Radio România Internațional

Tag: rezolutie

  • Rezoluție a Parlamentului referitoare la avioanele electrice

    Rezoluție a Parlamentului referitoare la avioanele electrice

    Recent , a fost negociat raportul
    inițiativă proprie a Parlamentului European, referitor la avioanele
    electrice. Mulți cetățeni europeni consideră că viitorul este al aviației cu
    combustibili alternativi. Se discută în acest raport și despre avioanele
    hibride, care pot utiliza motorul cu combustie pentru decolare și aterizare și
    în zbor să folosească motoarele electrice.

    Europarlamentarul Marian Jean
    Marinescu este de părere că acest raport care poate să oblige Comisia să vină
    deja cu reglementări în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât Agenția pentru
    siguranță în aviație deja lucrează la acest lucru.




    Am votat în această perioadă un raport de proprie inițiativă,
    un raport care nu este legislativ. A fost propunere a comisiei pentru transport
    de a face o rezoluție a Parlamentului European referitoare la avioanele
    electrice.

    Aviația este sub o presiune uriașă datorită emisiilor și sunt foarte
    mulți care propun diverse măsuri pentru a limita transportul aeronautic,
    inclusiv înlocuirea zborurilor cu trenuri pe cale ferată la distanțe care să
    aibă o durată de 2,5h de exemplu, Spania , 2h, Italia.

    Bineînțeles, acolo unde
    există trenuri cu viteză foarte mare, noi spunem, noi, fiind o parte din cei
    care lucrează în acest domeniu, că viitorul este al aviației cu combustibili
    alternativi și cu bineînțeles, emisii reduse, lucru care este tehnologic
    posibil în acest moment, să vedem de unde putem să avem cantitatea de combustibil
    alternativ care este necesară pentru a acoperi tot necesarul pentru toate
    avioanele. Aici este marea problemă. Există
    și un regulament în această direcție ce procent de combustibil alternativ ar
    trebui utilizat până în 2030, dar există și posibilitatea de noi tehnologii
    care nu există în acest moment dezvoltate la nivel de practică:
    avioanele electrice, avioanele cu hidrogen.

    S-a elaborat un astfel de document
    în care se arată toate avantajele unor avioane electrice regionale, deci pe
    distanțe foarte mici, pentru că este evident că în acest moment greutatea
    bateriilor constituie o problemă pentru avioane, dar deja sunt în proiectare.

    În același timp, se discută și ideea de motoare de avioane hibride, adică
    pentru partea de decolare-aterizare să utilizeze motor cu combustie și apoi cu
    motoare electrice, astfel încât să se mărească distanța la care pot să zboare.

    Cred că este un raport care poate să oblige comisia să vină deja cu niște
    prevederi. Să sperăm că foarte curând vom vedea astfel de produse în realitate.




  • Europarlamentarii cer tuturor ţărilor lumii întărirea angajamentelor climatice

    Conferința ONU privind schimbările climatice COP28 va face primul bilanţ global al progreselor înregistrate în aplicarea Acordului de la Paris. Ca atare, eurodeputaţii consideră această conferinţă un moment cheie pentru stimularea ambiţiei colective privind sprijinul pentru climă.

    Rezoluţia comisiei Parlamentului European solicită țărilor dezvoltate să se asigure că obiectivul anual de finanțare climatică de 100 de miliarde de dolari este îndeplinit şi anul acesta şi cere mărirea acestei sume după anul 2025. Parlamentul European doreşte şi înfiinţarea unui mecanism de finanțare publică prin care Uniunea să fie sprijinită în îndeplinirea angajamentelor sale climatice.

    Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca fondul pentru pierderi și daune să devină funcţional. Aceşti bani ar urma să ajute ţările vulnerabile să compenseze pierderile generate de schimbările climatice. Toți marii emitenți, inclusiv țările Uniunii, ar trebui să contribuie la acest fond, notează deputaţii europeni.

    Combustibilii fosili generează peste 75% din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră. De aceea, europarlamentarii cer încetarea urgentă a tuturor subvențiilor pentru aceşti combustibili la nivelul statelor europene până în 2025. Guvernele din întreaga lume sunt încurajate să facă același lucru.

    La COP28, deputații europeni vor susţine obiectivul global de triplare a energiei regenerabile și de dublare a eficienței energetice până în anul 2030, împreună cu măsuri treptate şi realiste de eliminare a combustibililor fosili cât mai curând posibil, inclusiv oprirea investițiilor în extracția de ţiţei şi gaze.

    Deputații cer intensificarea eforturilor pentru restabilirea biodiversităţii şi creşterea contribuţiilor fiecărui sector economic pentru acest obiectiv.

    Nu în ultimul rând, rezoluția solicită eforturi sporite la nivel global într-o varietate de sectoare: combaterea poluării cu plastic; abordarea impactului climatic și de mediu al industriei textile; reducerea în continuare a emisiilor de metan şi a celor provenite din transportul maritim, aviație, agricultură şi apărare.

    Rezoluția va fi supusă la vot plenului Parlamentului European în şedinţa plenară din 20-23 noiembrie.


  • Parlamentul European solicită începerea negocierilor cu Republica Moldova pentru aderarea la UE

    Parlamentul European solicită începerea negocierilor cu Republica Moldova pentru aderarea la UE

    Pentru a doua oară anul acesta, Parlamentul European a cerut Comisiei să înceapă cât mai repede discuţiile pentru aderarea Republicii Moldova la spaţiul comunitar.

    Moldova are statut de stat candidat de anul trecut, alături de Ucraina.

    Accederea celor două state este susţinută de majoritatea covârşitoare a europarlamentarilor, care au adoptat o rezoluţie prin care solicită iniţierea negocierilor chiar de anul acesta. Rezoluția a fost adoptată cu 448 voturi pentru, 45 împotrivă și 43 de abțineri.

    Potrivit documentului, guvernul moldovean și-a demonstrat determinarea și capacitatea de a îndeplini cerințele Comisiei Europene pentru începerea negocierile de aderare.

    Legislativul European consideră totodată că statutul de membru al Moldovei ar fi o investiţie geostrategică extrem de bună pentru Uniunea Europeană, care se confruntă cu pericolul destabilizator al Rusiei.

    Europarlamentarii subliniază importanța continuării procesului de reformă de către guvernul de la Chișinău, nu numai pentru atingerea obiectivului politic de aderare, ci, în primul rând pentru îmbunătățirea palpabilă a nivelului de trai al moldovenilor.

    Eurodeputatii subliniază că eforturile în curs de desfășurare privind justiția durabilă și reforma anticorupție sunt deosebit de importante și solicită autorităților moldovene să continue alte reforme esențiale, precum combaterea criminalității organizate și reforma administrației publice.

    În aceeaşi rezoluţie, Parlamentul European solicită Comisiei să crească ajutorul financiar şi tehnic destinat Republicii Moldova, pentru a facilita integrarea rapidă și eficientă a acesteia în Uniunea Europeană.

    În urma invadării pe scară largă de către Moscova a Ucrainei, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată în luna iunie.

    În aprilie 2023, Parlamentul European a cerut ca negocierile de aderare la UE cu această țară să înceapă până la sfârșitul anului, dacă Moldova va îndeplini cele nouă etape identificate de Comisia Europeană ca fiind necesare pentru deschiderea negocierilor.

    Acum, pentru a doua oară, Parlamentul European cere Comisiei să înceapă cât mai repede discuţiile pentru aderarea Republicii Moldova la spaţiul comunitar.


  • PE:FIFA şi Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar – compensaţii pentru cei care şi-au pierdut viaţa

    PE:FIFA şi Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar – compensaţii pentru cei care şi-au pierdut viaţa

    FIFA a afectat grav imaginea și integritatea fotbalului mondial, iar corupția din cadrul acestui organism internațional este generalizată, sistemică și adânc înrădăcinată, este mesajul transmis de eurodeputați prin rezoluția adoptată săptămâna trecută în timpul ședinței plenare desfășurate la Strasbourg.

    Dacă vrem ca lucrurile să se schimbe, avem nevoie de o reformare fundamentală a Federației Internaționale de Fotbal. Domnule Infantino, fă-ne tuturor o favoare: Demisionează acum!, a afirmat în timpul dezbaterilor care au precedat adoptarea rezoluției eurodeputatul danez, Niels Fuglsang, extrem de critic la adresa actualului președinte al FIFA, Gianni Infantino.

    Nemulțumirile vizează atât procesul prin care Qatarul a fost ales drept gazdă a Campionatului Mondial, proces despre care eurodeputații spun că nu a fost transparent, cât și numeroasele abuzuri comise în această țară. Pe câteva dintre ele le trece în revistă Lara Wolters, din Olanda:

    Indiferent de câte progrese au fost făcute în Qatar, și au fost făcute unele progrese, nu este deloc în regulă ca oamenii să-și piardă viața în construcția infrastructurii necesare competiției sau că alții să ajungă în închisoare doar pentru că au cerut să le fie plătite salariile. Și categoric nu este deloc în regulă ca cei care aparțin minorităților sexuale să trăiască în teamă.

    Pe de altă parte, membrii legislativului comunitar salută faptul că, potrivit Organizației Internaționale a Muncii, autoritățile de la Doha au plătit 320 de milioane de dolari celor care nu și-au primit salariile la timp prin intermediul unui așa numit Fond de asistență și asigurare a lucrătorilor.

    Cu toate acestea, spun eurodeputații, mulți muncitori nu au beneficiat de despăgubiri. Compensații nu au primit nici familiile celor care și-au pierdut viața în construcția infrastructurii necesare Campionatului. Ar fi vorba, potrivit unei investigații a jurnaliștilor de la The Guardian, de nu mai puțin de peste 6 mii 500 de muncitori străini.

    Pe viitor avem nevoie de un angajament ferm și credibil privind respectarea drepturilor omului atât din partea țării gazdă, cât și a Federației Internaționale de Fotbal, a afirmat aceeași Lara Wolters.

    Iar rezoluția Parlamentului European cere încetarea practicii denumite sportswashing (îmbunătățirea reputației prin sport). Cu alte cuvinte, competițiile majore nu ar mai trebui să aibă loc în țări în care valorile fundamentale sunt încălcate.


  • Accesul la educație al copiilor romi în țările membre

    Accesul la educație al copiilor romi în țările membre

    Unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Recent în Parlamentul European s-a supus la vot o rezoluție prin care UE își ia angajamentul pentru a pune capăt acestei stări de fapt.

    În plenul Parlamentului Europen, europarlamentarul Dragoș Pîslaru a ținut o pledoarie pentru drepturile copiilor romi.

    Unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Aș dori să îi felicit pe toți colegii mei pentru munca depusă în sprijinul drepturilor minorității rome. Am fost într-o misiune oficială pentru a vedea așezările. Le-am văzut cu ochii nostri.

    Am auzit o mulțime de mărturii, știm că situația este inacceptabilă. Avem o strategie, avem cadre, avem recomandări, avem chiar și bani. Iar Consiliul consideră că statele membre ar trebui să utilizeze resursele UE și într-adevăr este bine că, Consiliul crede acest lucru dar statele membre nu utilizează pe deplin resursele. Banii nu se duc acolo unde ar trebui.

    Avem recomandări legate de Garanția pentru copii și de modul în care ar trebui să fie pusă în aplicare, dar cele mai recente statistici ne arată că unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Situația locuințelor și a condițiilor de sănătate și a unei alimentații adecvate, accesul la locuri de muncă, toate acestea fac parte din rezoluția supusă la vot în Parlament. Și acesta este un mesaj, un mesaj clar, că a te baza doar pe recomandarea statelor membre de a face lucruri nu este calea corectă de a merge mai departe. Acest lucru are două aspecte importante. Unul este legat de libertăți și drepturi și pentru aceasta Comisia ar trebui să meargă cu proceduri de infringement peste proceduri de infringement și să aibă responsabilitatea directă asupra primarilor și a funcționarilor de stat pentru această situație.

    Este inacceptabil să existe sclavie modernă și să avem copii care au aceste probleme astăzi. Și bineînțeles, cealaltă parte este reprezentată de investiții. Aceasta este o investiție în viitorul european și permițând oportunitățile și rupând cercul vicios este calea de urmat.


  • Noi reguli pentru salariul minim în UE

    Noi reguli pentru salariul minim în UE

    Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii.

    Este de părere europarlamentara Agnes Jongerius, care s-a ocupat îndeaproape de negocierile privind salariul minim în Uniunea Europeană.

    În momentul de faţă, această retribuție este stabilită prin lege în 21 de state membre, printre care şi România, şi este rezultatul unor negocieri colective dintre angajatori şi sindicate în celelalte şase, adică în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

    În plus, există diferențe foarte mari între valoarea salariului minim între statele membre. Cele mai mari remunerații de acest fel sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia.

    Rezoluția, adoptată cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, stabilește că valoarea salariul minim rămâne o prerogativă națională, însă statele membre trebuie să garanteze că aceste retribuții le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seamă de costul vieții și de nivelul general al salariilor.

    Rezoluția îndeamnă statele membre să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau să fixeze această remunerație minimă la 50% din salariul mediu brut.

    Rezoluția încurajează totodată negocierile colective, prin implicarea efectivă a partenerilor sociali.

    Nu în ultimul rând, documentul obligă statele membre să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv prin controale și inspecții pe teren, pentru a se asigura că normele legale sunt respectate sau că orele suplimentare sunt declarate, iar munca la negru e combătută.

    Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din Uniune care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

    Mai trebuie spus că noile norme au la bază o propunere prezentată de Comisia Europeană în urmă cu doi ani, care a plecat de la realitatea că pandemia i-a afectat în mod special pe angajaţii din sectoarele care plătesc salarii minime precum curățenie, comerț, turism, baruri şi restaurante.

    Pentru ca rezoluția să fie pusă în aplicare este nevoie acum de avizul final al liderilor europeni. Statele membre au apoi la dispoziţie doi ani pentru a se conforma directivei.


  • Condiții mai bune pentru îngrijirea vârstnicilor în UE

    Condiții mai bune pentru îngrijirea vârstnicilor în UE

    Recent, în Parlamentul European, s-a votat o rezoluție
    referitoare la viitoarele acțiuni UE în domeniul îngrijirii medicale. Rezoluția
    vine ca răspuns la anunțul Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,
    de a lansa în acest an o Strategie europeană în materie de îngrijire medicală,
    care va pune bazele unei reforme îndelung așteptate a sistemelor de îngrijire
    și de securitate socială în statele membre.

    Europarlamentarul Maria Grapini a cerut Comisiei Europene buget
    pentru construirea Centrelor pentru persoanele care au nevoie de îngrijire!




    În problema îngrijirii cred că sunt trei
    mari direcții în care trebuie să acționăm. Sigur, este de competența statelor membre. Cunosc
    foarte bine problema în țara mea și în țările din est. Avem problemă pe de o
    parte cu cei care fac actul de îngrijire.

    De foarte multe ori sunt tratați fără
    demnitate, nu au un contract de muncă. Știm bine că din est au plecat spre vest
    foare multe personae pentru a lua mai mulți bani și a face acest act de
    îngrijire.

    Pe de altă parte, avem problema celor îngrijiți. De foarte multe ori
    actul de îngrijire nu este de calitate și avem problema infrastructurii. Dacă în
    strategia europeană nu vom cuprinde și buget pentru a aloca bani pentru
    infrastructură pentru că de exemplu în țara mea nu avem capacitate pentru
    persoanele în vârstă care nu pot fi îngrijite în familie și care au nevoie de
    aceste centre, cămine pentru personae în vârstă unde să fie îngrijiți
    corespunzător, nu vom putea rezolva situația.

    Mă străduiesc de câțiva ani să
    conving Comisia că trebuie alocat și că răspunsul pe care îl primim sistematic
    de la Comisie că persoanele în vârstă trebuie să fie îngrijite în familie este
    absolut absurd pentru că sunt personae care nu au loc în familie. Unele persoane
    nu mai au familii. Pentru acest lucru trebuie să alocăm bugete, bani de la
    bugetul social, de la fondul social, pentru a putea să avem locuri pentru aceste
    persoane.




    Printre prevederile rezoluției adoptate se mai solicită Comisiei Europene să abordeze
    problema muncii nedeclarate în sectorul îngrijirii și să creeze un cadru
    juridic clar pentru promovarea locurilor de muncă de calitate, pentru salarii
    adecvate și protecție socială pentru toți îngrijitorii, de orice naționalitate
    și în orice stat UE ar lucra.



  • UE și apărarea multilateralismului

    UE și apărarea multilateralismului

    Parlamentul European a adoptat de
    curând o rezoluție referitoare la modul în care Uniunea Europeană apără
    multilateralismul. Multilateralismul, ca mijloc pașnic de organizare a
    relațiilor dintre statele suverane, este din ce în ce mai contestat. Motivele
    sunt legate de schimbările în sistemul internaţional şi anume, apariția de noi actori pe scena mondială și
    amenințări hibride din partea acestora, tensiunile generate de natura
    instituțiilor multilaterale și de nevoia de a reforma instituții vechi de
    decenii. De asemenea, decalajul tot mai mare dintre opinia publică și
    instituții, creșterea sentimentelor anti-globalizare, declinul puterilor
    geopolitice tradițional dominante și declinul libertăților și democrației
    mondiale care i-a urmat.


    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European
    Dragoş Tudorache, europarlamentar.


    Democrația nu doar se
    întâmplă, iar libertatea nu ne este pur şi simplu dată. Am luptat și încă
    luptăm în războaie pentru ordinea bazată pe reguli. Pentru a o consolida, am
    creat instituții multilaterale și, până în prezent, am fost interconectați,
    oferindu-ne astfel oportunitatea de a rezolva probleme prin diplomație și
    dialog, pentru a trage la răspundere regimurile necinstite. Deci, în primul
    rând, avem datoria de a menține multilateralismul funcțional și eficient.
    Trebuie să actualizăm și să reinventăm în mod constant instituțiile sale,
    astfel încât acestea să rămână în pas cu realitățile noastre geopolitice. Când
    eșuează, în special în asigurarea răspunderii pentru încălcarea regulilor,
    trebuie să găsim modalități de a le reforma. Acest lucru este valabil atât
    pentru Organizaţia Mondială a Comerţului, cât şi pentru Organizaţia Naţiunilor Unite. De la
    schimbările climatice la războiul împotriva foametei, trebuie să ne
    repoziţionăm și trebuie să lucrăm mai strâns cu cei care gândesc ca noi.



    Parlamentul European doreşte să
    se implice mai mult şi reamintește că,
    pentru a face ca multilateralismul guvernat de norme, eficace, orientat spre
    rezultate și interconectat să prospere, implicarea parlamentelor alese
    democratic este importantă pentru asigurarea unui acces mai bun la o gamă largă
    de părți interesate și pentru extinderea dialogului și cooperării la entitățile
    nestatale, cum ar fi guvernele regionale, administrațiile locale, mediul
    academic, societatea civilă și sectorul economic.


  • Jurnal românesc – 06.05.2022

    Jurnal românesc – 06.05.2022

    Parlamentul European a
    adoptat o rezoluţie în care solicită acordarea pentru Republica Moldova a
    statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Eurodeputaţii
    invită Comisia Europeană să îşi finalizeze rapid evaluarea şi să ofere Moldovei
    o asistenţă deplină pe parcursul acestui proces. Totodată, ei solicită ca, în
    cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, să se transmită un semnal
    politic clar şi ferm cu privire la calea europeană aleasă de Republica Moldova.
    Iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul Siegfried Mureşan, a declarat că este
    nevoie să li se ofere cetăţenilor din stânga Prutului beneficii tangibile, de
    aceea, membrii Legislativului European solicită integrarea Republicii Moldova
    în piaţa unică a UE. Prin accesul la Piaţa unică, produsele moldoveneşti
    vor putea fi exportate liber pe piaţa europeană, vor veni mai mulţi investitori
    din Uniunea Europeană în Republica Moldova, vor apărea noi locuri de muncă şi
    oamenii se vor bucura de standarde de calitate ale produselor la fel ca ţările
    Uniunii Europene, a spus Mureşan. La rândul său, secretarul de stat al
    Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a declarat că
    votul de la Strasbourg reprezintă un pas mare pentru Republica Moldova
    spre îndeplinirea unui obiectiv național fundamental şi a reiterat
    sprijinul Bucureştiului pentru ca statul moldovean să atingă standardele
    necesare în parcursul către UE.




    Departamentul pentru Românii
    de Pretutindeni a salutat adoptarea de către Camera Deputaților a Proiectului
    de lege care stabileşte că românii din afara graniţelor, care studiază în
    facultăţile de stat din ţară, pot primi burse în aceleaşi condiţii precum cele
    acordate studenţilor cu cetăţenia română şi domiciliul în România. Conform
    prevederilor legii, care urmează să intre în vigoare începând cu anul
    universitar 2023 – 2024, beneficiarii acestor burse le vor putea primi inclusiv
    pe perioada vacanţei de vară. Bursele vor crește de la aproximativ 320 lei/lună
    la valoarea echivalentă a burselor sociale acordate studenților din România,
    stabilite acum la minimum 700 lei/lună. Peste 4.800 de români de pretutindeni
    sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, iar cei mai mulţi
    beneficiari ai acestor burse sunt studenţi din Republica Moldova, Ucraina,
    Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică.




    Şase filme româneşti vor fi
    prezentate, în perioada 9-19 mai, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului
    Filmului Românesc în Israel, manifestare organizată de Institutul Cultural
    Român de la Tel Aviv. Este vorba despre 5 minute, în regia Dan
    Chișu, Căutătorul de vânt, de Mihai Sofronea, Călătoria
    fantastică a Maronei, de Anca Damian, Nostalgia dictaturii,
    de Marius Barna, Berliner, de Marian Crișan şi Luca, de
    Horațiu Mălăele. Evenimentul va avea loc la Cinematecile din Tel Aviv,
    Ierusalim, Haifa, Holon, Hertzliya, Rosh Pina și Sderot. Programul va include
    și o serie de proiecții speciale adresate publicului foarte tânăr, în cadrul
    Cinematecii pentru Copii, inaugurată recent la Cinematecile din Holon și Rosh
    Pina. Ediția din acest an a Festivalului Filmului Românesc în Israel este
    curatoriată de criticul de film, Iris Lackner, director al MovieMania.




    Ambasadorul României la Tirana,
    Octavian Șerban, şi preşedintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul
    României, Titus Corlăţean, vor participa, pe 10 mai, la inaugurarea Bibliotecii
    Mihai Eminescu din Saranda, în Albania. Evenimentul, organizat de
    Fundaţia Culturală Aromână Nicolae Iorga marchează Ziua Românităţii
    Balcanice, sărbătoare instituită anul trecut. Programul va include şi un
    spectacol susţinut de orchestra din Permet. La inaugurare au fost invitaţi,
    printre alţii, miniştrii culturii şi educaţiei din Albania, oficialităţi
    locale, precum şi membrii comunităţii aromâneşti din regiunea oraşului Saranda.
    Ziua Românităţii Balcanice a fost stabilită
    la 10 mai de Parlamentul de la Bucureşti. Iniţiativa urmărește aducerea în
    centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și
    cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână care locuiesc în
    țările balcanice. Conform Ambasadei României la Tirana, în Albania trăiesc
    câteva zeci de mii de aromâni, care nu sunt recunoscuţi însă ca minoritate naţională,
    ci doar ca minoritate etno-lingvistică. Aceştia sunt organizaţi în Asociaţia
    Culturală Aromânii din Albania, Liga Aromânilor din Albania şi
    Fundaţia Culturală Aromână Nicolae Iorga din Saranda.





  • Adunarea Generală a ONU cere Rusiei încetarea imediată a războiului din Ucraina

    Adunarea Generală a ONU cere Rusiei încetarea imediată a războiului din Ucraina

    Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat, miercuri, o rezoluția Agresiunea împotriva Ucrainei, care condamnă în cei mai duri termeni posibili invazia rusă în Ucraina și îi cere Rusiei ”să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei”, relatează AFP.

    Documentul a fost votat de 141 dintre cele 193 de ţări membre ale organizaţiei. Cinci state au votat împotrivă şi 35 s-au abţinut, printre care și China.

    lista-tari-vot-rezolutie-foto-zelensky-twitter.png
    (foto: twitter.com/zelenskyyua)

    Rezoluţia, care ”condamnă decizia Rusiei de a creşte statutul de alertă al forţelor sale nucleare” , a fost adoptată la finalul unei sesiuni de urgenţă a Adunării Generale, convocate de Consiliul de Securitate, în contextul în care forţele ruse atacă Ucraina cu raiduri aeriene şi bombardamente, sute de mii de persoane fiind obligate să se refugieze.

    Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu salută adoptarea, rezoluției intitulate Agresiunea împotriva Ucrainei. România a co-sponsorizat această importantă rezoluție, alături alte 95 de State Membre ONU, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    România a co-sponsorizat, alături de un grup de 82 de țări, un proiect similar de rezoluție inițiat de către Statele Unite ale Americii și Albania, în calitate de membri ai Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU), în favoarea căruia s-au exprimat, la data de 25 februarie 2022, 11 din cei 15 membri ai acestui organ al ONU, dar respins în urma votului împotrivă al Federației Ruse, reamintește MAE.

  • Parlamentul European vrea drumuri mai sigure și mai puține accidente

    Parlamentul European vrea drumuri mai sigure și mai puține accidente

    Rezoluția privind siguranța rutieră, adoptată cu o majoritate covârșitoare și pleacă de la realitatea, dovedită de statistici, că în fiecare an, aproape 23 de mii de oameni mor în accidente, iar alți 120 de mii sunt răniți grav.


    Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri sunt cele din Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (cu cele 85 de decese la același milion de locuitori) are cea mai mare rată a mortalității, dublă față de media de la nivel european.

    Trebuie să facem o prioritate din atingerea obiectivului de reducere la zero a numărului de decese și de răniți pe drumurile din Uniune până în 2050. Viziunea noastră, zero accidente, poate fi pusă în practică, crede eurodeputata Elena Kountoura, raportor pe această temă.

    Ce este însă de făcut? Membrii Parlamentului european atrag atenția că viteza excesivă este responsabilă pentru o treime din accidentele rutiere mortale. De aceea, ei cer Comisiei să impună o limită de 30 de kilometri pe oră în zonele rezidențiale și acolo pe unde trec mulţi bicicliști și pietoni.

    Totodată, spun ei, este nevoie de toleranță zero în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului și de stimulente fiscale și sisteme atractive de asigurare auto pentru achiziționarea și utilizarea de vehicule cu standard înalte de siguranță.

    În plus, membrii Parlamentului European spun că ar trebui făcute mai multe investiții în infrastructură, mai ales în zonele în care se produc cele mai multe acccidente. În acest scop, statele membre ar trebui să creeze fonduri naționale pentru siguranța rutieră. Practic, sumele de bani adunate din amenzile rutiere să fie direcționate către proiecte în domeniul siguranței rutiere.

    Nu în ultimul rând, eurodeputații invită Comisia să înființeze o agenție europeană de transport rutier.

    Interesul nostru, al tuturor, este de a avea drumuri mai sigure, a dat asigurări Helena Dalli, comisar european pentru egalitate. Tot ea a ținut să adauge: Viziunea zero accidente este o responsabilitate comună. Succesul depinde de noi toți, de modul în care ne facem treaba. De la autorități europene, naționale, regionale și locale până la poliție și personal medical. De la toți cei care mergem pe drumuri, angajați ai unor companii de profil și operatori de transport până la producătorii de autovehicule.


  • Viitorul Spaţiului Schengen

    Viitorul Spaţiului Schengen

    Spaţiul Schengen garantează libera
    circulaţie a peste 400 de milioane de cetăţeni ai Uniunii şi a cetăţenilor
    non-UE care trăiesc în Uniunea Europeană sau pe care o vizitează în calitate de
    turişti. Libera circulație a persoanelor permite fiecărui cetățean al UE să
    călătorească, să lucreze și să trăiască într-o țară a UE fără formalități
    speciale. De mai mulţi ani, trei state membre, Bulgaria, Croaţia şi România,
    sunt în procesul de aderare la spațiul Schengen, fără a avea însă un termen
    precis la care se vor alătura.


    Parlamentul European a dezbătut şi a
    adoptat în sesiune plenară o rezoluţie referitoare la raportul anual privind
    funcţionarea spaţiului Schengen.

    Europarlamentarul Victor Negrescu, din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si
    Democraților, a avut o intervenţie în plen şi, din acest motiv, l-am întrebat
    cât de eficient i se pare Mecanismul de Evaluare şi Monitorizare, menţionat în
    raport:

    Este foarte clar că Spaţiul Schengen oferă
    foarte multe avantaje statelor membre care fac parte din această formă de
    cooperare. Din păcate, sunt, în continuare, multe carenţe. Mă refer aici la
    incapacitatea statelor din zona Schengen în a avea poziţii comune în ceea ce
    priveşte protecţia frontierelor, de cealaltă parte tot ceea ce înseamnă
    extinderea spaţiului Schengen şi rezultatele evaluărilor făcute prin acest
    mecanism. În consecinţă, Parlamentul European consideră că acest mecanism
    trebuie să fie revizuit, îmbunătăţit, permiţând în acelaşi timp statelor care
    îndeplinesc criteriile, cum este cazul României şi Bulgariei, să intre în acest
    Spaţiu Schengen înainte să modificăm toate aceste criterii de evaluare şi
    monitorizare care, iată!, în prezent necesită modificări şi adaptări, în aşa
    fel încât să corespundă noilor cerinţe şi să nu mai avem sincopele pe care
    le-am întâlnit în contextul pandemiei şi crizei refugiaţilor.


    În
    partea finală a rezoluţiei adoptate de legislativul european există un capitol
    privind viitorul spaţiului Schengen, în care este adresată administraţiei
    Parlamentului European invitaţia de a înfiinţa (citez) o unitate specială de
    sprijin pentru guvernanţa Schengen.

    Europarlamentarul Victor Negrescu: Este absolut necesar să avem un astfel de mecanism la nivelul
    Parlamentului European pentru că legislativul european reprezintă cetăţenii,
    ori spaţiul Schengen reprezintă o oportunitate, o victorie, un element
    palpabil, pozitiv, pe care îl oferă Uniunea Europeană şi de aceea ar fi oportun
    ca Parlamentul European să fie implicat în acest proces, atât pentru a veghea
    la respectarea cerinţelor şi mecanismelor din interiorul spaţiului Schnegen,
    cât şi pentru a ne asigura că deciziile Parlamentului European sunt respectate.
    Pentru România este foarte util un astfel de mecanism pentru că Parlamentul
    European a fost prima instituţie care a făcut apel la celelalte structuri
    europene şi la statele membre să accepte România în spaţiul Schengen.
    Suplimentar, Parlamentul European, prin acest mecanism, ar putea să ofere
    sprijin statelor care întâmpină dificultăţi în a asigura protecţia frontierelor
    şi asta, de asemenea, poate fi util României şi poate decide, de ce nu?,
    diferite forme extinse de cooperare în aşa fel încât şi mobilitatea să fie
    asigurată, dar şi zona de siguranţă, de protecţie să fie menţinute la un
    standard ridicat.


    L-am solicitat pe europarlamentarul Victor
    Negrescu să dea un pronostic legat de aderarea României la spaţiul Schengen: Nu voi da un pronostic! Eu şi în momentul în care am fost ministru al
    afacerilor europene, am fost un puternic partizan al nevoii de a supune la vot
    aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Din păcate, mulţi decidenţi
    politici din România nu au acest curaj. Eu cred că România trebuie să meargă
    până la capăt, respectă criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen, trebuie
    să supunem la vot, poate, de ce nu?, să mergem în faţa Curţii de Justiţie a
    Uniunii Europene pentru a ne solicita acest drept pe care îl avem.

  • Viitorul digital al Europei

    Viitorul digital al Europei

    Uniunea Europeană își
    dorește o societate sprijinită de soluții digitale care să fie puternic
    ancorate în valorile comunitare și care să ajute cetățenii să se dezvolte la
    nivel personal, să facă alegeri liber și în condiții de siguranță, să se
    implice în societate, indiferent de vârstă, gen sau experiență profesională.
    Deja, comunicarea digitală, interacțiunile pe platformele sociale, comerțul
    electronic și întreprinderile digitale își pun amprenta asupra lumii în care
    trăim, iar toate acestea generează un volum tot mai mare de date. Date care,
    dacă sunt puse în comun și utilizate pot conduce la modalități și niveluri
    complet noi de creare de valoare, consideră Bruxelles-ul. Beneficiile generate
    de tehnologiile digitale nu sunt, însă, lipsite de riscuri și costuri.

    În acest context, recent, în Parlamentul European a fost adoptată o
    rezoluție referitoare la conturarea viitorului digital al Europei, centrat pe
    înlăturarea barierelor din calea funcționării pieței unice digitale și
    îmbunătățirea utilizării Inteligenţei Artificiale pentru consumatorii europeni.

    Despre importanța digitalizării vorbește într-un interviu pe care ni l-a
    acordat și eurodeputatul Vlad Botoș:

    Digitalizarea este un pas necesar în evoluția socială dar și
    economică a tuturor statelor membre din Uniunea Europeană. Și am vazut cu toții
    în anul care a trecut că această digitalizare ne ajută extrem de mult în foarte
    multe domenii – am învățat să muncim online fără a diminua calitatea muncii noastre, am învățat că școala online este
    posibilă, atunci când ai la dispoziție mijloace și preocupare digitală.
    Digitalizarea, dacă este să vorbim despre școală, poate să ajute copiii din
    localitățile îndepărtate să continue școala chiar și în perioada de iarnă, unde
    deplasarea la școală este extrem de dificilă, poate ajuta copiii spitalizați
    pentru perioade mai lungi de timp, poate să ajute profesorii să participe la
    cursuri de specializare chiar dacă acestea se desfășoară în alte zone sau în
    alte țări. Trebuie să luăm în calcul că toate domeniile economice pot fi
    îmbunătățite prin digitalizare, de la agricultură la protecția mediului, la
    industrie și transport. Așa ca să fac un preambul. Și de aceea digitalizarea are tot mai mult spot
    în toate dosarele pe care le lucrăm aici în UE, mai mult și în ceea ce privește
    fondurile europene. După cum probabil știți, atât din NextGneration EU, care
    este transpus în România prin PNRR, dar și prin fonduri europene clasice -
    fonduri de coeziune, fonduri europene de dezvoltare, în politica agrară – se
    vor aloca 20% din toți acești bani pentru digitalizare.

    Sunt foarte multe de
    îmbunătățit, consideră Vlad Botoș, care a făcut și o exemplificare: agricultura,
    care va trebui, spune eurodeputatul, să introducă digitalizarea în procesul de
    cultivare pentru a reduce riscurile unor culturi proaste:

    De exemplu, avem ferme de
    fructe sau legume în UE unde digitalizarea joacă un rol foarte important – de
    la măsurarea umidității solului la fiecare plantă, la eliberarea cantității necesare de apă, la
    aportul de nutrienți și de lumina necesară plantelor în diferite etape de
    dezvoltare, la estimarea momentului oportun pentru cules. Fără să mai adăugăm
    aici modalitățile de marketing prin internet. Să nu uităm de programele
    avansate de evaluare și predicție meteorologică, că tot vorbim de schimbările
    climatice – un alt punct important în tot peisajul european la ora actuală
    alături de digitalizare. Acestea funcționează foarte bine în unele regiuni și
    pot fi un real sprijin pentru fermieri. Putem să amintim, de asemenea, fermele
    de vaci din Europa, unde s-a ajuns ca majoritatea proceselor să fie
    digitalizate, așa încât o familie de patru-cinci oameni poate avea grijă de zeci,
    chiar sute de animale.

    Oricât ar fi de
    avansate, tehnologiile digitale sunt doar un instrument. Un instrument care
    face, însă, posibile lucruri de neimaginat cu o generație în urmă, subliniază
    Bruxelles-ul. Iar succesul strategiei digitale a Europei va fi măsurat prin
    capacitatea de a utiliza aceste instrumente în folosul cetățenilor europeni.


  • Rezoluție a Parlamentului European pentru modificarea legislației privind pădurile

    Rezoluție a Parlamentului European pentru modificarea legislației privind pădurile

    Parlamentul
    European a adoptat recent o rezoluție referitoare la răspunderea companiilor
    pentru pagubele aduse mediului, solicitând elaborarea de către Comisia
    Europeană a unui regulament armonizat în toate statele membre. Rezoluția
    Parlamentului European vizează modificarea legislației în domeniu, adică a
    Directivei din anul 2004 a Comisiei Europene privind răspunderea pentru mediul
    înconjurător, precum și a Directivei din 2008 privind infracțiunile asupra
    mediului.


    Europarlamentara Carmen Avram, din Grupul
    Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a
    Parlamentului European, consideră că, prin modificarea legislației la nivel
    comunitar, jefuitorii de păduri vor fi cu un pas mai aproape de pedeapsă:

    Eu
    am fost raportor din umbră pe noua strategie europeană pentru păduri, un dosar
    care a fost supus la presiuni extrem de mari pentru că există diferențe uriașe
    de abordare între țările nordice și noi, de exemplu. Țările nordice vor să facă
    tot ce este posibil pentru a exploata în continuare pădurea, ceea ce nu este o
    problemă majoră pentru că ei înțeleg, în Scandinavia, ce înseamnă să exploatezi
    sustenabil o pădure astfel încât să-ți rămână pădure acolo unde ai trecut cu
    drujba.

    În România avem această situație extrem de sensibilă și dureroasă, cu
    tăierile masive de pădure care nu înseamnă doar furt, pentru că mare parte este
    tăiată ilegal, înseamnă distrugerea biodiversității și a habitatelor sălbatice,
    și vedem ce se întâmplă cu urșii care ne-au invadat, ajung în marile orașe.

    În
    plus înseamnă dezastre naturale pentru că sunt alunecări de teren, sunt
    inundații mult mai mari. Am reușit să ajungem la un compromis și să scoatem un
    raport pe care eu îl consider echilibrat
    în sensul în care vorbim despre oprirea explotării ilegale a pădurilor,
    vorbim despre reîmpădurire, dar vorbim și despre posibilitatea de a exploata
    sustenabil pădurea pentru că, totuși, este o afacere comercială, nu poți să-i
    pui capăt.

    Urmează ca, la nivelul Comisiei Europene, să fie elaborată noua
    strategie pe păduri care sper foarte mult să aibă la bază acest proiect la care
    am lucrat și care a fost votat deja în Parlamentul European.


    Pe
    lângă tăierile ilegale de păduri, România mai are o problemă în domeniul
    forestier, cu pădurile relativ tinere care au apărut pe pajiști neîntreținute,
    suprafața lor fiind de circa 500 de mii de hectare. Acestor păduri apărute pe
    pajiști li se spune pădurile nimănui, iar suprafețele ocupate de acestea
    reprezintă 7% din suprafața împădurită a României. Vegetația și copacii de pe
    pajiști pot fi defrișate în mod legal, fapt reclamat de unele organizații de
    mediu, care solicită conservarea acestora.

    Europarlamentara Carmen Avram face
    apel însă la respectarea legislației:

    Referitor la
    pădurile nimănui, cred că nu trebuie să existe un conflict între păduri și
    pajiști, ambele au un rol de important în regenerarea solurilor și în sporirea
    și sau păstrarea biodiversității.

    Noi avem în România o avere, 4 milioane de
    hectare de pajiști și ele vor deveni extrem de importante sub noua Politică
    Agricolă Comună. Sub legislația europeană, aceste pajiști trebuie păstrate ca
    pajiște, destinația lor nu poate fi schimbată. Faptul că ele se împăduresc
    spontan înseamnă că aceste pajiști nu sunt întreținute corespunzător, iar asta
    nu este în regulă. Dacă ești proprietar și ai primit subvenție penttu pajiște,
    obligația ta este să întreții pajiștea și să nu-i schimbi destinația.

    Potrivit
    legislației europene, vegetația spontană poate fi tăiată legal pentru a se
    reveni la pajiște, însă proprietarii trebuie penalizați pentru că au lăsat
    pajiștea să ajungă în această situație deși au luat bani pentru întreținere,
    dar asta nu înseamnă că Politica Agricolă Comună dă bani pentru ca să culci
    pădurile la pământ.

    În calitate de raportor din umbră pe această nouă strategie
    europeană pentru păduri, am susținut cu toată forța și în pofida tuturor
    presiunilor, introducerea măsurilor de agro-silvicultură. Și am reușit! A fost
    o premieră, acea agrosilvicultură este foarte prezentă în acel dosar.
    Dezvoltarea controlată a unor specii locale, adaptate, de copaci pe pajiști,
    îmbunătățește nu doar biomasa pajiștii, dar și bunăstarea animalelor. Este
    demonstrat științific că vitele care pasc pe o pajiște foarte bine întreținută
    dau mai mult lapte. Acolo unde apare pădure trebuie să o toaletăm, să o
    îngrijim și să o exploatăm sustenabil, dar de pajiști nu poți să te atingi pentru
    că ele trebuie să rămână pajiști, iar rolul lor va crește în următorii ani.



  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Europarlamentarul Dragoş Pîslaru, despre Rezoluția Parlamentului European pe Garanția pentru Copii, care a primit de curând avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a PE, rezolutie pentru care este raportor din partea Grupului Renew Europe.