România a confirmat statutul cu drepturi depline prin exercitarea
Preşedinţiei Consiliului UE, ceea ce arată legitimitatea aspiraţiei sale de
încheiere a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, a declarat premierul
Viorica Dăncilă, marţi, în plenul Parlamentului European. În opinia sa, este
important să nu existe diferenţe între statele membre. Cu prilejul prezentării
bilanţului Preşedinţiei României la Consiliul UE, Viorica Dăncilă a mai spus că
Bucureştiul va continua să promoveze obiectivul comun de consolidare a
proiectului european şi de a urmări, în acelaşi timp, definitivarea integrării
în Spaţiul Schengen.
Am consolidat mandatul Agenţiei Europene de Frontieră şi
Garda de Coastă, iar prin adoptarea legislaţiei privind interoperabilitatea,
transmitem un semnal clar că sistemele de informaţii la nivel european trebuie
să se completeze reciproc. Acesta reprezintă un exemplu excelent în ceea ce
priveşte continuarea cooperării între statele membre pentru consolidarea securităţii
interne şi a funcţionalităţii spaţiului Schengen, obiectiv la care România
doreşte să participe pe deplin în continuare’– a mai declarat premierul. Mandatul,
primul exercitat de România de la aderarea la UE în 2007 şi care a fost centrat
pe coeziune şi cetăţean, este apreciat drept unul de succes, graţie
rezultatelor obţinute, între care se numără finalizarea a 90 de dosare
legislative şi organizarea summitului de la Sibiu.
România are a 5-a cea mai numeroasă emigraţie din motive economice
din toate ţările lumii, după Mexic, India, China şi Polonia, relevă datele unui raport dat
publicităţii la Paris de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică -
OCDE. Potrivit raportului, între anii 2000 şi 2018 populaţia României a scăzut
cu aproape 3 milioane de locuitori, iar 75% din această scădere a avut drept
cauză plecarea din ţară a populaţiei active. 90% dintre românii care trăiesc în
afara graniţelor se află în ţări din UE, cei mai mulţi în Italia – peste un
milion, în Germania 680.000, iar în Spania 570.000. Comunităţi importante
trăiesc şi în Marea Britanie, Franţa, Canada şi Statele Unite. 2/3 dintre
românii plecaţi în ultimii 20 de ani au avut ca motiv un job bine plătit şi
condiţii mai bune de muncă. Autorii raportului recomandă autorităţilor de la
Bucuresti crearea de condiţii ca persoanele calificate şi competente să nu mai
dorească să plece din România, conceperea de strategii pe termen lung prin care
migranţii să fie ajutaţi de stat să se întoarcă acasă.
Populaţia Germaniei a ajuns, anul trecut, la un nivel record de
peste 83 de milioane de locuitori, creştere datorată în cea mai mare parte
migraţiei, provenită majoritar din Europa de Est şi cu precădere din România,
arată cifrele publicate de Biroul Federal de Statistică (Destatis) – relatează Deutsche Welle. Per total,
migraţia netă a scăzut, în 2018, la circa 400.000 de persoane faţă de 416.000
în anul anterior. Ţările Uniunii Europene au rămas principalul bazin de
provenienţă, contribuind cu peste 200.000 de persoane la migraţia netă din
Germania. Din acest grup, pe primul loc se află România, cu 68.000 de persoane,
urmată de Croaţia, Bulgaria şi Polonia. Îmbătrânirea populaţiei şi scăderea
natalităţii fac probabilă scăderea populaţiei apte de muncă în deceniile
următoare, astfel încât imigranţii sunt consideraţi cruciali pentru companiile
germane, ale căror contribuţii la sistemul de pensii susţin numărul tot mai
mare de pensionari – mai scrie Deutsche Welle.
