Radio România Internațional

Tag: Republica Moldova

  • Apofasi sertă tru Ripublica Moldova

    Apofasi sertă tru Ripublica Moldova


    Stipsitu că lucră tru contradicţie cu prinţipiile a statlui di dreptu şi băgă tru piriclliu suveranitatea şi independenţa ali Ripublică Moldova, hiinda finanţat di nafoară şi nrupătu di serviţiile secrete ruseşti, partia ȘOR ditu ñica ripublică viţină ali Românie fu dizolvat pritu ună apofasi a Curtillei Constituționale. Magistraţllii apufusiră aestă turlie tru cazlu a unei sesizări dipusă di guvernul moldovean mutrinda scutearea nafoara a nomlui a formaţiunillei politiţi thimilliusită şi cumăndusită di oligarhul Ilan Şor, stipsitu acuzat di Occidentu şi di Chişinău că mindueaşti s’aspargă arada tru Republica Moldova, kiro tu cari SUA şi Uniunea Europeană băgară sancţiuni contra a lui. Anamisa di argumentili a reprezentanţălor a guvernului ta să scoată aestă partie nafoara a nomlui s’arădăpsescu şi ateali că “membri a Partiaui ŞOR au data păradz la alegători şi protestatari, formaţiunea respectivă ari ligături cu persoane nitiñîsiti di Kremlin și nu tiñisiră multi ori arada legislaţia tru ţi mutreaşti activitatea financiară a partiaui”. Apofasea a instanţei easti difinitivă şi nu poati s’hibă atacată, uidisitu cu apofasea a Curtillei, cari cundilleadză că Ministerlu moldovean ali Justiţie va a’dişcllidă ună comisie di dizolvare. Partia “ŞOR” ari tru aestu kiro ţinţi membri tru Parlamentul di Chişinău, adratu ditu 101 di deputaţ, cari, uidisitu cu instanţa superioară, va s’poată să-şi ducă pănă tru capu mandatele ca membri individuali.


    “Easti ună apofasi aştiptată di societate, tamama tră atea că populu ali Ripublica Moldova tiñiseaşti şi va tra s’băneadză tru un stat democratic şi legal, tru cari organizaţiile criminale suntu nkidicati s’captureadz4 cratlu” – declară prezidenta pro-occidintală di Chișinău. Tru opinia ali Maia Sandu, partia “ŞOR, “thimilliusită ditu aruşfeti şi tră aruşfeti, easti un piriclliu tră sistemul constituţional şi securitatea statului”. Tru ună reacţie publicată pi frăndza a lui di Facebook, mplină di invective la adresa guvernarillei, Ilan Şor declară că apofasea a Curtillei easti una paranomu, cundillinda că va s’caftă ndriptatea la CEDO. Tutunăoară, el cundille că deadunu cu pareia a lui va s’află forme juridiţi ti cum să-şi ducă ma largu proiectele. Nică ditu 2022 partia ȘOR easti dinăpoia a unăllei dalgă di protesti antiguvernamentale şi demonstraţii pro-Rusia tru Ripublica Moldova, finanțânda, uidisitu cu Chișinăulu, alimentarea a cutulburărlor tru un kiro di instabilitate politică. Implicarea tru protestile di pi geadei fu pricunuscută tora ayoñea di Ilan Șor, condamnat la şapte añi di hăpsani nica ditu 2017, tru prima instanță, tră rolu ţi lu avu tru “furlăkea a miliardului” ditu sistemlu bancar ditu Republica Moldova. Sentința fu atacată tru instanța di apel, procesul s’amănă, a deapoa aoa şi doi meşi, Ilan Șor, fugat di ndoi añi ditu văsilie și aflat tru aestu kiro tru Israel, fu condamnat definitiv la 15 di añi di hăpsani și ălli si băgă sechestrulu pi bunuri tru valoari di 5 miliardi di lei moldovenești.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Decizie drastică în Republica Moldova

    Decizie drastică în Republica Moldova

    Acuzat că a acţionat în contradicţie cu
    principiile statului de drept şi a pus în pericol suveranitatea şi independenţa
    Republicii Moldova, fiind finanţat din exterior şi sprijinit de serviciile
    secrete ruseşti, partidul ȘOR din mica republică vecină României a fost
    dizolvat printr-o decizie a Curții Constituționale. Magistraţii s-au pronunţat
    astfel în cazul unei sesizări depuse de guvernul moldovean privind scoaterea în
    afara legii a formaţiunii politice fondate şi conduse de oligarhul Ilan Şor, acuzat
    de Occident şi de Chişinău că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, în
    timp ce SUA şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni împotriva sa. Printre
    argumentele reprezentanţilor guvernului de a scoate acest partid în afara legii
    se numără faptul că membri ai Partidului ŞOR ar fi mituit alegători şi
    protestatari, formaţiunea respectivă ar avea legături cu persoane dubioase de
    la Kremlin și ar fi încălcat în mod repetat legislaţia în ceea ce priveşte
    activitatea financiară a partidului. Decizia instanţei este definitivă şi nu
    poate fi atacată, potrivit hotărârii Curții, care precizează că Ministerul
    moldovean al Justiţiei va înfiinţa o comisie de dizolvare. Partidul
    ŞOR are în prezent cinci membri în Parlamentul de la Chişinău,
    format din 101 deputaţi, care, potrivit instanţei superioare, vor putea să-şi
    ducă la capăt mandatele ca membri individuali.

    Este o decizie aşteptată
    de societate, tocmai pentru că poporul Republicii Moldova preţuieşte şi îşi
    doreşte să trăiască într-un stat democratic şi legal, în care organizaţiile
    criminale sunt împiedicate să captureze statul – a declarat președinta
    pro-occidentală de la Chișinău. În opinia Maiei Sandu, partidul ŞOR,
    creat din corupţie şi pentru corupţie, reprezintă un pericol pentru
    sistemul constituţional şi securitatea statului. Într-o reacţie publicată
    pe pagina sa de Facebook, plină de invective la adresa guvernării, Ilan Şor a
    declarat că decizia Curţii este una ilegală, precizând că vor căuta dreptate la
    CEDO. Totodată, el a subliniat că împreună cu echipa va găsi forme juridice cum
    să-şi continue proiectele. Încă din 2022 partidul ȘOR se află în spatele unui
    val de proteste antiguvernamentale şi demonstraţii pro-Rusia în Republica
    Moldova, finanțând, potrivit Chișinăului, alimentarea tulburărilor într-o
    perioadă de instabilitate politică. Implicarea în protestele de stradă a fost
    recunoscută recent de Ilan Șor, condamnat la şapte ani de închisoare încă în 2017, în prima instanță, pentru
    rolul jucat în furtul miliardului din sistemul bancar din
    Republica Moldova. Sentința
    a fost atacată în instanța de apel, procesul a trenat, iar în urmă cu două luni,
    Ilan Șor, fugit de câțiva ani din țară și aflat în prezent în Israel, a fost
    condamnat definitiv la 15 ani de închisoare și impunerea sechestrului pe bunuri în valoare
    de 5 miliarde de lei moldovenești.


  • Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova

    Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova


    Republica Moldova fu nicukirlu tu protu di cirişaru, la Castelul Mimi ditu hoara Bulboaca, a doilui summit a Comunitatillei Politice Europene – ună platformă nauă di coordonare politică, ţi ş-pripune s’promoveadză dialoglu şi cooperarea ta s’acaţă tu isapi lucărli di sinferlu idyealui şi s’nvărtuşeadză securitatea, stabilitatea şi prucukia-a continentului european. Aţelli aproapea 50 di lidiri prezență zburără ti securitate şi irine, dizvoltarea infrastructurăllei economice şi sociale tru spaţiul european şi rezilienţa dinitea fuvirserloru fapti di polimlu ditu Ucraina. Tutunăoară, oficialii europeni năpoi adusiră aminti ti agiutorlu datu tră Republica Moldova tru scupolu ti bagarea tu lucru a angajamentelor loati harea di stat candidat la adirarea la Uniunea Europeană.



    Summitul yilipseaşti vărtoasa ascumbusari a lidirilor europeni ta s’aducă diznă iriñea tru Europa, cundille nicukirlu ali andamasi, prezidinta Maia Sandu. Uidisitu cu aesta, andamasea s’bitisi cu ma multi rezultate concrete tră văsilia a llei, anamisa di aestea s’arădăpsescu apofasea mutrinda scădiarea a tarifelor tră serviciile di roaming, lansarea a misiunillei UE di parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet di agiutor tru valoare di aproximativ 1,6 miliardi di euro şi darea di partea ali Norvegia a unei finanţări nearambursabile di 50 di milioane di euro. Maia Sandu cundille și aţea că organizarea a summitului la maş 20 km di Ucraina “easti ună expresie limbidă a solidaritatillei cu aestă văsilie şi cu populu ucrainean, cari aalumtă tră libertate, valori europene şi tră yinitorlu a continentului”.



    Tu arada a lui, prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski declară că apruke un se,nu vărtosu di agiutoru ditu partea aliaţilor tru problema ti furnizari avioane di alumtă. Zelenski nica spusi că Ucraina caftă yinitoari garanţii di securitate, carea aderarea la NATO nu easti di căbuli tu aestă oară.



    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alăvdă reformele fapti di Republica Moldova cu scupolu ti aderarea la UE şi tăxi că va s’crescă “semnificativ” dimensiunea a delegaţiei comunitare la Chişinău, tră “s’agiuta ti băgarea tu lucru a reformelor”, kiro tu cari Analtul Reprezentantu ali UE tră Afaceri Externe şi Politică di Securitate, Josep Borrell, lugursi că diferendul transnistrean nu va s’hibă ambodyiu ti aderarea ali Ripublică Moldova la Uniune.



    Tru zborlu a lui, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cundille că Ripublica Moldova nu easti singură, iara agiutorlu a statilor democratiţi va s’ducă ma largu emu tră Chișinău, emu tră Kiev. “Agresiunea militară contra ali Ucraină easti nai ma greaua perioadă di după Polimlu Araţi. Avemu borgea, tru harea di Comunitate a statelor democratiţi europeane, s’apăndăsimu aluştui momentu istoric şi să’lli andrupămu pi atelli nai ma vulnearabili ditu noi”, spusi liderul di București.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Summitul Comunităţii Politice Europene în Rep. Moldova

    Summitul Comunităţii Politice Europene în Rep. Moldova

    Republica Moldova a găzduit pe 1 iunie, la Castelul Mimi din satul Bulboaca, cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene – o platformă nouă de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european. Cei aproape 50 de lideri prezenți au discutat despre securitate şi pace, dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale în spaţiul european şi rezilienţa în faţa ameninţărilor produse de războiul din Ucraina. Totodată, oficialii europeni au reiterat sprijinul pentru Republica Moldova în vederea realizării angajamentelor asumate în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.


    Summitul reflectă puternica determinare a liderilor europeni de a readuce pacea în Europa, a subliniat gazda întâlnirii, președinta Maia Sandu. Potrivit acesteia, reuniunea s-a încheiat cu mai multe rezultate concrete pentru țara sa, printre acestea numărându-se decizia privind scăderea tarifelor pentru serviciile de roaming, lansarea misiunii UE de parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet de ajutor în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de euro şi oferirea de către Norvegia a unei finanţări nerambursabile de 50 de milioane de euro. Maia Sandu a subliniat și faptul că organizarea summitului la doar 20 de km de Ucraina este o expresie clară a solidarităţii cu această țară şi cu poporul ucrainean, care luptă pentru libertate, valori europene şi pentru viitorul continentului.


    La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a primit un semnal puternic de sprijin din partea aliaţilor în problema furnizării de avioane de luptă. Zelenski a mai spus că Ucraina doreşte viitoare garanţii de securitate, dacă aderarea la NATO nu este posibilă pentru moment.


    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat reformele întreprinse de Republica Moldova în vederea aderării la UE şi a promis că va creşte semnificativ dimensiunea delegaţiei comunitare la Chişinău, pentru a ajuta la implementarea reformelor, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a apreciat că diferendul transnistrean nu ar fi un impediment pentru aderarea Republicii Moldova la Uniune.


    În alocuțiunea sa, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că Republica Moldova nu este singură, iar sprijinul statelor democratice va continua atât pentru Chișinău, cât și pentru Kiev. Agresiunea militară împotriva Ucrainei constituie cea mai disruptivă perioadă de după Războiul Rece. Ne revine responsabilitatea, în calitate de Comunitate a statelor democratice europene, să răspundem acestui moment istoric şi să îi susţinem pe cei mai vulnerabili dintre noi, a apreciat liderul de la București.



  • Dublarea ajutorului european pentru Republica Moldova

    Dublarea ajutorului european pentru Republica Moldova

    Mult
    timp cotată în clasamentele de specialitate drept cel mai sărac stat european,
    Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) e dependentă de
    asistenţa financiară a partenerilor occidentali. Lucrurile s-au agravat după
    ce, pe 24 februarie 2022, trupele ruse au invadat Ucraina. Republica a trebuit
    să gestioneze un flux uriaş de refugiaţi ucraineni, să găsească soluţii la
    problemele economice provocate de războiul din ţara vecină şi să pareze
    încercările asidue ale Moscovei, niciodată resemnată cu ideea că la Chişinău e
    un regim pro-occidental, de a destabiliza situaţia politică. În Republica
    Moldova, de altfel, starea de urgență a fost prelungită cu 60 de zile,
    începând cu data de 4 iunie. Decizia a fost motivată de riscurile și
    amenințările generate de războiul dezlănțuit de Federația Rusă în Ucraina.
    Potrivit autorităților, republica este expusă amenințărilor asimetrice și
    unui larg spectru
    de manifestări ale războiului hibrid. A fost, de asemenea, evocat riscul unor noi atacuri
    cibernetice asupra instituțiilor publice și a infrastructurii critice naționale.
    Republica are, deci, nevoie în continuare de mecanismele legale circumscrise
    stării de urgență, pentru a gestiona eventuale evoluții imprevizibile.

    Pe acest
    fundal angoasant, Consiliul Uniunii Europene a decis, marţi, să dubleze,
    practic, ajutorul macrofinanciar destinat Republicii Moldova, de la 150 la 295
    de milioane euro. Încă de luna trecută, eurodeputatul român Siegfried Mureșan
    (PPE-PNL), șeful delegației Legislativului comunitar pentru relațiile cu
    Chișinăul, declara: oferim Republicii Moldova suportul financiar de care are
    nevoie pentru a ne asigura că, pe toată durata acestui an, Guvernul are la
    dispoziție suficiente fonduri pentru a veni în sprijinul oamenilor și pentru a
    asigura stabilitatea economică. El adăuga că Republica
    Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană și trebuie să o ajutăm să
    treacă peste provocările cu care se confruntă și să continue integrarea
    europeană. Tot marţi, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat sancţiuni
    împotriva a şapte persoane, acuzate, în special, că au legături cu eforturile
    Rusiei de a destabiliza Republica Moldova. Activele acestora vor fi îngheţate
    în interiorul Uniunii, unde celor şapte li se va interzice şederea. Bruxellesul
    precizează că personajele vizate sunt politicieni şi oameni de afaceri de
    naţionalitate moldovenească sau rusă care s-au angajat în activităţi
    destabilizatoare, prin planificarea de demonstraţii violente sau prin
    sprijinirea serviciilor de securitate ruseşti (FSB). Deciziile adoptate de
    responsabilii comunitari prefaţează întâlnirea de joi
    din Republica Moldova a liderilor din aproape 50 de ţări, pentru cel de-al
    doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), ale cărei valori asumate
    sunt democraţia, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept.


  • Jurnal românesc – 31.05.2023

    Jurnal românesc – 31.05.2023

    87 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne din
    România au ajuns în Republica Moldova pentru a oferi suport autorităților
    naționale în organizarea Summitului Comunității Europene. Specialiștii români fac parte din Departamentul pentru
    Situații de Urgență, Inspectoratul General al Aviației, dar și IGSU. Două
    elicoptere SMURD vor efectua, la necesitate, misiuni aero-medicale. Sprijinul
    României vine în contextul implementării acordului de colaborare pe domeniul
    gestionării situațiilor de urgență moldo-române începând cu 2014. Circa 50 de
    delegații şi-au confirmat participarea la a doua reuniune a Comunităţii
    Politice Europene, ce se va desfăşura joi în Republica Moldova. Summitul
    reuneşte cele 27 de state membre ale UE, plus zece ţări din vecinătatea
    blocului comunitar. Vor participa de asemenea preşedinţii principalelor
    instituţii ale UE, respectiv Comisia, Consiliul European şi Parlamentul
    European. Liderii europeni vor discuta despre securitate, stabilitate şi cooperare
    pe continentul european.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni (DRP) anunță, într-un comunicat, că la cea de-a
    VI-a ediţie a Festivalului Zilei Românilor de Pretutindeni ‘Aici-Acolo’,
    organizat în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România (UAP), au participat peste 400 de români veniţi din
    34 de ţări, alături de reprezentanţi ai instituţiilor publice din România, ai
    clerului, societăţii civile, mediului academic şi mass-media. Evenimentul, aflat
    sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, a avut loc la București în
    perioada 25 – 28 mai. În programul Festivalului s-a aflat un concert de muzică
    barocă în Sufrageria Regală din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României.
    Programul a oferit participanţilor o vizită la Muzeul Naţional al Satului
    ‘Dimitrie Gusti’, expoziţii cuprinse în Romanian Design Week, vernisaje de artă
    plastică şi fotografie, o prezentare de modă a studenţilor din cadrul
    Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, precum şi o seară de muzică şi
    conversaţii literare cu autori români din străinătate, desfăşurate la ARCUB.
    Duminică, Ziua Românilor de Pretutindeni a fost sărbătorită la Catedrala
    Patriarhală unde Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale
    împreună cu Episcopul Ieronim al Daciei Felix au oficiat Sfânta Liturghie.




    Românii
    din diaspora se pot înscrie la cursa ‘Race for the Cure’, care va avea loc pe
    11 iunie, prin intermediul platformei europene raceforthecure.eu. Potrivit
    organizatorilor, taxa de înscriere trebuie să fie direcţionată către Fundaţia
    Renaşterea. Evenimentul este dedicat strângerii de fonduri pentru sănătatea
    femeii, care presupune o cursă de alergare sau plimbare de 5 kilometri sau 1
    kilometru, cu punct de start/sosire la Stadionul Naţional ‘Arcul de Triumf’ din
    Capitală. Potrivit datelor
    Globocan (Global Cancer Observatory) din 2020, în România au fost înregistrate
    peste 12.000 de cazuri noi de cancer de sân şi circa 3.400 de cazuri noi de
    cancer de col uterin. Datele oficiale mai arată că, în România, anual, peste
    22.000 de femei îşi pierd viaţa din cauza cancerului, din care 1 din 4 femei de
    cancer de sân şi cancer de col uterin. Cu aceste date, România are cea mai
    ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer de col
    uterin din Europa.


    Ambasada României la Belgrad și Institutul Cultural Român
    organizează între 5 – 8 iunie Săptămâna Filmului Românesc la Centrul Cultural
    Belgrad din Serbia. Evenimentul va începe cu proiecția filmului Oameni de
    treabă, regia Paul Negoescu, avându-l ca invitat pe actorul Grigore Marin,
    protagonistul filmului R.M.N. Proiecția va fi urmată de o sesiune de
    Întrebări și Răspunsuri cu publicul. Alte filme proiectate în capitala Serbiei
    vor fi: R.M.N, regia Cristian Mungiu, Touch me Not, regia Adina
    Pintilie, Pentru mine tu ești Ceaușescu, regia Sebastian Mihăilescu, Potemkiniștii,
    regia Radu Jude, precum și Tipografic Majuscul, regia Radu Jude.
    Săptămâna Filmului Românesc a fost organizată de ICR și Ambasada României la
    Skopje și în Macedonia de Nord. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 22-30
    mai la Cinemateca din Skopje. Filmele au
    fost proiectate în limba română, cu traducere în macedoneană și engleză.


    În cadrul proiectului Școala de Sâmbătă în Asociația
    Salva se organizează evenimentul Magia Copilăriei, la care sunt așteptați toți
    copiii români din zonă și cei interesați. Elevii cursului de Limbă, cultură şi
    civilizaţie românescă din Aranjuez, împreună cu Muguraşii Salvei vor sărbători
    Ziua Copilului sâmbătă, 3 iunie, în sala festivă a şcolii San Isidro din
    Aranjuez. Spectacolul va include scenete, cântece şi
    dansuri populare. Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului
    pentru Românii de Pretutindeni.


  • Jurnal românesc – 24.05.2023

    Jurnal românesc – 24.05.2023

    Un nou punct de trecere a frontierei dintre România și Republica
    Moldova, Leova – Bumbăta, este operațional, începând de marți. În primele șase
    luni, noua vamă va funcționa pe timp de zi, între 8:00 dimineața și 20:00 seara,
    doar pentru autoturisme, microbuze, vehicule care nu depășesc 3,5 tone. Deocamdată, trecerea
    Prutului pe la Bumbăta – Leova se face pe un pod flotant. Nu este permis
    transportul de materiale periculoase, animale vii şi de produse supuse
    controlului fitosanitar. Având în vedere faptul că frontiera cu Republica
    Moldova este frontieră externă a UE, la controlul de frontieră participă, pe
    lângă Poliția de Frontieră, și alte autorități responsabile cu efectuarea de
    verificări cu privire la traficul de mărfuri dintre cele două state. Noul punct
    de frontieră se alătură celor şase puncte de trecere cu specific rutier
    deschise traficului internaţional la graniţa României cu Republica Moldova,
    operaţionalizarea lui urmând să asigure creşterea fluenţei traficului de
    călători. Lungimea frontierei
    dintre cele două state este de aproximativ 681 km, iar în primele patru luni
    ale acestui an, punctele de trecere au fost tranzitate de peste 2,8 milioane de
    persoane.




    Expoziția documentară omagială Iuliu Maniu 150 / The man.
    The times. The legacy / Jubileu 150 Iuliu Maniu – Omul. Vremurile.
    Moștenirea este deschisă până pe 3 iunie la sediul Institutului Cultural Român
    de la Londra. Cu această ocazie, personalități importante vor vorbi despre omul
    politic Iuliu Maniu, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea sa și a
    70 de ani de la moartea sa martirică, în anul 1953, în Penitenciarul din
    Sighet. Proiectul expozițional este rezultatul cercetărilor aprofundate
    întreprinse în arhivele românești. Astfel, viața lui Iuliu Maniu și contextul
    istoric sunt prezentate într-o succesiune documentară și fotografică, începând
    cu viața sa în Transilvania secolului al XIX-lea, studiile, familia și primele
    sale inițiative politice ca lider pentru drepturile românilor transilvăneni și
    culminând cu rolul său în timpul și după Primul Război Mondial în promovarea
    României Mari. Vor fi, de asemenea, evidențiate rolul său de lider al
    Partidului Național Țărănesc în anii 30 și încercările sale de a salva
    democrația sub conducerea de început a regimului stalinist, care au dus la
    moartea sa tragică, în 1953. Materialul obținut a fost transcris în limba
    română și tradus în engleză, fiind prezentat grafic pentru a fi tipărit și
    expus în spațiul expozițional al ICR Londra.






    Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni organizează, în parteneriat instituțional, o serie de evenimente
    dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni, ce se vor desfășura sub denumirea
    Ziua Românilor de Pretutindeni – Festivalul AICI – ACOLO, în perioada 25 – 28
    mai , la București. La activitățile culturale dezvoltate în jurul acestei
    sărbători sunt așteptați peste 500 de reprezentanți ai comunităților istorice
    și ai diasporei de mobilitate, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice
    și ai mediului asociativ românesc. Ziua Românilor de Pretutindeni este
    sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, ca o formă
    de recunoaştere a importanţei pe care statul român o acordă comunităţilor de
    români care trăiesc în afara graniţelor ţării. Această sărbătoare evidențiază
    succesul și valoarea milioanelor de români care, prin munca și devotamentul
    lor, joacă un rol important în societățile din țările în care trăiesc. În
    același timp, conferă un bun prilej de a reafirma valorile comune care stau la
    baza unității: limba română, cultura, tradiţiile și simbolurile noastre
    naţionale.







    În perioada 26-31 mai, Caravana Universitatea Națională de Artă Teatrală și
    Cinematografică I.L. Caragiale din București (UNATC) se va
    deplasa în Italia, pentru a doua oară, cu o echipă de profesori și studenți,
    masteranzi și doctoranzi, susținând pentru copiii din comunitatea românească
    din Roma, Torino, Padova și Veneția o suită de spectacole de teatru gratuite,
    în limba română. Lansarea oficială a proiectului va avea loc pe 26 mai, la
    sediul Ambasadei României în Italia, în prezența ambasadorului României în
    Italia, Gabriela Dancău, a rectorului UNATC I. L. Caragiale, Liviu Lucaci, a
    Preasfințitului Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
    și a profesorilor și copiilor care urmează cursuri de Limbă, Cultură și
    Civilizație Românească din Regiunea Lazio. Participanții vor putea urmări
    studenții UNATC, specializarea Artele spectacolului, într-o reprezentație de
    animație teatrală. Spectacolul coregrafic cu marionete Strings va aduce în
    fața spectatorilor o suită de dansuri populare românești și din repertoriul
    internațional, care se îmbină armonios intercultural și stilistic, inclusiv
    datorită măiestriei păpușarilor.Evenimentele
    facilitează întâlnirea comunităților românești din străinătate cu limba și
    cultura română, prin metode și mijloace puse la dispoziție de arta teatrului și
    filmului


  • Miting pro-european la Chişinău

    Miting pro-european la Chişinău

    Confruntată cu o criză energetică fără precedent, căreia îi rezistă graţie ajutorului oferit de România şi Uniunea Europeană, şi supusă ameninţărilor hibride din partea Rusiei, Republica Moldova a înţeles, după trei decenii de pendulare între Est şi Vest, care îi sunt adevăraţii prieteni politici. Iar Uniunea Europeană se numără printre cei pe care micul stat est-european, cu populaţie preponderent vorbitoare de limbă română, se poate bizui cu adevărat.



    Confirmarea a venit în mod direct din partea Preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, invitată, duminică, la marea adunare pro-europeană convocată de preşedinta Maia Sandu la Chişinău. Moldova nu este singură, Europa este Moldova, Moldova este Europa – a spus, în limba română, şefa legislativului comunitar. Ea i-a asigurat pe cetăţenii moldoveni că Uniunea Europeană le va susţine ţara în procesul de integrare:



    Ne-am adunat aici în acest moment, într-un moment deosebit, pentru a trimite un mesaj pro-european comunităţii internaţionale. Vă las în luna mai cu răspunsul Parlamentului European: mergeţi înainte, ţineţi-o tot aşa, Moldova nu este singură!”.



    Roberta Metsola i-a lăudat pe cetăţenii republicii pentru solidaritatea de care au dat dovadă faţă de Ucraina agresată şi ucrainenii refugiaţi, iar pe de altă parte a condamnat politicile ruseşti de ameninţare şi şantaj la adresa Moldovei.



    Cel mai bun mod de a scăpa de şantajul rusesc este integrarea în Uniunea Europeană, le-a spus concetăţenilor Maia Sandu: Moldova europeană înseamnă o Moldovă cu prieteni puternici şi de nădejde, care nu ne vor lăsa singuri în faţa agresorilor ce aduc războaie şi ucid oameni. Putem fi în siguranţă doar împreună cu familia europeană. Acest război ne arată limpede că nu mai vrem să fim sub şantajul Kremlinului”.



    Republica Moldova a devenit ţară candidată în iunie anul trecut, la puţine luni după invazia rusă în Ucraina. Preşedinta Maia Sandu pledează, acum, în favoarea aderării până la finalul acestei deceniu. Maia Sandu: Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Proiectul nostru de ţară şi obiectivul nostru este ca Moldova să fie, până în 2030, membru cu drepturi depline al familiei europene. Acesta nu este doar angajamentul meu. Avem susţinerea Uniunii Europene în acest drum şi asta o cere poporul Republicii Moldova. A cerut-o de fiecare dată când a ieşit în stradă să-şi apere drepturile. A cerut-o la alegeri. O cere acum, când iarăşi ne-am adunat împreună pentru a decide soarta Moldovei. Europa este mai mult decât o lozincă politică. Europa este un mod de viaţă, un vis care trebuie să devină realitate şi este şansa poporului nostru să trăiască în pace, în linişte şi în belşug”.



    Peste 75.000 de oameni au participat la manifestaţia de la Chişinău, la care s-a adoptat o rezoluţie ce confirmă sprijinul cetăţenilor pentru parcursul european al ţării.






  • Forum di securitate la București

    Forum di securitate la București



    Organizat ti un kiro di dauă dzăli și ună structură adrată ditu 40 de paneluri, Forumlu de Securitate ditu Regiunea ali Amarea Lae şi Balcani adună Bucureşti analţă oficiali civili şi militari, diplomaţ, experţă cu anami ditu văsiliili membre ali UE şi NATO, catacum şi ditu văsiliili partenere. Reconstrucţia ali Ucraină, andruparea a integrarillei europeani a Ripublicăllei Moldova (majoritar românofonă) şi ali Ucraină, arhitectura de securitate europeană după polimu, ama și criza alimentară di itia ali aputruseari di cătră Rusia, securitatea energetică tru Europa ică rezilienţa cibernetică suntu temele stringente acăţati tru isapi. Vinitu la dişcllidearea a evenimentului, premierlu Nicolae Ciucă spusi că fuvirserli la adresa securitatillei ditu regiunea ali Amarea Lae, di itia a călcărloru di nomu ali Federaţie Rusă, reclamă anvărtuşearea a prezenţăllei Alianţăllei Nord Atlantică tru aestă zonă. Oficialu român adusi aminti și că aesti abuzuri nu avură tu scupo maş Ucraina, că fuvirsiră şi securitatea maritimă, cu implicaţii economiţi. Reconstrucţia Ucrainăllei easti un proces cari lipseaşti s’ahurhească tora şi nu la bitisita a polimului, pritu adrarea a mecanismelor internaţionale tra s’ndrupască investiţiile, declară și prezidentulu interimar a Senatlui di București, Alina Gorghiu. Ea feaţi timbihi că easti ananghi di stabilitate regională, iara fără securitate pi flancul estic lucărli poat s’agiungă ndilicati.


    Alina Gorghiu: “Reconstrucţia ali Ucraină easti ună şansă economică babageană ti România. Lipseaşti s’agiungă un proiect di văsilie tru perioada yinitoari. Guvernul lipseaşti s’ndreagă un plan ghini ndreptu tra s’putemu s’agiundzem la aestu scupo.”



    Realităţli geopolitiţi caftă iniţiativi năi şi giuneşţă ta s’veaglle valorli şi sinferurli comune, ñicurănda, tru idyiulu kiro, dependenţa di nafta şi gazili a Federaţiillei Ruse, spusi prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu. El să spusi căndăsitu că Ucraina va s’amintă polimlu şi deadi asiguripseri ti duţearea ma largu agiutorlu datu ali Ripublica Moldova pi tuti planurli. Marcel Ciolacu:


    “Easti miza tră tută comunitatea democratică ta şi spună putearea şi solidaritatea, s’ndrupască Ucraina şi Ripublica Moldova, s’agiungă aşi parti ali Uniuni Europene şi a NATO.”


    La Forum eara vinitu şi şeflu a executivlui di Chişinău, Dorin Recean, cari declară că Ripublica Moldova aprăftăsi, cu agiutorlu ali Românie şi a statilor occidentale, s’nu s’angreacă pi gazlu arusesc. El spusi tutunăoară, că văsilia a lui easti atacată hibrid di cătră Rusia pritu propagandă ică atacuri cibernetiţi. Tut București, prezidentulu a Parlamentului ali Ripublică Moldova, Igor Grosu, scoasi tu videală dinamica a reformelor asumate şi u spusi nădia că Uniunea Europeană va s’pitreacă păn tu bitisita a anlui mesajlu mutrinda ahurhearea a procesului de aderare.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Forum de securitate la București

    Forum de securitate la București

    Organizat pe o perioadă de două zile și o structură
    formată din 40 de paneluri, Forumul de Securitate din Regiunea Mării Negre şi
    Balcani a reunit la Bucureşti înalţi oficiali civili şi militari, diplomaţi,
    experţi de renume din ţările membre ale UE şi NATO, precum şi din ţările
    partenere. Reconstrucţia Ucrainei, sprijinirea integrării europene a Republicii
    Moldova (majoritar românofonă) şi a Ucrainei, arhitectura de securitate
    europeană după război, dar și criza alimentară cauzată de invazia Rusiei,
    securitatea energetică în Europa sau rezilienţa cibernetică sunt temele
    stringente abordate. Prezent la deschiderea evenimentului, premierul Nicolae
    Ciucă a apreciat că ameninţările la adresa securităţii din regiunea Mării
    Negre, determinate de abuzurile Federaţiei Ruse, reclamă întărirea prezenţei
    Alianţei Nord Atlantice în această zonă. Oficialul român a amintit și că aceste
    abuzuri nu au vizat doar Ucraina, ci au ameninţat şi securitatea maritimă, cu
    implicaţii economice. Reconstrucţia Ucrainei este un proces care trebuie să
    înceapă acum şi nu la finalul războiului, prin crearea mecanismelor
    internaţionale pentru a susţine investiţiile, a declarat și preşedintele
    interimar al Senatului de la București, Alina Gorghiu. Ea a
    atras atenţia că este nevoie de stabilitate regională, iar fără securitate pe
    flancul estic lucrurile ar putea deveni complicate.

    Alina Gorghiu: Reconstrucţia Ucrainei este o şansă
    economică uriaşă pentru România. Trebuie să devină un proiect de ţară în
    perioada următoare. Guvernul va trebui să formuleze un plan bine pus la punct
    pentru a putea să atingem acest obiectiv.

    Realităţile geopolitice necesită
    iniţiative noi şi îndrăzneţe pentru a proteja valorile şi interesele comune,
    reducând, în acelaşi timp, dependenţa de petrolul şi gazele Federaţiei Ruse, a
    afirmat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. El s-a arătat convins
    că Ucraina va câştiga războiul şi a dat asigurări pentru continuarea
    sprijinului acordat Republicii Moldova pe toate planurile. Marcel Ciolacu:

    Este miza întregii comunităţi democratice
    să-şi arate puterea şi solidaritatea, să sprijine Ucraina şi Republica Moldova,
    să devină astfel parte a Uniunii Europene şi a NATO.

    La Forum a fost prezent şi şeful executivului de la Chişinău,
    Dorin Recean, care a declarat că Republica Moldova a reuşit, cu ajutorul
    României şi al statelor occidentale, să nu mai depindă de gazul rusesc. El a afirmat, totodată, că ţara sa este atacată hibrid de
    către Rusia prin propagandă sau atacuri cibernetice. Tot la București, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu,
    a evidenţiat dinamica reformelor asumate şi şi-a exprimat speranţa că Uniunea
    Europeană va transmite până la finalul anului mesajul privind începerea
    procesului de aderare.


  • Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Peste 100.000 de
    români stabiliţi în Spania vor avea drept de vot pentru alegerile municipale
    care se vor desfăşura în această ţară pe 28 mai,     a anunţat Oficiul pentru
    Recensământul Electoral spaniol, citat de agenţia EFE. Din totalul de 414.692
    de cetăţeni străini proveniţi din 29 de ţări care au drept de vot la acest
    scrutin, majoritatea sunt originari din statele UE, în frunte cu românii, care
    numără 113.492, urmaţi de italieni (66.492) şi de germani (41.630). Din ţările
    terţe vor avea drept de vot la aceste alegeri din Spania 49.903 de rezidenţi,
    din care 12.420 provin din statele latino-americane. Aproape 1,1 milioane de
    români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii,
    Securității Sociale și Migrației.






    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat, prin memorandum, o serie de decizii care vizează
    interconectarea reţelelor de gaze naturale şi energie electrică între România
    şi Republica Moldova    . Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a anunţat
    că vor fi extinse lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău prin
    construcţia unei conducte de transport gaze pe Centura Chişinăului. În
    privinţa energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor
    electro-energetice dintre România şi Republica Moldova prin investiţii de
    importanţă strategică, precum linia electrică aeriană de 400 KW Suceava-Bălţi
    sau extinderea staţiei dintre Suceava şi Bălţi cu interconexiuni de comunicaţii
    pe linie electrică pe direcţia Huşi – Cioara, a precizat Cărbunaru.
    Acesta a amintit de sprijinul acordat de România cetăţenilor din Republica
    Moldova pentru aprovizionarea cu gaze naturale şi energie în special în timpul
    iernii.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni şi Patriarhia Română au semnat un protocol prin
    care îşi vor coordona eforturile pentru derularea de proiecte şi acţiuni comune
    care să conducă la întărirea identităţii spirituale şi culturale a românilor
    din afara ţării.     Protocolul vizează proiecte educaţionale, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, susţinerea manifestărilor
    culturale destinate românilor de pretutindeni, proiecte privind construcţia,
    repararea, conservarea şi dotarea bisericilor românilor de pretutindeni,
    renovarea şi întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice,
    cimitire, precum şi construcţia, renovarea, întreţinerea şi dotarea
    bibliotecilor românilor din străinătate.

    De asemenea, se urmăreşte consolidarea
    rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi mânăstirilor
    ortodoxe româneşti din afara graniţelor şi a proiectelor promovate de DRP,
    inclusiv prin punerea la dispoziţie a spaţiilor folosite de parohiile
    româneşti, în special în zonele în care nu există misiuni diplomatice ale
    României. Se vor face, totodată, demersuri pentru desfăşurarea, în cadrul
    proiectului Şcoala de Duminică, a orelor de religie cu scopul de a familiariza
    copiii cu credinţa ortodoxă şi cu respectarea libertăţii religioase. DRP şi BOR
    urmează să sprijine prezenţa şi acţiunile parohiilor şi mănăstirilor ortodoxe româneşti
    în statele în care există comunităţi de români, să organizeze evenimente cu
    ocazia sărbătorilor, manifestări culturale şi biblioteci cu un fond de carte
    românească, în special literatură pentru copii şi manuale şcolare.




    Consulul general
    al României la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu, încurajează parteneriatele
    între unităţile de învăţământ din România şi cele din Ucraina.     Prezentă la
    Tulcea, la masa rotundă Limba română, blestem şi binecuvântare
    organizată cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Colegiului
    dobrogean Spiru Haret, aceasta a amintit că, în prezent, sistemul
    educaţional şi biserica din Ucraina trec printr-o perioadă dificilă. În
    cei aproape cinci ani de mandat, am avut posibilitatea să le simt trăirile,
    frustrările, bucuriile, lupta aceasta necontenită pentru limba maternă. Vă
    încurajez să le fiţi aproape prin contracte bilaterale, prin proiecte de
    cooperare transfrontalieră cu aceşti oameni, pentru că au nevoie de
    dumneavoastră. Trebuie să fiţi alături de comunitatea românească şi nu numai în
    contextul actual geopolitic, a declarat Stănculescu. La masa rotundă au
    participat şi reprezentanţi ai unor unităţi de învăţământ din Ucraina şi
    Republica Moldova, care au deplâns faptul că din ce în ce mai puţini elevi de liceu
    aleg specialitatea Limba şi literatura română. Totodată, directorul Colegiului
    Spiru Haret, Florin Anastasiu, a anunţat că şcoala pe care o
    conduce va semna două parteneriate de înfrăţire cu unităţi de învăţământ din
    Republica Moldova şi Ucraina.

  • Jurnal românesc – 11.05.2023

    Jurnal românesc – 11.05.2023

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că un Institut Cultural Român va fi deschis, în curând, la Seul, dar că se fac demersuri şi privind un birou de ştiinţă şi tehnologie. El a făcut acest anunț după ce l-a primit, la Palatul Victoria, pe omologul sud-coreean, Han Duck-Soo. Nicolae Ciucă a precizat că ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a confirmat derularea procedurilor, astfel încât la ambasada de la Seul va funcționa un Institut Cultural Român. Pe de altă parte, premierul Ciucă a afirmat că discuţiile au vizat o foaie de parcurs asupra aspectelor convenite în decembrie 2022, când a fost stabilită o agendă de colaborare ministerială şi sectorială, în marja parteneriatului strategic semnat în urmă cu 15 ani. Oficialul de la București a subliniat relevanţa relaţiilor economice bilaterale, menţionând că există oportunităţi foarte buneˮ pentru dezvoltarea acestora.



    Executivul de la București a aprobat, miercuri, indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii Pod peste Prut la Ungheniˮ, România – Judeţul Iaşi, Republica Moldova – Raionul Ungheni, parte din Autostrada Unirii – A8. Potrivit unui comunicat al Guvernului, podul va fi primul cu 4 benzi între România şi statul vecin. Costul investiţiei este de peste 198 milioane de lei, fonduri europene şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Podul, care include şi vama rutieră, va avea o lungime de 260 de metri. Va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere cu Republica Moldova, respectiv la conectivitatea acestui stat la reţeaua europeană de transport, dar şi la fluidizarea traficului şi optimizarea fluxului de transport, precum şi eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.



    Un simpozion cu genericul Situația românilor (aromânilor/meglenoromânilor) din Balcani, o problemă nerezolvată a avut loc, miercuri, la Palatul Parlamentului, cu prilejul Zilei Românității Balcanice. Evenimentul a fost organizat, sub patronajul președintelui Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, de către Centrul Român de Studii și Strategii. Cu acest prilej, au fost lansate volumul Pe drumurile vieții…Destine aromâne, destine meglenoromâne, avându-i ca autori pe dr. Adina Berciu Drăghicescu și dr. Marian Crăciun și volumul Românii din Peninsula Balcanică în documentele din Arhiva diplomatică a MAE. La eveniment au participat membri ai Parlamentului României, istorici, jurnaliști și studenți din țară și din statele balcanice. În cadrul Simpozionului, au evoluat, cu o selecție de folclor aromânesc, Ansamblul folcloric aromân DOR”.



    O expoziţie de fotografie dedicată Timişoarei, Capitală Culturală Europeană, în Parlamentul spaniol, a fost inaugurată, pe 9 mai, de preşedinta comisiei mixte pentru Uniunea Europeană, Susana Sumelzo. Arta este hrană pentru spirit, ne face mai toleranţi, mai buni şi ne ajută să evoluăm, dar, în acelaşi timp, este o formă de comunicare în care cuvintele sunt de prisos. Fotografia este o formă de artă care ne ajută să reflectăm asupra problemelor sociale, asupra existenţei noastre şi a vieţii în general, ne oferă o altă perspectivă asupra a tot ceea ce ne înconjoarăˮ, a afirmat Susana Sumelzo. Timișoara, a spus aceasta, este un oraş-simbol al Revoluţiei Române din 1989 şi un oraş multietnic şi multicultural, o emblemă pentru libertate şi democraţie, valori europene fundamentale, precum şi gazda unui patrimoniu cultural unic prin diversitatea saˮ.



    Un concert omagial dedicat personalităţii marelui cărturar român Dimitrie Cantemir a fost programat pentru joi, de la ora 21.00, de Institutul Cultural Român ˮDimitrie Cantemirˮ, în parteneriat cu Consulatul General al României la Istanbul şi Kültür Aş din cadrul Primăriei Metropolitane Istanbul, sub egida Anului Cantemir (2023). Ca loc de desfăşurare au fost alese uimitoarele Cisterne Romane – Şerefiye Sarnici, construite de Împăratul Teodosius al II-lea, care datează de aproximativ 1.600 de ani.

    În repertoriul concertului susţinut de Ensemble Orient – Occident Istanbul, format din muzicieni şi interpreţi turci, au fost incluse lucrări cantemiriene. Evenimentul de diplomaţie culturală, organizat într-un loc reprezentativ pentru patrimoniul cultural mondial, reliefează contribuţia marelui cărturar român – unul din primii teoreticieni ai muzicii otomane – la patrimoniul muzical universal şi va constitui un reper pentru relaţiile culturale româno-turceˮ, a precizat ICR Istanbul.






  • UE ndrupaşti Republica Moldova şi Georgia

    UE ndrupaşti Republica Moldova şi Georgia

    Consiliul a miniştrilor di externe ali Uniunii Europene vulusi un agiutor di 40 di milioane di euro tră sectorul di apărare ali Ripublică Moldova şi un agiutoru idyealui, di 30 di milioane, tră Georgia. Păradzlli ahărdziţ ti Republica Moldova yinu ditu fondul a Instrumentului European tră Irine, di iu easti finanţat şi agiutorlu militar tră Ucraina, iara păradzlli va s’hibă ufilisiţ tră misuri şi achiziţii neletale, cari anvărtuşeadză, ama, capacitatea di apărare a văsiliillei. Anamisa di aesti s’arădăpsescu lenu turlii di echipamente tră viglleari aeriană, tră transportu ică tră apărare contra atacurilor ţibernetiţi. Serviţiile finanţate spunu ti antrenamente tehniţi tră Armata Republicăllei Moldova. Eale crescu interoperabilitatea ali askeri a aluştui cratu şi u aproaki di standardile ufilisiti tru Uniunea Europeană tru domeniul militar.



    Şeful diplomaţiillei europeane, Josep Borrell, spuni că Europa agiută ma largu văsilii cata cum Republica Moldova ică Georgia să-şi modernizeadză defensiva şi s’llia parti la misiunile militare ali Uniuni. Easti treilu agiutoru di idyea turlie ditu aeşţă 2 ani ditu soni, pritu cari Uniunea llia partenere aesti dauă văsilii tra s’asiguripsească stabilitatea şi securitatea tru regiune, tru condiţiili a fuvirsearillei arusească.



    Di altă parte, Bucureştiul fu nicukira, tu giumitatea a stămănăllei, a unăllei andamasi trilaterală România-Statele Unite-Republica Moldova tru chestiuni di apărare. Loară parti şi reprezentanţi ai Ministerului britanic al Apărării. Secretarlu di stat tră politica di apărare, planificari şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, spusi că, tru actualu contextu di securitate, generat di fuvirsearea arusă tru Ucraina, Republica Moldova easti expusă dinintea a fuvirserloru a hibridi şi campaniilor aruse di propagandă şi dizinformare. Tră România easti ună prioritate strategică agitarea a văsiliillei viţină ti anvărtuşearea a rezilienţei şi a capacităţilor di apărare, iara agiutorlu dimonstrat di România, Statele Unite şi Marea Britanie spuni limbidu că Republica Moldova nu easti singură tru aestu proces, cundille Simona Cojocaru.



    Cooperarea bilaterală tru planlu a securitatillei şi ali Apărari eara tru arada a vizităllei pi cari u feaţi stămăna aesta, Chişinău, ministrul român ali Apărari, Angel Tîlvăr. El avut andamasi cu omologul a lui moldovean, Anatolie Nosatîi, şi fu astiptat di prezidinta Maia Sandu. Ministrul Tîlvăr năpoi spusi că România agiută Republica Moldova tru procesul di reformare ali Armată şi di creastire a rezilienţăllei apărarillei dinintea a unui spectru larg di fuvirseri. Maia Sandu spusi că România armâne un partener strategic tră anvărtusearea a capacităţilor di apărare şi di securitate naţională. Lidirlu di Chişinău haristusi ti agiutorlu a Bucureştiului tru imnaticlu european a văsiliillei a lui, inclusiv tră donaţia oferită cu scupolu ti făţearea ma buniu sistemlu logistic ali Armată.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • UE susţine Republica Moldova şi Georgia

    UE susţine Republica Moldova şi Georgia

    Consiliul
    miniştrilor de externe ai Uniunii Europene a aprobat un ajutor de 40 de
    milioane de euro pentru sectorul de apărare al Republicii Moldova şi un ajutor
    similar, de 30 de milioane, pentru Georgia. Suma destinată Republicii Moldova
    provine din fondul Instrumentului European pentru Pace, de unde este finanţat
    şi sprijinul militar pentru Ucraina, iar banii vor fi utilizaţi pentru măsuri
    şi achiziţii neletale, care întăresc, însă, capacitatea de apărare a ţării.
    Printre acestea se numără diverse echipamente pentru supraveghere aeriană,
    pentru transport sau pentru apărare contra atacurilor cibernetice. Serviciile
    finanţate se referă la antrenamente tehnice pentru Armata Republicii Moldova. Ele
    sporesc interoperabilitatea armatei acestui stat şi o apropie de standardele
    utilizate în Uniunea Europeană în domeniul militar.

    Şeful diplomaţiei europene,
    Josep Borrell, spune că Europa continuă să ajute ţări ca Republica Moldova sau
    Georgia să-şi modernizeze defensiva şi să participe la misiunile militare ale
    Uniunii. Este cel de-al treilea ajutor similar din ultimii 2 ani, prin care
    Uniunea ia partenere aceste două ţări pentru a asigura stabilitatea şi
    securitatea în regiune, în condiţiile ameninţării ruseşti.

    Pe de altă parte,
    Bucureştiul a găzduit, la mijlocul săptămânii, o reuniune trilaterală
    România-Statele Unite-Republica Moldova în chestiuni de apărare. Au participat
    şi reprezentanţi ai Ministerului britanic al Apărării. Secretarul de stat
    pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona
    Cojocaru, a arătat că, în actualul context de securitate, generat de agresiunea
    rusă în Ucraina, Republica Moldova este expusă ameninţărilor hibride şi
    campaniilor ruse de propagandă şi dezinformare. Pentru România este o
    prioritate strategică sprijinirea ţării vecine în consolidarea rezilienţei şi a
    capacităţilor de apărare, iar sprijinul demonstrat de România, Statele Unite şi
    Marea Britanie arată clar că Republica Moldova nu este singură în acest proces,
    a subliniat Simona Cojocaru.

    Cooperarea bilaterală în planul securităţii şi al
    Apărării a dominat şi agenda vizitei pe care a făcut-o, săptămâna aceasta, la
    Chişinău, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr. El a avut întâlniri cu
    omologul său moldovean, Anatolie Nosatîi, şi a fost primit de preşedinta Maia
    Sandu. Ministrul Tîlvăr a reafirmat că România este alături de Republica
    Moldova în procesul de reformare al Armatei şi de creştere a rezilienţei
    apărării în faţa unui spectru larg de ameninţări. Maia Sandu a transmis că
    România rămâne un partener strategic pentru consolidarea capacităţilor de
    apărare şi de securitate naţională. Liderul de la Chişinău a mulţumit pentru
    sprijinul Bucureştiului în parcursul european al ţării sale, inclusiv pentru
    donaţia oferită în vederea îmbunătăţirii sistemului logistic al Armatei.


  • Jurnal Românesc – 05.05.2023

    Jurnal Românesc – 05.05.2023

    54% dintre români nu susţin o eventuală unire a României cu Republica Moldova la un moment dat, în viitor şi doar 33% sunt pentru unire, relevă un sondaj de opinie realizat de Avangarde. Dacă mâine ar fi organizat un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 31% dintre români ar vota pentru şi 50% împotrivă. Tot 31% dintre români consideră că Republica Moldova ar trebui să fie acceptată de urgenţă în NATO, în timp ce 40% sunt împotriva acestui demers. Totodată, 41% dintre români consideră că Republica Moldova ar trebui să fie acceptată de urgenţă în UE, în vreme ce 30% se opun. În cazul unei invazii militare a Rusiei în Republica Moldova, 56% dintre intervievaţi nu ar fi de acord ca România să ajute cu trupe statul moldovean şi doar 29% susţin intervenţia. Sondajul Sentimentul unionist în România; anticipând viitorul a fost realizat telefonic, în perioada 26 – 29 aprilie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 850 de subiecţi şi are o eroarea maximă de +/-3,4%, la un nivel de încredere de 95%.


    954.000 de copii din România au avut, în copilărie, experienţa plecării unuia dintre părinţi în străinătate, potrivit unui studiu realizat între iunie 2021 şi iunie 2022 de organizaţia Salvaţi Copiii România. Aproape 184.000 de copii sunt total lipsiţi de îngrijirea directă a părinţilor, având fie ambii părinţi, fie părintele unic susţinător al familiei plecat în străinătate, a spus preşedintele executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu. Potrivit acesteia, pentru puţin peste jumătate dintre copii, aparţinătorii declară că şcoala a fost informată cu privire la situaţia minorului cât timp părintele a fost plecat la muncă în străinătate. Studiul mai relevă că primele trei destinaţii de migraţie pentru muncă în cazul femeilor sunt Italia, cu 21%, Spania, 17% şi Austria, 12%. Bărbaţii se îndreaptă cu predilecţie către joburile din Germania (24%), Italia (22%) şi Marea Britanie (14%). 31% dintre copiii care au fost chestionaţi au declarat că nu au fost de acord cu plecarea părintelui la muncă în străinătate. Fenomenul migraţiei este fluid şi necesită adaptarea legislaţiei la acesta într-un timp rezonabil, a declarat vicepreşedintele USR Dan Barna. În opinia sa, faptul că în prezent se poate cumpăra vechime în muncă ar putea determina unele familii să revină în ţară. La rândul său, europarlamentarul Victor Negrescu a anunţat că va interpela Comisia Europeană cu privire la situaţia elaborării strategiei în acest domeniu şi va trimite o scrisoare către comisarii care se ocupă de această problematică, în aşa fel încât să fie puse bazele unui grup de lucru european.

    O platformă de comunicare pe probleme de sănătate între medici români şi belgieni a fost lansată de Ambasada României la Bruxelles cu prilejul unui simpozion privind cooperarea în domeniul oncologiei. Iniţiativa are rolul de a înlesni schimbul de experienţă pentru a dezvolta sistemul de sănătate românesc. Ambasadorul României la Bruxelles, Andreea Păstârnac, a spuscă România are astfel şansa de a valorifica şi experienţa conaţionalilor care activează în sistemul medical din Belgia pentru a crea politici publice care au dat rezultate la nivel internaţional. Diplomatul a afirmat că, în dialogul pe care îl poartă cu guvernul federal şi cu guvernele regionale, a încercat identificarea de modalităţi de punere în valoare a comunităţii româneşti de profesionişti din Belgia. Ea a apreciat că sunt necesare proiecte bilaterale de cercetare în domeniul sănătăţii şi şi-a exprimat încrederea că printr-o astfel de diplomaţie medicală pot fi aduşi împreună specialişti români şi belgieni pentru a le elabora. Andreea Păstârnac a precizat că profesioniştii şi antreprenorii români din Regat sunt cel mai mare grup după cei belgieni, iar unii dintre ei ocupă poziţii importante în organizaţiile de profil din această ţară.

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat un memorandum pentru derularea unor consultări preliminare informale, la nivel de experţi, cu autorităţile ungare, în vederea deschiderii unui nou punct de trecere a frontierei în zona localităţilor Beba Veche din România şi Kubekhaza din Ungaria. Executivul român a transmis că deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria va avea ca efect intensificarea schimburilor economice, culturale, educative, sportive, descurajarea traficului ilegal de orice fel, precum şi un grad sporit de securitate a frontierelor. Pentru ca noua vamă să poată fi înfiinţată este necesară modificarea Acordului dintre cele două state referitor la aplicarea Convenţiei dintre România şi Ungaria privind controlul traficului rutier şi feroviar, a precizat partea română. În prezent, graniţa dintre România şi Ungaria poate fi tranzitată prin 17 puncte rutiere şi feroviare.