Tag: ro2019eu

  • Jurnal românesc – 17.07.2019

    Jurnal românesc – 17.07.2019

    România a confirmat statutul cu drepturi depline prin exercitarea
    Preşedinţiei Consiliului UE, ceea ce arată legitimitatea aspiraţiei sale de
    încheiere a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, a declarat premierul
    Viorica Dăncilă, marţi, în plenul Parlamentului European. În opinia sa, este
    important să nu existe diferenţe între statele membre. Cu prilejul prezentării
    bilanţului Preşedinţiei României la Consiliul UE, Viorica Dăncilă a mai spus că
    Bucureştiul va continua să promoveze obiectivul comun de consolidare a
    proiectului european şi de a urmări, în acelaşi timp, definitivarea integrării
    în Spaţiul Schengen.

    Am consolidat mandatul Agenţiei Europene de Frontieră şi
    Garda de Coastă, iar prin adoptarea legislaţiei privind interoperabilitatea,
    transmitem un semnal clar că sistemele de informaţii la nivel european trebuie
    să se completeze reciproc. Acesta reprezintă un exemplu excelent în ceea ce
    priveşte continuarea cooperării între statele membre pentru consolidarea securităţii
    interne şi a funcţionalităţii spaţiului Schengen, obiectiv la care România
    doreşte să participe pe deplin în continuare’
    – a mai declarat premierul. Mandatul,
    primul exercitat de România de la aderarea la UE în 2007 şi care a fost centrat
    pe coeziune şi cetăţean, este apreciat drept unul de succes, graţie
    rezultatelor obţinute, între care se numără finalizarea a 90 de dosare
    legislative şi organizarea summitului de la Sibiu.


    România are a 5-a cea mai numeroasă emigraţie din motive economice
    din toate ţările lumii, după Mexic, India, China şi Polonia, relevă datele unui raport dat
    publicităţii la Paris de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică -
    OCDE. Potrivit raportului, între anii 2000 şi 2018 populaţia României a scăzut
    cu aproape 3 milioane de locuitori, iar 75% din această scădere a avut drept
    cauză plecarea din ţară a populaţiei active. 90% dintre românii care trăiesc în
    afara graniţelor se află în ţări din UE, cei mai mulţi în Italia – peste un
    milion, în Germania 680.000, iar în Spania 570.000. Comunităţi importante
    trăiesc şi în Marea Britanie, Franţa, Canada şi Statele Unite. 2/3 dintre
    românii plecaţi în ultimii 20 de ani au avut ca motiv un job bine plătit şi
    condiţii mai bune de muncă. Autorii raportului recomandă autorităţilor de la
    Bucuresti crearea de condiţii ca persoanele calificate şi competente să nu mai
    dorească să plece din România, conceperea de strategii pe termen lung prin care
    migranţii să fie ajutaţi de stat să se întoarcă acasă.


    Populaţia Germaniei a ajuns, anul trecut, la un nivel record de
    peste 83 de milioane de locuitori, creştere datorată în cea mai mare parte
    migraţiei, provenită majoritar din Europa de Est şi cu precădere din România,
    arată cifrele publicate de Biroul Federal de Statistică (Destatis) – relatează Deutsche Welle. Per total,
    migraţia netă a scăzut, în 2018, la circa 400.000 de persoane faţă de 416.000
    în anul anterior. Ţările Uniunii Europene au rămas principalul bazin de
    provenienţă, contribuind cu peste 200.000 de persoane la migraţia netă din
    Germania. Din acest grup, pe primul loc se află România, cu 68.000 de persoane,
    urmată de Croaţia, Bulgaria şi Polonia. Îmbătrânirea populaţiei şi scăderea
    natalităţii fac probabilă scăderea populaţiei apte de muncă în deceniile
    următoare, astfel încât imigranţii sunt consideraţi cruciali pentru companiile
    germane, ale căror contribuţii la sistemul de pensii susţin numărul tot mai
    mare de pensionari – mai scrie Deutsche Welle.

  • Bilanţul Preşedinţiei române a Consiliului UE

    Bilanţul Preşedinţiei române a Consiliului UE

    În
    semestrul în care a deţinut preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene,
    România a demonstrat promptitudine, eficienţă şi profesionalism. Este
    aprecierea făcută de premierul Viorica Dăncilă la prezentarea bilanţului celor
    6 luni de mandat. Acesta a avut în centru conceptul de coeziune, între cetăţeni,
    comunităţi, regiuni şi statele membre.


    Viorica Dăncilă: Am acţionat astfel din
    convingerea că Uniunea Europeană poate progresa, în spiritul ideilor fondatoare
    ale proiectului european, doar menţinând coeziunea şi depăşind decalajele între
    statele membre, în toate formele lor de manifestare. Într-o Europă puternică,
    sunt respectate drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor şi nimeni nu este
    lăsat în urmă.


    Mandatul
    românesc a urmărit
    – a explicat şefa executivului român – aprofundarea dimensiunii
    sociale, promovarea egalităţii de gen şi combaterea antisemitismului,
    xenofobiei şi a discursului bazat pe ură
    . În cele şase luni de preşedinţie a
    Consiliului UE, România a arătat
    – mai spunea Viorica Dăncilă – că este un stat
    membru responsabil, capabil, care a înţeles corect contextul european, procesul
    decizional la nivelul Uniunii Europene, dar şi sensibilităţile statelor membre.


    În cifre, cele şase luni arată astfel: au fost organizate aproximativ 2.500 de
    reuniuni şi evenimente, din care peste 300 în România, s-au închis 90 de dosare
    legislative şi au fost adoptate 84 de concluzii ale Consiliului Uniunii
    Europene, pe multiple teme de interes comun, în diferite rapoarte.


    Prestaţia
    Bucureştiului a fost apreciată de toţi partenerii, a subliniat ministrul delegat
    pentru Afaceri europene, George Ciamba: Dovedeşte că România este nu doar un stat
    membru cu drepturi depline în UE, dar şi un stat membru cu capacitatea de a
    conduce agenda europeană şi de a genera rezultate în plan european, în folosul
    cetăţenilor. Prin asumarea unei conduite de neutralitate reală, am reuşit să
    generăm încrederea partenerilor în acţiunile noastre ca stat membru şi ceea ce
    va trebui să aibă efecte benefice pe termen lung. Prin rezultate remarcabile,
    România a generat un capital de încredere în rândul instituţiilor europene şi
    statelor membre care, sunt convins, va putea fi valorificat mai departe, în
    promovarea intereselor noastre la nivelul Uniunii Europene.


    România a
    urat succes noii preşedinţii finlandeze a Consiliului Uniunii Europene şi a
    salutat faptul că negocierile dintre statele membre au produs o formulă care
    vizează numirile la conducerea instituţiilor europene. Guvernul României – a
    afirmat primul ministru Dăncilă – are toate disponibilitatea de a conlucra cu
    noua conducere a instituţiilor comunitare, pentru avansarea proiectului
    european.

  • Viitorul Strategiei UE pentru regiunea Dunării

    Viitorul Strategiei UE pentru regiunea Dunării

    Relansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este obiectivul principal al mandatului României la preşedinţia acestei structuri. Un pas important în această direcţie este revizuirea planului de acţiune.

    La 8 ani de la înființare, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar ţările prin care trece fluviul trebuie să dezvolte un nou plan de acţiune, astfel încât aceasta să se transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Fostul Comisar European pentru Politică Regională, Corina Creţu:

    Revizuirea planului de acţiune reprezintă o excelentă oportunitate de a verifica şi de a actualiza ceea ce facem şi ceea ce dorim să facem pentru punerea în aplicare a Strategiei Dunării. În acelaşi timp este o şansă de aliniere strategică a fondurilor şi de integrare a strategiei în toate fondurile Uniunii Europene, precum şi în politicile regionale şi naţionale. Putem spune că Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării a ajuns în prezent la un nivel destul de satisfăcător de consolidare. Există o mai bună cooperare şi s-au realizat multe lucruri bune în regiunea Dunării, dar cred că există loc de mai bine, iar misiunea factorilor de decizie, a societăţii civile şi a tuturor părţilor interesate este aceea de a aborda frontal toate provocările şi de a relansa strategia. Eu cred că această coordonare la toate nivelurile, transnaţional, transsectorial, incluzând şi membrii nemembri ai Uniunii Europene este cea care dă valoare adăugată Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

    Participanţii la cel de-al 8-lea forum anual, organizat săptămâna trecută la Bucureşti, au subliniat că Strategia Dunării trebuie să fie a cetăţenilor unde parcursul Dunării este cel mai lung, respectiv în România. În acest sens, Consiliul Consultativ al Strategiei a propus crearea unui grup de reflecţie privind rolul politicii de coeziune, respectiv al strategiei în special în eradicarea decalajelor.

    În perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, România deţine Preşedinţia rotativă a Strategiei Dunării, în urma deciziei consensuale a participanţilor.

    Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în 2011, este una dintre cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, şi reprezintă un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a acestei macro-regiuni. La Strategie participă 14 ţări dunărene, dintre care nouă state membre ale UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).


  • ”Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”

    ”Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”

    Începând de astăzi, pentru trei zilei, Iașiul este capitala
    inovării și asta pentru că, până la 28 iunie, au loc întâlniri în cadrul celei
    de-a X-a ediții a conferinței Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa.
    Acesta este ultimul eveniment dedicat cercetării și inovării în calendarul
    Președinției României la Consiliul Uniunii Europene ceea ce nu-i știrbește din
    importanță, ba dimpotrivă.

    De adăugat că organizarea aparține Agenției pentru
    Dezvoltare Regională Nord Est, cu sediul la Piatra Neamț. De aceea, în măsură
    să ne ofere informații este domnul Vasile Asandei, directorul instituției. Așadar, teme și
    participare plecând de la această formulare: Conferința WIRE, principalul forum
    politic european de inovare și dezvoltare regională.




    Avem confirmați 274 de invitați, participanți din 33 de
    țări. Sunt peste 50 de lectori din toate statele membre ale Uniunii Europene,
    Canada, SUA, Israel și Republica Moldova. Este un eveniment care își propune să
    analizeze și să tragă niște concluzii cu privire la ce trebuie să facem noi în
    viitor, în viitorul apropiat și viitorul mediu, cu privire la stimularea
    inovării.

    Avem trei piloni de bază în abordarea din aceste zile: primul se
    numește
    De la excelență regională la lanțuri valorice europene și globale.
    Asta înseamnă că va trebui să vedem cum anume ne integrăm în aceste lanțuri
    valorice europene și globale și cum facem ca oamenii inovativi din regiunea
    noastră, instituțiile care au preocupări în acest domeniu să se integreze în
    aceste lanțuri. Al doilea pilon se numește
    Cercetare și inovare pentru
    transformare economică
    Educație pentru inovare.


    Desigur, toate lucrurile
    despre care am vorbit se pot face pe baza unor schimbări fundamentale în ceea
    ce privește educația, în felul în care privim creativitatea, cum stimulăm
    tinerii și oamenii, în general, să-și
    pună în practică ideile inovatoare.




    Într-adevăr, este ultimul eveniment în această perioadă a Președinției României la Consiliul Uniunii
    Europene, dar credem că va avea consecințe atât pentru România, cât și pentru
    Uniunea Europeană a ceea vom discuta noi în aceste zile. Aș vrea să menționez
    faptul că este singurul eveniment de asemenea amploare în timpul președinției
    românești care se desfășoară în afara Bucureștiului.


  • Viitorul Cadru Financiar  Multianual al UE

    Viitorul Cadru Financiar Multianual al UE

    Consiliul a început pregătirile pentru reuniunea Consiliului European care va avea loc la 20 – 21 iunie. În cadrul reuniunii, liderii UE ar trebui să ia decizii privind numirile pentru următorul ciclu instituțional și să adopte agenda strategică a UE pentru perioada 2019 – 2024. De asemenea, aceștia își vor concentra discuțiile asupra viitorului cadru financiar multianual, asupra schimbărilor climatice și asupra recomandărilor specifice fiecărei țări emise în cadrul procesului semestrului european.


    Daniel Buda: Cadrul Financiar Multianual până la urmă vorbim de buget aici. Vorbim de banii pe care îi avem sau de care statele membre îi au la dispoziție pentru a se putea dezvolta. Mi-aș dori foarte mult de la această Preșendinție, pe care o avem în această perioadă, să avem capacitatea de a îi determina pe acești șefi de state și de guverne, care nu sunt de-acord cu ceea ce înseamnă creșterea în contribuție a statelor membre, la acest buget la nivelul UE pentru a putea satisface toate nevoile pe care le avem în acest moment.

    Olanda, Franța, țările de jos şi încă câteva state sunt rezervate în această chestiune și eu cred că pentru noi acesta trebuie să fie un obiectiv substanţial, acela de a convinge aceste state să facă alocări bugetare suplimentare în vederea creșterii bugetului pentru a putea acoperi toate nevoile pe care le are astăzi UE. Aici mă refer la ceea ce înseamnă sectorul agricol, pentru că în zona sectorului agricol chiar dacă România nu are parte de tăieri bugetare semnificative de către pilonul 2, pe plățile directe chiar avem parte de o creștere a bugetului. În politica de coeziune creșterea e de 8 %.

    În nivelul UE avem de-a face cu tăieri în această zonă a politicii agricole comune și a politicii de coeziune pe de o parte și pe de altă parte avem noi provocări la care trebuie să facem față legate de migratie, legate de securitatea frontierelor. Noi nevoi până la urmă legate de ceea ce înseamnă cercetarea, de investirea mai multor bani în cercetare astfel încât să putem să ținem pasul cu ceea ce înseamnă nevoile UE pe diverse paliere chiar dacă nu vom reuși este important să cristalizăm totuși direcțiile mari la nivel macrofinanciar, să vedem care sunt liniile pe care le putem stabili astfel încât statele membre să aibă posibilitatea de a implementa cât se poate de repede până la urmă ceea ce înseamnă acest proces de absorbție al fondurilor europene.

    Consiliul European din luna iunie va reprezenta momentul unor decizii importante care vor contura viitorul UE în anii următori. Președinția a făcut tot posibilul pentru a facilita tranziția către următorul ciclu instituțional și pentru a încheia cât mai multe dosare legislative. Consiliul a discutat aspectele legate de acțiunea externă ale cadrului financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027. Miniștrii s-au concentrat pe propunerile Comisiei Europene privind integrarea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE și delimitarea fondurilor pentru politica europeană de vecinătate în următorul CFM.

    Dezbaterea va contribui la pregătirea de către președinție a unui proiect revizuit de cadru de negociere în perspectiva Consiliului European din iunie.


  • Europa convergenței: creștere, competitivitate, conectivitate

    Europa convergenței: creștere, competitivitate, conectivitate

    Din perspectiva Președinției
    României la Consiliul Uniunii Europene, coeziunea
    este o premisă esențială în conturarea viitorului Uniunii și în consolidarea
    încrederii cetățenilor în proiectul european. Mottoul Președinției are în
    vedere coeziunea, atât ca valoare comună europeană, cât
    și ca expresie a unității între statele și regiunile din Uniunea Europeană. În
    acest context, conferința Europa
    convergenței: creștere, competitivitate, conectivitate
    a avut ca principal obiectiv prezentarea și
    discutarea liniilor directoare dereformă
    a politicii de coeziune a UE (ulterior 2021).
    Concluzia dezbaterilor a fost aceea că politica de coeziune rămâne
    principala politică de investiții a Europei, în pofida golului bugetar lăsat de
    Brexit și a apariției unor noi provocări. Însă, pentru a rămâne o economie
    competitivă, Uniunea Europeană trebuie să anticipeze schimbările pieței, iar
    cetățenii săi trebuie să aibă competențele necesare.


    Evenimentul
    a avut loc în data de 17 mai 2019 în Sala Senatului Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași
    și a fost organizat de Institutul European din România și Centrul de Studii Europene
    din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul Ministerului
    Afacerilor Externe – Unitatea pentru Pregătirea Președinției. Pentru mai multe informații cu privire
    la eveniment vă invităm să accesați Europa
    convergenței
    și Newsletter.




    (Institutul
    European din România, Serviciul
    Comunicare și Marketing)

  • Politica în domeniul migrației: Directiva revizuită privind returnarea

    Politica în domeniul migrației: Directiva revizuită privind returnarea

    Consiliul Justiţie a convenit asupra unei poziții parțiale de negociere referitoare la Directiva privind returnarea migranţilor ilegali. Astfel, se va accelera procedura de returnare, se vor preveni sustragerile și va crește rata de returnare.

    Uniunea Europeană depune eforturi pentru ca normele privind returnarea migranților aflați în situație neregulamentară să devină mai eficientă. Sub conducerea preşedinţiei române, Consiliul a convenit asupra unei poziții parțiale de negociere referitoare la Directiva revizuită privind returnarea. Aceasta acoperă toate aspectele revizuirii propuse, cu excepția dispozițiilor privind procedura la frontieră în cazul returnărilor, care este definită în Regulamentul privind procedurile de azil, aflat, în prezent, în dezbatere.

    Îmbunătățirea eficacității returnărilor este o componentă fundamentală a unei politici globale în domeniul migrației. Aceasta este cea mai bună modalitate de a submina modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți și de a demonstra faptul că a-ți încredința viața în mâinile persoanelor respective nu reprezintă un bilet de intrare în Europa, a subliniat Carmen Dan, ministrul afacerilor interne din România, care a prezidat lucrările Consiliului Justiţie:

    Consider că avem un compromis satisfăcător cu privire la acest act. Acest lucru ne va permite să sporim eficacitatea normelor interne privind returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală.Asta va contribui, aşadar, la o rată sporită de returnare. Printre diversele îmbunătăţiri incluse în textul în discuţie, comparativ cu legislaţia actuală, o să enumăr câteva: introducerea unei liste de criterii pentru stabilirea riscului de sustragere, obligaţia resortisantului ţării terţe de a coopera cu autorităţile, posibilitatea de a lua în custodie publică un resortisant al unei ţări terţe dacă aceasta consideră că reprezintă un risc pentru ordinea publică, siguranța publică sau securitatea națională.

    Poziția de negociere parțială adoptată de Consiliu mai include proceduri mai clare și mai rapide de emitere a deciziilor de returnare și de introducere a căilor de atac; posibilitatea de a se lua măsuri dacă imigrantul ilegal nu cooperează cu autorităţile; norme mai eficiente privind returnările voluntare; posibilitatea de a returna un imigrant ilegal către orice țară terță sigură. Scopul noilor norme propuse este de a accelera procedurile de returnare, de a preveni sustragerile și deplasările secundare și de a crește rata de returnare. Consiliul European a subliniat în mai multe rânduri necesitatea de a se îmbunătăți în mod semnificativ eficacitatea returnării migranților aflați în situație neregulamentară. Deși Uniunea și statele membre au depus deja eforturi considerabile, numărul total al returnărilor trebuie încă să crească.


  • La Cernăuți s-a desfășurat un Salon Internațional de Carte Românească

    La Cernăuți s-a desfășurat un Salon Internațional de Carte Românească

    Consulatul General al României la Cernăuți, în parteneriat cu Centrul Media BucPress – asociația jurnaliștilor români din Ucraina și Editura Alexandru cel Bun, a organizat, la Cernăuţi, Salonul Internațional de Carte Românească (ediţia a VI-a). Evenimentul a avut loc în contextul preluării de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

    Salonul internațional de carte a reunit în incinta Bibliotecii Regionale Myhailo Ivasiuk din Cernăuți oameni de cultură din Ucraina, România și Republica Moldova, discuțiile și lansările de carte fiind moderate de Alexandrina Cernov, directorul Editurii Alexandru cel Bun, membru de onoare al Academiei Românie, și Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress.

    Organizatorii salonului de carte au precizat că acțiunea culturală are ca scop popularizarea cărţii româneşti în Ucraina, informarea cititorilor despre cele mai importante cărţi apărute în Ucraina, România şi Republica Moldova, promovarea valorilor comune în zona transfrontalieră Ucraina-România-R.Moldova prin intermediul cărții tipărite și a unor discuții pe teme istorice, culturale și jurnalistice.

    Consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a felicitat în discursul său de deschidere a salonului de carte pe toți autorii, editorii și cititorii care contribuie împreună la promovarea și păstrarea cuvântului românesc și a valorilor naționale sacre. La evenimentul înscris în contextul preluării de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene a fost prezent și ministrul consilier Ionel Ivan din cadrul misiunii diplomatice românești acreditate la Cernăuți.

    Printre oaspeții salonului internațional de carte s-au numărat: Ștefan Purici, prorectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, care a prezentat mai multe cărți, reviste și albume, inclusiv cele apărute la universitatea suceveană sau la Institutul Bucovina din Rădăuți al Academiei Române; Iulian Rusanovschi din Chișinău, autorul cărții Războiul Monumentelor – soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord și Transnistria în perioada 1918 – 1944, Gina Puică, lectorul Lectoratului de Limba Română al Universității din Suceava în cadrul Universității Naționale din Cernăuți; Vlad Vlas, publicist și scriitor, care a prezentat cartea La 100, fără unire, un roman în care autorul și-a asumat rolul de cronicar rătăcitor pe drumul pribegiei și al autodescoperirii în căutarea idealului de (re)întregire a neamului.

    Au fost prezentate cărți apărute la Cernăuți, printre vorbitori numărându-se scriitorii Mircea Lutic, Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, jurnalista și publicista Maria Toacă, istoricul Petru Grior, poetul și jurnalistul Nicolae Șapcă ș.a. Au fost lansate mai multe reviste dedicate istoriei Bucovinei, culturii și spiritualității românești de pretutindeni: Analele Bucovinei, Glasul Bucovinei, Codrii Cosminului.

    Participanții la salonul de carte au subliniat necesitatea promovării cărții în mediul tineretului și menținerii unui dialog activ între autori și cititori, fiind subliniată necesitatea accesării unor noi fonduri (guvernamentale și neguvernamentale) pentru editarea de carte românească în comunitățile istorice românești.

    Comunicat Agenția BucPress – www.bucpress.eu

  • Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune

    Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune

    Țările membre ale Uniunii Europene sunt în continuare în căutarea unei poziții comune cu privire la viitoarea politică agricolă comună. Reformele au fost propuse în urmă cu un an, dar au fost primite încă de la început cu prudență. Unul din motive – nu se știe deocamdată câți bani va primi agricultura în viitorul buget multianual al Uniunii.

    Dacă vorbim în termeni de tactică și strategie, statele membre ale Uniunii Europene consideră că ar trebui să știe cum va arăta viitorul buget comunitar multianual înainte de a ajunge la vreo concluzie referitoare la viitoarea politică agricolă comună, cu aceste cuvinte a sintetizat comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, stadiul negocierilor purtate între statele membre la un an de când Comisia Europeană și-a făcut publice planurile privind reforma politicii agricole comune.

    Propunerile au fost primite încă de la început cu prudență de miniștrii europeni ai agriculturii, iar nemulțumirile au fost legate în primul rând de intenția executivului comunitar de a aloca mai puțini bani. Ar fi vorba, potrivit planurilor făcute publice de Comisia Europeană, de 365 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

    La un calcul simplu, înseamnă cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii față de actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020. De vină ar fi ieșirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, unul din marii contributori la bugetul comunitar, dar și dorința Bruxelles-ului de a finanța noi priorități, precum apărarea, securitatea internă sau migrația. Comisia promitea în schimb mai multă flexibilitate și o atenție sporită acordată schimbărilor climatice.

    Sunt încă rezerve și se poartă în continuare negocierii și în privința ideii Comisiei Europene de a intoduce un nou sistem în care obiectivele generale să fie stabilite la Bruxelles. Potrivit planurilor, statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Cum ar funcționa acest sistem, explica anul trecut Phil Hogan:

    Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților. Totul depinde de progresele realizate!

    Se poartă așadar în continuare discuții între statele membre. Phil Hogan a ținut să precizeze că pe timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene au fost înregistrate progrese considerabile. Revine acum Finlandei, care preia președinția de la 1 iulie, să ducă la bun sfârșit negocierile, a mai spus comisarul european pentru agricultură.

    În paralel, propunerile sunt studiate și de Parlamentul european. Documentul a trecut de comisia pentru agricultură, însă nu a existat un vot în plen înainte de încheierea actualei legislaturi. Și cum luna trecută au fost alegeri și a fost desemnat un nou Parlament European este de așteptat ca și aici discuțiile să mai dureze ceva timp.


  • Aspirațiile europene ale tinerilor din Balcanii de Vest

    Aspirațiile europene ale tinerilor din Balcanii de Vest

    Conferința organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul priorității acordate de Președinția română a Consiliului UE regiunii Balcanilor de Vest și politicii de extindere, a avut ca temă Cum răspundem aspirațiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?


    Scopul principal a fost promovarea unei agende pozitive pentru tineret în Balcani, ca o investiție în viitor și o contribuție concretă la integrarea europeană a regiunii.

    Conferința a beneficiat de sprijinul Comisiei Europene și de cel al Norvegiei și a fost organizată în cooperare cu parteneri regionali, precum Consiliul Cooperării Regionale și Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret.

    Oana Darie, purtător de cuvânt MAE, a declarat: Evenimentul a demonstrat prioritatea acordată de Președinția României a Consiliului UE măsurilor de reformă, dezvoltării economice și sociale în Balcanii de Vest, care să conducă la formarea unei noi generații dispuse să îmbrățișeze valorile europene și să realizeze reconcilierea în Balcani. A permis, totodată, prezentarea unor exemple de bune practici ale României în diverse domenii, inclusiv în domeniul învățământului vocațional, care ar putea servi ca model pentru regiune. A facilitat prezentarea unor ,,povești de succes ale unor tineri din România, din UE și din Balcanii de Vest, care ar putea inspira tânăra generație de antreprenori și care ar stimula participarea tinerilor la dezbaterile privind viitorul regiunii în context european.


    A fost subliniată prioritatea pe care România o acordă extinderii UE în Balcanii de Vest, demonstrată prin dialogul consolidat cu regiunea, prin creșterea prezenței în regiune și numeroasele vizite bilaterale efectuate în pregătirea și pe perioada Președinției, prin promovarea cooperării regionale, inclusiv prin organizarea la Sarajevo a unui seminar regional privind eficientizarea structurilor de cooperare regională. A fost subliniat rolul reformator al Uniunii Europene pentru regiune și, prin organizarea acestui eveniment, România dorește să atragă atenția UE cu privire la importanța punerii unui accent mai mare pe tineretul din Balcanii de Vest la nivel european, pentru a-i încuraja pe acești tineri să își construiască un viitor în țările lor, în perspectiva integrării lor europene.

    Discuțiile din cadrul conferinței au contribuit la identificarea unor soluții pentru creșterea gradului de incluziune socio-economică a tinerilor în statele din regiune și la facilitarea unui dialog durabil la nivelul tinerilor din UE și din Balcanii de Vest, stimulând cunoașterea reciprocă, precum și atașamentul acestora față de valorile europene. De un interes deosebit s-au bucurat și panelurile dedicate participării democratice a tinerilor, oportunităților și provocărilor generate de platformele online, în contextul proliferării știrilor false și a dezinformării, precum și dezbaterile pe teme precum reconcilierea și recâștigarea încrederii în regiune.


  • Premierul României, la Bruxelles

    Premierul României, la Bruxelles

    Tonul
    pare să se fi schimbat în dialogul guvernului român de stânga cu instituţiile
    europene, după o lungă perioadă plină de avertismente serioase lansate de
    Bruxelles Bucureştiului. Premierul român şi preşedintele interimar al PSD, Viorica
    Dăncilă, a primit încurajări de la liderii Comisiei Europene, în faţa cărora
    s-a angajat că nu va continua reformele judiciare controversate. Întâlnirea vine
    după eşecul principalului partid al coaliţiei în alegerile europarlamentare şi
    încarcerarea liderului PSD Liviu Dragnea, condamnat definitiv pentru fapte de
    corupţie.


    Respectarea statului de drept şi independenţa justiţiei au dominat
    agenda discuţiilor dintre Viorica Dăncilă şi preşedinţele şi vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans. Dna Dăncilă a dat
    asigurări că România doreşte o justiţie independentă şi respectarea drepturilor
    cetăţenilor. În ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe
    justiţie, ea a precizat că discuţiile trebuie să fie punctuale, pentru că unele
    cerinţe pot fi implementate, altele nu, deoarece vin în contradicţie cu
    deciziile Curţii Constituţionale.


    Viorica Dăncilă: Am reiterat ceea ce am spus de la
    preluarea preşedinţiei interimare, şi anume că nu vor fi ordonanţe de urgenţă
    pe justiţie, că această discuţie pe justiţie pentru noi nu mai există, că ţinem
    efectiv ca justiţia să fie independentă, vrem statul de drept şi în acelaşi
    timp respectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Am discutat şi despre
    Mecanismul de Cooperare şi Verificare, unde vrem să reluăm discuţiile punctual;
    nu a mai venit din partea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans
    Timmermans, nicio ameninţare la adresa României.


    Oficialii europeni au
    salutat angajamentul Guvernului României referitor la justiţie şi dorinţa
    reluării imediate a dialogului în cadrul MCV, cu scopul de a înregistra
    progrese atât pe calea reformelor, cât şi în lupta împotriva corupţiei. Nu cu
    mult timp în urmă, Comisia Europeană avertiza România că nu va ezita să ia
    măsuri radicale, inclusiv activarea articolului 7, dacă va constata coliziuni cu
    valorile europene.


    Potrivit unui comunicat al Executivului de la Bucuresti, preşedintele
    Juncker i-a mulţumit premierului Viorica Dăncilă pentru activitatea excelentă
    de până acum a Preşedinţiei române, care a închis peste 100 de dosare, dintre
    care cele mai importante sunt cele privind Poliţia Europeană de Frontieră şi Garda
    de Coastă, Autoritatea Europeană pentru Muncă, Directiva Copyright şi Directiva
    Gaz.


    În plan
    politic, PSD are de reparat şi relaţia deteriorată cu familia socialiştilor europeni.
    Îngrijorările cu privire la starea statului de drept
    şi
    independenţa justiţiei i-au determinat pe aceştia să îngheţe relaţiile cu PSD.
    Premierul Dăncilă s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele PES, Serghei
    Stanişev, iar acesta din urmă a transmis un mesaj de încredere că PSD se va
    reforma. Viorica Dăncilă le-a transmis socialiştilor europeni că locul PSD este
    în această familie europeană, iar formaţiunea sa va face toate eforturile
    pentru a merge pe acest drum.

  • Condiția femeii moderne

    Condiția femeii moderne

    Conferința
    Internațională la Nivel Înalt cu tema Condiția femeii moderne – între împuternicire, conducere și
    discriminarea de gen, a fost organizată în contextul deținerii de către
    România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, sub înaltul
    patronaj al prim – ministrului român Viorica Dăncilă, și a reunit aproximativ
    200 de persoane, președinți, prim-miniștri, demnitari români și europeni,
    reprezentanți din institutele și instituțiile Uniunii Europene, ai societății
    civile, organizațiilor internaționale și ai sectorului privat.


    Pe agenda reuniunii s-au regăsit
    schimbul de bune practici, de politici și de inițiative ale statelor membre ale
    UE privind promovarea egalității de gen în domeniul economic, în antreprenoriat
    și leadership, prin prevenirea și combaterea discriminării de gen pe piața
    muncii, în mediul de afaceri și accesul la procesele decizionale.


    În context, Conferința a urmărit
    promovarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, a societăților
    coezive, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și
    sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul
    urban și rural, în măsură să conducă la promovarea unei societăți deschise, în
    care cetățenii europeni să se simtă apreciați și sprijiniți și în care,
    promovarea egalității de șanse între femei și bărbați să reprezinte cheia
    succesului pentru o Europă coezivă.


    Premierul Viorica Dăncilă a declarat: Studii privind
    inițiativele femeilor-antreprenor plasează România într-un top 10 printre
    țările care acordă atenție acestui subiect, respectiv procentul afacerilor
    înființate și conduse de femei.


    Sunt patru elemente cheie
    care permit femeilor să deruleze și să dezvolte afaceri de succes: cultura
    antreprenorială, accesul la servicii financiare de calitate, simplificarea
    birocrației și sprijinul acordat inițiativelor femeilor. Iar Guvernul este un
    partener de încredere în acest sens. Și cred că și doamnele antreprenor au
    simțit acest lucru gândindu-mă că, din cele peste 30.000 de firme înscrise în
    noua sesiune a programului Start-up Nation, aproximativ 44% sunt reprezentate
    de femei. Mă bucur să constat interesul doamnelor și să le încurajez să aibă încredere
    și inițiativă, iar noi vom veni în sprijinul lor.



    Cu această ocazie a fost lansat
    Manifestul de la București pentru susținerea egalității de șanse și de
    tratament între femei și bărbați. Acest document își propune să dea un
    semnal de substanță privind integrarea în politicile UE post-2020, considerând
    că este esențial pentru Uniunea Europeană, în contextul noului mandat al
    Parlamentului European și al Comisiei Europene, să-și reafirme angajamentul de
    a promova egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen.


  • UE după Brexit, explicaţii pentru tinerii croaţi

    UE după Brexit, explicaţii pentru tinerii croaţi

    Ne apropiem de încheierea celor șase luni de
    mandat, pe care România le-a avut la Președinția rotativă a Consiliului UE,
    prevăzută de la 1 ianuarie 2019 până la 30 iunie anul acesta. Trio-ul
    România-Finlanda-Croația urmăreşte prin acțiunile sale consolidarea coeziunii
    și unității europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil.


    Aflat într-o vizită de lucru în Croaţia, comisarul
    european negociator şef pentru art.50 cu Marea Britanie, Michel Barnier, a
    explicat tinerilor croaţi cum abordează Comisia Europeană problematica
    Brexitului, în contextul în care în alte şase luni ţara îşi va asuma un rol
    important: preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

    Mă aflu aici în
    numele celor 27 de ţări membre ale UE, în numele Parlamentului European şi
    suntem angajaţi în negocierea extraordinară şi complexă a plecării voluntare a
    Marii Britanii din Uniune. Ceea ce dovedeşte, dacă era nevoie, şi că Europa nu
    este o închisoare. În Uniunea Europeană se intră voluntar şi se poate şi ieşi.
    Se asumă responsabilităţi la intrare, dar se asumă responsabilităţi şi atunci
    când părăseşti Uniunea. Şi asta se întâmplă acum cu această ţară foarte mare,
    pentru care eu am foarte mult respect, şi îmi voi menţine respectul pe care îl
    am pentru Marea Britanie, pentru istoria ei, pentru conducătorii renumiţi
    precum Winston Churchill. Nu uităm nici solidaritatea britanică în cazul
    problemelor grave din secolul trecut. Şi rămânem oricum prieteni, vecini,
    parteneri şi aliaţi cu Marea Britanie. Chiar dacă acest parteneriat şi această
    alianţă trebuie construite altfel după Brexit.


    Comisarul european a explicat tinerilor contextul
    geopolitic al Brexitului, accentuând importanţa pieţei unice, din care Croaţia face
    parte, în care dacă suntem împreună şi acţionăm cu vigilenţă avantajele se pot
    menţine:

    Dar dacă suntem singuri, aşa cum a ales Marea Britanie să fie, dăm
    înapoi. Aceasta dovedeşte ceva foarte simplu, pentru a te afla la masa
    tratativelor cu cei ce organizează ordinea sau dezordinea mondială, în
    vremurile ce vin, trebuie să fii european, mai mult decât croat, francez,
    sloven, italian sau german. Mai mult decât sau orice altceva. Pentru că
    împreună avem capacitatea consacrată de funcţionarea pieţei noastre interne,
    pentru că vorbim cu o singură voce în anumite domenii, să fim actori împreună
    şi nu, iremediabil, spectatori.


    Comisarul Michel Barnier i-a încurajat pe tineri
    să nu fie doar spectatori la făurirea propriului destin.


    Comisarul Michel Barnier a precizat că apartenenţa
    de 46 de ani a Marii Britanii la UE face să apară multe consecinţe de discutat,
    asigurându-i pe tineri că Tratatul cu Marea Britanie a încercat asigurarea unei
    siguranţe juridice, în toate domeniile în care Brexitul crează incertitudini. Au
    fost luaţi în calcul cetăţenii din alte ţări ale UE ce trăiesc în Marea Britanie,
    precum şi cei britanici ce locuiesc în alte ţări ale UE. Comisarul european a
    admis însă că după 2020 va fi o altă situaţie pentru cei ce vor fi interesaţi
    să trăiască, să studieze şi să lucreze în Marea Britanie, iar aspectele acestea
    vor depinde deja de politica de migraţie pe care o va avea Marea Britanie, pe
    care nu o ştim încă.


  • Colaborarea statelor membre în protejarea patrimoniului cultural european

    Colaborarea statelor membre în protejarea patrimoniului cultural european

    Colaborarea
    statelor membre în protejarea patrimoniului cultural european a fost una dintre
    temele de dezbateri la o conferință de profil care s-a desfășurat la
    Sighișoara.

    Zeci
    de experți europeni în patrimoniu s-au reunit, luna trecută, la Sighișoara,
    pentru a dezbate tema calității în practicile patrimoniului cultural, în cadrul
    conferinței Patrimoniul european: experiențe comune, particularități
    regionale.


    Evenimentul a fost organizat de Ministerul Culturii
    și Identității Naționale, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, în
    contextul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.


    Tema
    cheie a conferinței a fost discutarea căilor prin care cooperarea europeană
    poate să sprijine Statele Membre și sectorul patrimoniului cultural în vederea
    protejării patrimoniului Europei.


    Directorul
    general al Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici a subliniat cu
    acest prilej necesitatea intensificării cooperării
    între actorii patrimoniului cultural din țările Europei, nu doar la nivel de
    proiect, ci și la nivel funcțional, instituțional și administrativ:




    Una din concluzii a fost aceasta a necesității de a întări cooperarea. Or,
    lucrul acesta se poate face și prin diversificarea programelor europene care
    finanțează astfel de proiecte în cooperare. Sigur că există și acum nenumărate
    variante, menționez doar Interreg-ul, instrument de finanțare dedicat
    proiectelor realizate în cooperare, darn oi am identificat o problemă, o lipsă
    de cooperare mai degrabă la nivelul instituțiilor publice de protecția patrimoniului.
    Deci la nivelul ăsta instituțional și administrativ și cred că aici trebuie
    întărite instrumentele prin care se pot face schimburi de personal, proiecte în
    comun, care să trateze aceleași probleme, deci cooperarea la nivelul acesta
    administrativ și cel al generării de politici publice.




    În cadrul conferinței de la Sighișoara s-a subliniat
    necesitatea colaborării între autorități și instituții din sistemele publice naționale
    dedicate protejării patrimoniului, între universități și centre de pregătire și
    formare, între organizații ale societății civile și comunități, totul pentru a
    putea beneficia de experiența altora în domeniul protejării patrimoniului
    cultural.


    De asemenea, s-a
    remarcat ideea că societatea civilă reprezintă cel mai activ și eficient
    partener al sistemului public de protecție a patrimoniului, iar secretarul
    General Europa Nostra Sneška Mihailović, a accentuat ideea că renașterea
    Europei trebuie să înceapă prin patrimoniul său cultural.




  • Alegeri europene 2019

    Alegeri europene 2019

    Românii
    sunt chemaţi pe 26 mai să-şi voteze reprezentanţii în Parlamentul European. În
    viitoarea legislatură, Bucureştiul va trimite la Strasbourg 33 de eurodeputaţi,
    cu unul în plus faţă de cea în curs, dar numai în scenariul în care Marea
    Britanie va părăsi, totuşi, Uniunea. În România, primele euroalegeri au fost
    organizate în 2007, anul intrării ţării în UE.


    Scrutinul este marcat, în mod
    tradiţional, de un absenteism puternic, însă anul acesta lucrurile ar putea sta
    altfel, în condiţiile în care simultan cu el va avea loc referendumul
    consultativ pe tema justiţiei convocat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Alegerile din 2019 au loc, pe de altă parte, în contextul în care România
    deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ar suna ca un îndemn la o
    dezbatere electorală serioasă pe marginea provocărilor care reclamă răspunsuri
    valide pe termen mediu şi lung din partea blocului comunitar: Brexitul,
    migraţia, problemele sociale şi de mediu, forţa de muncă, problemele de
    securitate şi apărare şi, nu în ultimul rând, pericolul reprezentat de
    curentele suveraniste, eurosceptice, chiar eurofobe care bântuie unele state
    ale Uniunii.

    Sloganurile de campanie ale principalilor competitori din România
    nu anunţă, însă, o astfel de dezbatere, ci mai degrabă confruntări cu iz
    populist naţionalist pe fronturile politice interne deja deschise. PSD, numărul
    unu în coaliţia la guvernare, vorbeşte despre patriotismul care ar trebui să
    guverneze prestaţia viitorilor eurodeputaţi şi despre faptul că România merită
    să primească mai mult din partea Uniunii, în vreme ce ALDE, partenerul
    social-democraţilor, doreşte ca ţara să se prezinte cu demnitate şi să pretindă
    respectul UE. E timpul României şi România în primul
    rând decretează liberalii, principala forţă de opoziţie. Uniţi în
    Europa, proclamă PMP, cu gândul şi la Republica Moldova vecină, majoritar
    românofonă. Cei de la ProRomânia, formaţiune născută din dizidenţa
    social-democrată, îşi afirmă mândria dublei apartenenţe, românească şi europeană,
    iar Alianţa de opoziţie 2020 USR PLUS reaminteşte electoratului că fără hoţi şi
    corupţi ţara are o şansă.

    Candidaţii recrutaţi sunt foşti miniştri sau
    eurodeputaţi cu experienţă, dar şi foşti premieri sau primari de mari oraşe,
    jurnalişti cunoscuţi şi chiar un fost şef de stat, Traian Băsescu, cel care
    deschide lista PMP. Purtătoare de stindard la PSD este ex-ministrul Fondurilor
    Europene Rovana Plumb, PNL îl are în frunte pe ziaristul Rareş Bogdan, ALDE şi
    UDMR deschid cu doi europarlamentari, Norica Nicolai, respectiv Iuliu Winkler.
    Cap de listă la Alianţa 2020 USR PLUS este fostul premier tehnocrat Dacian
    Cioloş, şi tot un fost şef de guvern, Victor Ponta, e portdrapelul Pro România.
    Iar formaţiunea mai are doi ex-premieri pe listă, Mihai Tudose şi Iurie Leancă,
    unul la Bucureşti, celălalt la Chişinău.

    Favorite în sondaje sunt PSD şi PNL,
    urmate de Alianţa 2020 USR PLUS, ALDE şi ProRomânia. Şanse să trimită
    reprezentanţi în PE au şi UDMR şi PMP. Balul electoral se deschide sâmbătă, 27
    aprilie, iar regina va fi încoronată pe 26 mai.