Radio România Internațional

Tag: revoluție

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 15.12 – 21.12.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 15.12 – 21.12.2024

    Rating
    Aghenţia di rating Fitch alâxi turlia cumu easti mutritâ România di la ‘stabilâ’ la ‘nigativâ’ tu ți mutreaști calificativlu ti creditli pi chiro lungu tu valutâ. Evaluarea scoati tu migdani riscurli multu mări cu cari s-alumtâ România, di itia a instabilitatillei politicâ, a dezechilibriloru fiscali ş-a criştearillei ali borgi publicâ, ți poati s-ducâ la criştearea a toclui ti âmprumuturli ți chivernisea di București ari tu umuti s-li llia di pi pâzarea externâ. Naua mutreari fu faptâ publicâ di aghenţie cu doi meși ninti di calindarlu di arada, di sibepea a instabilitatillei politicâ mari ditu vâsilie.
    Analişțâlli Fitch aducu aminti tensiunli politiți mări ți alâncirâ pi sțena politicâ dupâ anularea a lidzerilor prezidenţiali ditu 24 di brumaru, di itia a mintearielli xeanâ, s-pari aruseascâ. Ei anyrâpsescu ş-ti rezultatlu a scrutinlui ditu 1 di andreu, ți dusi la unu Parlamentu sârmatu, cu unâ crişteari mari a influenţâllei a partidilor ți suntu numâsiti antiivropeani ş-extremisti (AUR, SOS România și POT). Unâ altâ furnie di gâilipseari suntu defițitili mări ş-catastisea fiscalâ, ți s-aspardzi ma largu.

    Politicâ
    Tu aestu chiro, partidili ți s-aspunu eali ișiși pro-ivropeani, PSD, PNL (ți s-avea ti ehtri, salami, ama, di trei añi, s-adrarâ soațâ la cumândâseari ti stabilitati ș-ti dânâsearea a extremismului), USR și UDMR (tora di oarâ, tu opoziție), nu puturâ, nica, s-achicâseascâ ti unâ nauâ coaliție executivâ, ți, taha, va s-aibâ unâ magioritati di cama di 60% tu Parlamentul adratu tu 20 di andreu. USR âlli veadi câbâtli potențialli soț la cumândâseari ti amârtiili di ma ninti și xichea/lipsa di mirachi ta s-adarâ reformi și fudzi cușia di la pâzârâpseri. Cârtitu, PSD dzâsi că tradzâ mânâ, ama că va s-vuluseacâ unâ chivernisi minoritarâ di ndreapta. Fârâ unâ chivernisi cu puteri ântredz, nu poati s-hibâ adratu niți bugetlu di stat ti anlu ți yini. Primăriili/dimarhiili niți eali nu potu sâ-și adarâ bugetili, iara țetățeañilli va s-duceahscâ unâ ș-unâ efectili – facu tâmbihi analișțâlli icunomiț de-a loclui/ndophi.

    Timișoara
    Timişoara s-yiurtusi, tutâ stâmâna, âncllidearea a 35 di añi di la anchisita ali Revoluţie/Ximutari ți dusi la câdearea a comunismolui tu Românie. Tu 16 di andreu 1989, oamiñilli s-adunarâ dinintea a bâsearicâllei reformatâ ta s-lu andrupascâ preftul László Tőkés, fuvirsitu di poliția politicâ, Securitatea, cu avinarea. Protestul a loru s-alâxi tu unâ revoltâ/ximutari popularâ. Represiunea anchisitâ di autorităț dusi la cama di 100 di morţâ și suti di pliguiț. Timişoara agiumsi, tu 20 di andreu, protlu câsâbă libiru di comunismo ditu Românie, iara di aua pira a revoluţillei/ximutarillei s-teasi tu tutâ vâsilia.
    Multi cilâstâseri cu numa „35 di añi di libirtati” suntu programati ti eroilli ți murirâ atumțea: conferinţi, expoziţii, spectacoli, conțerti ş-proiecţii di filmi. S-feați ș-inaugurarea a portallui a libirtatillei, unâ instalaţie luñinoasâ ți adarâ halatlu ditu chirolu a Revoluţillei/Ximutarillei, dapoaia unâ priimnari tradiționalâ ali unâ unitati militarâ cu numa „Eroilli nu moru canâoarâ”. Marțâ fu dzuuâ di jali, iara viniri fu programatu conțertul Rock for Revolution.

    Fotbal
    Protlu acţionaru a clublui di fotbalu Rapid Bucureşti, unlu di cama cânâscutili ditu Românie, pârmâteftul Dan Şucu, agiumsi ș-acţionar magioritar a clublui italian Genoa – deadi tu șteari gruparea ditu Seria A pi site-lu a lui ufițialu. Sursa dzâți că, dupâ crișteri mări di pâradz, ditu cari 40 di miliuni di ivradz pâltiț tu 14 di andreu, Consiliul di Administraţie vulusi oferta a investitorlui românu. Aestu simnă tutâ criștearea di capitalu, luândalui, ama, unâ partițipari la capitallu suțialu di vârâ 77% ditu Genoa CFC ş-âlli alâsă tu minoritati pi acţionarilli di ma ninti – s-aspuni nica tu hâbari.
    Prezidentul ali Confederaţie Patronalâ Concordia, Şucu (61 di añi) easti unu prosup multu cânâscutu tu icunumia româneascâ. Elu easti ațelu ți thimilliusi Mobexpert, nai ma marli brandu di mobilâ ditu Românie, ți ari cama di 2.200 di arugaț. Easti, tutnâoarâ, misticatu tu sectorlu imobiliaru ş-tu media, cu unu rolu clleai tu dzuuarlu di business ”Ziarul Financiar/ Frândza Finanțiarâ”. Genoa easti unâ ditu echipili di tradiție ditu fotballu italianu. Ari tu palmares nouâ titluri di campioanâ ali Italie, protlu amintatu tu 1898, iara ațelu ditu soni tamam aoa ș-unâ etâ, tu sezonlu 1924. Cușia, tu rada-lli, easti, cama aproapea di chirolu di tora, triplâ campioanâ naționalâ – 1967, 1999 și 2003 –, amintă di 13 ori Cupa ali Românie ș-tu patru arădz Supercupa.

    Conțertu
    Doi muzițieñi româñi, violonista Diana Jipa ş-pianistul Ştefan Doniga, deadirâ unu concertu ti prota oarâ tu Antarctica. Ei cântarâ dinintea a cama di 70 di oamiñi, cercetâtori/xitâxitori şi personal ditu optu staţii ştiinţifiți. Spectacollu a lor fu doilu nai ma marli iventu muzicalu andreptu vârâ oarâ tu ațea zonâ/nai di lumi, dupâ conțertul ditu 2013 ali fanuminâ parei rock Metallica. Doilli muzițieñi sunt, tutnâoarâ, proțlli ditu lumi ți puturâ s-adarâ conțerti profesionisti pi tuti șaptili continenti tu ma pțânu di 100 di dzâli. Artişțâlli româñi aşteaptâ tora omologarea a performanţâllei a loru tu Cartea a Recordurloru.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțeari: Mirela Biolan

  • Timișoara, 34 di ani după cumitie

    Timișoara, 34 di ani după cumitie


    Aţelli ditu soni 80 di añi a secolui tricut eara anamisa di nai uruţlli ditu istoria ali Românie. Hiindalui la puteari di un cirecu di etã, agiumtu septuaghenaru, dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu eara tu prota thessi cu aţea nistrãxitã mãrille a pirsonalitatillei.



    Eara calificat ca hiindalui gheniu di poeţlli a lui di avlie, a deapoa propagandișţãlli ditu aparatlu a partidlui unic lu spunea cu numa ti caplu a unãllei vãsilie hãrãcoapã și avutã, pi cari u duţea cãtã yislu di malãmã a duñeauãllei, comunismolu. Pțãnili oari di emisie ale televiziunii di stat lli-eara ahãrdziti acutotalui, a deapoa radiouli și ziarele, controlati sertu di regim, s’antriţea, tu arada a loru, tru diatrirbi la adresa a secretarlui ghenearalu a partidlui.



    Ayanghea di aestu teatru pãnu di mardzinã tru kipita-a reghimlui, vãsilia triţea unã sertă criză icunomică și trãdzea di arcoari, di foamiti și di frixi. Apartamentele di bloc, școlliurli, sălile di spictacolu arămânea niangãldzãti tu iarnă. Pritu dukeñili alimentare nu avea aproapea ici ţiva ti mãcari sh alti ahtãri. A deapoa, vãrnu numata muta capu, di itia cã poliția politică a reghimlui, Securitatea, ş-avea ndreaptã un mit a omniprezențãllei, omnisciențãllei și omnipotențãllei, cari u lãhtãrseqa luma tutã.



    Cu kirolu, tu hãvaia-a alãxerloru nkisiti di Moscova cu aţelu ditu di ultimul lidiru sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov, alanti dictaturi comuniste cãdea, ditu raţili, ași-dzãsa republică dimocrată ghermană, până tru sud, tru Vãrgãria viţinã cu România. Tãşu tu andreu 1989, dalga-a alãxearillei agiumsi tu România, Timișoara, cãsãbã cu multili mileţ și ţi eara a aproapea di Ungaria, ti cari sã spunea că easti nai ma hãrãcoapã baracă ditu lagăru, și di Iugoslavia, I avea işitã di ma muytiu dekenii ditu tu urbita ali Uniuni Sovieticã.



    Acţiunea di andrupari a pastorului reformat maghiar Laszlo Tokes, aflat sumu vigllearea a Securitatillei și care lipsea s’hibã purtatu ditu cãsãbã, s-alãxi, tru 15 di andreu, tru unãcadealihea cumitie contra a dictaturãlle comuniste. Indiferent di etnie sau confesiune, tot mai mulți oameni s-au raliat mișcării di protest, iar aparatul di represiune a reacționat brutal, a dischis focul asupra manifestanţilor şi, kiro di ndauã dzãli, vãtãmã aproapea 100 di pirsoane și pligui alti ndauã sute. Pi 20 andreu, ama, armata numata aminã tufeki ta s’vatãmã români și s-trapsi tu cazărmi, neise aşi Timișoara agiumsi protylu cãsãbã elefterisitu di comunism ditu văsilie.



    Revolta acãţã iruşi şi tu alţã cãsãbadz mãri și agiumsi tu kipitã tu 22 di andreu, București, cu fudzearea alu Ceușescu tru un elicopter cari abuirã di pi scamnulu a comitetului central al partidului. Acãţaţ şi giudicaţ minutişu Ceaușescu și nicukira-a lui, Elena, furã tufikisiţ tru 25 di andreu.



    Acã după fuga lor, tu hãvaia ali alathusi maxusu hãrnitã di noaua puteare, unã mintãturã di revoluționari autentiţ și comuniști di mâna a daua, neise nică unã ñille di oamiñî vrea s’hibã vãtãmaţ tru dzãlili Revoluției ditu România, goala văsilie ditu estul Europãllei tru care alãxearea di regim s’feaţi cu virsari di sãndã.



    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Revoluția română

    Revoluția română

    În fiecare an, luna decembrie, ultima a anului, lună a bucuriei și a cadourilor, are și o componentă publică sensibilă pentru români. Este vorba despre luna în care, în 1989, dictatura comunistă brutală a lui Nicolae Ceaușescu se prăbușea și libertatea și democrația reveneau în România după aproape o jumătate de secol de absență. Chiar dacă au trecut 34 de ani de atunci, chiar dacă opinii extrem de diverse despre evenimentele de atunci și despre epoca comunistă și-au făcut loc în agora publică, ultimele două săptămâni ale lunii decembrie 1989 rămân un reper foarte puternic.



    Timp de 10 zile, între 16 și 25 decembrie 1989, între izbucnirea protestelor la Timișoara și execuția soților Ceaușescu, energiile negative ale unui popor ținut în lipsuri de tot felul s-au descătușat cu violență și emoție puternică. Așa s-a scris istoria ultimelor clipe ale unui regim ilegitim și criminal și istoria primelor secunde ale întoarcerii normalității.



    Pe 16 decembrie, demonstranți din Timișoara adunați în fața casei pastorului reformat Laszlo Tokes s-au opus Miliției care intenționa deportarea acestuia. În zilele următoare, protestele au luat amploare și forțele de represiune formate din trupe ale armatei, Miliției și Securității, la ordinul lui Ceaușescu personal, au deschis focul ucigând câteva sute de civili. Pe 18 decembrie, muncitorii de la întreprinderile timișorene intră în grevă generală. În centrul orașului, revoluționarii decupează stema comunistă de pe tricolor și încep să cânte Deșteaptă-te, Române!, vechi cântec revoluționar interzis, datând din anul 1848, actualul imn al României.



    Tot pe 18 decembrie, după lichidarea demonstrațiilor de la Timișoara, Ceaușescu încrezător în oamenii săi și în obediența aparatului de represiune, pleca în vizită în Iran. Întors după două zile, pe 20 decembrie, Ceaușescu apare la televiziune ținând un discurs în care condamnă acțiunile revoluționarilor timișoreni. Împreună cu camarila sa din Comitetul Politic Executiv, hotărăște organizarea, a doua zi, a unui miting de susținere a sa în București care ar fi fost și unul de înfierare a timișorenilor.



    Paul Niculescu-Mizil a fost demnitar comunist și a deținut câteva funcții politice foarte importante precum și pe cea de ministru al comerțului interior. A fost în anturajul lui Ceaușescu și în Comitetul Politic Executiv în decembrie 1989. După căderea lui Ceaușescu a fost judecat și condamnat în lotul foștilor demnitari comuniști la trei ani de închisoare. Intervievat în 1997 de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, Niculescu-Mizil a fost întrebat despre organizarea celebrului miting din 21 decembrie, despre cine i-a sugerat lui Ceaușescu să adune atâția oameni împreună în momente de tensiune maximă.



    În 89, nimeni din Comitetul Politic Executiv nu-i mai sugera lui Ceauşescu nimic! Cine putea să-i sugereze? Securitatea, armata şi poate unul sau doi dintre trepăduşii lui. În rest, nu se mai sfătuia cu nimeni. Eu i-am spus lui Ceauşescu că cea mai negativă parte a lui era că nu se sfătuia cu oamenii care spun lucrurilor pe nume. I-am spus: Tovarăşe Ceauşescu, dumneata te înconjori de oameni care intră în birou, deschid uşa, dumneata n-ai spus nimic şi de-acolo, din faţa uşii ei zic că aveți dreptate. Dumneavostră să vă înconjuraţi de oameni care vin şi spun că n-aveţi dreptate pentru că aceia care vă spun că aveţi dreptate vă vor înfige pumnalul în spate. De multe ori i-am spus textual acest lucru.




    Însă, spre stupefacția lui Ceaușescu și a soției sale, mitingul din 21 decembrie s-a transformat într-unul de manifestare deschisă a ostilității participanților împotriva lor. Oamenii l-au huiduit pe dictator și în seara aceleiași zile a început reprimarea manifestanților de la București. A doua zi, pe 22 decembrie, ministrul apărării generalul Vasile Milea s-a sinucis în biroul său, fapt care a pecetluit și soarta lui Ceaușescu.



    Paul Niculescu-Mizil: El avea credinţa că poporul român îl vrea, l-aţi văzut şi la proces. Şi dimineaţa, în jurul orei 7, primul om care l-a deşteptat pe Ceauşescu şi i-a raportat a fost Milea. Generalul Milea i-a spus că la Intercontinental sunt morţi. Şi Ceauşescu l-a întrebat: De ce, Milea? Cine ţi-a dat ordin să fie morţi? Ştiu precis că, ieşind din biroul lui Ceauşescu, Milea s-a dus într-un birou alăturat şi a dat telefon la Ministerul Forţelor Armate, la oamenii lui, şi a spus că era jale, Ceauşescu era supărat deoarece erau morți. Eu sunt în măsură să spun că teza potrivit căreia Milea s-a împuşcat pentru că n-a vrut să fie morţi nu este o teză reală. Dimpotrivă. Milea s-a împuşcat nu pentru că i-a omorât pe manifestanții din fața hotelului Intercontinental ci pentru că Ceauşescu i-a reproşat morţii de acolo.



    Zilele care au urmat au consfințit căderea lui Ceaușescu. Pe 22 decembrie 1989, mase mari de oameni de pe platformele muncitorești bucureștene au plecat în marș către centrul orașului, la sediul PCR. Ceaușescu a fugit cu elicopterul de pe clădire, a fost capturat, judecat și executat pe 25 decembrie. Finalul vieții unui conducător detestat a însemnat și finalul unei epoci.





  • Timișoara, 34 de ani după

    Timișoara, 34 de ani după

    Ultimii ani 80 ai secolului trecut au fost printre cei mai sumbri din istoria României. La putere de un sfert de veac, deja septuagenar, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu era obiectul unui insuportabil cult al personalității.



    Era calificat drept geniu de poeții săi de curte, iar propagandiștii din aparatul partidului unic îl numeau cârmaciul unei țări fericite și bogate, pe care o conducea spre visul de aur al omenirii, comunismul. Puținele ore de emisie ale televiziunii de stat îi erau rezervate aproape integral, iar radioul și ziarele, controlate strict de regim, se întreceau, la rândul lor, în ditirambi la adresa secretarului general al partidului.



    În paralel cu acest teatru delirant de la vârful regimului, țara traversa o acută criză economică și suferea de frig, de foame și de frică. Apartamentele de bloc, școlile, sălile de spectacol rămâneau neîncălzite peste iarnă. Prin magazinele alimentare nu se găsea aproape nimic. Și aproape nimeni nu protesta, fiindcă poliția politică a regimului, Securitatea, își crease un mit al omniprezenței, omniscienței și omnipotenței, care înspăimânta pe toată lumea.



    Între timp, pe fondul schimbărilor promovate la Moscova de ultimul lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov, restul dictaturilor comuniste se prăbușiseră, din nord, așa-zisa republică democrată germană, până în sud, în Bulgaria vecină României. Abia în decembrie 1989, valul schimbării a atins și România, la Timișoara, oraș multietnic și situat foarte aproape de Ungaria, despre care se spunea că e cea mai veselă baracă din lagăr, și de Iugoslavia, ieșită de decenii de pe orbita Uniunii Sovietice.



    Acţiunea de susţinere a pastorului reformat maghiar Laszlo Tokes, aflat sub supravegherea Securităţii și care urma să fie deportat din oraș, s-a transformat, pe 15 decembrie, într-o adevărată revoltă împotriva dictaturii comuniste. Indiferent de etnie sau confesiune, tot mai mulți oameni s-au raliat mișcării de protest, iar aparatul de represiune a reacționat brutal, a deschis focul asupra manifestanţilor şi, timp de câteva zile, a ucis aproape 100 de persoane și a rănit alte câteva sute. Pe 20 decembrie, însă, armata a refuzat să mai omoare români și s-a retras în cazărmi, iar Timișoara a devenit primul oraș liber de comunism din țară.



    Revolta s-a propagat rapid în alte orașe mari și a culminat, pe 22 decembrie, la București, cu fuga lui Ceușescu într-un elicopter care a decolat de pe sediul comitetului central al partidului. Capturați și judecați sumar, Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25.



    Chiar după fuga lor, pe fondul confuziei deliberat întreținute de noua putere, un amestec de revoluționari autentici și comuniști de mâna a doua, încă o mie de oameni aveau să fie uciși în zilele Revoluției din România, singura țară din estul Europei în care schimbarea de regim s-a produs cu vărsare de sânge.






  • Revoluția română văzută din străinătate

    Revoluția română văzută din străinătate

    În 1989,
    timp de 9 zile, între 16 și 25 decembrie, lumea românească a cunoscut una
    dintre cele mai agitate perioade din istoria secolului 20. Era întoarcerea la
    libertatea pierdută timp de 45 de ani, de la intrarea armatei sovietice în
    România în 1944. În seara zilei de 16 decembrie 1989, la Timișoara, protestele
    împotriva evacuării forțate a pastorului Laszlo Tokes din propria locuință aveau
    să se transforme foarte repede într-un tsunami care a măturat de la putere
    regimul comunist criminal.


    Jurnalistul Mircea Carp era senior
    editor la Radio Europa liberă și în 1997 povestea Centrului de Istorie Orală
    din Radiodifuziunea Română cum în decembrie era la microfon așteptând încordat.
    A considerat că era dincolo de datoria lui profesională de a-și informa
    ascultătorii din țară despre marile fapte de curaj care aveau loc la Timișoara.
    Carp a mărturisit că în ciuda adierii de schimbare care se simțea, izbucnirea
    revoluției i-a luat prin surprindere pe toți.

    A venit decembrie 1989 şi-odată cu aceasta prima scânteie,
    evenimentele de la Timişoara. Trebuie să spun că ne-au luat prin surprindere în
    ce priveşte momentul în care aveau loc. Noi ne pregătiserăm şi sufleteşte şi din
    punctul de vedere al organizării programelor asupra unei eventuale schimbări de
    regim în România. Dar, în sine, ziua de 16 şi ziua următoare de 17 decembrie
    ’89 au venit pe neaşteptate pentru noi.


    Dar odată
    declanșată, euforia nu a mai putut fi oprită. Iar jurnaliștii Europei libere
    erau cu atât mai surescitați cu cât nu puteau fi aproape de evenimente pentru a
    relata din miezul lor.

    Mircea Carp:
    Primul care a transmis pe calea undelor ce se întâmpla la Timişoara a fost
    colegul meu Sorin Cunea. A doua zi sau a treia zi, începând cu 18 decembrie,
    ne-am organizat, am început să lucrăm pe echipe şi să lucrăm timp de 24 de ore
    pe zi. Lucram în echipe de câte 3 sau 4 persoane, non-stop, pregătind toate
    aceste emisiuni în mare grabă doar pe baza unor informaţii pe care le aveam de
    la agenţiile de presă din străinătate, de la unii călători din România. Sigur
    că informaţii hard, informaţii solide, la acea oră nu aveam, decât atunci când
    a început explozia la 21-22 decembrie. Până atunci eram însă în plină
    activitate.


    În 1999, jurnalistul
    maghiar Peter Marvanyi de la Radio Budapesta povestea Centrului de Istorie
    Orală cum a intrat în febra relatărilor știrilor despre revoluția română. Cu un
    an înainte, Marvanyi fusese la marele miting din capitala Ungariei care cerea
    libertate și democrație.

    Am
    participat în 1988 la Budapesta la manifestaţia la care au fost în jur de 80-100.000
    de oameni, împreună cerând democraţie pentru ambele ţări, şi pentru România, şi
    pentru Ungaria. Lucrurile au început să devină interesante atunci când în data
    de 16 decembrie la Radiodifuziunea maghiară am început să ne orientăm atenţia
    şi să ne informăm pas cu pas despre evenimentele care se întâmplă în România.
    Am fost redactorul emisiunii de ştiri în care în zilele acelea de după 16
    decembrie începusem să le spunem ascultătorilor noştri din toată ţara, din
    Ungaria, ce se întâmplă în România. Am avut informaţii foarte contradictorii,
    nu ştiam absolut nimic din ce se întâmplă. Un singur lucru ştiam: că se
    întâmplă un lucru foarte, foarte important.


    În 2003, Centrul de Istorie Orală l-a
    întrebat pe activistul civic Dinu Zamfirescu, aflat în Franța în 1989, cum și-a
    petrecut zilele începutului și desfășurării revoluției române.

    În primul rând, prin radiourile
    şi televiziunile franceze. Ca să zic aşa, am fost mobilizat de două dintre ele,
    mai ales de France 3 unde eram în fiecare zi pe platou. Eram românul de
    serviciu, eram cu cei doi speakeri şi comentam chestiunea românească. Țin minte
    că erau două monitoare pe care publicul nu le vedea, dar pe ele vedeam ştirile
    care veneau. Şi pe 25 decembrie a apărut ştirea execuţiei lui Ceauşescu. Era la
    cald. Şi când s-a anunţat știrea, era știre caldă, sunt întrebat cum comentez.
    A trebuit să spun că era prima mare greşeală a noului regim care se instaura în
    România. Atunci ziceam că Ceauşescu ar fi trebuit prezervat şi interogat cumva
    ca să spună mai multe lucruri. Am zis eu atunci că probabil că unii care erau
    la putere se temeau să se afle anumite lucruri şi despre ei. Dar un fost ministru
    francez de externe a spus că bine că au fost executaţi, şi am adăugat eu atunci
    că probabil că şi acest domn ministru avea ceva de ascuns. Ceea ce nu era
    imposibil. Dar astăzi n-aş mai spune acelaşi lucru şi poate că e bine că s-a
    întâmplat aşa.


    Până pe 22 decembrie 1989, românii,
    vecinii lor și lumea civilizată aflau despre începutul marilor schimbări cu
    ajutorul mediei străine. Din fericire, de pe 22 decembrie, media din România
    deveneau libere urmând voința societății.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Parlamentul ali României s-andămusi adză tahina tu ună adunari di tiñie ahărdzită ti atelli 32 di añi di la revoluția anticomunistă ditu andreu 1989. Nkisită Timișoara (vest), tu 16 andreu, cumitia s-arăspândi tru tută văsilia, di avu kipita fuga a dictatorlui Nicolae Ceauşescu ditu capitală tru 22 andreu, tu hăvaia a protestilor a suti di ñilli di români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu minutişu proţesu și executaț tru căsăbălu ditu sudul a văsiliillei Târgoviște. România fu goala văsilie ditu dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virsari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproximativ 3.000 fura pliguiţ.



    BUGET. Deputațlli români votara adză proiectul a nomluin ti bugetului di stat și bugetului asigurărilor sociale tră 2022. Guvernul adoptă luni proiectele di nom și tăxi că bugetul asigură stabilitate și predictibilitate. Liderul libearal şi ex-premierul Florin Cîţu cutugursiră că 6,7% ditu PIB fu alocat investiţiilor, tru loc di 7%, aşi cum s’akicăsi tru coaliţia di guvernământ. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu susțănu ama că execuția bugetară easti ma importantă andicra di ampărţarea ditamam a hargiloru. Liderul a partidului USR di opoziţie, Dacian Cioloş, spune că proiectul di buget ari la thimelliu venituri supraestimate şi spusi că, aca nviţământul public easti ună prioritate tră prezidentulu Iohannis, nu fură alocateduri fonduri tră aestu sector.



    COVID-19. Fură raportate 775 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 tru 24 sahăţ ditu soni tru România, deadunu cu 81 di dicese asociate, ditu cari 44 di la ună dată anterioară. Di la ahurhita a pandimiei, România avu anvărloga di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19 și muriră cama di 58.000 di pacienți. Pe fondul a sentimentelor anti-vaccin harniti di nascanti mass-media, politicieni și lidiri di opinie, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu UE, după Bulgaria.



    FINANȚAREA UE. Guvernul a Româniilei adoptă un ordinu di urgență cari da izini accesarea unui împrumut di aproximativ 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Recuperare și Reziliență. Acordul di împrumut anamisa di Comisia Europeană și România fu simnat la București tu 26 brumaru și Bruxelles tu 15 andreu. Tru cadrul a Planului Național di Recupearare și Reziliență, România ari hairi di aproximativ 29 di miliardi di euro, ditu cari cca. 14 miliardi tru fonduri nirambursabile și aproximativ 15 miliardi tru împrumuturi. Împrumutul va s’hibă disponibil până tu inşita a anlui 2026.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Eroilli cari muriă tru revolta anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț, ñiercuri, București. Slujbele religioase și ceremonii militare eara ţănuti la mirminţălli și monumentele ditu tută văsilia ahărdziti ti aţelli cari s’feaţiră curbani tră libirtate. Aoa şi treidzăţdoi di añi, Bucureștiul agiundzea s’hibă inima protestilor cari avură kipita cu avinarea a dictatorlui Nicolae Ceaușescu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu un mesaj di Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertatillei. Andreu 1989 dişcllisi calea României cătră democrație, deadi cali ti adeararea a noastră la NATO și UE, tră simnarea a Parteneriatlui Strategic cu SUA și alăxi România tru un furnizor regional di securitate. Ici ţiva di tuti aestea nu vrea s’hibă di căbuli ma s’nu eara revoluția noastră anticomunistă”, cundille Iohannis.El spusi că easti amărtie că vărnu nu pălti tră victimele a lăhtăroasăllei represiuni și căftă ali justiție să-lli aducă pi aţelli responsabili dinintea ali justiție.



    BUGETU. Proiectul di nom a bugetlui di stat și a bugetlui asiguripserlor sociale tră anlu 2022 easti tru muabeti tu Parlamentul a Româniillei. Tu ahurhita a sesiunillei, premierul Nicolae Ciucă spusi că bugetul di stat pripus easti echilibrat, responsabil și realist și axi s’anvărtuşeadză economia pi lungu kiro. El nica spusi că easti bugetlu cari ahărdzi nai cama mări sumi tră investiții ditu aeştă 32 di ani ditu soni. Cica tăxi ca taxili nu va crească si nu va s-aibă presiuni tu mediului di afaceri. Ma ninti, comisiile di specialitate a Parlamentului deadiră undă veardi a proiectelor di nom. Bugetlu ari la thimelliu ună rată di creștere economică estimată di 4,6% și un PIB di aproximativ 260 di miliardi di euro, ună rată estimată a inflațiillei di 6,5% și tiñii di cafi mesu di mesi brute di 1.200 di euro tu mesu. Partidlu USR di opoziție acaţă tu isapi s’ducă proiectul di nom a bugetlui la Curtea Constituțională, spunănda că primarllii ditu aţelu partid nu loară mpărmuturi bugetari, aţea ţi easti un caz di discriminare.



    MUTAREACAPU. Poliţia română ncllisi doi inşi şi amendă aproapea 200 di organizatori şi participanţă la mutareacapu di ñiercuri a susţinătorlor a partidlui AUR, un partid ultranaţionalistu şi anti-vaccin ditu parlamentul ali Românie. Protestul fu nkisitu di planlu a autoritățlor ta s’adară ditu certificatlu digital COVID ună căftari la locul di lucru. Mitinglu s’alăxi tru vandalismu, un dit participanțălli arestaț pimsiră porțăli a Parlamentului, iara alantu suspectat că vahi vandalidză 4 vehicule. Ancheta s’duţi ninti.



    COVID-19. Aproape 200.000 di persoane adrară formulare digitale tră s’intra pi teritoriul a Româniillei di la lansarea aplicațiillei, majoritatea pi Aeroportul Internațional Henri Coandă” ditu București. Ditu 20 di andreu, tuț pasagerlli cari agiungu tru România lipseaşti s’completeadză Passenger Locator Form (PLF), document ufilisitu di 18 di văsilii membre UE. Tu aistu kiro, 851 di năi infecții cu Covid-19 fură raportate tru 24 di săh4ţ ditu soni tru România, deadunu cu 62 di decesi asociate, ditu cari 18 di la ună dată anterioară. Aproapea 2.830 di paciență cu SARS-CoV-2 suntu internaț, inclusiv 62 di cilimeañi. Cama di 7,7 milioane di oameni ditu România sunt acutotalui vaccinați.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Arta împușcată la revoluția română

    Arta împușcată la revoluția română

    Prețul libertății pe care românii
    l-au plătit în timpul revoluției din decembrie 1989 a fost unul mare, de mii de
    morți, răniți și invalizi. Dar la acest preț se poate adăuga și prețul
    patrimoniului cultural pierdut în incendiile care au cuprins clădirea Palatului
    Regal, care adăpostește Muzeul Național de Artă al României, și clădirea
    Bibliotecii Centrale Universitare. Aflate pe Calea Victoriei, vizavi una de
    cealaltă, cele două clădiri au suferit din plin de pe urma gloanțelor și
    proiectilelor trase în zilele confuze de după fuga dictatorului Nicolae
    Ceaușescu. În Biblioteca Centrală Universitară curpinsă de flăcări au ars
    aproximativ 400.000 de cărți și manuscrise ale unor importanți oameni de
    cultură români. Iar la Muzeul Național de Artă au căzut victime flăcărilor și
    gloanțelor câteva zeci de tablouri din pictura română și europeană.


    Recent, Muzeul Național de Artă al
    României a vernisat expoziția Laborator II. 1989. Restaurarea picturilor
    împușcate prin care au fost redate publicului lucrările afectate în 1989 acum
    restaurate. Acum, curatorii Sorina Gheorghiță și Ioan Sfrijan au spus povestea
    unei expoziții pe care România n-ar fi trebuit să o aibă. Sorina Gheorghiță. În dezastrul general din Muzeul Național de Artă a fost distrus și
    laboratorul de restaurare pictură de șevalet, aproape în întregime. Cu toate
    acestea, după cum precizăm și în catalogul expoziției, aproape imediat, în
    ianuarie 1990, am început operațiunile de protejare și chiar de restaurare a
    unora dintre lucrările care au suferit, atât de la Galeria de artă europeană,
    cât și de la Galeria de artă românească. De la Galeria de artă românească am
    restaurat 47 de lucrări, iar de la galeria de artă europană au fost restaurate
    30. Au mai fost restaurate și în afara țării, de acolo au venit oferte pentru
    cele de la Galeria de artă europeană.


    Între picturile afectate, restaurate
    și expuse acum se numără lucrări ale unor importanți pictori români precum Andreescu,
    Grigorescu, Henția, Mirea. Cu detalii Sorina Gheorghiță. Toate lucrările care au avut de suferit în 1989 se aflau în
    expunerea permanentă a muzeului. De aceea ele au fost degradate. După
    redeschiderea muzeului expunerea s-a schimbat și atunci o parte dintre acele
    lucrări care au avut de suferit nu au mai intrat în expunerea permanentă a
    muzeului. De aceea, am folosit acest prilej pentru a mai aduce din depozit și lucrări
    care existau înainte de 1989. Dintre lucrările mai importante avem expus
    tabloul Safta florăreasa, Autoportretul lui Ion Andreescu, o altă lucrare
    frumoasă a lui Andreescu Drumul mare. Avem și din Nicolae Grigorescu lucrări
    expuse care au fost degradate: Vânatul, Buchetul de flori și Țiganca din
    Ghergani. Mai este Lorica, una dintre lucrările frumoase ale lui Ștefan
    Luchian, mai există lucrările ale lui Sava Henția, o schiță a lui George
    Demetrescu Mirea pentru una dintre compozițiile lui de mari dimensiuni.


    Stricăciunile suferite de tablouri
    au fost cele la nivelul suportului și la nivelul stratului pictural iar unele
    lucrări au fost foarte degradate. Atât de degradate încât nu au mai putut fi
    recuperate. Sorina Gheorghiță. Dintre
    cele pe care le expunem noi au fost foarte degradate schița lui Mirea și Peisajul
    de Andreescu. Și Autoportretul lui Andreescu a avut pierderi mari de strat
    pictural. S-a pierdut în primul rând în incendiul din laboratorul nostru de
    restaurare un autoportret de mari dimensiuni al lui Theodor Aman, unul dintre
    puținele autoportrete ale lui Aman, de dimensiuni mari și foarte complex ca
    pictură. Mai există una sau două lucrări care sunt în depozit și care au
    pierderi în proporție foarte mare și care nu vor putea fi înlocuite la
    restaurare deoarece principiile de restaurare nu permit să completăm pe
    suprafețe atât de mari.



    În expoziție se află atât tablourile
    cât și panouri explicative cu ce a însemnat efortul restauratorilor români și
    străini în toți anii care au trecut de atunci. Am întrebat-o pe Sorina
    Gheorghiță dacă în 1989 am avut de-a face și cu acte de vandalism gratuit nu
    numai cu distrugeri aleatorii. Împușcarea
    este un vandalism până la urmă pentru că, de multe ori, tablourile au fost
    împușcate cu intenție în gât, în piept. La unele lucrări nu credem că a fost o
    împușcare la întâmplare. A fost ceva cu adresă, așa cum s-a întâmplat la Safta
    florăreasa, din acest motiv ea constituie afișul expoziției. O parte din ele
    au fost întâmplător împușcate ori degradate.



    Ioan Sfrijan s-a referit la
    incendiul din laboratorul de restaurare, locul cel mai afectat din muzeu. Acolo s-a tras cu tunul și cu
    tot felul de gaze puternice pentru incendiere. În partea dinspre strada Știrbey
    era o cameră în care noi aveam depozitul. Din acst motiv s-au distrus multe
    lucrări de Aman, se pregătea o expoziție Aman, autoportretul și alte câteva
    lucrări împușcate. Mai era Bărbat cu medalii turcești care a fost și el
    împușcat, nu figurează în expoziție. Tot atunci se pregătea la Galeria de artă
    europeană o mare expoziție, Portretul în pictura europeană, și acolo au ars
    în special portrete, în cămăruța respectivă au ars un număr de 39 de lucrări.


    47 de tablouri din Galeria de Artă Românească și 30 de
    tablouri din Galeria de Artă europeană afectate la revoluția din decembrie 1989
    au revenit la viață. În memoria lor va rămâne însă prețul pentru libertate pe
    care românii l-au plătit atunci.

  • 30 de ani de la mineriada din iunie 1990

    30 de ani de la mineriada din iunie 1990

    Evenimentele violente din 13-15 iunie
    1990 din București, care au culminat cu venirea minerilor și agresarea
    populației civile a Capitalei, au reprezentat un pas înapoi făcut de societatea
    românească la nici o jumătate de an de la recâștigarea libertății în decembrie
    1989. A fost exemplul care dovedește că o societate care iese dintr-un regim
    politic totalitar are de luptat cu demonii trecutului până să se vindece. Mineriada
    din iunie 1990 a fost cea de-a treia venire a minerilor la București pentru a
    susține Frontul Salvării Naționale împotriva partidelor de opoziție. Dar ea a
    fost de fapt o manifestare a urii și intoleranței față de pluralismul democratic
    care reapărea cu greu. Pe fondul protestelor din Piața Universității din
    aprilie 1990 organizate de Opoziție și a alegerilor din 20 mai 1990 câștigate
    de FSN, tensiunea ajunsese la cote maxime. Încercarea instituțiilor statului să
    înlăture manifestația din Piața Universității din data de 13 iunie 1990 a fost
    începutul a trei zile de violență în urma cărora au murit 6 oameni, alți
    aproximativ 750 fiind răniți.


    Evenimentul
    din 13-15 iunie 1990 a fost unul special și l-am întrebat pe istoricul Cristian
    Vasile în ce a constat individualitatea sa. Unii istorici l-au pus în contextul perioadei imediat
    postcomuniste și l-au considerat ultima represiune de natură comunistă
    desfășurată în România. Și eu cred că au dreptate pentru că manifestările de
    atunci, de reprimare a unei părți din populația civilă, au mai multe
    caracteristici care s-au văzut în istoria națională chiar imediat după 1944. Și
    aceasta se explică prin prisma unei continuități de personal politic și de
    practici care au caracterizat perioada de după martie 1945. Practicile de
    acțiuni politice de instigare a unor civili împotriva altor civili s-au văzut
    și în iunie 1990.


    S-a
    spus că mineriada din iunie 1990 a fost cauzată de slăbiciunea statului, a
    forțelor de ordine în lichidarea protestelor de pe 13 iunie. Cristian Vasile. Și eu aș fi tentat să cred în
    teoria slăbiciunii forțelor de ordine incapabile să pună capăt unor dezordini.
    Dacă ne uităm atent la acele desfășurări din zilele de 13-15 iunie, mai ales la
    cele din 13 pentru că e data esențială, vedem într-adevăr o slăbiciune a
    forțelor de ordine dar vedem și anumite elemente care nu-și au explicația.
    Există mai multe înregistrări și ele sunt veridice, intervențiile prin radio
    ale ministrului adjunct de interne, generalul Diamandescu, care îi spune
    interlocutorului său dăm foc autobuzelor, așa cum a fost înțelegerea. Ce să
    înțelegem din aceste vorbe? Apoi există mărturii concordante cum că focul din
    clădirea poliției capitalei nu a fost pus de manifestanți ci ar fi apărut din
    interior. Iarăși e inexplicabil cum sute de polițiști se retrag fără să se
    apere, la fel și la clădirea Ministerului de Interne.


    Consolidarea
    noii puteri reprezentate de Ion Iliescu prin manipularea maselor este văzută de
    cei mai mulți analiști ai mineriadei drept explicație cu sens a evenimentelor
    de atunci. Cristian Vasile. Aceste
    dezordini din zona Universității și Căii Victoriei au fost reprimate la miezul
    nopții de 13 spre 14 la orele 3 dimineața. Forțele de ordine erau stăpâne pe
    situație, arestaseră elemente turbulente. Minerii vin ceva mai târziu și au
    fost întâmpinați de președintele de atunci Ion Iliescu. Iliescu, în loc să
    caute să detensioneze situația, să le explice că armata și poliția aveau sub
    control situația, îi invită să ocupe ei Piața Universității. La ce bun a fost
    acest gest din moment ce cu câteva ore înainte poliția și armata erau stăpâne
    pe situație? Acea invitație absolut nesăbuită a condus la violențele din
    dimineața zilei de 14 iunie și din ziua următoare. Prin urmare, a fost o
    instigare la violență absolut inutilă și demnă de Codul Penal.


    Cristian
    Vasile a arătat că mineriada din iunie 1990 a fost o ultimă zvârcolire a
    gândirii comuniste a societății produsă după căderea regimului în decembrie
    1989. De ce minerii? S-a
    încercat și cu alți muncitori, chiar pe 13-14 iunie. Avem mărturii oficiale că
    erau chemați muncitori din București de la unele fabrici și uzine, de la 23
    august și altele. Multe sindicate au refuzat să intervină pe motiv că era un
    conflict politic și nu ei erau chemați să facă ordine. Or, se pare că minerii
    au fost o categorie mai receptivă la propaganda fesenistă de atunci, a
    regimului Iliescu. Ion Iliescu se apără spunând că nu chemase în mod specific
    minerii ci forțele sociale responsabile. Dar aceasta este o circumstanță
    agravantă din partea unui președinte de țară. Aici este tragedia acestor
    întâmplări, exită și manifestările de bucurie ale unei părți a populației
    bucureștene, de aplaudare a minerilor pentru ce făceau. Și ceea ce făceau era
    zdrobirea în bătaie a unor tineri studenți, a purtătorilor de barbă, a femeilor
    cu fuste scurte. Ceea ce amintea de politicile lui Ceaușescu de acea vânătoare
    a rockerilor din anii ’70.


    România
    a plătit mineriada din 13-15 iunie 1990 prin izolare internațională care a
    însemnat mai ales înghețarea acordul cu FMI și imposibilitatea de a face
    împrumuturi. Politic, mineriada din iunie 1990 a însemnat aderarea țării la
    Consiliul Europei abia în 1993, mult după țări din fostul spațiu sovietic.

  • Un episod din Revoluția Română

    Un episod din Revoluția Română

    Amintiri inedite ale muzicianului român Luigi Gageos, plecat din țară în epoca Ceaușescu. Reîntors pentru a petrece Craciunul la București ia parte activă la evenimentele din 21-22 decembrie 1989.



    Arhiva foto: Luigi Gageos



  • Jurnal românesc – 01.11.2019

    Jurnal românesc – 01.11.2019

    Poeta Ana Blandiana a cucerit publicul cititor spaniol care a venit să o întâlnească și să îi asculte poemele, duminică, 27 octombrie 2019, pe scena celui mai important festival internațional de poezie de la Madrid, PoeMAD. Institutul Cultural Român de la Madrid a sprijinit participarea Anei Blandiana la cea de-a noua ediție a festivalului. Prezența sa a reprezentat o premieră pentru scena lirică madrilenă, pentru publicul spaniol care a primit-o cu multă caldură, entuziasm și un real interes pe Ana Blandiana, una dintre figurile esențiale ale poeziei europene actuale. Ana Blandiana a susținut un recital de poezie, în duo cu poetul Boris Novak, poet, traducător şi eseist sloven în Auditoriumul centrului cultural Conde Duque. La eveniment au asistat aproximativ 200 de spectatori care au ascultat poeziile în lectura autorilor, în limbile originale, și au urmărit traducerea textelor în limba spaniolă proiectate pe un ecran. Recitalul de poezie al Anei Blandiana a cuprins 30 de poeme care vor fi publicate anul viitor de editura Galaxia Gutenberg, în volumul Un arhanghel murdar de funingine.



    Muzeul Naţional Brukenthal lansează, în data de 1 noiembrie 2019, proiectul Muzeul viu – 30 de ani de la Revoluţia din 1989, o acţiune cofinanţată de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Sibiu. Proiectul cuprinde o serie de evenimente ce au ca scop sublinierea rolului Sibiului în decembrie 1989: o expoziţie foto-documentară, o expoziţie cu piese din colecţia modern – contemporan a Muzeului de Istorie, trei prelegeri, un catalog de proiect, alte materiale tipărite pentru informare publică. În 15 noiembrie, Muzeul Naţional Brukenthal va vernisa o expoziţie cu fotografii mai puţin cunoscute din timpul Revoluţiei din 1989 din Sibiu, oraş martir, dar şi din timpul perioadei comuniste. Imaginile vor fi expuse atât în faţa muzeului, în Piaţa Mare din centrul Sibiului, cât şi în interior, în Casa Albastră. Cu această ocazie, sibienii sunt invitaţi să doneze obiecte care provin din decembrie 1989 şi primele luni ale anului 1990. Doritorii se vor putea adresa în perioada 1-29 noiembrie secretariatului Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.





    Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze expoziția eveniment – Benzi Desenate din Epoca de Aur”, care va fi deschisă la Palatul Suțu, în perioada 1-30 noiembrie 2019. La 30 de ani de la căderea regimului comunist, vizitatorii sunt invitați să descopere autori și povești citite de sute de copii prin intermediul revistelor Luminița”, Cutezătorii”, Șoimii Patriei”, Arici Pogonici”, Luceafărul Copiilor” și nu numai. Expoziția va cuprinde reviste în original, manuscrise din redacția Cutezătorii” expuse în premieră și poate fi văzut chiar și ultimul număr al revistei Cutezătorii”, apărut pe data de 14 decembrie 1989. Prin intermediul Almanahului Vacanța Cutezătorilor” publicat în 1989, vizitatorii se vor întâlni și cu benzi desenate din afara spațiului românesc din Franța, din fosta U.R.S.S și din Cehoslovacia. Nu vor lipsi nici personajele din benzile desenate și filmele de animație nord americane, publicate în anul 1986 în Almanahul Enciclopedic Contemporanul”.



    Numărul cazurilor de jaf raportate la poliţie în România a fost în anul 2017 de 16 la 100.000 de locuitori, ceea ce plasează România printre ţările cu cele mai puţine jafuri din Europa. Singurele state membre care se situează mai bine decât România la acest capitol sunt Ungaria şi Slovacia (ambele cu 9 cazuri de jaf la 100.000 de locuitori), Slovenia, Cipru, Estonia si Cehia, arată datele publicate recent de un studiu Eurostat. La polul opus se află Belgia, unde în 2017 au fost raportate 167 de cazuri de jaf la 100.000 de locuitori, urmată de Franţa, Spania, Anglia şi Ţara Galilor şi Portugalia. In Uniunea Europeană, numărul cazurilor de jaf raportate la poliţie a scăzut cu aproape un sfert între 2011 şi 2017, după o creştere de 4% înregistrată în perioada 2008 – 2011.

  • UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3


    Viitorul României şi relaţia României cu SUA sunt foarte, foarte luminoase, se arată într-un comunicat difuzat marţi de Casa Albă, cu ocazia vizitei de lucru a preşedintelui Klaus Iohannis în SUA. Potrivit sursei citate, preşedintele Trump l-a primit la Casa Albă pe omologul său român pentru a reafirma şi celebra parteneriatul strategic puternic dintre cele două ţări.



    România, care sărbătoreşte 30 de ani de libertate şi democraţie în 2019, continuă să înregistreze mari progrese în depăşirea moştenirii comunismului, se menţionează în comunicat.



    În contextul în care Statele Unite şi România au o relaţie din ce în ce mai importantă în domeniile securităţii, energiei, nuclear civil şi cibernetic de care beneficiază ambele, cele două ţări ale noastre vor continua să lucreze împreună pentru a face faţă provocărilor comune de securitate şi pentru a îmbunătăţi şi mai mult parteneriatul nostru economic şi energetic, potrivit comunicatului.



    Preşedintele Donald Trump intenţionează să extindă legăturile dintre cele două ţări, sprijinind eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver de renunţare la viză, în conformitate cu cerinţele legislaţiei Statelor Unite, se arată în Comunicat. Printre altele, Casa Albă notează că România este un aliat valoros al NATO ce sprijină eforturile de securitate ale Statelor Unite şi internaţionale în regiune şi la nivel global.



    Marcând 15 ani de la aderarea la Alianţă, România s-a dovedit a fi un aliat puternic al NATO şi îşi îndeplineşte angajamentul de a aloca cel puţin 2% din PIB-ul său pentru cheltuielile de apărare, mai notează Casa Albă.



    Militarii noştri lucrează împreună pentru a consolida descurajarea pe Flancul Estic al NATO şi, în urma unei întâlniri anterioare cu preşedintele Trump, România îşi modernizează armata cu mai multe sisteme americane, inclusiv sisteme de apărare şi antirachetă Patriot, se subliniază în comunicatul Casei Albe. România găzduieşte o prezenţă rotativă de aproximativ 1.000 de militari americani, precum şi un sit Aegis Ashore al Statelor Unite care sprijină sistemul de apărare antirachete balistice al NATO.



    De asemenea, România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate ameninţările de cibersecuritate pe care le reprezintă furnizorii chinezi în reţelele 5G, potrivit comunicatului Casei Albe.



    Statele Unite vor lucra cu România pentru îmbunătăţirea climatului său de investiţii şi pentru a ajuta ţara să folosească mai bine resursele sale vaste de gaze naturale, se mai arată în comunicat, care notează că aceste eforturi vor creşte oportunităţile de investiţii pentru companiile americane, vor spori prosperitatea poporului român şi vor îmbunătăţi securitatea energetică în toată regiunea.



    România susţine eforturile administraţiei Trump de diversificare energetică în Europa, care reduc dependenţa ţărilor europene de sursele de energie ruseşti, notează Casa Albă în comunicatul citat, adăugând că România s-a opus Nord Stream II şi altor proiecte de conducte ce cresc dependenţa Europei faţă de Rusia.



    Statele Unite şi România sunt susţinători puternici ai Iniţiativei celor Trei Mări, care este importantă pentru creşterea accesului la piaţa energetică şi securitate, conchide comunicatul Casei Albe.



    Întâlnirea



    —————


    UPDATE 2


    Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său american, Donald Trump, au adoptat marţi o declaraţie comună în care SUA îşi reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.



    Ca preşedinţi ai României şi Statelor Unite ale Americii, acţionăm împreună, ca prieteni şi aliaţi, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust şi durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi prosperităţii şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor globale pe care le împărtăşim, se arată în declaraţie.



    De asemenea, în textul documentului sunt rememorate Revoluţia din 1989 şi aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO. Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forţelor noastre armate şi pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităţilor. Militarii noştri acţionează umăr la umăr pentru apărarea libertăţii şi în vederea consolidării posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G, se menţionează în declaraţia comună.



    În document se precizează că România şi Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate naţională. Subliniem opoziţia noastră faţă de Nord Stream 2 şi alte proiecte care îi fac pe aliaţii şi partenerii noştri dependenţi energetic faţă de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potenţialul de a creşte prosperitatea statelor noastre, precum şi de a întări securitatea energetică a Europei. România şi Statele Unite vor analiza modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile, se afirmă în text.



    În declaraţia adoptată se afirmă că excelentul parteneriat dintre România şi SUA în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva corupţiei se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc faţă de statul de drept şi o justiţie independentă, care sunt puternic susţinute de poporul român.



    Subliniem că buna guvernare constituie baza securităţii şi prosperităţii noastre comune, se arată în document. Cele două părţi se angajează să consolideze, pe mai departe, relaţia comercială şi să încurajeze creşterea investiţiilor în ambele ţări.



    ————-


    UPDATE


    Președintele Klaus Iohannis a declarat după întâlnirea la Casa Albă cu liderul american Donald Trump că a avut o întâlnire excelentă cu acesta, că a discutat pragmatic și deschis despre căile de aprofundare și extindere a parteneriatului strategic şi că, personal, va continua să fie implicat total în dezvoltarea parteneriatului cu SUA. Președintele Trump a apreciat sprijinul puternic pe care românii, în majoritate covârșitoare, îl dau relației cu SUA, iar pe parcursul mandatului României la președinția Consiliului UE, România a avut ocazia să se coordoneze eficient cu SUA pe dosare de interes reciproc.



    Sunt convins că Parteneriatul nostru strategic va continua să genereze rezultate pozitive. Am adoptat împreună o declarație comună, este prima dată când am făcut acest pas. Este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului strategic bilateral şi este esențială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile, a adăugat Iohannis.



    Președintele Trump a exprimat o deosebită apreciere că România a fost primul stat aliat care în mandatul său a atins nivelul de 2% din PIB pentru apărare şi a mulțumit pentru prezența românească din Afganistan. Am arătat președintelui Trump importanța creșterii prezenței militare americane în România şi am discutat despre securitatea la Marea Neagră, a mai spus Iohannis.



    Un loc important în discuție l-a ocupat și relația economică bilaterală unde trebuie făcut mai mult. Cu ocazia vizitei, a fost semnat un memorandum de înțelegere privind tehnologia 5G şi s-a discutat despre admiterea României în programul Visa Waver, de eliminare a vizelor necesare românilor pentru a intra în SUA, a mai declarat şeful statului român.



    L-am asigurat pe Preşedintele Trump că voi continua să susțin ferm lupta împotriva corupției şi că România va rămâne un partener strategic de încredere. Pot spune că a fost o nouă întâlnire foarte bună cu domnul președinte într-un moment simbolic: 30 de ani de la Revoluția din 1989 și 15 ani de la aderarea la NATO. În context, am arătat disponibilitatea de a găzdui contingente mai mari americane și președintele Trump a fost foarte deschis. Vrem să avem mai mulți militari în Brigada multinațională, în comandamentul regional pe care dorim să-l creăm. Tema va fi urmărită în continuare de secretarul Apărării, a făcut cunoscut Klaus Iohannis.



    —————


    Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, la Casa Albă. Avem o relație foarte bună cu România, mai bună ca oricând”, a declarat Donald Trump, în Biroul Oval, alături de Klaus Iohannis, despre care a spus că are respect pentru ceea ce face și pentru ceea ce se întâmplă în România”. Trump a adăugat că sunt foarte mulți români în Statele Unite, iar americanii iubesc românii, au o relație foarte bună cu ei”.



    Acum avem avem ocazia să vorbim despre parteneriatul strategic dintre România și SUA. Facem tot ceea ce se poate la nivelul NATO și cred că suntem pe drumul cel bun în acest sens”, a declarat, la rândul său, Klaus Iohannis.



    Aş vrea să subliniez că este important că mă aflu din nou aici cu domnul preşedinte şi avem oportunitatea să discutăm despre parteneriatul foarte bun. Sub conducerea dumneavoastră am progresat şi vom continua să facem acest lucru. Este foarte important pentru noi şi cred că suntem pe calea cea bună, a spuspreşedintele Iohannis.



    Preşedintele american a afirmat că i-ar plăcea să vină în vizită în România, adăugând că este o chestiune pe care o va discuta cu omologul său român.

  • Dosarul Mineraidei din 1990, înapoi la Parchet

    Dosarul Mineraidei din 1990, înapoi la Parchet

    Eclipsate de summitul comunitar de la Sibiu şi de campania pentru euroscrutinul de pe 26 mai, evoluţiile din justiţie nu sunt, însă, mai puţin spectaculoase.


    Miercuri, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a depus o contestaţie la decizia Instanţei Supreme de a retrimite la Parchet dosarul aşa-numitei Mineriade din iunie 1990. Anterior, un judecător de Cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis returnarea dosarului, pentru refacerea rechizitoriului, pe care l-a considerat nelegal. Acum doi ani, procurorii militari finalizaseră cercetările în dosarul Mineriadei. Ei au trimis în judecată 14 persoane. Vedetele lotului sunt fostul preşedinte Ion Iliescu, premierul de la acea vreme, Petre Roman, adjunctul acestuia, Gelu Voican-Voiculescu, şi directorul din epocă al SRI, Virgil Măgureanu. Potrivit anchetatorilor, ei ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii, din centrul Bucureştiului, care îşi exprimau un mod paşnic opiniile politice, în contradicţie cu ale majorităţii ce forma puterea politică din acel moment.


    Pe 20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament. Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată zonă liberă de neocomunism, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră severul verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de oameni exuberanţi si non-violenţi, rămăsesera doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei.


    Nici azi nu e clar dacă aceia care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept legionari şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa salveze democraţia in pericol. Minerii din Valea Jiului le-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase în urma lor 1.300 de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei.


    Acum cinci ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie care impunea României să continue investigaţiile în acest dosar, iar fostul procuror general, Laura Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind mineriada a fost una dintre cele mai mari neîmpliniri din întrega istorie a Ministerului Public.

  • Retrospectiva săptămânii 18.12 -24.12.2016

    Retrospectiva săptămânii 18.12 -24.12.2016


    La Bucureşti, consultări ale preşedintelui cu partidele parlamentare în vederea desemnării premierului



    Premierul care va forma noul guvern al României va fi desemnat după Crăciun, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că în timpul consultărilor avute cu cele şase partide parlamentare a primit două propuneri pentru ocuparea postului de prim-ministru. Klaus Iohannis (track): Am avut în cursul acestor consultări două propuneri pentru poziţia de prim-ministru. PSD-ul a propus-o pe doamna Shhaideh, iar PMP-ul l-a propus pe domnul Tomac. Pe de altă parte, între timp s-a constituit o coaliţie majoritară în Parlament, o coaliţie formată de PSD, ALDE şi UDMR. În consecinţă, în zilele următoare voi avea discuţii pe aceste teme, iar desemnarea va avea loc după Crăciun.”


    ​Social-democrata Sevil Shhaideh, de etnie turcă, este în prezent consilier la Ministerul Dezvoltării Regionale, minister pe care l-a condus pentru scurt timp anul trecut, în timpul guvernării Victor Ponta, iar deputatul Eugen Tomac a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 2009 — 2012. PSD, câştigător detaşat al alegerilor din 11 decembrie, a constituit o coaliţie cu ALDE, partidul condus de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi împreună au semnat un protocol de colaborare parlamentară pentru următorii patru ani cu UDMR. Cele trei formaţiuni se angajează să aibă consultări şi să susţină în comun iniţiative legislative, iar UDMR să sprijine proiectele propuse de guvern. Demersurile legislative din domeniile educaţiei şi sănătăţii, precum şi finalizarea infrastructurii de transport rutier prevăzută în programul de guvernare PSD-ALDE sunt considerate prioritare.



    Noul legislativ român, în funcţie



    După ce, marţi, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit pentru prima dată în noua formulă, procedurile pentru validarea mandatelor, depunerea jurământului de credinţă, constituirea comisiilor de specialitate şi alegerea conducerilor celor două camere legislative s-au desfăşurat într-un ritm alert. Călin Popescu-Tăriceanu, copreşedinte ALDE, a fost ales pentru un nou mandat de preşedinte al Senatului, cu 87 de voturi pentru şi 40 împotrivă. El şi-a îndemnat colegii senatori să îşi ia în serios misiunea şi să acţioneze astfel încât legislativul să devină o instituţie puternică, şi nu una cu rol decorativ. Liviu Dragnea a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, cu 216 voturi pentru şi 101 împotrivă. Preşedintele social-democraţilor le-a cerut parlamentarilor ca, indiferent de culoarea politică, să fie parteneri în susţinerea proiectelor importante pentru ţară. Totodată, au fost aleşi şi membrii în cele două Birouri Permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor, în funcţie de ponderea parlamentară.


    O altă etapă necesară desfăşurării activităţii noului legislativ o reprezintă constituirea grupurilor parlamentare. La Senat sunt şase: PSD, PNL, USR, ALDE, UDMR şi PMP, iar la Camera Deputaţilor, pe lângă cele şase, s-a constituit în plus şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. De asemenea, senatorii au ales prin vot componenţa celor 22 de comisii de specialitate. Tot prin vot au fost desemnaţi preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente, proporţional cu numărul de mandate obţinute de fiecare formaţiune politică. PSD are preşedinţia a 11 comisii, între care cea juridică, Comisia de buget şi Comisia de învăţământ. PNL va conduce cinci comisii, precum apărarea sau cea economică, iar ALDE a obţinut şefia Comisiilor de constituţionalitate şi dezvoltare regională. USR, partid recent constituit, deţine preşedinţia a două comisii: mediu şi egalitate de şanse. PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu, şi UDMR au şefia câte unei singure comisii: dezvoltare şi strategie economică, respectiv sănătatea.



    În România, comemorări ale martirilor revoluţiei anticomuniste de acum 27 de ani


    În România a continuat, în această săptămână, comemorarea eroilor Revoluţiei anticomuniste de acum 27 de ani. 22 decembrie 1989 a fost ziua în care zeci de mii de bucureşteni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva regimului Ceauşescu. Revolta începuse pe 17 decembrie, la Timişoara, oraşul din vestul ţării care devenea primul din România liber de comunism. În capitală, manifestanţii au ocupat Piaţa Palatului şi au forţat intrarea în Comitetul Central, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu au părăsit clădirea cu un elicopter, fiind arestaţi câteva ore mai târziu. Între timp, demonstranţii au ocupat sediile Radioului şi Televiziunii Publice care au anunţat în cursul zilei căderea comunismului şi au ţinut la curent populaţia cu evenimentele aflate în desfăşurare. În memoria celor care şi-au pierdut viaţa în acele zile, au avut loc în capitală şi în alte oraşe din ţară o serie de manifestări de omagiere şi comemorare.


    Parlamentul a avut o şedinţă solemnă cu prilejul împlinirii a 27 de ani de la Revoluţie. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu această ocazie, în care a apreciat că trebuie să ne amintim cu profund respect şi recunoştinţă de martirii din decembrie1989, fără al căror sacrificiu nu ar fi fost posibilă o Românie liberă şi democrată. România rămâne singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.

  • Revoluţia română anticomunistă

    Revoluţia română anticomunistă





    La sfârşitul anului 1989, comunismul se prăbuşea în
    întreaga Europă. Se petrecea, deja, un fenomen pe care nu mulţi l-au anticipat.
    Nici măcar liderul sovietic Mihail Gorbaciov nu se aştepta că valul său de
    reforme va trece graniţa, devorând întregul sistem comunist. Schimbările se
    produceau cu rapiditate. Mai întâi, partidul comunist care conducea o ţară din
    Estul Europei încerca să salveze situaţia, lansând reforme minore şi
    schimbându-şi liderii rămaşi din vremurile staliniste. La scurt timp şi aceşti
    lideri au fost înlăturaţi, iar pluripartismul a devenit
    regulă.

    Nimic din toate acestea nu se petreceau, în ultimul semestru din 1989,
    şi în România. Acolo, Ceauşescu tuna şi fulgera împotriva evoluţiilor din
    ţările ce-i fuseseră colege de lagăr comunist şi respingea orice concesie.
    Mergea înainte spre idealuri absurde, cu toate riscurile pe care le presupunea
    asta pentru milioane de români şi ţara lor. În timp ce Polonia, Ungaria,
    Cehoslovacia şi chiar Bulgaria făceau schimbările acestea incredibile,
    Ceauşescu era reales la ultimul congres al partidului comunist, partidul unic
    al României de atunci. Situaţia stătea să explodeze, mai trebuia o scânteie.
    Aceasta a venit de la Timişoara. Încercările poliţiei secrete comuniste,
    sinistra Securitate, de a-l scoate din oraş pe un pastor protestant, Laszlo
    Tokes, extrem de critic la adresa regimului comunist, a scos în stradă tot mai
    mulţi timişoreni, într-un gest de curaj care pe mulţi i-a costat viaţa.

    Manifestaţiile,
    altele decât de iubire forţată faţă de dictator, erau de neînchipuit în România
    dinainte de 1989. De aceea, protestele publice ale timişorenilor din acel
    decembrie sunt acte de mare curaj. Armata a primit ordin să reprime aceste
    manifestaţii şi, timp de câteva zile, departe de ochii lumii, într-o ţară
    izolată în mijlocul Europei, timişorenii au fost împuşcaţi pe străzi şi pe
    treptele catedralei din acest frumos oraş al României.

    Curajul oamenilor au
    făcut din Timişoara primul oraş martir al Revoluţiei române anticomuniste din
    1989, dar şi primul oraş liber de comunism. La o săptămână de la începutul
    manifestaţiilor anticomuniste din Timişoara, Bucureştiul şi întreaga ţară au
    ieşit masiv în stradă, măturând pur şi simplu regimul dictatorial. Cuplul
    Ceauşescu, care conducea cu mână de fier România, a fost nevoit să fugă cu un
    elicopter din mijlocul demonstranţilor. Niciun eventual plan de salvare a
    soţilor Ceauşescu nu a funcţionat, astfel că ei au fost capturaţi, după o fugă
    disperată, au fost supuşi unui proces sumar şi executaţi în mare grabă.

    Din 15
    decembrie 1989, în România a început să se tragă, dar nici astăzi nu este prea
    clar cine trăgea şi împotriva cui. Întâi, Armata a executat ordinele dictaturii
    de a reprima opozanţii, apoi agenţii secreţi ai regimului au încercat să sperie
    şi să provoace. După 22 decembrie, când a căzut regimul Ceauşescu, oamenii au
    primit arme pentru a asigura victoria Revoluţiei lor, pentru a lupta împotriva
    poliţiei secrete a comuniştilor. În timp ce, în alte ţări europene, comunismul
    ceda puterea mai mult sau mai puţin paşnic, în România a fost un adevărat
    război.

    Ulterior, nici tranziţia la societatea pluripartită şi la economia de
    piaţă nu au fost un proces liniştit în România. După mai bine de un sfert de
    secol, însă, România este o ţară democratică, cu o economie de piaţă şi o
    intensă viaţă politică, este o ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene. Toate
    aceste realizări sunt deziderate pentru care tinerii şi-au sacrificat viaţa în
    decembrie 1989.

    De aceea, în fiecare decembrie, când sărbătorile se apropie, ne
    amintim de cei care, cu 27 de ani în urmă, au plătit cu viaţa lor viaţa noastră
    liberă de astăzi.