Tag: Rep. Moldova

  • Proiect transfrontalier al Universităţilor de medicină de la Iaşi şi Chişinău

    Proiect transfrontalier al Universităţilor de medicină de la Iaşi şi Chişinău

    Mijlocul anului aduce vestea lansării la Iași a unui
    proiect transfrontalier. Este vorba despre o finanțare prin Programul
    Transfrontalier România – Republica Moldova 2014-2020, iar inițiativa este
    legată de dezvoltarea unor servicii de sănătate. Instituțiile implicate în mod
    direct sunt Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași, în
    și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din
    Chișinău. Mai putem adăuga la cele precizate că proiectul este ambițios având în
    vedere și obiectivele propuse. Așadar,
    despre finanțare și cele dorite în desfășurarea colaborării transfrontaliere,
    informații de la doamna Nicoleta Stupu, coordonator comunicare în cadrul
    proiectulului:




    Bugetul alocat
    acestui proiect este de 1,43 de milioane de euro și este pentru o perioadă de
    24 de luni. Acest proiect reunește tot ceea ce au mai bun medicina ieșeană și
    medicina din Republica Moldova, în încercarea de a rezolva un spectru
    problematic cu multe implicații sociale și economice, acesta fiind problema
    bolilor de nutriție, a diabetului și a obezității.




    Dacă e să detaliem, care sunt obiectivele, ce acțiuni
    veți întreprinde în cadrul proiectului?




    Obiectivul general
    este unificare, integrarea și consolidarea capacităților regionale, prin
    crearea unei rețele de excelență în furnizarea de servicii de sănătate,
    cercetare medicală și educație medicală între entități cu expertiză în domeniul
    patologiilor obezității, diabetului și a bolilor de nutriție. În cadrul acestui
    proiect se urmărește să se dezvolte o infrastructură hard, dar și o
    infrstructură soft. Adică, programul intenționează să efectueze achiziții de
    infarstructură medicală și să doteze o serie de laboratoare, dar, de asemenea,
    va dezvolta și o infrastructură necorporală, adică de logică soft, de colaborare între mai multe puncte ale
    rețelei.


    Propriu- zis,
    infrastructura generată de acest proiect este mai puțin legată de echipamentele
    și de clădirile amenajate și mai mult de integrarea mai multor servicii în
    folosul pacienților, infrastructura fiind dată de integrarea într-o rețea a
    spitalelor și a universităților medicale din cele două părți ale regiunii
    transfrontaliere.


  • Jurnal românesc – 07.05.2021

    Jurnal românesc – 07.05.2021

    Ambasada României la Chișinău anunță că în această lună Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) suplimentează numărul ceremoniilor de depunere a jurământului de credință față de România alocate Ambasadei României la Chișinău și celor două Consulate Generale Bălți și Cahul. Totodată, Autoritatea Națională pentru Cetățenie anunță că va organiza două astfel de ceremonii și în luna iulie. Date suplimentare privind persoanele, condițiile pentru depunerea jurământului, programarea și documentele care trebuie prezentate pot fi găsite pe pagina Ambasadei României la Chișinău, chisinau.mae.ro.

    Pentru a marca Ziua Europei, celebrată în fiecare an pe 9 mai, Reprezentanța Comisiei Europene în România a pregătit un program special în acest sfârșit de săptămână. Acesta cuprinde dezbateri, spectacole pentru copii (Mateiaș Gâscarul – Teatrul Țăndărică), difuzarea a șase scurtmetraje ale unor regizori români și a documentarului Kiruna /O lume complet nouă. De asemenea, va fi difuzat primul episod din cadrul proiectului Europa între gest și cuvânt, dedicat tinerilor actori. Pe 9 mai, ziua se va încheia cu vizionarea filmului Cold War, o peliculă de Paweł Pawlikowski. Materialele pot fi vizionate pe pagina de Facebook a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

    Și Reprezentanţa Comisiei Europene în Republica Moldova organizează, în premieră anul acesta, Ziua Europei, pe canalele de televiziune, radio și online, între 9 și 31 mai. Unele dintre cele mai populare şi apreciate evenimente sunt Săptămâna Muzicii Europene, Orășelul Virtual European sau Festivalul de Film și Cultură Europeană. Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău asigură, între 9 și 16 mai, prezentarea unei suite de concerte susținute de Orchestra Română de Tineret și de Gaudeamus Quartet de la Filarmonica Brasov, în cadrul Săptămânii Muzicii Europene. Ambasada României în Republica Moldova și ICR Chișinău susțin difuzarea mai multor filme. Între acestea, Berliner (2020), regia Marian Crișan și Cărturan (2019), regia Liviu Săndulescu.

    Vineri, la Londra – proiecția filmului Decrețeii. Născuți la comandă, în regia lui Florin Iepan. Proiecția are loc în cadrul primei retrospective de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra în perioada 26 aprilie – 31 iulie. Intitulată Framing the Change, aceasta cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale relevante pentru publicul britanic și internațional. Totodată, își propune o sondare a temelor actuale pentru societatea românească, precum efectele emigrației masive, intersecția dintre perspectiva religioasă și cea seculară, relația complicată dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a României. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză, iar unele dintre ele sunt disponibile doar în Marea Britanie pentru o scurtă perioadă de timp.

    Documentarul Colectiv, regizat de Alexander Nanau, este nominalizat la premiile Peabody, care recompensează programe de televiziune, de radio şi alte produse media. El face parte dintre cei 60 de nominalizaţi pentru cele mai captivante şi motivante poveşti lansate în 2020. Acestea abordează, între altele, pandemia Covid-19, drepturile de vot, violenţa poliţiei, drepturile imigranţilor şi justiţia economică. În luna iunie, potrivit The Hollywood Reporter, vor fi aleși 30 de câştigători, împărțiți în categoriile Copii şi tineri, Documentare, Entertainment, Ştiri, Podcast/ radio, Serviciu public şi Arte. La aceste premii au fost inscrise inițial 1.300 de pelicule.

    Ca urmare a ridicării unor restricții impuse de pandemia de COVID 19, ICR Tel Aviv a deschis ciclul evenimentelor cu public, la sediu, prin vernisajul expoziției Modelul și gravura, semnată de artista israeliană Miriam Cojocaru și prezentată la Galeria ICR Tel Aviv în perioada 6 mai – 7 iunie. Expoziția conține lucrări în ulei și gravură care surprind atât aspecte din natură, cât și portrete feminine. Lucrările se remarcă prin prospețime și vitalitate, având tușe foarte fine, dar ferme, ce denotă personalitatea puternică a artistei. Miriam Cojocaru este membră a Asociației Pictorilor și Sculptorilor din Israel. A participat la numeroase expoziții colective și personale. Vernisajul acestei expoziții a avut loc pe 6 mai, în limbile română și ebraică, cu public, la Galeria Institutului, fiind transmis în același timp și pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.


  • Jurnal românesc – 01.01.2021

    Jurnal românesc – 01.01.2021

    ***Brexitul
    a parcurs toate etapele şi a devenit efectiv la 1 ianuarie 2021, ora 1, ora
    României, odată cu intrarea provizorie în vigoare a Acordului Comercial cu
    Uniunea Europeană, care face ca această despărţire să se facă în condiţii
    reglementate, inclusiv în beneficiul cetăţenilor europeni. Acordul realizat în
    Ajunul Crăciunului a fost semnat mai întâi de liderii instituţiilor europene la
    Bruxelles, apoi de premierul Boris Johnson la Londra. În acelaşi timp,
    Parlamentul britanic a susţinut şi votat cu o majoritate covărşitoare
    documentul într-un proces rapid.

    Teoretic, Brexitul a avut loc la 31 ianuarie
    2020, dar Marea Britanie a continuat să respecte regulile Uniunii până acum,
    când va avea loc practic despărţirea definitivă. Astfel, vor urma schimbări
    semnificative, dar treptate, pentru funcţionari, pentru lumea afacerilor şi
    băncilor, pentru traficul vamal, pentru autorităţile portuare, piaţa auto,
    pentru agricultori, pentru cercetători şi studenţi.




    ***ECRU
    – Centrul European pentru Unitate Românească, în calitate de organizație
    non-guvernamentală care promovează la nivelul Uniunii Europene ideea de unitate
    românească, respectarea drepturilor românilor din afara țării (inclusiv
    drepturile celor din comunitățile istorice), cu un accent deosebit pe
    susținerea integrării europene a Republicii Moldova, solicită noului Guvern și
    Parlament să trateze situația românilor din afara granițelor ca prioritate în
    programul de guvernare, respectiv în activitatea Parlamentului în acest nou
    mandat.


    Ca
    primi pași pentru o revenire la normalitate și demnitate, Centrul European
    pentru Unitate Românească solicita noului Guvern și Parlament al României să
    întreprindă o serie de măsuri necesare, printre care:


    -Desfășurarea corectă a recensământului din 2021 astfel încât
    după acest recensământ să se știe EXACT câți români trăiesc în afara granițelor
    și mai ales UNDE sunt acești români;


    -Reformarea legislației electorale și înfiiintarea de
    Circumscripții Electorale separate pentru reprezentarea adecvată a intereselor
    românilor de pretutindeni:


    -Dar si inființarea unui Minister
    pentru Relația cu Republica Moldova care să sprijine integrarea europeană a
    acesteia, dezvoltarea relațiilor economice, interconectarea sistemelor
    electroenergetice, informatice și de transport ale României și ale Republicii
    Moldova și să promoveze unitatea culturală și lingvistică prin schimburi și
    proiecte culturale și educaționale dedicate în primul rând tinerilor.


    De
    asemenea, având în vedere rolul important pe care îl constituie elementul
    demografic în dezvoltarea economică a unui stat, Centrul European pentru
    Unitate Românească solicita noilor aleși să acționeze în baza potențialului
    enorm pe care îl prezintă românii din afara granițelor. Ei au contribuit și
    continuă să contribuie la dezvoltarea economică și politică a României precum
    și la crearea unui capital de imagine în plan extern, mai noteaza organizatia
    in comunicatul remis presei.




    ***Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare
    publică, până la data de 15 februarie 2021, Strategia de Digitalizare a
    Educației din România 2021-2027- SMART-Edu. La finalizarea strategiei au
    contribuit peste 1.200 de persoane, 72 de experți, 24 de organizații din
    societatea civilă și 18 companii cu relevanță în domeniul digitalizării. Țintele
    pe care strategia le propune sunt următoarele:


    • 90% din populația României să fie
    alfabetizată digital;


    • formarea a 82% din populația cu vârsta
    cuprinsă între 20 și 34 de ani pentru meserii emergente, în vederea inserției
    cu succes pe piața muncii;


    • dotarea tuturor unităților de
    învățământ din România cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate
    schimbărilor permanente. Strategia este disponibilă spre consultate pe site-ul
    dedicat: https://www.smart.edu.ro/home






    ***Guvernul
    a aprobat la finele lui 2020 proiectul de Hotărâre privind stabilirea
    contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul
    2021. Astfel, pentru anul viitor a fost stabilit un contingent de 25.000 de
    lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, față de
    30.000 în acest an. Decizia de reducere a contingentului pentru anul viitor a
    fost luată în baza ultimelor date transmise de către Inspectoratul General
    pentru Imigrări (IGI), care au indicat o scădere a numărului de avize de
    angajare/detașare emise pentru cetățeni străini în primele 10 luni ale acestui
    an.

    Un alt motiv care a stat la baza deciziei de reducere a contingentului de
    lucrători străini nou-admiși a fost faptul că, începând din acest an,
    angajatorii sunt exceptați de la obligația obținerii avizului de angajare în
    cazul angajării cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia,
    cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9
    luni într-un an calendaristic. De asemenea, măsura adoptată de Guvern a avut în
    vedere și datele comunicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
    Muncă (ANOFM), care arată faptul că, în perioada ianuarie-august 2020, numărul
    total de locuri muncă vacante a fost în scădere cu 20,9% față de perioada
    similară din anul 2019.Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa
    forţei de muncă se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
    Ministerului Muncii și Protecției Sociale.




    ***Peste
    530.000 de români îşi sărbătoresc onomastica vineri, 1 ianuarie, de sărbătoarea
    Sfântului Vasile cel Mare. Conform datelor de la Direcţia de evidenţa
    persoanei, este vorba despre 452.144 de bărbaţi şi 80.619 femei. Cel mai des
    întâlnit prenume în rândul bărbaţilor este Vasile, Sică, Sile, Silică, Vasi sau
    Vasilică. La femei, cel mai des întâlnit este prenumele Vasilica dar mai sunt
    regăsite si derivatele numelui, precum Sica, Silica sau Sinela. Tuturor
    sărbătoriţilor, dar şi românilor care trăiesc în străinătate, Radio Romania
    International le urează La mulţi ani şi un 2021 fericit şi plin de sănătate!

  • Jurnal românesc – 16.11.2020

    Jurnal românesc – 16.11.2020

    ***Candidat din partea Partidului Acţiune
    şi Solidaritate, ea l-a devansat cu aproximativ 15 procente pe preşedintele în
    exerciţiu, Igor Dodon, care a candidat independent. Oamenii au ieşit la vot
    pentru că le pasă, oamenii vor ca vocea lor să fie auzită, oamenii vor să fie
    respectaţi şi vor ca puterea să le ofere soluţii la problemele lor, a declarat
    Maia Sandu. Ea le-a mulţumit alegătorilor, în special celor din diaspora, care
    s-au prezentat la vot în număr record de peste 260.000. Circa 18.000 dintre
    aceştia au votat la cele 13 secţii organizate pe teritoriul României.
    Cetăţenii Republicii Moldova au ales continuarea drumului european şi
    democratic, un drum al progresului, a afirmat şi preşedintele român Klaus
    Iohannis. Acesta a reiterat că România va rămâne alături de Republica Moldova
    în eforturile sale de modernizare, democratizare şi apropiere de Uniunea
    Europeană. Şi şeful Guvernului de la Bucureşti, Ludovic Orban, i-a transmis
    Maiei Sandu un mesaj de felicitare. Am convingerea că va fi (…) un
    preşedinte competent şi responsabil care va moderniza ţara şi o va aduce mai
    aproape de România şi de Uniunea Europeană, a apreciat Orban. Peste
    1.650.000 de alegători au votat în turul doi al scrutinului prezidenţial,
    potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău. Prezenţa la urne a fost
    de 52,78%, cu 10 procente mai mare decât în primul tur.




    ***Ministerul Afacerilor Externe a venit cu precizări
    privind noile reguli impuse de autorităţile de la Madrid pentru cetăţenii
    străini care vor să intre în Spania din state cu risc epidemiologic crescut,
    între care şi România. Astfel, obligativitatea prezentării, din 23 noiembrie, a
    unui rezultat negativ al unui test molecular pentru infecţia cu SARS-CoV2 se
    aplică doar persoanelor care sosesc pe teritoriul spaniol pe cale aeriană sau
    maritimă. Testul trebuie efectuat cu maximum 72 ore anterior intrării pe
    teritoriul spaniol. Bucureştiul atrage atenţia că documentul care face dovada
    rezultatului negativ trebuie să fie redactat în limba spaniolă sau engleză şi
    reaminteşte că toţi cei care intră în Spania trebuie să completeze, anterior
    efectuării călătoriei, un formular privind starea de sănătate prin intermediul
    aplicaţiei Spain Travel Health sau al paginii de internet www.spth.gob.es. Ei
    vor primi un cod QR care va trebui prezentat la controlul de sănătate efectuat
    în aeroportul de destinaţie sau în punctele de trecere a frontierei. Românii
    care se confruntă cu o situaţie de urgenţă pot solicita asistenţă din partea
    Ambasadei României la Madrid sau a Consulatelor Generale la Barcelona, Sevilla,
    Bilbao, Castellón de la Plana, Ciudad Real, Zaragoza şi Almeria.




    ***Peliculele Acasă, în regia lui Radu
    Ciorniciuc, Colectiv, regizat de Alexander Nanau,
    Malmkrog, de Cristi Puiu, Tipografic Majuscul, de Radu Jude
    și Monștri, de Marius
    Olteanu sunt prezentate în cadrul Festivalului de Film Românesc din Seattle.
    Unul dintre marile proiecte românești din spațiul nord-american, evenimentul
    este realizat de către Societatea Culturală Americano-Română din Seattle în
    parteneriat cu reprezentanţa la New York a Institutului Cultural Român. Ajuns
    la ediţia cu numărul 7, festivalul are loc până pe 22 noiembrie în format
    online din cauza măsurilor luate pentru prevenirea răspândirii noului
    coronavirus. Ediţia din acest an este intitulată Un ochi râde, altul
    plânge: Rezistând împreună şi cuprinde lung-metraje și documentare de
    ultimă oră, unele în premieră americană, însoțite de discuții cu regizorii sau
    protagoniștii acestora. Filmele pot fi urmărite doar din Statele Unite ale
    Americii pe platforma Northwest Film Forum.


    ***Scriitoarele Alina Ștefănescu şi Lucia Cherciu sunt
    promovate, pe 17 noiembrie, în cadrul proiectului Voci feminine românești
    în America de Nord, iniţiat de reprezentanța Institutului Cultural Român
    la New York. Manifestarea cuprinde o suită de premiere realizate sub forma unor
    materiale video înregistrate de fiecare scriitoare, materiale ce conțin o
    lectură în limba engleză de aproximativ 10 minute. Videoclipurile sunt difuzate
    periodic în fiecare marți. Seria a fost deschisă, pe 6 octombrie, de Cristina
    Bejan şi Alta Ifland, a continuat cu Mihaela Moscaliuc şi Domnica Rădulescu,
    Alina Cumpan şi Carmen Bugan şi Claudia Serea şi Diana Manole, Clara Burghelea
    şi Roxana Cazan, Anca Mizumschi şi Adela Sinclair. Proiectul se va încheia pe
    24 noiembrie cu intervenţia Andreei Scridon şi Amandei O’Connor. După
    transmiterea pe toate platformele online ale organizatorului, videolecturile
    pot fi accesate pe site-ul rciusa.info.
    (Sorin Titus Iordan)







  • Alegeri prezidențiale Republica Moldova 2020 / Turul II UPDATE

    Alegeri prezidențiale Republica Moldova 2020 / Turul II UPDATE

    Procesul de vot s-a încheiat în Republica Moldova la ora 21:00, cu excepţia celor în care nu au fost încă epuizate cozile formate de alegători. De asemenea, continuă procesul de vot în unele secţii de votare din afara ţării, informează Unimedia.

    La ora 21:00 prezenţa la vot era de 52,47%, exercitându-şi dreptul de vot 1.637.543 de persoane, conform rezultatelor preliminare. Rata participării la vot este mai ridicată decât în primul tur de scrutin din 1 noiembrie, când la ora 21:30 votaseă 42,76% din alegători.

    Prezenţa la vot în timp real poate fi consultată LIVE aici

    Buletinele de vot au fost epuizate la mai multe secţii de votare din străinătate înainte de închiderea oficială a acestora, a anunţat Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova duminică seară.

    Oficialii CEC susţin că este vorba despre secţii de votare din Frankfurt (Germania), Londra (Marea Britanie) şi Montreuil (Franţa).


    Până la ora 20:00, la secţiile de votare din străinătate au votat peste 240.000 de alegători, cu aproape 90.000 mai mult decât în primul tur.


    Prezenţa la vot la ora 20:00, în Rep. Moldova. Peste 1. 613,584 de alegatori sau circa 51,97% din total, şi-au exprimat opţiunea la urne.

    UPDATE

    Prezenţa la vot la ora 18:00. Peste 1.450.000 de cetăţeni cu drept de vot (48,25% din total) şi-au exprimat opţiunea la urne.


    În diaspora a fost semnalată o alertă cu bombă la o secţie de votare din Germania: Secţia de votare pe care autorităţile din Republica Moldova au deschis-o în oraşul german Frankfurt pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de duminică a fost închisă timp de aproximativ o oră, din cauza unei alerte cu bombă, a declarat, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Vladimir Şarban, transmite Cristian Lupaşcu pentru Agerpres.

    Am avut o situaţie extremă, o situaţie absolut ieşită din comun la o secţie de votare din străinătate, şi anume cea din Frankfurt-Germania. A fost o alertă cu bombă. Slavă Domnului, o alertă falsă, dar a fost închisă secţia de votare preţ de aproape o oră. Acum avem informaţia că în această secţie de votare decurge normal procesul electoral, a afirmat Şarban.

    Până la 18:00, la secţiile de votare din străinătate au votat peste 209.450 de cetăţeni moldoveni.

    De asemenea, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) a anunțat că în mai multe secții din străinătate au votat deja peste 4.000 de alegători și a amintit că, potrivit legislației, numărul maxim de buletine trimise la fiecare secție de votare este de 5000.

    UPDATE

    Prezenţa la vot la ora 17:00 / Peste 1.300.000 de alegători (circa 44,66% ) au votat până acum.

    Prezența la urne în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a depășit-o pe cea din primul tur, cu patru ore înainte de închiderea secțiilor de votare. Dacă în primul tur au votat în total 1 milion 368 mii de alegători, la ora 17:15 prezența era de peste 1 milion 388 de votanți.

    În Chișinău au votat peste 290 de mii de alegători, în regiunea transnistreană – peste 28 de mii, iar la secțiile deschise peste hotare – peste 193 de mii de cetățeni moldoveni.

    În Italia, unde este cea mai mare comunitate de cetățeni moldoveni, sunt cozi la multe centre de votare, inclusiv la cea de la ambasada de la Roma.

    Unii dintre ei au venit de la mai multe de 100 de km distanță.

    S-au mutat de zeci de ani în Italia, dar spun că pentru ei este foarte important ce se va întâmpla cu țara în care s-au născut, conform corespondentei RRA, Elena Postelnicu.

    UPDATE

    Prezenţa la vot la ora 15:00 / Peste 1.100.000 de alegători (circa 37% din total) au votat până acum, cu 15% mai mult decât în primul tur de scrutin, a declarat, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Vladimir Şarban, conform Agerpres.

    În secţiile de votare din Republica Moldova au votat peste 960.000 de alegători, în timp ce la secţiile de votare din străinătate au votat peste 148.000 de cetăţeni moldoveni.

    Comisia Electorală Centrală (CEC) condamnă, într-un comunicat, acțiunile violente ce au loc în localitatea Varnița, raionul Anenii Noi, în care sunt implicate persoane din rândul localnicilor și a forței veteranilor, care încearcă să pericliteze desfășurarea procesului electoral.

    UPDATE


    Prezenţa la urne la ora 13:00 – Peste 650.000 de alegători sau circa 22,6% din total au votat până la această oră la alegerile prezidențiale. În Republica Moldova, au venit la secții de votare peste 578.000 de persoane sau 20,5% din total.


    Numărul cetăţenilor din Republica Moldova care au votat, duminică, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la secţiile de votare din străinătate era, la ora 12.00, de aproape trei ori mai mare decât în primul tur desfăşurat în urmă cu două săptămâni, conform Agerpres.

    Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Vladimir Şarban, a declarat, într-o conferinţă de presă, că la cele 139 de secţii din străinătate au votat, până la ora 12.00, peste 78.000 de alegători, în condiţiile în care în primul tur până la aceeaşi oră votaseră 28.000 de persoane.

    În străinătate este o mobilizare în partea de Vest, în Europa mă refer. Avem state unde sunt înregistrate aglomeraţii la unele secţii de votare, cum ar fi Belgia, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Israel. (…) Avem rânduri destul de mari în Bruxelles, Paris, Berlin, Frankfurt, Londra, dar se atestă o prezenţă masivă şi în celelalte secţii de votare şi, de asemenea, în Federaţia Rusă, a afirmat Şarban.

    UPDATE

    Prezenţa la vot la ora 11:00 Aproximativ 470 de mii de persoane au votat până la această oră, în cadrul turului II al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară astăzi în Republica Moldova, ceea ce constituie 16,5 la sută din numărul de alegători înscriși în listele de bază.

    În municipiul Chișinău au votat până la această oră 14% din alegători, peste 90 de mii de persoane.

    Peste 53 mii de cetățeni moldoveni au votat deja și în secțiile deschise peste hotare.

    Cea mai mare prezență se atestă în zona de Nord – la Ocnița, Dondușeni și Briceni. De asemenea, la Rezina și la Șoldănești s-au prezentat deja la vot peste 15% din alegători, la fel și la Criuleni.

    Și în regiunea găgăuză de data aceasta se atestă o prezență mai mare la vot decât în primul tur – peste 15% la această oră.

    ————-

    În cursa pentru funcția de șef al statului sunt candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care a obținut în primul tur 36,16% la sută din voturi și președintele în exercițiu, Igor Dodon, susținut de PSRM, care a adunat în urmă cu două săptămâni 32,61%.

    Peste 3 milioane de cetățeni cu drept de vot din Rep. Moldova sunt chemați astăzi la urne pentru a-și alege președintele.

    Cele 2.000 de secţii de votare se vor închide la ora 21:00. În diaspora, cetăţenii moldoveni au la dispoziţie peste 139 de secţii, în România fiind 13.

    Acesta este al patrulea scrutin prezidențial direct în istoria Rep. Moldova și al doilea consecutiv după decizia Curții Constituționale din martie 2016 prin care s-a decis revenirea la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni.

    Votul de duminică are loc în condiţii speciale, în contextul epidemiei de COVID-19, organizatorii alegerilor stabilind un set de reguli care trebuie respectate la intrarea în secţiile de votare. Purtarea măştii de protecţie este obligatorie. Măştile vor fi puse la dispoziţia alegătorilor de reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale.

    Prezenţa la vot în timp real poate fi consultată LIVE aici

  • Klaus Iohannis: Şcolile nu se mai redeschid anul acesta

    Klaus Iohannis: Şcolile nu se mai redeschid anul acesta

    S-a decis astăzi ca, pentru majoritatea elevilor, în acest an şcolar, grădiniţele, şcolile şi universităţile să nu se mai redeschidă. Nu se va întoarce elevul, studentul fizic la cursuri, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, după o şedinţă privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu premierul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

    Klaus Iohannis: Deci, nu se va întoarce elevul, studentul fizic la
    cursul. Anul scolar se va termina pe 12 iunie. Elevii vor avea mediile încheiate cu notele pe care le au acum. În cazuri excepţionale se poate face o evaluare
    excepţională. Se vor redeschide în septembrie când se redeschide noul an şcolar.

    Repet: grădinițele, școlile, universitățile nu se vor redeschide în acest an școlar, universitar. Se vor redeschide în septembrie, când începe noul an școlar.

    Aici sunt totuși câteva excepții, pe care vreau să le detaliez. Elevii din clasele terminale, a VIII-a, a XII-a, a XIII-a – unde este cazul, la profesională în anii terminali – vor putea, atenție, vor putea reveni la școală după 2 iunie, între 2-12 iunie, pentru a se pregăti pentru examenele naționale.

    În această situație, altfel decât dacă toți s-ar fi întors la școală, normele de distanțare pot fi respectate. Vor fi maximum 10 elevi într-o sală de clasă, vom sta maximum 2-3 ore și se vor pregăti pentru examenele naționale.


    Examenele naționale – Evaluarea Națională și Bacalaureatul – se vor organiza așa cum au fost ele planificate din capul locului, însă cu respectarea unor reguli foarte stricte, de distanțare.


    O altă temă despre care a vorbit Klaus Iohannis, este despre persoanele peste 65 de ani care vor avea
    la dispoziţie două intervale orare pentru a ieşi din casă. Respectiv, dimineaţa de la 7 la 11, şi seara,
    de la ora 19 la 22, când vor putea să iasă din casă, fie pentru cumpărături, fie pentru a face un pic de mișcare în jurul casei sau în jurul blocului.


    O a treia temă vizează ajutor pentru persoanele din R. Moldova. În acest sens, preşedintele a
    spus că se vor lua măsuri pentru ajutorarea spitalelor şi a medicilor, inclusiv
    cu materiale sanitare, materiale de protecţie, medicamenente şi personal medical.

    În Republica Moldova situaţia este complicată şi România, care se consideră un partener extrem de important – credem noi că cel mai important al Republicii Moldova -, va pregăti şi va implementa în câteva zile două măsuri importante: prima – o echipă de medici şi personal medical se va deplasa în Republica Moldova pentru a ajuta spitalele de acolo, pentru a ajuta personalul medical şi medicii de acolo să facă faţă mai bine acestei epidemii; o a doua acţiune va consta în trimiterea de măşti şi materiale sanitare, materiale de protecţie, ba chiar medicamente din rezerva noastră în Republica Moldova pentru a ajuta cetăţenii de acolo să treacă mai uşor peste această epidemie.

  • Elena Ciumeică din Republica Moldova

    Elena Ciumeică din Republica Moldova

    Elena Ciumeică s-a născut în 1988, în Republica
    Moldova, a urmat Liceul Teoretic George Călinescu din Chişinău. Are două
    licenţe şi un masterat obţinute la Universitatea de Stat din Moldova. Mai
    întâi, până în 2013, a urmat Facultatea de Psihologie, Ştiinţe
    ale Educaţiei, Sociologie și Asistenţă Socială.


    Mie-mi
    place să ajut oamenii şi mă vedeam ca o persoană care cumva va putea să
    promoveze asistenţa socială în Republica Moldova.


    Tot la Chişinău, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, de această dată, Elena Ciumeică studiază
    engleza şi franceza. Lucrează
    apoi o perioadă la un call-center suedez, unde, în numai şase luni, învaţă şi
    limba suedeză. După care se înscrie la Facultatea de Matematică şi Informatică,
    la un masterat în sisteme informaţionale.






    În timp
    ce lucram am făcut câteva cursuri şi am înţeles cu ce vreau să mă ocup, îmi
    place să codez, să scriu coduri, fiindcă seamănă cu un puzzle pe care trebuie
    să-l aduni, să creezi o imagine finală, e acelaşi limbaj, doar că scris pentru
    a face ca maşina sau calculatorul să înţeleagă ce anume ne dorim.



    În prezent, datorită unei burse acordate de
    statul român, Elena Ciumeică e studentă în primul an la Facultatea de
    Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnice din Timişoara.


    Mie mi-a
    plăcut mult oraşul, de asemenea am citit că Universitatea Politehnică din Timişoara e una dintre cele mai
    puternice şi am vrut să simt experienţa de student, când am studiat în
    Republica Moldova, cum locuiesc în Chişinău, nici nu am stat la cămin, şi era
    acelaşi sentiment ca atunci când mă duceam la şcoală.


    Elena Ciumeică a ajuns în România înainte de a
    fi studentă la Timişoara. Fratele său a învăţat şi el aici, în ţară.


    Mihai
    Ciumeică, da, am ajuns când fratele meu făcea studii în Bucureşti şi în
    călătorii aici. El a studiat la Politehnica din Bucureşti şi a emigrat, acum
    lucrează în Germania.


    Elena Ciumeică şi cum îşi petrece timpul liber.


    Îmi place
    să citesc, autorul meu preferat e Terry Pratchett, mie mi-a plăcut Making
    Money scrisă de el. Îmi place să creez, îmi plac brodatul, croşetatul, cât
    eram în R. Moldova făceam nişte cursuri de croitorie care mi-au plăcut foarte
    mult, de obicei croşetez jucării, Amigurumi, sunt nişte jucării mici şi drăguţe, sau păpuşi, sau
    animale, le-am dăruit colegilor, prietenilor, am croşetat un colier pentru
    mama.



    Elena Ciumeică ne spunea cum se vede România
    din Republica Moldova.


    Ca o ţară
    europeană, care face primii paşi în Europa, deci e ceva cam îndepărtat de noi.
    Cât eram în Republica Moldova şi eu aveam impresia că e altă ţară România, dar
    aici mă simt ca acasă. Am fost prin munţi şi în Transfăgărăşan, şi mi-am dat
    seama ce mult îmi plac munţii, am ajuns la Lacul Bâlea, am fost prin Sibiu,
    Braşov şi Bucureşti.


    La sfârşitul lui 2019, Elena Ciumeică a plecat în vacanţă în Republica
    Moldova. De obicei acolo sărbătoreşte în familie Crăciunul pe stil vechi. Iată
    şi câteva urări:


    Le doresc
    tuturor un An Nou fără restanţe şi un Crăciun fericit! Vreau să am cât mai
    multe experienţe noi în Anul Nou.



  • Situaţia economică, respectarea drepturilor omului şi politica externă a Republicii Moldova

    Situaţia economică, respectarea drepturilor omului şi politica externă a Republicii Moldova

    Situaţia economică, respectarea drepturilor omului şi politica externă a Republicii Moldova – motive de îngrijorare pentru Uniunea Europeană. Discutăm pe temă, la început de an 2020, cu deputatul Matei Dobrovie, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.


  • Jurnal românesc – 28.11.2019

    Jurnal românesc – 28.11.2019

    Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost
    votată de plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Executivul comunitar
    a fost învestit cu 461 de voturi pentru, 157 împotrivă
    şi 89 de abţineri. Aproape toţi europarlamentarii români au votat noua Comisie,
    cu excepţia eurodeputaţilor social-democraţi Maria Grapini şi Cristian Terheş,
    care s-au abţinut. Din echipa de comisari europeni face parte şi Adina Vălean,
    care va deţine portofoliul Transporturilor. La audierile în comisii, care s-au
    desfăşurat săptămâna trecută, Vălean a declarat că va acţiona pentru
    îmbunătăţirea siguranţei rutiere, pentru realizarea Cerului Unic European,
    menit să reducă emisiile de noxe şi aglomerarea spaţiului aerian, şi va apăra
    bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei aferent perioadei
    2021-2027.

    Printre priorităţile noului executiv comunitar se numără asigurarea
    respectării statului de drept pe întreg teritoriul Uniunii Europene, reformarea
    sistemul de azil, consolidarea frontierelor externe şi combaterea efectelor
    schimbărilor climatice. Ursula von der Leyen a afirmat că doreşte ca UE să
    investească circa 3.000 de miliarde de euro în protecţia climei până în 2030 astfel
    încât Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor
    de gaze cu efect de seră până în 2050. Mandatul noii Comisii va începe la 1
    decembrie şi se va încheia la 31 octombrie 2024.




    Dirijorul Cristian Măcelaru şi violonistul Andrei Ioniță vor susține,
    pe 29 noiembrie și pe 1 decembrie 2019, două concerte la Palatul Artelor Bozar
    din Bruxelles, alături de Orchestra Națională a Belgiei. Spectacolele vor
    include Rapsodia română nr. 1 în La major de George Enescu,
    Concertul pentru violoncel şi orchestră de Edward Elgar și Simfonia nr.
    5 de Serghei Prohofiev. Cristian Măcelaru va prelua, din 2021, conducerea
    Orchestrei Naţionale a Franţei pentru un mandat de 4 ani. El îl va înlocui pe
    francezul Emmanuel Krivine. Românul este în prezent director muzical al Orchestrei
    Radiodifuziunii din Koln, a dirijat mai multe concerte în Europa, iar în 2018
    s-a aflat pentru prima oară la pupitrul Orchestrei Naţionale a Franţei.
    Evenimentele de la Bruxelles au loc în cadrul celei de-a 27-a ediţii a
    Festivalului Europalia, la care România este tară invitată de onoare.


    Premierul Ludovic Orban a transmis un mesaj cu prilejul Zilei
    Bucovinei, sărbătorită în România la 28 noiembrie, care marchează în 2019
    împlinirea a 101 ani de când Bucovina a redevenit parte integrantă a
    teritoriului românesc. Mihai Eminescu îi spunea dulce Bucovină, alţii o
    numesc Tărâm de poveste, Colţ de rai sau Ţara Oamenilor fagi, a transmis
    premierul. În mesajul său, Orban spune că trebuie respectate şi păstrate
    tradiţiile şi diversitatea culturală. Într-o lume a globalizării, modul
    în care bucovinenii au păstrat vii spiritul şi identitatea românească
    reprezintă o cale de urmat şi un fundament solid pentru păstrarea valorilor
    naţionale, mai spune prim-ministrul. Ziua Bucovinei este sărbătorită în
    ţara noastră de 5 ani, după ce Legea nr. 250/2015 a fost adopatată de Parlament
    şi promulgată de Preşedintele României.




    Expoziţia Rethinking The Image of The World: Projects and
    Sketches este deschisă până pe 9 februarie 2020 la Complexul Muzeal Mill,
    din oraşul belgian La Louviere în cadrul Festivalului Internaţional de Artă
    EUROPALIA Romania. Sunt prezentate 20 de lucrări de artă contemporană,
    majoritatea conceptuale şi instalaţii realizate de 18 artişti români, între
    care Silvia Amancei, Bogdan Armanu, Anca Benera, Arnold Estefan, Geta Brătescu,
    Mona Vătămanu sau Florin Tudor. Proiectul face parte din programul Romanian
    Cultural Resolution, coordonat de Asociaţia Centru de Cultură Contemporană
    Club Electroputere, a cărui primă etapă a fost iniţiată în 2010 şi
    prezentată în 2011 în cadrul Bienalei de la Veneţia. Institutul Cultural Român
    prezintă peste 250 de evenimente în cadrul Festivalului Europalia.














    Fostul şef al diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat la
    Strasbourg că Republica Moldova are nevoie în continuare de reforme autentice.
    Demnitarul a menționat că Uniunea Europeană este gata să susțină iniţitivele
    guvernamentale pozitive pe toate căile posibile, dar, ca de fiecare dată,
    sprijinul rămâne condiționat. Susținerea noastră este și cred că va
    continua să se concentreze, în special, pe reformele privind combaterea
    corupției și a intereselor ascunse, precum și pe asigurarea faptului că
    instituțiile statului își păstrează sau își construiesc autonomia și nu sunt
    politizate
    , a spus Federica Mogherini, cu puţin timp înainte de încetarea
    mandatului. Ea este înlocuită în funcţie de fostul ministru spaniol al
    Afacerilor Externe Josep Borrell Fontelles.

  • Jurnal românesc – 20.11.2019

    Jurnal românesc – 20.11.2019

    Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a avut o
    întrevedere cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Zinaida Greceanîi, în
    cadrul căreia au fost abordate caracterul complex şi dinamica pozitivă a
    colaborării dintre cele două ţări. Potrivit Radio Chişinău, demnitarul
    moldovean a apreciat bunele rezultate ale relațiilor comerciale şi i-a transmis
    diplomatului român intenţia fermă a autorităţilor moldovene de a promova
    reforme reale cu efect durabil.

    Totodată, Zinaida Greceanîi a reiterat
    determinarea Chişinăului de a continua implementarea Acordului de Asociere cu
    UE, dar și alte înțelegeri asumate de Republica Moldova în raport cu partenerii
    externi. Daniel Ioniţă a afirmat că asistența financiară din partea României
    pentru Republica Moldova este strict condiționată de reformele asumate. România
    şi Republica Moldova au semnat un acord care prevede acordarea de către
    Bucureşti a unei asistenţe financiare nerambursabile în valoare de 100 de
    milioane de euro, din care, până în prezent, au fost tranferaţi circa 30 de
    milioane de euro.




    Istoricul Marius Turda, profesor la Facultatea de Științe Umane și
    Sociale a Universității Oxford Brookes susține conferința cu tema Despre
    rasă și rasismul față de romi în perioada interbelică
    , care va avea loc
    pe 21 noiembrie, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti. Marius
    Turda se află în România pentru a-şi lansa volumul Istorie şi
    rasism
    . Conferinţa va include, de asemenea, prezentarea Romii ca
    străini în spaţiul românesc
    susţinută de lect. univ. dr. Delia Grigore şi
    prezentarea Romii în timpul regimului antonescian ca minoritate
    balast de dr. Gelu Duminică şi se va încheia cu o sesiune de întrebări şi
    răspunsuri. Evenimentul este organizat de Centrul Național de cultură a Romilor
    – Romano Kher, în parteneriat cu Asociația Romilor Pro-Europa.








    Şeful serviciului Comunităţi Istorice din fostul
    Minister al Românilor de Pretutindeni, Radu Cosma, a fost numit de premierul
    Ludovic Orban interimar la conducerea Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni până la numirea unui secretar de stat, transmite Agerpres.
    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni elaborează și aplică strategia
    guvernamentală în domeniul relațiilor cu românii din afara graniţelor, în
    conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României și cu
    Programul de Guvernare. Scopul programelor derulate de această entitate este
    păstrarea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase
    a românilor din statele vecine și din diaspora și întărirea legăturilor dintre
    România și comunitățile românești de peste hotare.




    Preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu,
    Constantin Chiriac, a fost decorat cu Ordinul Soarelui Răsare pentru
    contribuţia adusă la promovarea culturii japoneze în România şi a schimburilor
    în domeniul artistic între Japonia şi România. Distincţia i-a fost acordată de
    ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Hitoshi Noda, care a spus că îi aduce astfel
    un omagiu lui Chiriac în mai multe ipostaze ale acestuia: de lider, în calitate
    de preşedinte al manifestării de la Sibiu, de actor şi director de teatru dar
    şi de educator şi mentor. Hitoshi Noda a afirmat că i-a acordat decoraţia lui
    Constantin Chiriac pentru înţelegerea pe care acesta o are faţă de cultura
    japoneză dar şi pentru legăturile pe care le-a creat, prin cultură, între cele
    două ţări. După primirea distincţiei, Constantin Chiriac a anunţat că anul
    viitor spectacolul Povestea prinţesei deocheate, montat la teatrul
    Radu Stanca din Sibiu, pe care îl conduce, va fi prezentat, timp de
    o lună, în turneu în Japonia. Ordinul Soarelui Răsare este acordat de către
    Guvernul Japoniei.












    Organizatorul protestului din 10 august 2018, Tommy Tomescu,
    reprezentant al Grupului de acţiune civică Diaspora Pentru România
    i-a solicitat prim-ministrului Ludovic Orban o întâlnire pentru a discuta
    despre revendicările mitingului Diasporei, scrie romanialibera.ro. Tomescu
    apreciază că programul de guvernare al PNL tratează vag problemele românilor
    din străinătate și își exprimă speranța că noul Executiv va avea o altă
    abordare. Între revendicările Grupului de acţiune civică Diaspora pentru
    România
    se regăsesc finalizarea anchetelor privind votul la
    prezidenţialele din 2014, incidentele din 10 august 2018, Mineriadele şi
    Revoluţia din 1989 şi rezolvarea problemelor specifice Diasporei, precum
    protecția muncii, impozitarea și dreptul la pensie, combaterea discriminării şi
    cazurile de exploatare sexuală. Tommy Tomescu a precizat că, în cazul în care
    revendicările nu sunt luate în seamă, ar putea organiza un nou miting
    anti-guvernamental în 2020.

  • O nouă criză politică în Republica  Moldova

    O nouă criză politică în Republica Moldova

    Inevitabilul s-a produs la Chişinău. La nici
    jumătate de an de la învestire, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin
    moţiune de cenzură, iar mariajul contra naturii dintre blocul pro-european ACUM
    şi socialiştii rusofili s-a încheiat cu un divorţ zgomotos. 63 de deputaţi din 101
    au votat moţiunea depusă de Partidul Socialiştilor, condus, de facto, de şeful
    statului, Igor Dodon, şi susţinută şi de Partidul Democrat, aflat la putere până în vară şi controlat de impopularul
    oligarh Vlad Plahotniuc.


    Deja minate de concurenţa pentru primăria Capitalei,
    câştigată, luna acesta, în premieră, de un filorus, relaţiile dintre ACUM şi PS
    s-au deteriorat suplimentar după ce premierul a vrut să schimbe modul în care
    este numit procurorul general al republicii.


    Analiştii pronosticaseră, de altfel,
    că e doar o chestiune de timp până când filoruşii vor torpila un cabinet
    dominat de pro-europeni, dar în care Dodon îşi impusese apropiaţii la două
    ministere cheie: Apărare şi Reintegrarea regiunii separatiste Transnistria.


    În ultimul său discurs în Parlament ca premier, Maia Sandu a spus că
    executivul său a reuşit să mărească salariile unor categorii de populaţie şi să
    pornească o reformă serioasă a justiţiei. Ea a amintit că, în doar cinci luni,
    Guvernul a atras asistenţă financiară în valoare de peste 100 de milioane de
    euro şi că Republica Moldova urma să mai primească 30 de milioane din partea
    Uniunii Europene până la sfârşitul anului. Ceea ce e vital pentru un stat pe
    care toate clasamentele de specialitate îl cotează drept cel mai sărac din
    Europa.


    Bruxellesul a reacţionat după doar câteva ore. Demiterea guvernului de
    la Chişinău este pentru Comisia Europeană un semnal îngrijorător pentru
    procesul de reformă. Necesitatea reformelor, în special în domeniul judiciar,
    nu a dispărut odată cu votul pentru căderea Guvernului, a spus purtătoarea de
    cuvânt a şefei în exerciţiu a diplomaţiei europene, Federica Mogherini. Ea a
    subliniat că relaţia Uniunii cu Chişinăul se va baza în continuare pe
    respectarea statului de drept şi a standardelor democratice.


    Noua criză
    politică de la Chişinău a provocat indispoziţie şi în România, cel mai energic
    şi consecvent susţinător al independenţei, integrităţii şi aspiraţiilor
    europene ale republicii vecine. Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat că, în
    contextul actual, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi strict
    condiţionat de continuarea reformelor esenţiale pentru democraţie şi pentru
    parcursul european. Iar premierul Ludovic Orban a atras atenţia că va fi foarte
    mică disponibilitatea Executivului român de a coopera cu un guvern de la
    Chişinău ce nu va oferi garanţii serioase pentru o democraţie autentică.


    Dacă
    în trei luni nu este învestit un nou Cabinet, preşedintele Dodon poate dizolva
    Parlamentul şi convoca alegeri legislative anticipate. Acestea, cred
    comentatorii, ar suplimenta ponderea parlamentară a socialiştilor şi le-ar
    permite să-şi aproprieze toate pârghiile puterii.

  • Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Uniunea Europeană a aprobat săptămâna trecută un nou pachet de asistență bugetară destinat Republicii Moldova, în valoare de aproape 25 de milioane de euro. Banii sunt destinaţi sprijinirii reformelor din domeniile statului de drept și dezvoltării rurale.

    Noul pachet de asistenţă bugetară adoptat de Bruxelles va ajuta guvernul Republicii Moldova să realizeze reforme esențiale în domeniile poliției, combaterii corupției și a spălării banilor, agriculturii și dezvoltării rurale, care vor aduce beneficii cetățenilor acestei țări.

    Aceste aproape 25 de milioane de euro constituie al patrulea pachet de asistenţă acordat din iulie până în prezent, şi ar trebui să fie considerat ca o recunoaștere a eforturilor susținute depuse de guvernul Republicii Moldova pentru a găsi soluții la problemele din domenii vitale precum justiția și statul de drept. Uniunea este pregătită să sprijine în continuare acest proces important, care depinde de obținerea unor rezultate concrete, în special în ceea ce privește mult așteptata reformă a justiției, a spus Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea.

    Cu această nouă plată, suma totală cu care forul comunitar a sprijinit Republica Moldova în ultimele şase luni depăşeşte 80 de milioane de euro.

    Amintim că până în iulie, sprijinul bugetar pentru Republica Moldova fusese suspendat aproape doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării de guvern care a avut loc în luna iunie, autoritățile Republicii Moldova au lansat un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, care a permis Uniunii să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară către această ţară.

    De la ultima plată aferentă sprijinului bugetar, guvernul Republicii Moldova a continuat punerea în aplicare a programului de reforme în cadrul Acordului de asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Merită menționate îndeosebi măsurile suplimentare luate de guvern pentru a aborda problema corupției și a lipsei de independență a sistemului judiciar.

    Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă vor monitoriza atent în continuare situația politică şi vor evalua îndeplinirea condițiilor înainte de a efectua noi plăți către Republica Moldova.


  • Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova

    Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova

    Johannes
    Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind
    extinderea, a anunțat că Republica
    Moldova va primi din nou sprijin bugetar datorită reformelor pe care Chișinăul
    intenționează să le pună în aplicare. Astfel, blocul comunitar își respectă
    angajamentul luat față de cetățenii moldoveni ca parte a acordului de asociere
    a țării la Uniunea Europeană. Comisia și-a reluat în luna iulie 2019 plățile
    aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat
    timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această
    țară.


    Europarlamentarul Traian Băsescu a arătat că reluarea sprijinului
    financiar-bugetar din partea Comisiei europene s-a datorat schimbării politice
    de pe malul stâng al Prutului:
    Este
    o reluare a asistenței tehnice și a asistenței financiare de către Uniunea
    Europeană, asistență care a fost întreruptă în timpul guvernului Pavel Filip.
    Odată cu participarea la guvernare a forțelor proeuropene și instalarea
    guvernului Maia Sandu, Uniunea Europeană a decis redeschiderea finanțării. Este
    vorba de o finanțare de 80 de milioane de euro, din care 14 milioane au fost
    acordate în regim de urgență pentru rezolvarea problemelor bugetare ale
    Republicii Moldova.


    Suma de
    14 milioane euro va consolida trei sectoare: reforma sectorului energetic,
    funcționarea justiției și reforma poliției, reforma politicii finanțelor
    publice. Traian Băsescu consideră că acestea sunt sectoare vitale și de ele se
    leagă viitorul economic și politic al Republicii Moldova:

    Acestea sunt domeniile sensibile, justiția, funcționarea
    poliției și a statului de drept sunt elemente esențiale din acordul de asociere
    al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Având în vedere prioritizarea
    acțiunilor Republicii Moldova, acestea sunt printre primele finanțate de către
    Uniunea Europeană spre a fi rezolvate. Dacă discutăm de sectorul energetic știm
    despre dependența totală a Republicii Moldova de furnizarea de energie și gaze
    din import. Energia electrică vine din Transnistria și Ucraina, iar gazele din
    Federația rusă. În aceste condiții, reformarea sistemului energetic este
    obligatorie și principala axă a reformării sistemului energetic este găsirea de
    soluții alternative de aprovizionare.





    L-am
    întrebat pe Traian Băsescu, având în vedere deblocarea relației Republicii
    Moldova cu Uniunea Europeană, care ar putea fi obstacolele viitoare în calea
    guvernului de la Chișinău:

    În
    primul rând, trebuie făcute instituțiile să funcționeze. Știm foarte bine că
    este ușor să scrii un acord sau o lege, dar urmează implementarea. Este clar că
    o întârziere a punerii în aplicare a tuturor componentelor acordului de
    asociere vine din instruirea funcționarilor publici, din lipsa de
    responsabilitate pentru îndeplinirea obligațiilor, nu ezist să spun din
    corupție. Sunt multe componente care contribuie la întârzierea punerii în
    aplicare a unor reglementări din acordul de asociere sau din tratate.


    UE
    recunoaște măsurile importante luate până acum de Chișinău însă va continua să
    monitorizeze stadiul continuării lor.

  • Stadiul şi perspectivele relaţiilor UE – Republica Moldova

    Stadiul şi perspectivele relaţiilor UE – Republica Moldova

    Uniunea Europeană este gata să reia finanțarea Republicii Moldova imediat ce aceasta va întreprinde o serie de reforme, a anunțat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. Acesta s-a întânit, la Bruxelles, cu premierul de la Chișinău Maia Sandu.

    Schimbarea de guvern de la Chișinău poate permite o relansare a relațiilor cu Uniunea Europeană. Acestea intraseră într-un declin accentuat în ultimii ani, iar punctul maxim al tensiunilor a fost atins odată cu suspendarea sprijinului financiar european din cauza derapajelor anti-democratice ale guvernării Partidului Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc. Bruxellesul așteaptă, însă, și măsuri concrete. Comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Hahn.

    Este timpul ca Republica Moldova să privească înainte și asta am discutat în cadrul întâlnirii noastre. Apreciem faptul că primul ministru intenționează să ducă la îndeplinire reformele cele mai stringente, inclusiv cele discutate cu Uniunea Europeană și sunt încântat în special de atenția care se acordă depolitizării și întăririi independenței instituțiilor de stat, în special cele din domeniul judiciar având în vedere necesitatea luptei împotriva corupției care pare că este adânc înrădăcinată în multe instituții din Republica Moldova și reprezintă, probabil, cea mai importantă provocare pentru guvern. Ceea ce urmează acum este implementarea corectă a Acordului de Asociere, astfel încât să putem vedea rezultate concrete pentru cetățenii moldoveni

    Johannes Hahn a adăugat că Republica Moldova poate beneficia rapid de ajutoare substanțiale, care vor fi puse la dispoziția Chișinăului odată ce se vor vedea măsuri luate de acesta în domeniul economiei și mai ales în ceea ce privește respectarea statului de drept. Premierul de la Chișinău, Maia Sandu, a spus că Republica Moldova se confruntă cu o sarcină dificilă: să își reconstruiască instituțiile democratice și să restabilească încrederea cetățenilor în stat, în condițiile în care acestea au fost afectate serios de proasta administrare, corupție, contrabandă sprijinită de stat și fraudă.

    Moldova are astăzi nevoie de un nou început, care va avea trei axe: în primul rând, vom investiga serios proasta guvernare din trecut, conform legilor și Constituției noastre. Cei responsabili pentru furtul a miliarde de dolari, pentru corupția masivă și spălare de bani vor fi aduși în fața justiției. Vom înfrânge un sistem corupt care a transformat Moldova într-o zonă gri, atractivă pentru contrabandiști, dar inospitalieră pentru propriul popor. În al doilea rând: nu suntem motivați de răzbunare. Vrem să construim un viitor, nu să căutăm să ne răzbunăm. Vrem să aducem profesioniști onești în posturi-cheie din zona de execuție și din sistemul judiciar. Vrem să creem o procuratură care să ancheteze, nu să accepte infracțiunile.

    Vrem un sector judiciar integru și care să beneficieze de încrederea publicului, care să ducă și la redeschiderea porților pentru investiții. Reconstruirea unui stat reprezintă un exercițiu de idealism. Acesta implică un sacrificiu serios pe termen scurt și mediu de dragul binelui mai mare și pe termen lung. Suntem deciși să le arătăm cetățenilor că guvernele pot respecta standardele democratice și drepturile omului, că pot fi eficiente și pot creea oportunități economice, astfel încât să beneficieze de respectul cetățenilor. În ceea ce privește a treia axă, parcursul european al Moldovei și Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, rămân la baza eforturilor noastre de a construi o țară modernă.


  • Jurnal românesc – 27.06.2019

    Jurnal românesc – 27.06.2019

    Noua Lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată de plenul
    Camerei Deputaţilor ca for decizional, după reexaminarea impusă de Curtea
    Constituţională a României. Actul normativ prevede o creştere treptată a
    punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie 2019, la 1.775 de lei
    în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din 2022, valoarea punctului de referinţă
    se va indexa anual cu inflaţia şi cu 50% din creşterea reală a câştigului mediu
    brut realizat. Totodată, pensia minimă se va calcula raportat la salariul minim
    brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani vor
    primi 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în
    plus se va adauga câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani,
    aflaţi la pensie la data intrării în vigoare a legii, vor primi 40% din
    salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă câte un procent pentru fiecare
    an de vechime în plus.

    De asemenea, potrivit noii Legi, se valorifică toate
    drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii, precum
    sporuri, acorduri globale, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii
    şi alte bonusuri. Deputaţii USR şi PNL au criticat faptul că nu se rezolvă problema
    pensiilor speciale, pe care le doresc eliminate, şi au catalogat Legea drept un
    demers electoral. Reprezentanţii puterii au afirmat, însă, că documentul este
    încă un pas înspre creşterea standardului de viaţă din România la nivelul
    mediei din Uniunea Europeană.




    Trei instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea
    din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din
    Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, au fost
    incluse de Comisia Europeană în lista reţelelor academice care vor beneficia de
    primul val de finanţări în cadrul iniţiativei Universităţi
    europene. Universitatea din Bucureşti va face parte din CIVIS – Alianţa
    europeană universitară civică, SNSPA, din CIVICA – Universitatea europeană de
    ştiinţe sociale, iar Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, din
    CONEXUS – Universitatea europeană pentru sustenabilitatea zonelor urbane
    costiere. Doar 17 universităţi europene din 54, care şi-au depus candidaturile,
    au fost selectate de un corp de 26 de experţi externi independenţi, numiţi de
    Executivul Comunitar.

    Comisarul european Tibor Navracsics a declarat că cele 17
    universităţi vor servi drept model pentru instituţii din întreaga UE, iar
    iniţiativa va stimula excelenţa şi incluziunea. Şi preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat anunţul. El a afirmat că, alături de partenerii lor
    europeni, universităţile româneşti vor deveni un vârf de lance al
    integrării europene în domeniul învăţământului superior. Iniţiativa
    Universităţi europene a fost lansată de Comisia Europeană în
    decembrie 2017 cu scopul de a crea, până în 2024, 20 de reţele care să
    promoveze valorile şi identitatea europeană, să ridice calitatea învăţământului
    şi a cercetării şi să contribuie la creşterea competitivităţii globale a
    învăţământului superior european.




    Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită
    oficială la București, pe 2 iulie, transmite Radio Chişinău, care citează un
    comunicat al Guvernului moldovean. Premierul Sandu a discutat telefonic cu președintele
    Klaus Iohannis despre necesitatea avansării implementării proiectelor comune şi
    i-a mulțumit acestuia pentru sprijinul constant acordat de autoritățile române
    cetățenilor din Republica Moldova. În context, Parlamentul României a adoptat,
    cu 270 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 16 abţineri,
    declaraţia privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău, constituit conform
    votului de încredere acordat de legislativul moldovean la data de 8 iunie. În
    document se precizează sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile
    europene ale Republicii Moldova şi aşteaptarea părţii române ca Guvernul de la
    Chişinău să se angajeze întru continuarea parcursului european, prin
    implementarea reformelor structurale în conformitate cu Acordul de Asociere şi
    Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător încheiate cu Uniunea
    Europeană. Executivul moldovean a precizat că după vizita de la Bucureşti, premierul
    Maia Sandu se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.