Radio România Internațional

Tag: Rep. Moldova

  • Vizită ADR Centru în Republica Moldova

    Vizită ADR Centru în Republica Moldova

    La
    începutul acestei luni, specialiști ai ADR Centru din România au efectuat o
    vizită de lucru la omologii lor din Regiunea Centru din Republica Moldova


    Cu
    acest prilej, au fost discutate aspecte privind posibilitățile de îmbunătățire
    a relațiilor parteneriale, pentru creșterea absorbției de fonduri
    nerambursabile, între cele două Agenții.


    De
    asemenea, specialiștii de la cele două agenții regionale s-au întâlnit pentru a
    discuta despre instrumentele și structurile organizatorice privind promovarea
    investițională reciprocă a celor două Regiuni Centru – din România și din
    Republica Moldova – dar și despre eventualele schimburi de experiență în ceea ce
    privește politicile publice și dezvoltarea de parteneriate pe programe
    europene.


    Ne
    oferă detalii Nicolae
    Mărginean, director de comunicare în cadrul ADR Centru Alba Iulia:




    Această vizită a avut ca scop discutarea posibilităților
    de îmbunătățire a relațiilor parteneriale, creșterea absorbției de fonduri,
    precum și un schimb de specialiști pentru a sprijini agenția moldoveană ca
    să-și realizeze activitățile pe care le are propuse. La agenția din Moldova,
    directorul Viorel Jardan a precizat că își manifestă întreaga deschidere și
    interesul să atragă investiții în Regiunea Centru din Republica Moldova și să
    preia cât mai mult din bunele practici ale ADR Centru din Alba Iulia.



    La
    rândul său, directorul ADR Centru Alba Iulia, Simion Crețu, a arătat că specialiștii români pot acorda asistență partenerilor
    moldoveni în domenii de interes cum ar fi dezvoltarea instituțională,
    dezvoltarea infrastructurii de transport, de alimentare cu apă și canalizare,
    în domeniul gestionării deșeurilor, dar și în aspecte referitoare la eficiența
    energetică a clădirilor publice, dezvoltare economică și dezvoltarea
    turismului.


    Parteneriatul
    va asigura transferul de cunoștințe privind pregătirea pentru aderarea
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    În prima fază
    sunt vizate cooperarea în scopul dezvoltării și consolidării legăturilor
    economice, care prezintă interes pentru ambele regiuni, promovarea schimburilor
    culturale dintre cele două regiuni, precum și extinderea cooperării la nivelul
    celor două Consilii de Dezvoltare Regională.





  • Jurnal românesc – 06.03.2019

    Jurnal românesc – 06.03.2019

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a
    declarat, la o reuniune despre Brexit, că România va fi mai puţin afectată de
    ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar decât alte state europene.
    Nimeni nu ştie care e nivelul problemelor pe care Brexit-ul le va
    provoca. Unele persoane consideră că lucrurile vor fi grave. Noi am făcut nişte
    calcule despre ce înseamnă Brexit-ul pentru PIB-ul României – înseamnă ceva,
    dar nu ceva extraordinar – Brexit-ul nu va duce România într-o criză
    economică    , a declarat Ciamba. Ministrul a făcut referire şi la cetăţenii
    români din Marea Britanie, dar şi la britanicii care locuiesc în România.
    Dacă vorbim de cetăţenii români, pe de altă parte, aceştia vor fi
    afectaţi de zborurile comerciale. Există un grup mare de români care lucrează
    în Marea Britanie. Trebuie să facem tot ce putem pentru ca activitatea acestora
    să nu fie afectată prea mult, şi în acelaşi timp trebuie să avem grijă să nu
    fie afectată viaţa britanicilor care locuiesc în România. Există peste 2.000 de
    britanici în România, deci încercăm să găsim soluţiile legislative locale
    corecte pentru aceştia, a precizat ministrul pentru Afaceri Europene. În
    prezent, peste 430.000 de români locuiesc şi muncesc în Marea Britanie.




    România şi Republica Moldova au semnat un acord de parteneriat
    pentru modernizarea birourilor vamale de la frontiera dintre cele două ţări,
    transmite Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală. Proiectul este
    finanţat în cadrul Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova,
    2014 – 2020 – Obiectivul Tematic 8 – Probleme comune în domeniul siguranţei şi
    securităţii. Potrivit ANAF, scopul principal al demersului este facilitarea
    traficului transfrontalier de persoane şi mărfuri prin creşterea eficienţei
    operaţiunilor de control vamal la frontiera externă a Uniunii Europene şi
    dezvoltarea cooperării vamale bilaterale între România şi Moldova. Este
    prevăzută astfel realizarea de investiţii în punctele vamele din Albiţa,
    Leuşeni, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe ambele părţi ale graniţei. Vor fi
    reabilitate clădirile, va fi extinsă infrastructura rutieră şi vor fi
    modernizate echipamentul de control vamal specializat şi sistemele de
    supraveghere. Bugetul estimat al proiectului este de 10 milioane de euro,
    distribuit egal între cele două state, cu o cotă de cofinanţare europeană de
    35,72% din total.




    Reprezentanţii românilor din Cernăuți declară că sunt pregătiţi să
    dea în judecată primăria municipiului dacă aceasta va continua să le ignore
    solicitările de a deschide o grădiniță românească. Agenția BucPress transmite
    că de zeci de ani cernăuțenii le cer autorităților locale să inaugureze o
    instituție preșcolară cu predarea în limba română, însă solicitările lor n-au
    fost luate în considerare. Pe 5 martie, conducerile Centrului Cultural Român
    Eudoxiu Hurmuzachi și Ligii Tineretului Român Junimea,
    împreună cu președintele grupul de inițiativă al comitetului părintesc Victor
    Bojescu, s-au întâlnit cu reprezentanții misiunii OSCE la Cernăuți, pentru a
    căuta soluţii. Vice-preşedintele Centrului Cultural Român Eudoxiu
    Hurmuzachi, Eugen Patraş, a spus că toţi copiii români, cu vârste
    cuprinse între 2 şi 7 ani, sunt reuniţi într-o singură grupă la Grădiniţa
    numărul 1 din oraş, ceea ce este anti-pedagogic şi nu corespunde
    standardelor educaţionale europene. Acesta a precizat că îşi doreşte o
    rezolvare pe cale amiabilă a situaţiei, dar că, în caz contrar, nu vede altă
    variantă decât cea de a ataca în instanţă şi de a obliga pe cale administrativă
    municipalitatea să înfiinţeze o grădiniţă românească.

  • Situaţia copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei

    Situaţia copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei

    Situaţia
    copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma
    migraţiei. Cadru general. Declaraţie Iosif Moldovanu, director executiv al
    Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC).



  • România 43

    România 43

    Aviz favorabil proiectului de lege privind accesul românilor din Republica Moldova și alte state non-UE pe piața muncii din România. Interviu cu Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.


  • Republica Moldova, înainte de prezidenţiale

    Republica Moldova, înainte de prezidenţiale

    Republica Moldova
    se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, iar primul tur va avea loc la 30 octombrie. Sunt primele alegeri
    prezidenţiale din ultimii 20 de ani, deoarece, din 2001, preşedintele a fost
    ales de parlament, fapt care a provocat mai multe crize politice.

    În martie curent, Curtea Constituţională a decis
    revenirea la alegerea preşedintelui în mod direct. Înregistrarea candidaturilor
    se face până pe 29 septembrie, dar reprezentanţii celor mai influente partide
    s-au înscris, deja, oficial, la Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Potrivit
    Codului Electoral, toţi candidaţii – susţinuţi de partide sau independenţi, trebuie
    să colecteze cel puţin 15.000 de semnături în favoarea lor. Sondajele îl
    cotează cu cele mai mari şanse pe liderul Partidului Socialiştilor -
    promoscovit, Igor Dodon. El este urmat de fostul ministru al Educaţiei, Maia
    Sandu, remarcată prin reformele în acest domeniu şi de politicianul Andrei
    Năstase, liderul protestelor masive din toamna anului trecut. Cei doi au
    anunţat că, până la sfârşitul campaniei electorale, vor decide în privinţa
    susţinerii unui candidat comun, pentru a nu dispersa voturile alegătorilor
    proeuropeni. Este aproape sigur că niciun candidat nu va acumula o majoritate
    de voturi, din primul tur.

    Printre personalităţile politice cunoscute care vor
    concura la aceste alegeri mai sunt fostul premier, Iurie Leancă, fostul speaker
    al Parlamentului, Marian Lupu şi fostul
    preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Cei trei fac parte
    din actuala coaliţie proeuropeana de guvernare. Partidul Comuniştilor ar putea
    să nu participe la scrutin, pe care îl consideră neconstituţional. Potrivit
    liderului formaţiunii, Vladimir Voronin,
    decizia Curţii Constituţionale privind revenirea la alegerea directă a
    şefului statului a fost ilegală, schimbarea putând fi facută, crede acesta,
    doar prin referendum. Mişcarea social-politică filorusă Ravnopravie, a cărei conducere
    a fost preluată de primarul oraşului
    Orhei, Ilan Shor – principalul bănuit în dosarul privind dispariţia unui
    miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, a desemnat-o pe Inna Popenco,
    necunoscută în spaţiul public, în
    calitate de candidat, la fel procedând şi
    primarul de Bălţi, controversatul politician filorus, Renato Usatîi,
    care a propus un jurnalist de limbă rusă drept candidat din partea partidului
    pe care-l conduce.

    Analiştii politici citaţi de Radio Chişinău apreciază că
    alegerile prezidenţiale din octombrie vor avea un caracter geopolitic, aşa cum
    s-a întâmplat şi în ultimii ani. Ei mai
    spun că o eventuală schimbare a
    vectorului dinspre democraţii proeuropeni
    către socialiştii proruşi nu poate să aducă schimbări benefice din punct de
    vedere economic şi social, avand în
    vedere inclusiv situaţia unor regiuni
    ancorate în spaţiul estic, precum Peninsula Crimeea, anexată de Moscova.

  • Jurnal românesc – 7.09.2016

    Jurnal românesc – 7.09.2016

    Ministerul de Externe desfăşoară o campanie de informare despre
    modalităţile de vot în străinătate, în Aeroportul Otopeni şi la punctele de
    frontieră fiind distribuite pliante şi cereri de înscriere în Registrul
    electoral. Ministerul colaborează intens în acest sens cu Poliţia de frontieră
    – a precizat purtătorul de cuvânt al dipomaţiei de la Bucureşti, Ionuţ Vâlcu.
    El a precizat că pliante şi cereri au fost distribuite şi de către ambasadele
    şi consulatele României în străinătate. Îi îndemnăm pe românii care şi-au
    stabilit reşedinţa în străinătate să se înscrie în Registrul electoral. Sunt
    câţiva paşi foarte simpli pe care aceştia trebuie să îi facă – a mai spus
    Vâlcu.


    Deputaţii au aprobat
    simplificarea condiţiilor de călătorie în străinătate pentru minorii români. Exprimarea
    unui singur acord al părinţilor pentru mai multe călătorii şi pe o perioadă de
    până la 3 ani, fără menţionarea destinaţiilor, este principala noutate prevăzută
    în proiectul ce modifică legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor
    români. De asemenea, vor fi exceptaţi de la prezentarea acestui acord al
    părinţilor minorii care au domiciliul sau reşedinţa în statul de destinaţie. Este
    prevăzută şi eliminarea supralegalizării sau apostilării unor documente
    eliberate de autorităţile străine.


    Plenul Camerei
    Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat şi un proiect de lege prin care 24
    ianuarie, Ziua Unirii Principatelor, este declarată sărbătoare legală în care
    nu se lucrează. Celelalte zile de sărbătoare în care nu se lucrează sunt: 1 şi
    2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii,
    Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, 1 decembrie,
    prima şi a doua zi de Crăciun, precum şi două zile pentru fiecare dintre cele
    trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase
    legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.


    Operatorii economici
    furnizori de servicii de utilitate publică şi instituţiile publice care
    încasează impozite, taxe şi amenzi sunt obligate să accepte încasări şi prin
    intermediul cardurilor de credit şi debit – prevede noua lege privind
    introducerea sistemelor moderne de plată, adoptată marţi de Senat. Legea va
    intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.




    Ambasada Statelor Unite în România, alături de Consiliile
    Americane pentru Educaţie Internaţională şi de ministerul român al Educaţiei,
    invită liceeni cu cetăţenie română să participe la programul FLEX. Finanţat de
    Departamentul de Stat, acesta îşi propune să ofere liceenilor din România
    ocazia de a trăi în cadrul unei familii americane şi de a studia într-un liceu
    american pe parcursul anului academic 2017-2018. Participarea este gratuită.
    Până acum, FLEX România a oferit burse pentru 24 de liceeni români, din mai
    multe judeţe ale ţării, care se află în acest moment în state precum
    Washington, Texas, Colorado, California sau Maine.



    16 persoane şi-au anunţat, pana acum, intenţia de a participa la
    alegerile prezidenţiale din 30 octombrie din Republica Moldova. Potrivit sondajelor,
    citate de corespondenţii Radio România la Chişinău,niciun
    candidat nu va obţine majoritatea voturilor din primul tur de scrutin. Favoriţi
    la succesiunea actualului preşedinte, pro-occidentalul Nicolae Timofti, sunt
    consideraţi şeful socialiştilor filoruşi, Igor Dodon, şi un virtual candidat
    comun al formaţiunilor pro-europene – fostul ministru al Educaţiei, Maia Sandu,
    care s-a remarcat prin reformele intreprinse în acest domeniu, sau fostul
    militant civic Andrei Năstase, liderul proteste anticorupţie din toamna anului
    trecut. Cetăţenii Republicii Moldova îşi pot alege din nou preşedintele prin
    vot direct, dupa ce, din 2001, acesta a fost desemnat de Parlament. Pe 4
    martie, Curtea Constituţională a dispus revenirea la alegerile directe.

  • O limbă, două popoare, mai multe state

    O limbă, două popoare, mai multe state

    În
    martie 2013, Parlamentul României adopta legea care începea astfel: Se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române. Ne
    vom pune, desigur, întrebarea cum a fost aleasă ziua de 31 august pentru a
    căpăta această semnificaţie excepţională. Deloc întâmplător, 31 august este şi
    în Republica Moldova sărbătoarea limbii române. Mai mult, parlamentarii români
    au ales special sărbătoarea din statul vecin, Republica Moldova, pentru a fi
    sărbătoare şi în România. Şi astfel, 31 august a devenit o adevărată sărbătoare
    a limbii române şi a românilor, a tuturor celor care vorbesc limba română,
    oriunde s-ar afla ei în lumea largă.

    Semnificaţia zilei de 31 august în
    Republica Moldova este clară şi aparţine istoriei recente. În august 1989,
    când, la Moscova, dar şi la Bucureşti, comuniştii erau încă la putere, în
    Republica Sovietică Socialistă Moldova, pe atunci una dintre cele 15 republici
    ale colosului sovietic, populaţia majoritară îşi cerea dreptul la limbă şi
    identitate naţională. În forma sa, care se păstrează şi astăzi, statul
    moldovean fusese creat în 1940. Atunci, teritoriul dintre Prut şi Nistru al
    Regatului României fusese luat de Stalin şi Armata Roşie în urma unui ultimatum.
    La sfârşitul lunii iunie 1940, Moscova cere Bucureştiului să îi cedeze
    provincia istorică Basarabia, dar şi jumătatea nordică a unei alte provincii,
    Bucovina. Termenii ultimatumului sovietic erau extrem de duri şi zilele
    următoare aveau să fie de-a dreptul dramatice pentru întreaga fiinţă
    românească. Stalin şi puterea sovietică la de la Moscova nu aveau să ierte
    vreodată decizia din 1918 a românilor din Basarabia de a se uni cu România, şi
    o spun clar în acest ultimatum care are anexată şi o hartă cu teritoriul cerut
    imperativ de sovietici. Singură în faţa forţei staliniste, România este nevoită
    să cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord.

    În ultimii ani ai puterii sovietice,
    reformele lui Gorbaciov au permis popoarelor închise în URSS să îşi ceară
    dreptul la identitate naţională sau chiar independenţă. Printre acestea se
    aflau şi românii basarabenii, cei care avuseseră mai mult de suferit din partea
    Moscovei pentru că, dincolo de Prut, era o ţară, România, unde oamenii erau de
    aceeaşi etnie şi vorbeau aceeaşi limba ca şi cei din republica sovietică numită
    Moldova. În Moldova sovietică, limba de stat era rusa, iar alfabetul chirilic
    fusese impus limbii române majoritar vorbite acolo.

    În 1989, românii din
    Moldova sovietică cer răspicat dreptul la identitate naţională, la limba română
    şi la alfabet latin. Toate acestea au devenit reforme în statul de dincolo de
    Prut, victorii ale luptei de redeşteptare naţională a românilor din Moldova
    sovietică. Limba română şi grafia latină au fost cerinţele principale ale unei
    uriaşe adunări populare intrată în istorie drept Marea Adunare Naţională din 27
    august 1989, la care se estimează că au participat 750 de mii de oameni, cam o
    şesime din populaţia republicii. La presiunea populară, Legislativul de la
    Chişinău al Moldovei încă sovietice decidea, la 31 august 1989, că limba română
    este limba oficială a Republicii Moldova.

    În 1990, când Uniunea Sovietică încă
    exista, românii moldoveni de la Chişinău au declarat ziua de 31 august
    sărbătoarea naţională Limba noastră cea română. În sfertul de secol scurs de
    la proclamarea independenţei Republicii Moldova, au fost multe tentative de a
    nega adevărurile rostite cu mult curaj în timpul anilor mirifici de luptă
    pentru drepturi naţionale pe pământurile româneşti luate de sovietici în
    1940.

    Pentru toţi românii, însă, oricum
    sunt şi vor fi ei numiţi de marile sau mai micile puteri, 31 august rămâne ziua
    când limba română şi toate semnficiaţiile identitare pe care le reprezintă s-au
    impus ca adevăr în faţa întregii lumi.

  • Jurnal românesc – 26.08.2016

    Jurnal românesc – 26.08.2016

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a transmis condoleanţe familiilor românilor care şi-au pierdut
    viaţa în urma seismului care a avut loc în Italia si a precizat că este
    constant informat în legătură cu starea de sănătate a celor răniţi, cât şi cu
    eforturile de căutare a celor dispăruţi. MAE a anuntat ca ministerul
    este în permanentă coordonare cu autorităţile italiene competente, iar Ambasada
    României din Italia şi Consulatul de la Bologna oferă asistenţă romanilor. Ministrul de externe Lazăr Comănescu a dispus şi activarea
    de urgenţă a Fondului special aflat la dispoziţia Celulei de criză, pentru a
    acoperi, dacă familiile cer acest lucru, costurile de repatriere a corpurilor
    neînsufleţite ale românilor care au murit în seismul din Italia.




    România
    lucrează împreună cu alte 5 ţări la descoperirea unui nou tratament pentru
    Hepatita B. Deocamdată, specialiştii fac studii pentru identificarea de noi
    medicamente care ar putea fi folosite pentru vindecarea acestei afecţiuni.
    Directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş din capitală,
    Adrian Streinu Cercel, spune că la primele testări au fost obţinute rezultate
    bune. Virusurile hepatitelor B şi C sunt responsabile pentru apariţia
    cancerului de ficat. În România, majoritatea pacienţilor afectaţi de virusul
    hepatitei B au între 40 şi 60 de ani. Pe de altă parte, mai puţin de jumătate
    dintre români şi-au făcut analizele necesare pentru descoperirea unei eventuale
    infecţii cu aceste virusuri hepatice, reiese din cel mai recent studiu făcut de
    Institutul Matei Balş din Capitală, în parteneriat cu 4 organizaţii
    non-guvernamentale.






    Doar 20% din
    tinerii români se înscriu la şcoala profesională, comparativ cu Germania, unde
    procentul este de 70%. Potrivit Mediafax, principalul motiv este acela că
    şcolile de meserii sunt considerate pentru elevii slabi. Specialiştii susţin că
    o rezolvare a problemelor de pe piaţa muncii poate fi orientarea corectă a
    tinerilor, în condiţiile în care doar anul acesta 50.000 de elevi nu au luat
    bacalaureatul.În lipsă de specialişti şi de forţă de muncă, unii
    patroni au luat în considerare să importe muncitori din Rep. Moldova şi
    Ucraina. Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul
    anului, în şomaj de peste 6 luni şi peste 150.000 de adulţi erau în şomaj de un
    an, ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de oameni fără loc de
    muncă fiind de 40,78%. Referitor la structura şomajului după nivelul de
    instruire, 78% sunt oameni fără şcoală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial
    şi profesional. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă
    18%, iar cei cu studii universitare 5%.






    Peste
    250 de militari din Forţele Terestre Române aparţinând Batalionului 33 Vânători
    de Munte Posada participă în perioada 26 august – 16 septembrie 2016, la
    exerciţiul multinaţional Combined Resolve VII în Germania. Aproximativ
    3500 de militari din Armenia, Bosnia-Herţegovina, Belgia, Franţa, Ungaria,
    Macedonia, Moldova, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Serbia, Slovenia, Statele
    Unite ale Americii, Ucraina şi România vor folosi facilităţile de instruire din
    Hohenfels şi Grafenwohr, în vederea asigurării nivelului de interoperabilitate
    necesar operaţiilor întrunite. Militarii Forţelor Terestre participă la Combined
    Resolve din anul 2014. Vânătorii de munte argeşeni sunt a cincea structură
    românească instruită în Germania în cadrul acestui exerciţiu.

  • Declaraţii privind Republica Moldova

    Declaraţii privind Republica Moldova

    Reuniune deja cutumiară, Universitatea de vară a românilor de
    pretutindeni, organizată la Izvoru Mureşului, prilejuieşte, în fiecare an,
    discuţii între reprezentanţii comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
    din diaspora cu membrii clasei politice la Bucureşti.

    În numele platformei
    unioniste Acţiunea 2012, liderul acestui cartel de organizaţii
    neguvernamentale, George Simion, a cerut înfiinţarea, la Bucureşti, a unui Oficiu
    pentru Republica Moldova, în subordinea directă a primului ministru, precum şi
    organizarea unei vizite la Chişinău a întregului Guvern român.

    Promotor
    consecvent al apropierii dintre cele două state, fostul preşedinte al României,
    Traian Băsescu, azi lider al Partidului Mişcarea Populară, şi-a reiterat
    pledoaria pentru Unire. El a apreciat că în ultimii doi ani, adică după
    încheierea mandatelor sale prezidenţiale, nu s-au mai făcut progrese în
    privinţa acestui deziderat. Băsescu afirmă că Bucureştiul ar trebui să renunţe
    la tipul de diplomaţie pe care a numit-o bătrânicioasă şi să-şi
    depăşească prudenţa excesivă în raport cu Moscova.

    Traian Băsescu: Singura
    soluţie politică a parcursului european al Republicii Moldova este unirea cu
    România. Nu există altă soluţie, cel puţin în perspectiva următorilor 20 de
    ani. Nimeni, a subliniat fostul şef al statului, nu pune problema
    Unirii prin forţă, ci prin referendum sau vot parlamentar. Iar pentru
    pregătirea acestora, mai apreciază el, e nevoie de acţiuni concrete, de
    schimburi culturale, de vizite reciproce, de creşterea numărului de burse
    pentru studenţi şi de acordarea cetăţeniei române cât mai multor locuitori ai
    statului vecin.

    În afară de nepoţi, nu am nimic mai scump decât Unirea – s-a
    confesat Traian Băsescu la Izvoru Mureşului.

    La
    Bucureşti, sunt mulţi comentatorii care-i împărtăşesc speranţele, dar puţini la
    fel de impetuoşi ca şeful Mişcării Populare. Unii remarcă, în treacăt, că
    aceste declaraţii prefaţează alegerile legislative de la sfârşitul anului şi că
    Băsescu a fost mereu popular printre cetăţenii români din Republica Moldova,
    bazin electoral pe care încearcă să-l fidelizeze. Alţii subliniază că în
    raporturile dintre cele două state rămân nenumărate dosare sensibile.

    Independentă din 1991, Republica Moldova
    a fost creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de
    Moscova lui Stalin în 1940, în urma unui ultimatum. Sute de mii de oameni s-au
    refugiat atunci în România micşorată. Alte zeci de mii, inamici reali sau imaginari
    ai regimului sovietic, au fost deportaţi de ocupanţi în Siberia şi Kazahstan.
    În locul lor au fost aduşi colonişti din toate cotloanele Imperiului Roşu.

    Zeci
    de ani, artificiala frontieră moldo-română a fost cea mai ermetică din întregul
    lagăr socialist, iar virulenta propagandă antiromânească de la Chişinău a
    funcţionat non-stop. Astfel că, în pofida apropierii reale din ultimul sfert de
    veac, prejudecăţile şi neîncrederea nu s-au resorbit de tot, iar adepţii
    Unirii, chiar dacă tot mai numeroşi, rămân o minoritate printre cetăţenii
    Republicii Moldova.

  • Jurnal românesc – 24.06.2016

    Jurnal românesc – 24.06.2016

    Specialiştii Băncii Naţionale a României consideră că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar afecta dezvoltarea României, însă impactul ar fi relativ redus, în jur de 0,5 puncte procentuale din PIB. Pe de altă parte, Brexit-ul le-ar putea strica planurile românilor care vor să lucreze în Marea Britanie, deoarece accesul pe piaţa forţei de muncă va fi mai dificil. BNR aminteşte că sunt, deja, peste 180 de mii de romani care muncesc în Regatul Unit cu forme legale. În schimb, Brexitul ar putea deschide pentru România poarta către investiţii noi, într-un moment în care este nevoie de investiţii străine directe, spun analiştii economici.

    Premierul Dacian Cioloş şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-au întâlnit,
    joi, pentru a discuta despre proiecte importante pentru Guvern, a declarat
    purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu. Confirmăm că s-au
    întâlnit, aşa cum premierul s-a întâlnit şi cu alţi lideri ai partidelor
    parlamentare. Au fost discuţii despre proiecte importante pentru Guvern pentru
    care s-a cerut sprijin parlamentar, a afirmat Iolu. Printre temele
    discutate s-au numărat aderarea la Spațiul Schengen şi eliminarea vizelor pentru cetăţenii
    români care călătoresc în Canada, subiecte pe care premierul nu le doreşte folosite în
    campania electorală.




    In România, taxele şi impozitele locale vor putea fi plătite, din
    toamnă, pe internet, prin sistemul Ghişeul.ro. Anunţul a fost facut, joi, de ministrul comunicaţiilor, Marius
    Bostan, în cadrul unei conferinţe pe tema protecţiei datelor. Ministrul a precizat, in context, că sediile
    trezoreriilor vor fi dotate cu dispozitive ce vor permite plata cu cardul.




    Familia Regală a României a precizat, joi, că primeşte cu încredere
    proiectul de lege privind Casa Regală, pus în dezbatere publică de către
    Guvernul de la Bucureşti. Legea are ca scop consolidarea pe termen lung a
    rolului Casei Regale a României în societate, prin recunoaşterea personalităţii
    sale juridice si prevede recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a
    României ca poziţie de demnitate publică. Se apreciază că măsurile adoptate sunt
    necesare pentru continuarea activităţii unei instituţii simbol al cărei
    conducător a fost şef al statului timp de 81 de ani din istoria constituţională
    a României, iar din 1947 până astăzi reprezintă un reper de moralitate,
    continuitate şi reprezentativitate a naţiunii şi a valorilor sale.




    Republica Moldova a marcat, joi, 26 de ani de la adoptarea
    Declaraţiei de Suveranitate, care a precedat independenţa faţă de Uniunea
    Sovietică. Preşedintele Nicolae Timofti afirmă că aniversarea coincide cu un
    nou moment important pentru viitorul ţării – intrarea în vigoare, de la 1
    iulie, a acordului de asociere la Uniunea Europeană. Conform Declaraţiei de
    Suveranitate, Republica Sovietică Socialistă Moldova era proclamată un stat
    suveran, unitar şi indivizibil, iar suveranitatea devenea o condiţie necesară
    pentru statalitatea Moldovei. Printre altele, declaraţia stipula că toate
    bunurile terestre, aeriene şi subterane aparţin exclusiv Moldovei, se menţiona
    despre respectarea statutului ONU şi participarea la crearea unui nou sistem de
    securitate în Europa. De asemenea, importanţa declaraţiei este că se puneau
    bazele pentru elaborarea Constituţiei Moldovei. La 23 iunie 1990, Republica
    Sovietică Socialistă Moldovenească a devenit a 6-a republică din fosta URSS
    care îşi declara suveranitatea. Statele Baltice, Lituania, Letonia şi Estonia
    au adoptat declaraţii privind suveranitatea lor, încă în anii 1988 – 1989.

  • Noi acorduri de înfrăţire România – Rep. Moldova

    Noi acorduri de înfrăţire România – Rep. Moldova

    Primarii din România şi Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar
    romanofonă) au căutat, la Conferinţa Reprezentanţilor Comunităţilor Locale de
    la Bucureşti, soluţii pentru creşterea bunăstării şi o mai bună comunicare
    între localităţi, judeţe şi raioane. Aproximativ 1000 de aleşi locali de pe
    ambele maluri ale Prutului au votat simbolic pentru eliminarea graniţelor
    birocratice între cele două state. S-au stabilit, cu acest prilej, 450 de
    acorduri de înfrăţire, prin care oraşe şi sate din Republica Moldova şi România
    vor avea acţiuni comune în domenii precum educaţie, cultură, economie sau
    administraţie publică locală. În opinia aleşilor locali, aceste înfrăţiri
    deschid noi perspective de colaborare şi oportunităţi de creştere economică.

    Primarul interimar al Bucureştiului, Răzvan Sava: Unde-s doi, puterea
    creşte!, şi nu este numai un vers, este o realitate în acest context geopolitic
    extrem de complicat. Înfrăţirea face puterea, împreună putem lega parteneriate
    benefice pentru comunităţile noastre, putem să facem schimb de experienţă, să
    discutăm despre principiile de management pe care le aplicăm sau despre aspecte
    care ţin de accesarea fondurilor europene.

    Primarul Chişinăului, Dorin
    Chirtoacă, a subliniat că aceste înfrăţiri trebuie susţinute financiar, pentru
    a avea efect. Dorin Chirtoacă: Dacă o primărie din România primeşte un
    proiect european, poate, drept compensaţie, din sursele proprii, suma egală cu
    proiectul european câştigat se transferă în beneficiul localităţii înfrăţite
    din Republica Moldova. Din câte cunosc, legea permite acest lucru, există o
    ordonanţă de urgenţă’.

    Primarul de la Chişinău a cerut autorităţilor române
    sprijin pentru comunităţile locale din Moldova vecină. Dorin Chirtoacă: ‘Lucrurile vor merge ireversibil spre integrarea europeană, indiferent
    ce va fi la nivelul Guvernului Republicii Moldova. Că vor fi alianţe, nu vor fi
    alianţe, indiferent ce va fi acolo, populaţia, la nivel local, va avea
    încredere în cuvântul spus de primar, dacă în fiecare an, în următorii trei
    ani, se va reuşi finanţarea dezvoltării infrastructurii, că anume aceasta este
    calea corectă’.

    Colaborările stabilite la Bucureşti completează cele 187 de
    parteneriate de înfrăţire care existau între localităţi din Republica Moldova
    şi România. Evenimentul a fost organizat de Grupul interparlamentar
    Prietenii Unirii, de Institutul pentru Cultură şi Drepturi
    Europene, de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, în parteneriat cu Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.

  • Jurnal românesc – 1.04.2016

    Jurnal românesc – 1.04.2016

    Cetăţenii români care au reşedinţa în
    străinătate vor putea vota, prin corespondenţă, la alegerile parlamentare din
    toamnă, doar dacă se înscriu, începând
    cu 1 aprilie, în Registrul electoral. Ei au la dispoziţie, în acest scop, 90 de zile. Dacă data alegerilor
    va fi fixată undeva, la sfârşitul lunii noiembrie, sau la începutul
    lunii decembrie, atunci această perioadă se va încheia la sfârşitul lunii
    august sau la începutul lunii septembrie, iar
    recomandarea pentru
    cetăţenii români din străinătate este să utilizeze întreaga perioadă şi nu
    ultima parte, tocmai pentru ca autorităţile cu competenţe să aibă timpul
    necesar pentru a procesa cererile respective. După ce s-au înscris în Registrul
    electoral, cetăţenii români stabiliţi în străinătate pot cere înfiinţarea unor
    alte secţii de vot, mai aproape de casa lor, dar numai dacă se adună cel puţin o sută
    de cereri.




    Camera Deputaţilor a respins cererea
    preşedintelui Klaus Iohannis prin care acesta şi-a exprimat dezacordul ca
    România să ofere Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro. Cu
    252 de voturi pentru, deputaţii au aprobat acordul privind asistenţa
    financiară rambursabilă între România, în calitate de împrumutător şi Republica Moldova, în calitate de împrumutat, în sumă de până la 150.000.000 euro, semnat la
    Chişinău, la 7 octombrie 2015, aşa cum a
    fost completat prin schimbul de scrisori între prim-miniştrii României şi
    Republicii Moldova, din data de 30 ianuarie 2016, respectiv din 5 februarie
    2016. Astfel, deputaţii au respins cererea de rexaminare a lui Klaus Iohannis,
    care a considerat inoportună acordarea unui împrumut Republicii Moldova, aflată
    în criză politică, la acel moment.




    Guvernul a aprobat o hotărâre prin care
    tichetele din programul de stimulare a înnoirii parcului auto Rabla vor putea
    fi folosite din 2015 pentru achiziţia unei maşini noi prin Prima Maşină -
    program cu rezultate sub aşteptări, pe care Executivul încearcă să îl facă mai atractiv. Prin acest
    program, persoanele fizice beneficiază de garanţii guvernamentale de 50% la
    contractarea creditelor pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui
    preţ nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA.




    După ce guvernul a adoptat o ordonanţă de
    urgenţă pentru subscripţia publică a sumei de şase milioane de euro pentru ca
    România să cumpere sculptura lui Constantin Brâncuşi – Cuminţenia
    Pământului, luna viitoare, Ministerul Culturii va deschide
    un cont la Trezorerie, iar banii vor putea fi donaţi, până pe data de 30 septembrie. În cazul
    în care suma echivalentă a şase milioane de euro se strânge mai repede,
    Ministerul Culturii va anunţa încetarea campaniei de subscripţie publică, dar, dacă banii nu se adună sau
    statul nu reuşeşte să cumpere, până la sfârşitul lunii
    octombrie, opera de artă Cuminţenia Pământului, statul va returna banii fiecărui
    donator, până la sfârşitul acestui an.






    Arena Naţională din capitala României este un stadion legal şi poate gazdui, de la 1 aprilie, meciuri de fotbal în
    condiţii de securitate, după ce municipalitatea a obţinut avizul pentru
    securitate la incendiu, informează un comunicat de presă al Primăriei
    Capitalei. Municipalitatea precizează că, până la sfârşitul lunii aprilie, va
    lua toate măsurile pentru ca Arena Naţională să beneficieze de un management performant.

  • „Zilele Basarabiei”

    „Zilele Basarabiei”

    Sunt
    98 de ani de când, pe 27 martie 1918, spre sfârşitul Primului Război Mondial,
    pe fondul disoluţiei imperiului ţarist, Sfatul Ţării (organismul legislativ din
    Basarabia) a votat unirea acestei provincii majoritar româneşti cu Patria Mamă.
    A fost primul act al constituirii statului naţional unitar român, proces care,
    la sfârşitul aceluiaşi an, avea să se încheie prin intrarea sub autoritatea
    Bucureştiului a Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi
    Crişanei, aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiului habsburgic.

    Departe de a fi euforice, ceremoniile consacrate Basarabiei au un caracter mai
    curând evocator şi nu sunt lipsite de tristeţe. Unirea n-a durat decât 22 de
    ani. În vara lui 1940, in urma unui ultimatum, Moscova lui Stalin a anexat atât
    Basarabia, cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent,
    fostelor republici sovietice Moldova si Ucraina. Sute de mii de basarabeni s-au
    refugiat, atunci, în România micşorată, alte zeci de mii au fost deportaţi în
    Siberia sau Kazahstan, iar în locul lor ocupanţii au adus colonişti recrutaţi
    din toate ungherele imperiului. Independentă din 1991, republica de astăzi nu este Basarabia din 1918,
    nici în ceea ce priveşte componenţa naţională, nici ca teritoriu şi frontiere.

    Republica Moldova este cu mult mai divizată din punct de vedere politic,
    administrativ, etnic, lingvistic, religios, decât Basarabia anului 1918 – a
    subliniat ambasadorul Chişinăului la Bucureşti, Mihai
    Gribincea. El a avertizat că urmarea
    cea mai gravă a jumătăţii de secol de ocupaţie este că, deşi Republica Moldova
    a ieşit din Uniunea Sovietică, la nivelul mentalităţilor nu a ieşit Uniunea Sovietică
    din Republica Moldova. Un pro-occidental convins, ambasadorul a îndemnat la
    realism, înţelepciune şi maturitate în abordarea unei eventuale uniri cu
    România, evocată tot mai frecvent, deopotrivă la Bucureşti şi Chişinău.

    În anii
    din urmă, în ambele capitale, zeci de mii de oameni au participat, sub sloganul
    Basarabia e România!, la aşa-numitele marşuri unioniste. Erau şi sunt animaţi
    de convingerea că pentru Republica Moldova, administrată de o clasă politică
    profund coruptă, fragilizată de separatismul prorus din Transnistria şi
    pe care toate clasamentele de specialitate o califică drept cel mai sărac stat
    european, unica soluţie e Unirea cu o Românie membră a UE şi NATO, cu un stat
    de drept funcţional şi în care PIB pe cap de locuitor e, potrivit experţilor,
    de 20 de ori mai mare. Apropierea centenarului Unirii din 1918, dată cu o
    puternică încărcătură simbolică, a alimentat suplimentar curentul unionist în
    mass-media şi societate.


    În paralel, neanimat de niciun fel de porniri expansioniste,
    Bucureştiul oficial – Preşedinţie, Guvern, Parlament, minister de Externe – a
    rămas avocatul cel mai consecvent şi energic al suveranităţii şi integrităţii
    statului vecin şi al aspiraţiilor sale de integrare europeană.

  • Jurnal românesc – 25.02.2016

    Jurnal românesc – 25.02.2016

    Partidele de
    stânga, proruse, se bucură de cea mai mare încredere în rândul populaţiei din
    Republica Moldova, în timp ce formaţiunile aflate la guvernare nu ar mai trece
    pragul electoral pentru a intra în parlament, în cazul în care ar avea loc
    alegeri, duminica viitoare, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie.
    Partidul Nostru, al controversatului om de afaceri Renato Usatîi, este creditat
    cu 19,8% optiuni de vot, acesta fiind urmat, cu 12,8%, de Partidul Socialiştilor,
    al lui Igor Dodon. Pe lângă cele două partide care militează pentru o apropiere
    de Rusia, ar mai trece pragul electoral de 6% două formaţiuni – platforma
    civică Demnitate şi Adevăr, organizatoarea protestelor antiguvernamentale de la
    Chişinău, cu 8,3% din intenţiile de vot şi Grupul de iniţiativă, condus de
    fostul ministru al educaţiei, Maia Sandu, cu 6,2% din opţiuni.






    Cetăţenii Republicii Moldova şi ai Ucrainei care au depus actele
    pentru redobândirea cetăţeniei române pot afla, acum, mult mai uşor, la ce
    etapă se află dosarele lor. Cei interesaţi trebuie să acceseze site-ul
    cetatenie.just.ro, la rubrica Stadiu Dosar, transmite Romanian
    Global News. Aceştia pot vizualiza, pe baza numărului dosarului, informaţii
    precum data înregistrării, numărul şi data ordinului prin care a fost aprobată
    sau respinsă cererea de acordare sau redobândire a cetăţeniei române.
    Actualizarea informaţiilor se va face periodic, în conformitate cu evoluţiile
    înregistrate pe parcursul procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Până
    acum, cei care aveau nevoie să afle la ce etapă se află dosarele erau nevoiţi
    să se adreseze personal la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din Bucureşti
    sau să expedieze o solicitare prin intermediul unei scrisori recomandate.










    Bucureştiul va
    privilegia oraşele şi comunele din Republica Moldova care au înfrăţiri cu
    localităţi din România – a declarat premierul român, Dacian Cioloş la Adunarea
    Generală a Asociaţiei Comunelor din România. La evenimentul desfăşurat la
    Bucureşti au fost prezenţi şi primari din Republica Moldova. Dacian Cioloş a
    menţionat că doreşte, în afara relaţiilor la nivelul celor două guverne, să
    stimuleze cooperarea la nivel local între România şi Republica Moldova. Vrem
    să privilegiem acele comune sau acele oraşe din R. Moldova care au înfrăţiri cu
    comune sau oraşe din România, a declarat prim-ministrul. Daţi-mi voie să
    vedem că avem un obiectiv comun. România şi Republica Moldova: ‘Nu’,
    desfiinţării comunelor şi satelor. Da, unificării statelor! a spus
    şi Emil Drăghici, preşedintele Adunării.
    La Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor au participat aproximativ 400 de
    primari de comună din România, primari din Republica Moldova, preşedintele
    Comitetului European al Regiunilor, Markku Markkula, diplomaţi străini.












    Revista Biz şi compania de publicitate DDB România au lansat campania Sunt un taran, demers de susţinere a valorilor autentice
    româneşti. Iniţiatorii proiectului
    afirmă că vor ca românii să redescopere
    ce înseamnă, de fapt, să fii ţăran şi să-şi
    aducă aminte de înţelesul primar al cuvantului şi de valorile cu care e
    asociat: cinste, respect, bunătate, simplitate, modestie. Sunt un ţăran este
    o campanie de reabilitare şi de conştientizare a valorilor primordiale cu care
    este asociat ţăranul român, faţă de sensul peiorativ ce i se dă, astăzi, când
    este folosit cu precadere ca o insultă. În demersul de susţinere a valorilor româneşti s-a apelat la oameni de valoare, personalităţi
    care să sprijine mesajul campaniei,
    între care : Smiley – artist şi vedeta TV, Tudor Giurgiu – regizor, scenarist
    şi producător şi Vlad Petreanu – jurnalist şi blogger. La încheierea campaniei,
    în luna aprilie, Biz va organiza Gala Valori de România, în cadrul căreia vor
    fi premiate valorile autentice româneşti.

  • Premierul Rep. Moldova la Bucureşti

    Premierul Rep. Moldova la Bucureşti

    Primul-ministru al Republicii Moldova, Pavel Filip a avut, marţi, la
    Bucureşti, întâlniri cu preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cu
    primul-ministru, Dacian Cioloş. Tema principală – ajutorul financiar pe care
    Bucureştiul îl poate oferi, în vederea depăşirii crizei economice. Un
    angajament serios al guvernului de la Chişinău în planul reformelor şi reluarea
    dialogului cu FMI ar determina România să sprijine aceste eforturi.

    Dacian
    Cioloş: Pornim de la angajamente clare de reformă pe care sperăm să le vedem
    din partea guvernului Republicii Moldova, nu doar declarativ, dar şi faptic.
    Guvernul României este gata, în aceste condiţii, să sprijine Moldova pe
    parcursul european şi să sprijine acest program de reformă.

    Cioloş a
    precizat că, prioritar, guvernul român intenţionează acordarea unui ajutor
    cetăţenilor moldoveni nevoiaşi constând în produse de primă necesitate, apoi,
    acordarea unui ajutor financiar rambursabil. Chişinăul speră să primească măcar prima tranşă din
    acest ajutor, în valoare de 150 de milioane de euro. Unul dintre principalele
    obiective ale guvernului de la Chişinău, a spus premierul moldovean, este
    asigurarea stabilitătii financiare, economice şi sociale.

    Pavel Filip: Agenda
    de reforme prevăzute de Acordul de asociere cu UE şi relansarea cooperării cu
    partenerii externi de dezvoltare constituie o prioritate pentru cabinetul de
    miniştri. Vom acţiona în aşa mod incat calificativul pro-european să revină în
    albia normalităţii pentru guvernul de la Chişinău şi să fie credibil.

    Pavel Filip a fost primit şi de preşedintele Klaus Iohannis care l-a asigurat
    de sprijinul României.

    Klaus Iohannis: Aveţi o mare şansă ca prin reforme
    ferme, duse până la capăt, să redaţi Republicii Moldova stabilitate politică,
    stabilitate economică, stabilitate financiară şi să redaţi cetăţenilor Moldovei
    sentimentul de siguranţă şi sentimentul că există un guvern care se ocupă de
    problemele Moldovei şi ale moldovenilor.

    Potrivit presei de la
    Bucureşti, pentru a primi ajutor românesc, Chişinăul trebuie să numească un guvernator
    la Banca Naţională, să adopte un pachet de legi anticorupţie şi unul privind
    legislaţia financiar-bancară. În plus, Guvernul trebuie să primească o
    delegaţie a FMI, la Chişinău. Moldova
    trece printr-o gravă criză economica dar şi una politică. Dacă nu reuşeşte să
    încheie un nou acord cu FMI, ea poate intra în colaps financiar.

    Noul Guvern,
    instalat după o lungă perioadă de instabilitate, este însă contestat. La Chişinău, au loc
    ample proteste; atât pro-ruşii cât şi pro-europenii cer demisia Guvernului şi
    alegeri anticipate; un ultimatum al străzii
    expiră joi după-amiază.