentru a depăşi acest impas cât mai repede,     a
    declarat ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga. La finele
    săptămânii trecute, a sosit în România şi o echipă de medici germani. Aceştia
    au evaluat starea mai multor oameni infectaţi cu COVID-19 şi au decis
    transferarea a şase pacienţi în unităţi medicale din oraşele Lubeck, Kiel şi
    Hamburg.




    Reprezentanţii a
    peste 50 de societăţi comerciale româneşti şi lideri ai unor companii egiptene
    au discutat despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale la Forumul de Afaceri
    Egipt-România, desfăşurat la Cairo, transmite Camera de Comerţ şi Industrie a
    Municipiului Bucureşti. Instituţia arată că, în cadrul evenimentului,
    reprezentanţii firmelor din cele două ţări au avut ocazia să iniţieze noi
    contacte şi să încheie noi relaţii de afaceri. Alături de aceştia, la reuniune
    au participat peste 300 de reprezentanţi ai mediului de afaceri local şi
    oficiali ai guvernelor celor două ţari. Volumul total al schimburilor
    comerciale româno-egiptene în primele 8 luni ale acestui an a fost de 536 de
    milioane de dolari, cu 18% mai mare decât în perioada similară din 2020.
    Balanţa comercială este înclinată în favoarea României, care a exportat în
    valoare de 384 milioane de dolari şi a importat de 152 de milioane de dolari.
    Egiptul este a doua piaţă de desfacere pentru produsele româneşti livrate în
    statele din Africa şi din Orientul Mijlociu, după Maroc. Forumul de Afaceri
    Egipt – Romania a fost organizat de Ambasada României la Cairo în colaborare cu
    Federaţia Camerelor de Comerţ Egiptene şi Africane, în marja vizitei de stat a
    preşedintelui Klaus Johannis în Egipt.




    43,8% dintre
    cetățenii Republicii Moldova susțin cauza reunirii cu România, potrivit unui
    sondaj de opinie realizat de iData, scrie site-ul infoprut.ro. Procentul este
    în creștere cu 4,9% față de ultimul studiu realizat de aceeași companie.
    Potrivit aceleiaşi cercetări socioligice, 69,5% din populația Republicii
    Moldova susține aderarea la Uniunea Europeană. Totodată, 32,3% dintre
    respondenți optează pentru aderarea acestui stat la NATO. Sondajul a fost
    realizat în perioada 3-18 octombrie, pe un eșantion reprezentativ de 834 de persoane
    din 80 de localități din Republica Moldova, cu excepția regiunii transnistrene.
    Marja de eroare este de +/-3,4 procente.




    Festivalul
    literar româno-britanic ROMANIA ROCKS revine la Londra pentru o nouă ediție, în
    perioada 3-9 noiembrie. Evenimentul are loc la sediul Institutului Cultural
    Român din Regatul Unit, dar şi în mediul online şi are drept protagonişti
    cunoscuți autori britanici precum Tracy Chevalier, Jonathan Coe, Georgina
    Harding, Monique Roffey, Philippe Sands sau Lionel Shriver, alături de
    scriitorii români Lavinia Branişte, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Ioana
    Pârvulescu, Doina Ruşti și Miruna Vlada. Alături de seria de interviuri
    Rock Talks, programul ROMANIA ROCKS mai cuprinde două evenimente
    speciale dedicate poeziei şi traducerilor, curatoriate și moderate de managerul
    cultural Gabriela Mocan, cunoscută pentru inițiativele sale literar-artistice
    în România şi Marea Britanie: o întâlnire cu reputata scriitoare Magda Cârneci
    şi membrii organizației PEN International, Jennifer Clement şi Carles Torner,
    precum şi un concert de muzică rock susținut de trupa Moses. De asemenea,
    înregistrarea conversației dintre Mircea Cărtărescu, Georgina Harding şi
    Philippe Sands, moderată de jurnalista britanică Anne McElvoy în studioul BBC,
    va fi transmisă pe canalul BBC Radio 3 în data de 23 noiembrie. Toate
    evenimentele sunt înregistrate și vor fi difuzate, ulterior, pe canalele de
    Facebook şi YouTube, precum şi pe paginile web ale ICR Londra şi Reţelei
    Literare Europene.


  • Jurnal românesc – 30.09.2021

    Jurnal românesc – 30.09.2021

    Fostul director al liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, a devenit oficial funcţionar european şi se va ocupa de monitorizarea situaţiei drepturilor omului în Republica Moldova şi în statele din Parteneriatul Estic. Anunţul a fost făcut de europarlamentarul român Eugen Tomac, din a cărui echipă va face acum parte profesorul.

    Domnul profesor Ion Iovcev s-a alăturat echipei mele şi vom lucra cot la cot pentru a-i apăra pe românii din stânga Nistrului şi nu numai, a scris Eugen Tomac pe Facebook. El a apreciat că un om care a păstrat, timp de trei decenii, vie conştiinţa naţională la Tiraspol şi nu a cedat nicio clipă presiunii separatiştilor în calitatea sa de director al Liceului Lucian Blaga este persoana potrivită pentru a prezenta realitatea din regiune. Eurodeputatul a mai anunţat că, împreună cu profesorul Ivocev, vor lucra intens pentru a repune pe agenda de priorităţi a Uniunii Europene chestiunea transnistreană.

    Rusia trebuie să plece din Republica Moldova, iar cetăţenii din zona de conflict au dreptul să trăiască în pace şi bunăstare, a subliniat Eugen Tomac. Ion Iovcev a fost demis în luna iunie de la conducerea singurei instituţii cu predare în limba română din capitala regiunii separatiste Transnistria, ca urmare a unei decizii a ministrului Educaţiei de la acel moment Lilia Podolşa, despre care presa moldoveană a scris că este o apropiată a liderului prorus Igor Dodon, fost preşedinte al Republicii Moldova.

    Trei asociaţii ale magistraţilor din România solicită Ministerului de Externe să continue eforturile de salvare şi evacuare a zeci de procurori şi judecători care au rămas în Afganistan şi a căror viaţă este pusă în pericol. Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie transmit că, în continuare, în Afganistan au rămas zeci de magistraţi care solicită cu disperare ajutorul Guvernului român şi asociaţiilor magistraţilor români. Este vorba despre oameni aflaţi în categoriile de risc maxim (judecători, procurori, ziarişti şi funcţionari). În faţa unei asemenea situaţii inimaginabile, Guvernul României nu trebuie să rămână nepăsător, fiind necesară deschiderea imediată a oricăror forme de asistenţă umanitară, transmit cele trei asociaţii ale magistraţilor într-un comunicat de presă. Cele trei asociaţii arată că, graţie demersurilor lor, 6 judecători şi un auxiliar al justiţiei, precum şi familiile acestora, toţi cetăţeni afgani, au fost evacuaţi în luna august de Ministerul Afacerilor Externe şi aduşi în România.

    Doi traducători de marcă ai literaturii române în Franța, Mariana Cojan Negulesco și Nicolas Cavaillès, participă la a 9-a ediție a festivalului VO-VF (versiune originală – versiune franceză), de la Gif sur Yvette, localitate situată la periferia Parisului. Manifestarea, cu titlul Hai să traducem lumea!, se va derula în perioada 1 – 3 octombrie. Cei doi invitaţi le vor explica celor prezenți, după lectura fragmentelor alese dintr-o operă anume, mecanismele care au stat la baza deciziei din actul traducerii. Moderatorul întâlnirii este o altă traducătoare, Laure Hinckel, iar fragmentul ales este parte a romanului Tache de Catifea, de Ștefan Agopian. Institutul Cultural Român la Paris este partener al evenimentului şi aminteşte că, în urmă cu doi ani, organizatorii festivalului l-au avut invitat pe scriitorul Dan Lungu.

    Artiştii Ștefan Stanciu, Andreea Chira și Liselotte Rokyta participă la Festivalul Internațional Flautul fermecat, care are loc în perioada 1-3 octombrie în oraşul Rožnov pod Radhoštěm din Cehia. Cei trei vor interpreta compoziții tradiționale românești, precum Mica suită transilvană, Sârba flăcăilor, Doina, Horă Lăutărească, Suită românească din Moldova șiGeamparalele ca la nuntă. De asemenea, vor fi prezentate publicului și o serie de cântece originale ale compozitorului Ștefan Stanciu, precum 7 Moods for 2 pan flutes, FantAsia și Ad Astra. Concertele din 1 și 2 octombrie vor avea loc la Muzeul Valah în Aer Liber, iar cel din 3 octombrie, la Biserica Tuturor Sfinților din Rožnov pod Radhoštěm. Prezenţa muzicienilor la eveniment este susţinută de reprezentanţa la Praga Institutului Cultural Român, care este partener al festivalului.


  • Jurnal românesc – 01.09.2021

    Jurnal românesc – 01.09.2021

    Marcarea Zilei Limbii Române evidenţiază rolul acesteia ca liant al comunităţilor de români de peste hotare şi între aceştia şi România, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. MAE afirmă că diplomaţia română sprijină constant efortul acestor comunităţi de a păstra vie limba română, ca element trainic şi constitutiv, precum şi necesitatea transmiterii sale mai departe noilor generaţii. Instituţia arată că depune eforturi permanente prin care încurajează studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile universitare din afara ţării şi prin care susţine derularea unor proiecte educaţionale în străinătate, ce contribuie la promovarea în lume a valorilor culturale româneşti.

    Prin limba română, element definitoriu al identităţii şi istoriei poporului român, ne afirmăm latinitatea şi contribuim la patrimoniul cultural european prin diversitatea, bogăţia şi forţa sa expresivă, precizează ministerul. Un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române a fost transmis şi de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, pentru conaţionalii de peste hotare, limba română este cea care îi face să se simtă acasă, iar, într-o diaspora atât de numeroasă, rolul său de liant este mai important ca niciodată. Ziua Limbii Române este sărbătorită din 2013 atât în ţară cât şi peste hotare.

    Cetăţenii români pot intra în Bulgaria, de pe 1 septembrie, pe baza prezentării unui certificat european digital COVID valid pentru vaccinare, trecerea prin boală sau test sau a unui document similar care conţine aceleaşi date ca certificatul digital, a transmis Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române. Din România se poate intra pe teritoriul statului vecin prin punctele de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse, Calafat – Vidin, Bechet – Oriahovo, Turnu Măgurele – Somovit-Nikopol şi Vama Veche – Durankulak. Poliţia de Frontieră română precizează că vămile Ostrov – Silistra, Zimnicea – Svishtov şi Negru Vodă – Kardam se pot folosi de către persoanele care tranzitează teritoriul Bulgariei, cu condiţia să poată garanta părăsirea imediată a ţării vecine. Totodată, autorităţile bulgare au informat că cetăţenilor români le este permisă intrarea pe teritoriul Bulgariei numai prin puncte de trecere a frontierei unde se află personal medical bulgar.

    Festivalul de Film Central European se desfăşoară, în perioada 1 – 5 septembrie, în mai multe spaţii din Timişoara. Pe lângă competiţia propriu-zisă, la care participă filme din ultimii doi ani, central-europene, sud-est europene sau coproducţii premiate la diverse festivaluri reprezentative pentru ţările din care provin, manifestarea conţine şi secţiunile Panorama, Filme studenţeşti, Filme documentare, Filme pentru copii şi Focus Norvegia. Acestor module li se adaugă lansarea de carte Cinema în Republica Socialistă România. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film, semnată de Bogdan Jitea. Categoria evenimente conexe mai conţine atelierele de educaţie cinematografică organizate de la Asociaţia Culturală Contrasens şi dedicate tinerilor între 14 şi 26 de ani. Festivalul de Film Central European de la Timişoara este cuprins în programul cultural prioritar al Centrului de Proiecte al Municipiului Timişoara şi este susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei şi de Uniunea Cineaştilor din România.

    Opt personalități din Republica Moldova au fost decorate cu medalia Centenarul Marii Uniri oferită de președintele Klaus Iohannis în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identității naționale și a răspândirii valorilor culturale românești. Ceremonia s-a desfăşurat pe 31 august la sediul Ambasadei României la Chișinău. Printre cei care au primit distincţia din partea ambasadorului Daniel Ioniță se numără scriitoarea şi medicul Teodora Rotaru, directoarea Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, directoarea executivă a Complexului Vatra Neamului, Viorica Moraru, artistul Nicolae Botgros, actorul și regizorul Sandu Grecu, lingvistul Alexandru Bantoș, scriitorul și ziaristul Vitalie Ciobanu și conducătorul ansamblului etno-folcloric Ștefan Vodă, Tudor Ungureanu. Radio Chişinău transmite că evenimentul a făcut parte din acțiunile organizate de Ambasada României cu ocazia marcării a 30 de ani de relații diplomatice între România și Republica Moldova și a centenarului Teatrului Mihai Eminescu din Chișinău.

    Miracol, cel mai nou lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri, a fost selectat în cadrul celei de-a 78-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, care are loc în perioada 1 – 11 septembrie. Pelicula va concura alături de alte 18 lungmetraje în secţiunea Orizzonti. Este prima participare a unui lungmetraj românesc într-o secțiune competițională la acest festival în ultimii 12 ani. Totodată, scurtmetrajul Plastic semiotic, regizat de Radu Jude, va fi prezentat în afara competiției. Organizatorii festivalului au anunţat şi lansarea unei extensii a secţiunii Orizzonti, intitulată Orizzonti Extra, în care va fi acordat un premiu al publicului.


  • România 43

    România 43

    Ziua Limbii Române este sărbătorită în România începând din 2013, la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.



  • K. Iohannis la sărbătorirea a 30 de ani de independenţă a Rep. Moldova

    K. Iohannis la sărbătorirea a 30 de ani de independenţă a Rep. Moldova

    România
    reconfirmă angajamentul ferm şi amplu în sprijinul proceselor de reforme şi de
    integrare europeană asumate de autorităţile din Republica Moldova    , a declarat,
    vineri, la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis. El a subliniat ca România şi
    Republica Moldova sunt unite printr-o legătură extrem de trainică: comunitatea
    de limbă, cultură şi istorie.




    Iohannis
    a mai spus că societatea din Republica Moldova a optat cu fermitate, la
    recentele alegeri, pentru înscrierea pe un parcurs pro-reformă şi european
    ireversibil şi oferă un exemplu demn de urmat întregii regiuni. El a dat
    asigurări că România rămâne şi în viitor partenerul cel mai apropiat al
    Moldovei.

    Preşedinta Moldovei, Maia Sandu, a afirmat că țara sa îşi doreşte să devină un factor de stabilitate într-o zonă care se confruntă frecvent cu probleme complexe.

    Preşedintele polonez Andrzej Duda a spus că va susține Republica Moldova pe calea integrarii europene, iar omologul său ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că şi țara sa marchează 30 de ani de independență în condiții deloc uşoare în ceea ce priveşte securitatea.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi omologii din Ucraina şi Polonia au participat, la Chişinău, la manifestările dedicate împlinirii a 30 de ani de la declararea independenţei Republicii Moldova, fostă sovietică, majoritar românofonă.

    Declarații de presă comune ale Președintelui României cu Președintele Republicii Moldova

    (sursa:YouTube/Administrația Prezidențială)


  • 30 de ani de la Declarația de Independență a Republicii Moldova

    30 de ani de la Declarația de Independență a Republicii Moldova

    30 de ani de la
    Declarația de Independență a Republicii Moldova. Interviu cu prof. univ. doctor
    habilitat în științe istorice Anatol Petrencu, director al Institutului de
    Istorie Socială ProMemoria de la Chișinău.


  • Jurnal românesc – 09.07.2021

    Jurnal românesc – 09.07.2021

    Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat o hotărâre privind donarea a peste 100.000 de doze de vaccin anti-COVID
    Republicii Moldova şi a peste 10.000 de doze Georgiei. Prim-ministrul Florin
    Cîţu a declarat că serul donat Chişinăului este cel produs de consorţiul Pfizer
    – BioNTech, în vreme ce la Tbilisi va ajunge vaccin produs de AstraZeneca.
    Transportul dozelor de vaccin se va face de către Ministerul de Interne, prin
    Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, sau de către Ministerul Apărării
    Naţionale, după caz. Cheltuielile de transport vor fi decontate din bugetul
    Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene. România a mai donat
    Republicii Moldova peste 400.000 de doze de vaccin anti-COVID.




    Eurodeputatul român Victor
    Negrescu a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas,
    despre modul în care Uniunea Europeană poate sprijini învăţământul din România
    grav afectat de pandemie şi despre dezvoltarea, în plan european, a unei agende
    pentru educaţie. Cei doi au vorbit despre problema abandonului şcolar, despre
    aspecte ce ţin de impactul psihologic al pandemiei asupra copiilor, precum şi
    despre iniţiative ce pot fi dezvoltate în zona educaţiei digitale.

    Am
    convenit cu domnul comisar o agendă comună şi demararea unor iniţiative
    concrete în aşa fel încât să dezvoltăm noi oportunităţi de finanţare şi să
    creştem rata de participare din partea beneficiarilor români. Tot în acest
    sens, am creionat o serie de iniţiative care să crească profilul educaţiei în
    plan european    , a declarat Negrescu, care este vicepreşedinte al Comisiei
    pentru Educaţie şi Cultură din Parlamentul European şi co-preşedinte al
    Alianţei Europene pentru Educaţie. Margaritis Schinas şi-a reiterat sprijinul
    pentru promovarea unei agende europene pentru educaţie şi a convenit asupra
    necesităţii de a lansa în plan european măsuri ambiţioase care să ridice
    calitatea actului educaţional european, şi în mod particular, al celui din
    România.




    Ministerul Muncii și al
    Protecției Sociale din Olanda a pus la dispoziția cetățenilor europeni un ghid
    privind drepturile și obligațiile pe care aceștia le au în calitate de angajați
    sau antreprenori, odată ce muncesc și trăiesc în Regatul Ţărilor de Jos. O
    broşură în limba română este disponibilă pe site-ul Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni, ddprp.gov.ro. Ghidul conţine informații utile cu
    privire la înregistrarea în momentul sosirii în Olanda, asigurarea de sănătate,
    contractele de muncă și salarizare, lucrul în condiții de siguranță și
    sănătate, dar și sfaturi pentru cei care se găsesc în situaţia de a fi
    concediaţi. Ghidul complet poate fi accesat la adresa workinnl.nl.




    Banca Transilvania a anunţat
    că dublează donaţiile făcute către serviciul de asistenţă pediatrică Peditel,
    prin care au fost ajutaţi până acum peste 300.000 de copii din România şi
    diaspora. Peditel a fost lansat acum 7 ani de Fundaţia Părinţi din România şi
    în 2020 a primit peste 83.000 de apeluri de la părinţi români aflaţi în ţară
    sau în străinătate. Peditel este singurul serviciu non-stop de asistenţă
    pediatrică gratuită din România destinat părinţilor, care primesc îndrumare şi
    sfaturi medicale pentru sănătatea copiilor. Cei 17 medici care fac parte din
    echipă pot fi contactaţi fie la numărul de telefon 1791, fie prin aplicaţia din
    Android sau iOS, cea din urmă permiţând apeluri video şi posibilitatea de a
    avea dosar medical pentru fiecare minor.




    Dirijorul Ion Marin a primit
    din partea ambasadorului Franţei în România, Laurence Auer, decoraţia Ordinul
    Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, una dintre cele mai importante
    distincţii ministeriale ale Franţei. Românul catalogat de partea franceză drept
    una dintre cele mai apreciate personalităţi ale scenei muzicale
    internaţionale, care se manifestă la cel mai înalt nivel, atât în domeniul
    muzicii simfonice, cât şi în cel al operei     a primit distincţia pentru
    contribuţia şi angajamentul în serviciul culturii.

    În cariera sa de aproximativ
    40 de ani, Ion Marin s-a remarcat şi ca un promotor de seamă al culturii
    franceze, francofoniei, precum şi al valorilor europene universale. Din 1983
    până în prezent, a dirijat în Franţa peste 150 de concerte şi spectacole de
    operă. Este invitat frecvent pe marile scene ale lumii şi a condus de la
    pupitru orchestre celebre. Dirijează în mod regulat în Japonia, unde conduce
    Orchestra Simfonică NHK şi Orchestra Simfonică Metropolitană din Tokyo. Deţine
    funcţia de dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice din Hamburg, iar
    în 2020 a fost numit profesor universitar şi conducător artistic al reputatei
    universităţi Mozarteum din Salzburg. Este directorul de onoare al Corului
    Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin şi preşedintele
    fondator al Programului Naţional Cantus Mundi România şi Symphonia Mundi, create
    la iniţiativa sa în 2011. În ianuarie 2019, Ion Marin a fost numit manager şi
    director artistic al Orchestrei Uniunii Europene.