Radio România Internațional

Tag: Republica Moldova

  • Jurnal românesc – 27.04.2023

    Jurnal românesc – 27.04.2023

    Preşedintele Klaus Iohannis, care a făcut, recent, un turneu pe continentul sud-american, a anunţat că, anul acesta, va fi înfiinţat, la Universidad de Chile, primul lectorat de limbă română din America Latină. El a făcut acest anunț la Palatul La Moneda, după întrevederea cu omologul său chilian, Gabriel Boric. La rândul său, ambasadorul României în Chile, Floricel Paul Mocanu, a precizat că lectoratul va fi deschis, în octombrie, la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Umaniste Sunt create toate condiţiile cu ajutorul Institutului Limbii Române de la Bucureşti, care, recent, a obţinut aprobarea înfiinţării şi finanţării acestui post de lector de limbă, cultură şi civilizaţie românească la Santiago, iar Universidad de Chile şi facultatea respectivă ne-au primit cu foarte mare entuziasm. Ne-au mărturisit că, pe lângă interesul mare nu numai pentru limba, ci şi pentru literatura română, există şi interesul universităţii de a completa paleta tuturor limbilor romanice care se studiază în această universitateˮ, a spus ambasadorul.

    Deputatul PNL pentru diaspora, Valentin Făgărăşian, a anunţat că va întreprinde toate demersurile legislative necesare, astfel încât Societatea Română de Radiodifuziune să asigure accesul românilor care locuiesc în statele Uniunii Europene la informaţiile transmise de postul public Radio România Actualităţi şi prin receptoarele radio, nu doar în mediul online. Constituţia României spune foarte clar că statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune realizează un serviciu public şi este finanţată, în principal, din bani publici, de la bugetul de statˮ, a afirmat Valentin Făgărăşian. Cu toate acestea, a subliniat deputatul liberal, cei peste 4,5 milioane de români care trăiesc în afara frontierelor ţării au foarte puţine surse de informare despre ceea ce se întâmplă în patria mamă. Acesta a mai spus că românii din străinătate se informează, în special, din presa şi paginile electronice susţinute de comunităţile de români din diaspora.

    Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, s-a întâlnit, miercuri, cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, la sediul ambasadei acestui stat la București. Discuțiile purtate au vizat Proiectul de Tabere ARC 2023 și importanța participării la acestea a elevilor și tinerilor din statul vecin. Programul de Tabere ARC 2023, ediția a XIV-a, va reuni peste 5.000 de participanți. Taberele se vor desfășura în Centrele de Agrement din județele Neamț, Bistrița-Năsăud, Tulcea, Botoșani, Hunedoara și Gorj. Programul de Tabere ARC 2023 este un proiect propriu al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul Sportului. Detalii despre perioada de înscriere vor fi publicate în peioada imediat următoare. Departamentul îi invită pe românii din străinătate să participe la ediția din acest an pentru susținerea identității lingvistice și culturale a românilor de pretutindeni.

    La Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu din Chișinău a fost lansată cartea Iorgu de prozatorul și criticul literar din Bacău Adrian Jicu, anunță Moldpres. Victoria Fonari, moderatoarea manifestării, a menționat că este vorba de un roman de biografie artistică despre George Bacovia. Autorul vorbește despre copilăria poetului, despre apariția unor poezii și contextul acestora, despre scrisoarea lui Bacovia adresată ministrului Spiru Haret, întâlnirea scriitorului cu Regele Ferdinand, exmatricularea sa din liceu, întâlnirea cu viitoarea sa soție, Agata, polemici de revistă. Adrian Jicu a afirmat că este bucuros că poezia și viața lui Bacovia stârnesc interes la Chișinău. El este iubit pe ambele maluri ale Prutului. Este un poet pe gustul tuturor generațiilor și tocmai asta face din el un subiect atractiv. În acest mod îmi explic și invitația de a lansa romanul meu la Chișinău, a mai spus autorul volumului. Doctor în științe umaniste, Adrian Jicu este lector la Facultatea de Litere a Universității Vasile Alecsandri din Bacău și director al Bibliotecii Județene C. Sturdza. Este deținător al Premiului Special Mihai Eminescu al Centrului Cultural și al Societății Scriitorilor din Bucovina în 2014 și al Premiului de Excelență pe anul 2013 în domeniul eminescologiei, acordat de Centrul Academic Internațional Eminescu din Chișinău.


  • Jurnal românesc – 21.04.2023

    Jurnal românesc – 21.04.2023

    Parlamentul
    European (PE) a adoptat, la Strasbourg, cu o larga majoritate, o rezoluţie în
    care afirmă că aderarea Republicii Moldova ar reprezenta o investiţie
    strategică într-o Europă unită şi puternică şi pledează pentru începerea
    negocierilor de aderare cu Chişinăul până la sfârşitul anului.     În document se
    afirma ca Moldova rămâne expusă presiunii ruse şi şantajului energetic, tulburărilor economice cauzate de
    războiul din Ucraina vecină, precum şi încercărilor susţinute de Kremlin de a
    destabiliza guvernul proeuropean al ţării.
    Eurodeputaţii îşi reafirmă, de asemenea, sprijinul pentru viitoarea
    aderare la UE a Republicii Moldova, ca urmare a solicitării ţării în 2022,
    recunoscând în acelaşi timp progresele guvernului în ceea ce priveşte reformele
    şi nivelul de aliniere la acquis-ul comunitar. Între timp, PE solicită
    guvernului Republicii Moldova să continue cu fermitate agenda sa de reformă
    privind democraţia şi statul de drept, să avanseze în direcţia punerii în aplicare
    depline a Acordului de asociere cu UE şi a zonei de liber schimb aprofundate şi
    cuprinzătoare, să combată criminalitatea organizată şi gravă la nivel
    internaţional şi transnaţional şi să continue eforturile de creştere a
    securităţii energetice a ţării.


    Galeria ICR de la
    Lisabona găzduiește, până pe 31 mai, expoziția personală Amnezia a
    fotografului Claudiu Ciprian Popa.
    Artistul și-a propus să prezinte o colecție din arhiva sa, într-o manieră
    originală. Pentru a crea noile portrete, a tăiat fotografiile în piese de
    diferite mărimi și forme și le-a amestecat aleatoriu pentru a le așeza într-o
    nouă ordine. Claudiu Ciprian Popa (n. 1973), artist vizual născut în București,
    trăiește și activează în Setúbal și Lisabona. În 2008 a absolvit Universitatea
    Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragialeˮ din București,
    specializarea Imagine de film și fotografie, iar în 2019, tot aici, a terminat
    studiile de Master în fotografie și imagine dinamică. El și-a început
    activitatea artistică ca asistent fotograf în anul 2000, într-un studio de
    fotografie publicitară. A fost apoi fotograf, director de imagine și
    producător. A semnat imaginea pentru numeroase filme de scurt-metraj și
    documentar, unele dintre ele fiind răsplătite cu numeroase premii internaționale.
    În 2008 a primit premiul Kodak pentru cea mai bună imagine de
    film de scurt-metraj la festivalul Cinemaiubit. A făcut parte din
    numeroase expoziții de grup, iar colaborările cu artiști de valoare din România
    l-au recompensat cu participări în expozițiile de la Muzeul Național de Artă
    Contemporană din București.




    NASA a selectat participanții la
    prima misiune a agenției care simulează viața pe Marte. Printre aceștia este și
    o româncă, microbiologul Anca Șelariu.     Ei vor sta timp de un an într-o
    structură imprimată 3D care imită condițiile de pe Planeta Roșie. NASA a
    selectat 6 oameni pentru această misiune: 4 oameni care vor locui efectiv în
    acest habitat timp de un an și încă 2 membri de rezervă ai echipajului, printre
    care și Șelariu. Potrivit NASA, Şelariu este microbiolog în cadrul Marinei SUA.
    Experiența ei include descoperirea și fabricarea vaccinurilor, transmiterea
    prionilor (agenți infecțioși nonconvenționali care produc un grup de boli
    neurodegenerative transmisibile ale animalelor și omului), dezvoltarea terapiei
    genice și managementul proiectelor de cercetare a bolilor infecțioase.     Începând
    din iunie, cei 4 voluntari își vor petrece un an închiși înauntru, ca și cum ar
    fi pe Marte. Cercetătorii NASA au făcut tot ce le-a stat în putință pentru ca
    mediul să fie cât mai realist cu putință, astfel încât să poată vedea impactul
    pe care un an de izolare, cu resurse limitate, îl are asupra sănătății umane.




    National
    Museum of Ireland – Country Life găzduiește, până pe data de 24 aprilie, o expoziție formată din 15 costume
    tradiționale din Republica Moldova și România.     Printre ele se numără și
    tradiționala bluză cu altiță (broderie pe umăr), care este un
    element important de identitate culturală pentru Republica Moldova și
    România. Expoziția a fost dezvoltată de Ambasada Republicii Moldova în
    Irlanda pentru a sărbători recenta includere a acestui tip de costum popular pe
    Lista reprezentativă a UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Cămașa cu altiță cunoscută de toți
    drept ia românească este piesa de bază a
    costumului tradițional de sărbătoare. Altița este acea parte brodată manual de
    pe umerii cămășilor pentru femei. În trecut, această cămașă transmitea
    informații nu doar despre priceperea și talentul femeii care o cosea, ci și
    despre starea materială și poziția socială a celei care o purta sau statutul
    civil ori vârsta. Existau o cămașă de mireasă, o cămașă de soacră sau de doliu. Astăzi, ea
    are valoare estetică, identitară și culturală, notează etnologii care au lucrat
    la dosarul de candidatură pentru patromoniul UNESCO.




  • Viitorul european al Republicii Moldova

    Viitorul european al Republicii Moldova

    Viitorul
    Republicii Moldova nu sună deloc bine dacă războiul din Ucraina nu se termină
    cum am dori cu toţii să se termine, chit că trupele ruse nu vor intra efectiv
    în Republica Moldova. În momentul acela, speranţa pentru românii din stânga
    Prutului va fi aruncată în aer, iar în momentul în care nu va mai exista
    speranţă pentru proiectul european în Republica Moldova, consecinţele vor fi
    aproape precum cele ale unei ocupaţii ruse.     Aprecierea a fost formulată la
    Radio România de Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi
    Relaţii Internaţionale al Academiei Române, care a făcut o analiză a situației
    din fosta republică sovietică, majoritar românofonă. Securitatea este miza,
    spune dan Dungaciu, fără securitate Republica Moldova nu se poate integra în
    UE, dacă nu-și controlează teritoriile, pentru că un caz de tipul celui cipriot
    nu va mai fi acceptat de către Bruxelles

    Până una, alta, cea mai scurtă cale de integrare europeană a
    Republicii Moldova rămâne tot România, care va fi de fiecare dată ceea ce-i
    rămâne Republicii Moldova când i se ia totul. Într-o situaţie dramatică,
    ultimativă, România este, totuşi, aici sau, dacă vreţi, e acolo, gata să-şi
    asume un tip de parteneriat chiar şi tragic cu Republica Moldova. Asta e calea
    cea mai scurtă, până la urmă, pentru demersul european al Chişinăului. (…)
    Republica Moldova se află într-o incertitudine care e generată de
    incertitudinea din Ucraina. Să sperăm că războiul, oricum s-ar încheia el, va
    lăsa totuşi o falie, o fâşie suficient de consistentă între Republica Moldova
    şi spaţiul nemijlocit de război. Pentru că, aşa cum a sugerat şi d-na Maia
    Sandu, dacă trupele ruse ajung să vină mai aproape şi spre Odesa şi pe Marea
    Neagră, atunci sigur că Republica Moldova nu are, în realitate, nicio şansă să
    fie apărată. Or, asta va fi, până la urmă, marea problemă a Republicii Moldova,
    cum îşi rezolvă problema de securitate.

    Pentru că, atrage atenția Dan
    Dungaciu, politic vorbind, în acest moment, din păcate, în Republica Moldova
    tabăra care e pro-Est sau nu e pro-Vest are în acest moment vânt în pupă, ca
    urmare a ambiguităţii situaţiei de război din Ucraina. Rusia nu renunţă la
    ideea preluării puterii în Republica Moldova şi acţionează prin diferite
    mijloace pentru a-şi instala la Chişinău o guvernare obedientă, a declarat în
    cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei liderul de la Chișinău. Potrivit
    pro-occidentalei Maia Sandu, doar eroismul armatei ucrainene ţine linia
    frontului departe de frontiera moldo-ucraineană, însă ţara sa se confruntă cu
    elementele unui război hibrid.

    Părere împărtășită și de Anatol Şalaru, observator politic şi fost membru al Guvernului de la
    Chișinău: Republica Moldova
    este ţinta unui atac hibrid din partea Rusiei, este ţinta unor încercări de
    destabilizare şi de răsturnare a Guvernului. Vedem cu toţii că săptămânal se
    organizează la Chişinău proteste din partea Partidului Şor şi a susţinătorilor
    lor, dar aceste proteste nu sunt proteste economice sau sunt proteste politice.
    Sunt proteste finanţate, nimeni nu vine la aceste proteste fără bani, toţi sunt
    plătiţi începând de la 20 euro şi terminând cu mii de euro, în funcţie de
    sarcinile pe care le au în faţă. Şi, cu părere de rău, până acum câteva luni,
    Republica Moldova, guvernarea, nu a vrut să recunoască existenţa unor asemenea
    provocări, nu a vrut să recunoască că este ţinta unui război hibrid şi că noi
    suntem, direct sau indirect, vizaţi de acest război al Rusiei.

    Presiunile
    externe pot destabiliza foarte situaţia internă din Republica Moldova, spune
    Anatol Şalaru, fiindcă instituţiile statului sunt slabe, nu au fost consolidate
    şi nu au fost pregătite să facă faţă acestor provocări. În ceea ce privește
    războiul din Ucraina, influenţa este una enormă şi doar victoria Ucrainei în
    acest război poate garanta securizarea Republicii Moldova, poate garanta
    finalizarea negocierilor de aderare la UE şi poate garanta rezolvarea
    problemelor legate de separatism, mai spune analistul politic: Fiindcă, odată cu victoria Ucrainei în
    acest război, armata rusă, care se află ilegal în Transnistria, va putea să
    plece liniştită acasă, fiindcă nimeni nu va mai permite existenţa unui cap de
    pod în Transnistria. Şi separatiştii, care astăzi sunt încurajaţi de către
    Moscova, partidele pro-ruseşti şi Coloana a V-a, care primeşte bani şi are
    asistenţă din Moscova, nu vor mai avea acest sprijin. Iar separatismul
    transnistrean, care se ţine pe armata rusă şi pe gazul rusesc gratuit şi pe ajutorul
    economic din Moscova, nu va mai primi acest ajutor, deoarece conducta de gaz
    care vine în Transnistria trece pe teritoriul Ucrainei. Şi separatismul găgăuz,
    care este încurajat la fel de Moscova şi parţial de Ungaria, nu va mai exista,
    nu va mai avea sprijin şi atunci multe din aceste probleme care există astăzi
    vor dispărea.

    Republica Moldova traversează o perioadă foarte grea şi
    trebuie să menţionăm că întotdeauna a contat pe sprijinul României, fără
    ajutorul căreia nu ar fi făcut faţă crizelor prin care a trecut până acum, mai
    spune Anatol Șalaru. În afară de aceasta, România a fost avocatul Republicii
    Moldova în UE, în Occident – nu a fost nicio întrunire la Bruxelles sau în
    orice altă parte a lumii unde s-au discutat problemele din zona noastră în care
    România să nu pună în discuţie şi problemele din Republica Moldova şi
    ajutorul pe care trebuie să-l dea Europa acestei mici ţări care, de fapt,
    reprezintă veriga slabă în această zonă geopolitică. Iar dacă nu exista acest
    sprijin din partea României şi a UE, nu am fi făcut faţă pe niciun palier, în
    nicio problemă de care ne-am ciocnit până acum    , consideră analistul politic.


  • Parlamentul European ndrupaşti Ripublica Moldova

    Parlamentul European ndrupaşti Ripublica Moldova

    Ripublica Moldova băneadză, ndilicati momente di la alăncearea a llei pi harta europeană, tru 1991, şi conflictul armat ditu 1992, dupu cari chiru controlu tru Transnistria, regiune separatistă arusofonă ditu apirită. Cu askirladzlli aruşi arădăpsiţ paranomu aclo, ună economie vulnerabilă şi ună clasă politică ampărţătă anamisa di pro-europeni şi pro-ruşi, Moldova, situată geografic anamisa di România şi Ucraina, easti, tora, prota victimă colatearală a polimlui nkisitu di Rusia.



    Republica Moldova armâne expusă dinitea azorillei arusă şi a şantajului energetic, cutulburărlor economice di itia a olimlui ditu Ucraina viţină, catacum şi a cilăstăserloru fapti di Kremlin ta s-lu desstabilizeadză guvernul proeuropean a văsiliillei – spuni Parlamentul European tru ună rezoluţie adoptată ñiercuri. Tru document, legislativlu comunitar salută spiritlu di cumănduseari a prezidentăllei ali Republică Moldova, Maia Sandu, şi a autorităţlor a văsiliillei tru abordarea alustor provocări salami. Rezoluţia spuni că aderarea Republicăllei Moldova poati s-hibăună investiţie strategică tru ună Europă unită şi vărtoasă şi pledeaddză tra s’ahurhească negocierli di aderare cu Chişinăul până tu bitisita a anlui, a aţiloru nauă etape identificate di Comisia Europeană.



    Oligarhilli fugari lipseaşti s’hibă extrădaţ tru Moldova, iara Uniunea Europeană lipseaşti s-ndrupască ma largu Republica Moldova tră realizarea independenţăllei energetice, spunu eurodeputaţlli.



    Tora ma ninti, prezidenta Maia Sandu lă căftă a compatrioțlor s’iasă, pi 21 di mai, tru Piaţa a Marillei Adunari Naţionali ditu Chişinău, tra să spună andruparea andicra di imnaticlu european pi cari s-angajară autorităţli a ñiclui cratu est-european, cu populaţie majoritar românofonă. Apelu ali Maia Sandu s’faţi tru contextul a cilăstăserloru di destabilizare ali Rusie cari marcară ripublica tru meşlli ditu soni, di la protesti di geadei păltite di andrupătorlli ali Moscova, la tentative ti s’arăstoarnă guvernarea pro-europeană, denunţate di Chişinău.



    “Vă căndăsescu s’nă manifestăm, ca populu, apofasea limbidă ta s’hibă parti a fumeallillei europeani, bazată pi tiñie, stabilitate şi colaborari economică…Vă căndăsescu s’lă exighisimu a aţiloru cari nica suntu pi dauă, că apofasili mutrinda yinitorlu ali Ripublica Moldova s’llia tru Ripublica Moldova”, spusi Maia Sandu.



    Ea li stipsi formaţiunile pro-arusi că s’ufilisescu di polimlu ditu Ucraina viţină cu cilăstăsearea ta s-u aspargă văsilia işiş şi ta s’anăkisească putearea. Multiplili crize, economică, energhetică, di securitati cari u afecteadză pot s’aibă şansa ti s-u tranşeadză ti totna dilemma mutrinda traseulu geopolitic pi cari R. Moldova lipseaşti s-lu acaţă. Avocat consecventu şi susta tru aderarea a llei la Uniunea Europeană şi protlu andrupătoru tru momentili di cumpănă economică, România aprăftăsi s’tragă tru proiectul ţi ari scupolu s’ducă Republica Moldova tru familia europeană nai ma importanti stati di pi continent.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Parlamentul European sprijină Republica Moldova

    Parlamentul European sprijină Republica Moldova

    Republica
    Moldova trăieşte, probabil, cele mai complicate momente de la apariţia sa pe
    harta europeană, în 1991, şi conflictul armat din 1992, în urma căruia a
    pierdut controlul asupra Transnistriei, regiune separatistă rusofonă din est. Cu
    soldaţi ruşi staţionaţi ilegal acolo, o economie vulnerabilă şi o clasă
    politică divizată între pro-europeni şi pro-ruşi, Moldova, situată geografic
    între România şi Ucraina, este, acum, principala victimă colaterală a
    războiului declanşat de Rusia.

    Republica Moldova rămâne expusă presiunii ruse
    şi şantajului energetic, tulburărilor economice cauzate de războiul din Ucraina
    vecină, precum şi încercărilor susţinute de Kremlin de a destabiliza guvernul
    proeuropean al ţării –     afirmă Parlamentul European într-o rezoluţie adoptată
    miercuri. În document, legislativul comunitar salută spiritul de conducere al
    preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, şi al autorităţilor ţării în abordarea
    acestor provocări serioase. Rezoluţia afirmă că aderarea Republicii Moldova ar
    reprezenta o investiţie strategică într-o Europă unită şi puternică şi pledează
    pentru începerea negocierilor de aderare cu Chişinăul până la sfârşitul anului,
    în urma îndeplinirii celor nouă etape identificate de Comisia Europeană.

    Oligarhii fugari trebuie extrădaţi în Moldova, iar Uniunea Europeană trebuie să
    continue să sprijine Republica Moldova în realizarea independenţei energetice    ,
    susţin eurodeputaţii.

    Recent, preşedinta Maia Sandu le-a cerut compatrioților
    să iasă, pe 21 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pentru a-şi
    arăta susţinerea faţă de drumul european pe care s-au angajat autorităţile
    micului stat est-european, cu populaţie majoritar românofonă. Apelul Maiei
    Sandu survine în contextul încercărilor de destabilizare ale Rusiei care au
    marcat republica în ultimele luni, de la proteste de stradă plătite de
    susţinătorii Moscovei, la tentative de a răsturna guvernarea pro-europeană,
    denunţate de Chişinău.

    Vă îndemn să ne manifestăm, ca popor, decizia clară de
    a fi parte a familiei europene, bazată pe respect, stabilitate şi colaborare
    economică…Vă îndemn să le explicăm celor care mai au dubii, că deciziile
    privind viitorul Republicii Moldova se iau în Republica Moldova    , a spus Maia
    Sandu.

    Ea a acuzat formaţiunile pro-ruse că se folosesc de războiul din Ucraina
    vecină în încercarea de a-și destabiliza propria țară şi de a cuceri puterea. Multiplele
    crize, economică, energetică, de securitate care o afectează pot deveni şansa
    tranşării definitive a dilemei privitoare la traseul geopolitic pe care R.
    Moldova ar trebui să-l urmeze. Avocat consecvent şi ferm al aderării ei la
    Uniunea Europeană şi principal susţinător în momentele de cumpănă economică, România
    a reuşit să atragă în proiectul menit să ducă Republica Moldova în familia
    europeană cele mai importante state de pe continent.


  • Primăvara talentelor

    Primăvara talentelor

    Ediția a IX-a a Festivalului național
    de teatru pentru liceeni s-a desfășurat la Sinaia, având ca slogan: Respiră și
    inspiră, trăiește pe scenă!. Tradiționalele secțiuni de interpretare teatrală și
    one man show au fost completate cu un concurs de recitări dedicat, anul acesta,
    poetului Nichita Stănescu și un altul, de public speaking. Au participat
    tineri din România și Republica Moldova.


  • Cllimari tră calea europeană a Ripublicăllei Moldova

    Cllimari tră calea europeană a Ripublicăllei Moldova



    Prezidenta-a Ripublicăllei Moldova, Maia Sandu, lă căftă a compatrioțlor a llei s’iasă, tru 21 di mai, tru Piaţa Marillei Adunari Naţională di Chişinău, tra s’ndrupască imnaticlu european ti cari ş-lo borgi ñiclu cratu ţi ari sum 3 miliuñî di bănători, nai ma oarfănu di pi bitărnulu continentu. Ea feaţi aestă cllimari tru contextul a minduerloru di destabilizare ali Rusie cari u stuhină ripublica ex-sovietică tru meşlli ditu soni – di la protesti pi geadei păltiti di aţelli ţi ndrupăscu Moscova, la mindueri ti surpari a guvernarillei pro-europeană, denunţati di Chişinău.



    Prezidenta Maia Sandu: “Niscănţă nica ş-bagă ntribarea desi populu a nostru u va cadealithea aderarea la Uniunea Europeană. Vă căndăsescu să spunemu, tu catandisea di populu, apofasea limbidă ta s’himu parti a fumeallillei europeană, ţi ari la thimelliu tiñia, stabilitatea şi colaborarea economică. Vă căndăsescu să spunemu că maş noi himu nicukirlu a aluştui locu neise populu ali Ripublica Moldova. Vă căndăsescu s’lă exighisimu a aţiloru ţi suntu pi dauă, că apofasili mutrinda yinitorlu ali Ripublica Moldova s’llia tru Ripublica Moldova.”



    Maia Sandu zbură ndreptu şi tră formaţiuñili pro-ruse di Chişinău, pi cari li stipsi că s-ufilisescu di polimlu ditu Ucraina viţină cu minduita tra s-aspargă văsilia işiş şi tra s’amintă putearea: “Păradzlli măryiţ cari finanţeadză minduerli di distabilizari niacumtinati cură. Ari oamiñi fără minti tru Moldova cari mutrescu ţi s’faţi tru Ucraina şi s’hărsescu di crimili di aclo, cari vedu fănicadzlli ditu Bahmut, Bucea, Mariupol, Herson şi spun că a lor suntu aproapea. Aeşti oamiñi cari ş-vindură văsilia suntu hăzări, tora s’veadă horli şi căsăbadzlli a noşţă s’hibă arnisiţ di pi locu, maş tra s’yină elli la puteari.”



    Neise, pritu loarea parti la adunarea ditu 21 di mai, maxus număsită Moldova Europeană, prezidenta Maia Sandu ş-căndăseaşti compatrioțllii să spună a lumillei că suntu europeni şi că aesta easti calea aleaptă di elli. Călisitu la Radio România, profesorlu universitar Dan Dungaciu, directorlu a Institutlui di Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ali Academie Română, feaţi isapi ti cllimarea a prezidentăllei a Ripublicăllei Moldova: “Tru Republica Moldova nu ari partidi politiţi, ari partidi geopolitiţi. Aţea falie easti zori s’hibă anvălită di ună mari manifestari naţională, baş ună organizată di un ditu aţelli nai ma populari ică nai ma popular prezidentu, vahi, ali Ripublică Moldova – doamna Maia Sandu. Dimi, ca iniţiativă, easti un lucru tiñisitu şi ti ndrupari. Ma s’aprăftăsească, cadelihea, s’ducă Republica Moldova pi calea cătă Ascăpitată, cari ţi s’hibă ţiclurli politiţi, aesta easti ună luyurie pi cari lipseaşti s-u videmu.” Tru aestu kiro, nica spune profesorul Dan Dungaciu, nai ma şcurtă cale di integrare europeană a Ripublicăllei Moldova armâne România, cari (alidzemu) “va s’hibă, tu cathi aradă, atea ţi lli-armăni ali Ripublică Moldova când ălli si llia tuti.”


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Apel pentru calea europeană a Republicii Moldova

    Apel pentru calea europeană a Republicii Moldova

    Preşedinta
    Republicii Moldova, Maia Sandu, le-a cerut compatrioților săi să iasă, pe 21
    mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pentru a-şi arăta
    susţinerea faţă de drumul european pe care s-a angajat micul stat de sub 3
    milioane de locuitori, cel mai sărac de pe bătrânul continent. Ea a făcut acest
    apel în contextul încercărilor de destabilizare ale Rusiei care au marcat
    republica ex-sovietică în ultimele luni – de la proteste de stradă plătite de
    susţinători ai Moscovei, la tentative de a răsturna guvernarea pro-europeană,
    denunţate de Chişinău.


    Președinta Maia Sandu: Unii încă îşi pun
    întrebarea dacă poporul nostru îşi doreşte cu adevărat aderarea la Uniunea
    Europeană. Eu vă îndemn să ne manifestăm, ca popor, decizia clară de a fi parte
    a familiei europene, bazată pe respect, stabilitate şi colaborare economică. Eu
    vă îndemn să arătăm că unicul stăpân al acestui pământ este poporul Republicii
    Moldova. Eu vă îndemn să le explicăm celor care mai au dubii, că deciziile
    privind viitorul Republicii Moldova se iau în Republica Moldova.


    Maia
    Sandu s-a adresat direct și formaţiunilor pro-ruse de la Chişinău, pe care le-a
    acuzat că se folosesc de războiul din Ucraina vecină în încercarea de a-și
    destabiliza propria țară şi de a cuceri puterea: Banii murdari care
    finanţează încercările de destabilizare continuă să curgă. Sunt persoane fără
    minte în Moldova care se uită la ce se întâmplă în Ucraina şi se bucură de
    crimele de acolo, care văd ororile din Bahmut, Bucea, Mariupol, Herson şi spun
    că ai lor sunt aproape. Aceşti oameni care şi-au vândut ţara sunt gata, acum,
    să vadă satele şi oraşele noastre făcute una cu pământul, numai pentru ca ei să
    poată reveni la putere.


    Or, prin participarea la adunarea din 21 mai,
    sugestiv intitulată ‘Moldova Europeană’, președinta Maia Sandu își îndeamnă
    compatrioții să spună lumii că sunt europeni şi că aceasta e calea aleasă de
    ei. Invitat la Radio România, profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul
    Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române,
    a analizat apelul președintei Republicii Moldova: În Republica Moldova
    nu există partide politice, există partide geopolitice. Acea falie e foarte
    greu să fie acoperită de o mare manifestare naţională, chiar una organizată de
    unul dintre cei mai populari sau cel mai popular preşedinte, poate, al
    Republicii Moldova – doamna Maia Sandu. Deci, ca iniţiativă, e un lucru salutar
    şi de susţinut. Dacă va reuşi, într-adevăr, să ducă Republica Moldova pe
    direcţia Vest, indiferent de ciclurile politice, asta e o chestiune pe care
    trebuie s-o vedem.     Între timp, mai spune profesorul Dan Dungaciu, cea mai
    scurtă cale de integrare europeană a Republicii Moldova rămâne România, care
    (cităm) va fi, de fiecare dată, ceea ce-i rămâne Republicii Moldova când i se
    ia totul.


  • Jurnal românesc – 07.04.2023

    Jurnal românesc – 07.04.2023

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat alegerea României în
    Comisia pentru Statutul Femeii din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru
    un mandat de membru în perioada 2024-2028. Comisia, stabilită la 21 iunie 1946,
    funcţionează în cadrul Consiliului Economic şi Social şi deţine un rol esenţial
    în promovarea drepturilor femeilor, documentarea realităţii vieţii femeilor în
    întreaga lume şi modelarea standardelor globale privind egalitatea de gen şi
    emanciparea femeilor. MAE arată că, România a fost de-a lungul timpului
    deosebit de activă la lucrările sesiunii Comisiei pentru Statutul Femeii şi a
    participat atât la nivel de ministru de linie şi la nivel de secretar de stat
    al agenţiei coordonatoare, cât şi la nivel de experţi. Promovarea drepturilor femeilor,
    egalitatea de gen şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei
    domestice constituie una dintre priorităţile asumate de România în cadrul
    mandatului său de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, a
    subliniat şeful diplomaţiei române.




    Circulaţia prin punctele de trecere a frontierei dintre România şi
    Republica Moldova de la Costeşti-Stânca, Lipcani-Rădăuţi Prut şi
    Sculeni-Sculeni este restricţionată din cauza condiţiilor meteorologice
    nefavorabile, a anunţat Ministerul român de Externe. MAE recomandă consultarea
    site-ului politiadefrontiera.ro, unde se pot verifica, în timp real, timpii de
    aşteptare în punctele de la graniţă menţionate, iar şoferilor să conducă
    preventiv, cu viteză adecvată şi să aibă autovehiculele echipate corespunzător
    pentru circulaţia în condiţii de iarnă. Cetăţenii români pot solicita asistenţă
    consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Chişinău +37 322 26
    07 37 şi +37 322 26 07 47, ale Consulatului General al României la Bălţi +37
    323 18 00 01 şi +37 323 18 00 05 şi ale Consulatului General al României la
    Cahul +37 329 98 00 01 şi +37 329 98 00 02. Pentru situaţii de urgenţă există
    liniiile telefonice speciale ale Consulatelor Generale de la Chişinău +37 368
    33 63 63, de la Bălţi +37 368 19 50 06 şi de la Cahul +37 360 20 09 25.






    Conferinţa Smart Diaspora 2023 – diaspora în învăţământ
    superior, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat, urmează să se desfăşoare în
    perioada 10-13 aprilie, la Timişoara. Manifestarea este organizată de Alianţa
    Timişoara Universitară din care fac parte Universitatea de Vest Timişoara,
    Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş, Universitatea
    Politehnica şi Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii. Evenimentul este organizat
    în 38 de Workshop-uri. Sunt anunţaţi aproximativ 400 participanţi din diaspora,
    550 din ţară şi 300 din cadrul universităţilor membre ale Alianţei. Invitaţii
    din diaspora provin din peste 30 de ţări, majoritatea din Uniunea Europeană,
    dar cuprind şi un contingent semnificativ din SUA, Marea Britanie şi Republica
    Moldova. O altă zonă specială de provenienţă este reprezentată de participanţi
    din ţări îndepărtate, precum Japonia, Singapore sau Australia. Ne
    propunem să facilităm legătura cu Smart – Diaspora, cel puţin prin două
    componente: crearea de cadre pentru colaborarea cu comunităţile academice,
    ştiinţifice şi de cercetare din România, dar şi crearea de mecanisme şi de
    cadre pentru întoarcerea acasă a unui număr important de reprezentanţi ai
    acestei comunităţi, a spus rectorul Universităţii de Vest Timişoara,
    Marilen Pirtea.




    Expoziția de fotografie Alternative Selves, a artistei
    Felicia Simion, va fi deschisă la 8 aprilie la hotelul Radisson Collection din
    Belgrad, în Serbia. Manifestarea este prezentată ca parte a Bienalei de
    Fotografie Belgrade Photo Month, ajunsă la a cea de-a 6-a ediție.
    Felicia Simion s-a născut în 1994, la București. În 2016 a absolvit
    Universitatea Națională de Arte din București, iar în 2018 a obținut un Master
    în etnologie. Operele sale fac parte din numeroase expoziții colective și
    individuale și au fost deja publicate în Europa și în Statele Unite ale
    Americii. În ultimii doi ani, s-a inspirat din antropologia culturală şi a
    explorat teme precum familia, identitatea, dinamica tradiției şi corpul.
    Expoziţia de la Belgrad va putea fi vizitată până la 22 aprilie.


  • Republica Moldova – Puncte de trecere a frontierei închise temporar

    Republica Moldova – Puncte de trecere a frontierei închise temporar

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Moldova că, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, circulaţia prin punctele de trecere a frontierei Costeşti-Stânca, Lipcani-Rădăuţi Prut şi Sculeni-Sculeni este restricţionată.
    MAE recomandă cetăţenilor români consultarea site-ului Poliţiei de Frontieră – www.politiadefrontiera.ro, unde se pot vizualiza, în timp real, timpii de aşteptare în punctele de la graniţă menţionate. De asemenea, se mai recomandă cetăţenilor români să urmărească cu atenţie situaţia din zonele respective, iar şoferii să conducă preventiv, cu viteză adecvată şi să aibă autovehiculele echipate corespunzător pentru circulaţia pe drumurile publice în condiţii de iarnă.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Chişinău: +37322260737 şi +37322260747, Consulatului General al României la Bălţi: +37323180001; +37323180005 şi Consulatului General al României la Cahul +37329980001; +37329980002, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi numerele de telefon de permanenţă ale oficiilor consulare ale României în Republica Moldova: CG Chişinău: +37368336363, CG Bălţi: +37368195006 şi CG Cahul: +37360200925.
    MAE recomanda consultarea paginilor web:
    www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia ‘Călătoreşte în siguranţă’, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie

  • Maria Ionaşcu din Belgia

    Maria Ionaşcu din Belgia

    Cu origini de-o parte şi de alta a Prutului, Maria Ionaşcu trăieşte în prezent în Belgia, unde şi studiază medicina, la Universitatea din Liège



    Maria Ionaşcu este studentă în primul an la medicină, în Belgia, la Universitatea din Liège. Domeniul a atras-o dintotdeauna şi datorită bunicii sale materne din Republica Moldova, care ani la rând a fost medic generalist la Chişinău.


    Da, e adevărat, de fapt ea mereu şi-a dorit ca una din nepoatele ei să facă medicină şi ea chiar ne pregătea cărţile ei de anatomie, pe care cineva i-a propus să i le cumpere, pentru că sunt destul de scumpe, de valoroase, dar ea le-a păstrat, gândindu-se că poate una din nepoatele ei va face medicina şi ştiu că azi, când deja mi-a dat mie cărţie acestea, e mândră, da.”



    Maria Ionaşcu s-a născut în 2004 în România, în localitatea vasluiană Bârlad.


    Am trăit 5 ani şi jumătate acolo în România şi am ajuns în Belgia când eram în ultimul an la grădiniţă. Nu ştiam la ce să mă aştept atunci, ce fel de ţară era Belgia, ce schimbări mă aşteptau, dar am venit aici şi m-am adaptat destul de repede. La început nu ştiam niciun cuvânt în franceză şi mi-a luat câteva săptămâni sau luni până să încep să înţeleg şi să mă exprim în franceză, dar tranziţia a fost destul de rapidă şi de uşoară, cred că m-a ajutat de fapt şi că eram foarte mică şi am învăţat foarte repede limba franceză. Părinţii mei sunt profesori în Belgia, tata e profesor de religie, mama e profesoară de filozofie, iar sora mea face studii la drept aici, tot la Universitatea din Liège, am şi doi fraţi mai mici, de 8 şi 6 ani, dar ei s-au născut în Belgia.”



    La Universitatea din Liège a studiat şi mama Mariei Ionaşcu. Tânăra ne explica motivul pentru care părinţii ei au ales să plece în urmă cu peste 10 ani din România în Belgia.


    Motivul de fapt a fost pentru că mama a început un doctorat în România în perioada aceea, prin 2010. Şi trebuia să vină să şi-l continue în Belgia, la Universitatea din Liège, un doctorat în domeniul literar. A stat cam o lună singură acolo, apoi s-a întors, a vorbit cu tatăl meu şi au decis împreună că sistemul educaţional pentru copii şi posibilitatea de a evolua în diferite domenii erau mai interesante aici şi atunci s-au gândit să ne mutăm încet-încet. Ne-a luat întâi pe sora mea şi pe mine cu ea în Belgia, ne-am instalat, am început să mergem aici la şcoală, după care tata, cam la un an de zile, s-a mutat şi el.”



    Belgia este ţara în care Maria Ionaşcu s-a format ca viitor profesionist în domeniul medicinei, atât de potrivit astăzi pentru ea. Am întrebat-o dacă în viitor ar studia şi în România.


    Mi se pare foarte important să-i ajut pe oamenii care au nevoie. Un aspect deseori neglijat în această profesie se leagă de dimensiunea etică şi de comunicarea cu pacienţii, aud de unele situaţii în care pacienţii nu se simt înţeleşi de specialiştii medicali şi eu, ca medic, aş vrea să îmi cunosc foarte bine meseria, dar în acelaşi timp aş vrea şi să fiu capabilă să ascult pacientul, să îl fac să se simtă înţeles. În plus, pentru populaţia din Belgia nu sunt deloc suficienţi medici, deci e nevoie de persoane în această profesie, în acelaşi timp mi se pare extraordinar de fascinant domeniul, poţi învăţa atât de multe despre corpul uman. Mă gândesc şi la viitor, mi-ar plăcea să am o perioadă de stagiu, sau, în cadrul specilizării să pot merge în străinătate, dar nu m-am gândit neapărat la România, şi pentru că îmi plac studiile aici, în Belgia, dar pentru un Erasmus sau pentru o bursă în străinătate, m-aş orienta mai mult spre ţările din nordul Europei, de exemplu, sau spre altele recunoscute pentru medicină, fiindcă România, chiar dacă e o ţară la care ţin mult, e mai mult o destinaţie de vacanţă deocamdată, nu m-aş întoarce acolo neapărat pentru studii şi meserie.”



    Ce mai înseamnă azi România şi Republica Moldova pentru Maria Ionaşcu, studentă la medicină în Belgia?


    Astăzi, România pentru mine înseamnă, cum am mai spus, vacanţe, familie, descoperiri noi în fiecare an, amintiri din copilărie, iar Moldova, la fel, dar am impresia că petrec chiar mai mult timp în Republica Moldova când vin în vacanţă în România şi în Republica Moldova. Eu sunt de fapt ataşată de ambele ţări, dar la bunicii din Moldova e o casă mare şi îmi place să stau la ei, am de fiecare dată un sejur un pic mai lung acolo, însă eu sunt global ataşată de ambele ţări, mai mult într-un fel sentimental şi familial decât altfel, pentru că de fapt aceste două ţări sunt singura mea legătură cu copilăria şi totodată aici, în Belgia, nu am deloc familie, în afară de părinţi, de soră şi de fraţi, deci singurul mod de a-mi vedea familia e să mă duc înapoi în ţară.”



    Cam o dată pe an, vara, Maria Ionaşcu revine atât acasă, în România, cât şi acasă, în Republica Moldova. Se va întoarce în curând din nou de-o parte şi de alta a Prutului. Un scurt mesaj adresat familiei la final:


    Aş vrea să le transmit mai întâi că îmi este foarte dor de ei, că de-abia aştept să îi văd din nou la vară, că ţin foarte mult la ei. De-abia aştept să îi văd pe toţi şi să mănânc cozonac făcut de bunica din Braşov şi ardei copţi şi celelate făcute de bunica din Republica Moldova.”






  • România, di aproapea două dekenii tru NATO

    România, di aproapea două dekenii tru NATO

    S-umplură 19 ani di căndu România agiumsi membră a Alianței Nord-Atlantice, intrânda, ase, sum protecția organizației și hărsinda-si di nai ma vărtoasă garanție di securitate. Pi 29 di marţu 2004, statul român aderă la NATO, pritu dipunerea instrumentelor di ratificare la Departamentul di Stat ali SUA, stat depozitaru a Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Tru idyiulu an, pi 2 apriliu, la sediul NATO, s’ţănu teremonia ti alinarea fiiţială a hlamburăllei. Aestă dată agiumsi dzuua NATO tru România, tru kirolu anda, pi 4 apriliu, s’yiurtusescu 74 di ani di la thimilliusearea ali organizație. Tru aestu context, șeflu a statului român, Klaus Iohannis, spusi că Bucureștiul va u promoveadză anvărtuşeamea a ligăturăllei transatlantiti şi a parteneriatlui strategic ditu Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europiană.



    “Va s’himu mintiţ tru misiunile şi angajamentele aliate, a deapoa, anvărtusearea a axiillei di apărare naţională ma largu va s’hibă ună prioritate a României, inclusiv pritu alocarea, ahurhinda cu aestu anu, a 2,5% ditu PIB tră Apărareˮ, spusi Klaus Iohannis. El adăvgă că va s’hibă promovate, tru idyiulu kiro, anvărtuşearea a ligăturăllei transatlantiţi şi a parteneriatlui strategic ditu NATO şi bloclu comunitar, catacum şi agiutorlu ti creastirea rezilienţei partenerilor ditu regiune, maxus Ripublica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina. “Adză, căndu continentul european s’ampuliseasti cu nai ma greaua criză di securitate ditu dekeniili ditu soni, di itia a polimlui ilegal şi nejustificat nkisitu di Rusia contra ali Ucraina, rolu fundamental al NATO tru asiguripsearea a irinillei şi apărarea libirtatillei, a valorlor democratiţi comune, a securitatillei şi a prucukiillei tră membrii a llei easti ma important ca vărnăoarăˮ, cundille liderlu di București. Prezidentulu Iohannis spusi că Alianţa lu spuni nica nă oară, caracterul indispinsabil şi relevanţa absolută tru planlu a securitatillei, hiinda unu ditu sturlli di yhimelliu pi cari s’fundamenteadză apărarea a tutulor membrilor a llei, inclusiv a Româniillei, deadunu cu efortul național.



    Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă adusi un omagiu a aţiloru cari s’feaţiră curbani ti “ună lume ma sigura, sum protecţia NATO, nai ma vărtoasă alianţă politico-militară ditu istorieˮ. Nicolae Ciucă spusi că România, pritu volea pănu di mardzină a bănătorloru a llei şi limbidzamea a cumăndarloru a llei, aleapsi calea democraţiillei, a libirtatillei şi a vocaţiillei europeane şi occidentale. Pi di altă parte, ministrul Apărarillei Naționale, Angel Tîlvăr, spusi că, nică di la accedirea cu tuti ndrepturli tru Alianţă, România cilăstăsi ti băgarea tu practico a apofasiloru aliate pritu ună participare consistentă cu askeri şi hălăţ la misiunile NATO ditu Orientul di Mesi şi Balcanii di Vest, catacum şi tru cadrul a exerciţiilor şi aplicaţiilor disvărtiti tru statili aliate şi partenere.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România, de aproape două decenii în NATO

    România, de aproape două decenii în NATO

    S-au împlinit 19 ani de când România a devenit membră a
    Alianței Nord-Atlantice, intrând, astfel, sub protecția organizației și
    beneficiind de cea mai puternică garanție de securitate. Pe 29 martie 2004,
    statul român a aderat la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la
    Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței
    Nord-Atlantice. În același an, pe 2 aprilie, la sediul NATO, a urmat ceremonia
    arborării oficiale a drapelului. Această dată a devenit ziua NATO în România,
    în timp ce, pe 4 aprilie, se aniversează 74 de ani de la înființarea
    organizației. În acest context, șeful statului român, Klaus Iohannis, a afirmat
    că Bucureștiul va promova
    consolidarea relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic
    dintre Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.

    Vom rămâne
    implicaţi în misiunile şi angajamentele aliate, iar întărirea capacităţii de apărare
    naţională va continua să fie o prioritate a României, inclusiv prin alocarea,
    începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărareˮ,     a precizat Klaus
    Iohannis. El a adăugat că vor fi promovate, în același timp, consolidarea
    relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic dintre NATO şi
    blocul comunitar, precum şi sprijinul pentru creşterea rezilienţei partenerilor
    din regiune, îndeosebi Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi
    Herţegovina. Astăzi, când continentul european se confruntă cu cea mai gravă
    criză de securitate din ultimele decenii, generată de războiul ilegal şi
    nejustificat declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, rolul fundamental
    al NATO în asigurarea păcii şi apărarea libertăţii, a valorilor
    democratice comune, a securităţii şi a prosperităţii pentru membrii săi este
    mai important ca oricând    ˮ, a punctat liderul de la București. Președintele
    Iohannis a afirmat că Alianţa îşi dovedeşte, încă o dată, caracterul
    indispensabil şi relevanţa absolută în planul securităţii, constituind unul
    dintre pilonii de bază pe care se fundamentează apărarea tuturor membrilor săi,
    inclusiv a României, alături de efortul național.

    La rândul său, premierul
    Nicolae Ciucă a adus un omagiu celor care şi-au dat viaţa pentru o lume mai
    sigură, sub protecţia NATO, cea mai puternică alianţă politico-militare
    din istorieˮ    . Nicolae Ciucă a spus că România, prin voinţa copleşitoare a
    populaţiei sale şi luciditatea conducătorilor săi, a ales calea democraţiei, a
    libertăţii şi a vocaţiei europene şi occidentale. Pe de altă parte, ministrul
    Apărării Naționale, Angel T    îlvăr, a afirmat că, încă de la accederea cu drepturi depline în Alianţă, România a participat activ la implementarea deciziilor aliate printr-o
    participare consistentă cu trupe şi mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu şi Balcanii de
    Vest, precum şi în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor desfăşurate în ţările
    aliate şi partenere.


  • Olaf Scholz, vizită în România

    Olaf Scholz, vizită în România

    Cancelarul federal Olaf Scholz va sosi pe 3 aprilie 2023 pentru o vizită România, anunţă Ambasada Republicii Fedarele Germania la Bucureşti. Cancelarul va fi primit la București mai întâi de președintele României, Klaus Iohannis. Vor fi discutate teme bilaterale, precum şi subiecte de politică europeană, securitate și energie. După discuții este prevăzută o conferință de presă comună.



    Şeful Executivului german va discuta şi cu prim-ministrul României, Nicolae Ionel Ciucă, iar apoi cancelarul Scholz și președintele Iohannis se vor întâlni cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru o discuție comună. În cadrul acesteia se vor aborda aspecte cu privire la susținerea în continuare a Republicii Moldova. Totodată, Cancelarul Scholz va purta un dialog și cu președintele Camerei Deputaților, Ion-Marcel Ciolacu, dar și cu reprezentanți ai minorității germane din România.



    Vizita cancelarului federal Olaf Scholz subliniază importanţa semnificativă a relațiilor noastre bilaterale cu România, care sunt mai apropiate și mai de încredere ca niciodată. Prin această vizită, transmitem împreună cu partenerii noștri români un semnal important al unităţii Europei, mai ales în aceste vremuri dificile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer.



  • Jurnal românesc – 31.03.2023

    Jurnal românesc – 31.03.2023

    Eşecul României şi Bulgariei în Schengen este în egală măsură eşecul Comisiei Europene, a declarat europarlamentarul român Iuliu Winkler. Acesta a spus că Bruxelles-ul ar trebui să-şi asume “o intervenţie politică hotărâtoare” pe lângă cancelarul austriac. “Dacă se poate presiune politică pe România sau pe Bulgaria sau pe toţi esticii, atunci cred că se poate pune presiune politică şi pe Austria, dacă există o asemenea dorinţă”, a afirmat eurodeputatul. Potrivit acestuia, reprezentanţii României au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru aderarea la Schengen, iar decizia din 8 decembrie 2022 a fost “una revoltătoare”. Iuliu Winkler a anunţat şi a adăugat că la Comisia pentru petiţii a Parlamentului European se pregăteşte o nouă rezoluţie în acest sens. “De 11 ani avem patru rezoluţii ale Parlamentul European, cu mare majoritate, care cer intrarea României şi Bulgariei. (…) Va fi o nouă Rezoluţie a Parlamentul European pe propunerea Comisiei pentru petiţii datorată petiţiei Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice. (…) Se va întâmpla în următoarele două luni. (…) Nu sunt membru al comisiei, dar am participat şi chiar m-am bucurat de modul foarte profesionist în care a fost formulată”, a mai spus Winkler. Austria a blocat, în decembrie anul trecut, candidatura României la Schengen, invocând faptul că ţara noastră ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale. Acuzaţia a fost respinsă de administraţia de la Bucureşti şi dezminţită oficial de instituţiile europene şi de Europol.



    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, efectuează o vizită oficială în Italia, în perioada 31 martie – 3 aprilie. Acesta se va întâlni cu membri ai comunităţilor româneşti din Sicilia, din zonele Palermo, Agrigento și Catania. De asemenea, au fost stabilite întrevederi cu oficiali ai administraţiei italiene.”Sunt proiecte pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le are în derulare și îmi doresc să le promovăm cât mai bine, pentru că sunt dedicate conservării și protejării identității românești din afara granițelor. Nimic nu poate înlocui dialogul direct cu românul”, a spus Cârciu. El a adăugat că, în discuțiile pe care le va avea cu autoritățile italiene, regionale și naționale, va căuta soluții pentru proiecte care vizează sistemul școlar și pentru diversele probleme cu care se confruntă românii din Italia.



    Parlamentul Republicii Moldova a aprobat prelungirea stării de urgenţă pentru încă 60 de zile, începând din 5 aprilie. Potrivit administraţiei de la Chişinău, situaţia de securitate din regiune rămâne precară, iar Republica Moldova este ţinta unui larg spectru de manifestări ale “războiului hibrid”, prin care se încearcă destabilizarea statului, cum ar fi promovarea în spaţiul informaţional a falsurilor şi manipulărilor, inclusiv cu tentă militară, instigarea la ură, xenofobie şi separatism. Prim-ministrul moldovean Dorin Recean a motivat necesitatea prelungirii stării de urgenţă prin agresiunea rusă care continuă în Ucraina şi care, prin consecinţele sale, afectează şi Republica Moldova. “Prelungirea stării de urgenţă este absolut necesară şi din cauza faptului că ne confruntăm, în continuare, cu elemente ale unui război hibrid purtat împotriva ţării noastre – un război menit să ne împiedice să fim o ţară liberă, integrată în Uniunea Europeană”, a spus Recean. Parlamentul moldovean a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul republicii pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 24 februarie 2022. De atunci starea de urgenţă a fost periodic prelungită.



    Traducerea în limba croată a romanului “Solenoid” al scriitorului Mircea Cărtărescu a fost recompensată cu premiul pentru “Cea mai bună traducere în limba croată a unei opere literare străine”, a anunţat Ambasada României în Croaţia. Traducătorul, Goran Čolakhodžić, a primit distincţia din partea ministrului croat al Culturii în cadrul unui eveniment la care a fost prezent şi ambasadorul României la Zagreb, Constantin-Mihail Grigorie. Versiunea în limba croată a romanului “Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, în traducerea lui Goran Čolakhodžić, a fost lansată în 2022 de editura Fraktura din Zagreb, considerată cea mai importantă editură din Croaţia. În ultimii ani, alte două romane scrise de autori români au fost traduse şi publicate în statul balcanic. În decembrie 2017, a fost lansată la Târgul de Carte de la Pola traducerea în limba croată a romanului “Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, iar în noiembrie 2019, la Festivalul European de Literatură de la Zagreb, a fost lansată traducerea în limba croată a romanului “Vârstele Jocului” al scriitorului Claudiu Florian, volum recompensat cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2016.