Radio România Internațional

Tag: ROBOR

  • Comerț pi creaștire, tocuri comerciale pi în scădeare

    Comerț pi creaștire, tocuri comerciale pi în scădeare

    În România, afacerile din domeniul a comerţului au înreghistrată ună creaştere di 9 procente în primili doi meşi di anulu aestu faţă di tot aţeauăşi perioadă din 2022, spun ţeale mai nale date a Institutului Național di Statistică. Uidisit a luştor, în februariu faţă di ghianuariu comerţul cu produse agricole avu un plus di aproapea 27%, în timp ţe aţel cu alimente criscu cu maşi 4,6%. Aeşti indicatori sunt importanţă, easte di păreare analistul economic Constantin Rudniţchi, di aformia că spun dinamica a economiilei şi a consumului. Constantin Rudniţchi dzâse:


    Putem să remarcăm faptul că, în ciudia a luştor discuţii şi nemulţaniisiri legate di cerealeli ucraineane, anulu aestua, barim zona di comerţu cu produse agricole, easte pi primulu loc în materie di creaştere, ţea ţe spune/da să si veadă că există ună zonă cama dinamică tru aestu domeniu. Videm şi cifrile mai miţ a produsilor alimentare. Easte cu siguranţă reflexul a unei inflaţie care cuprinse/acâţăă aeste produse alimentare şi sigura că aestă cifră di creaştere mai mică nă spune că şi consumul si faţe mai mic. Puteam să nă aştiptăm la aestă situaţie, di aformia că inflaţia aproapea că îli obliigă pi consumatori să îşi mai reducă consumul sau să acumpără produse mai ieftine.


    În plus, spune analistul Constantin Rudniţchi, în următoarea perioadă si poate să si facă ună scădeare a activităţâlor din domeniul a comerţului, în condiţiile în care inflaţia arămâne mare, iar prognozile di creaştere economică sunt pi scădeare faţă di aţeale di anulu trecut. Uidisit INS, rata anuală a inflaţilei scădzuu la puțăn piste 14,5% în marţu, di la 15,5% în februariu, tru condiţiile în care prămătiile alimentare si scumchiră cu piste 21 di procente, iar aţeale nealimentare și serviciile cu 11 procente. Tot și aşi, Banca Naţională a Româniilei si aşteaptă ca rata anuală a inflaţilei să scadă mai aghonea dicât s-are anticipată anterior, în special arhiusindalui din trimestrul al treilea a luştui an, pi fondul a prelundzirilei a schemilor di plafonare şi compensare a preţurilor la energhie. Pi di altă parte, Banca Chentrală anuunță că indicili ROBOR își contiinuă tendința di scădeare, iar ratele urmeadză să scadă lișor di la giumitatea a anului. ROBOR la trei meşi, în funcție di care si calculeadză coșulu a creditelor di consum în lei cu toc comercial variabil, scădzuu la ţea mai mica valoare dintru alonar anulu trecu. La intrata a lu 2023, indicele eara di piste 7,5 procente. Uidisit a datilor a Bancălei Națională, și ROBOR la șase meşi, utilizat tră calculul a topcurilor comerciale la creditele ipotecare în lei cu toc variabil, scădzut sum șapte procente pi an.


    Autor: Daniela Budu


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Rising Trade, Falling Interest Rates

    Rising Trade, Falling Interest Rates

    In Romania, trading businesses registered a 9% increase in the first two months of this year as compared to the same period in 2022, show the latest data from the National Institute of Statistics. Thus, in February compared to January, trading of agricultural products had an increase of almost 27%, while trading of foodstuffs by only 4.6%. These indicators are important, in the opinion of economic analyst Constantin Rudniţchi, because they show the dynamics of the economy and consumption.



    Constantin Rudniţchi: “We can see that, despite these discussions and complaints about the Ukrainian cereals, this year, at least the agricultural products trading area is on first place in terms of growth, which points to the dynamism of this field. We also see lower figures in relation to food products, which is certainly the result of inflation. Also this lower growth figure shows us that consumption is also slowing down. We could expect this situation, because inflation almost forces consumers to reduce their consumption or buy cheaper products.



    In addition, analyst Constantin Rudniţchi says, in the next period there could be a slowdown in trading activities, given that inflation remains high and economic growth forecasts are decreasing compared to last year. According to the National Institute of Statistics, the annual inflation rate dropped to a little over 14.5% in March, from 15.5% in February, as foodstuffs prices rose by over 21%, and the prices of non-foods and services by 11%. However, the National Bank of Romania expects the annual inflation rate to decrease faster than previously anticipated, especially starting from the third quarter of this year, against the background of the extension of energy price capping and compensation schemes.



    On the other hand, Romanias central bank announces that the ROBOR indices continue their downward trend, and the rates should decrease slightly as of the middle of the year. The three-month ROBOR, according to which the basket of consumer loans in lei with variable interest is calculated, fell to the lowest value since July last year. In early 2023, the index was over 7.5%. According to the national bank data, the six-month ROBOR, used to calculate interest on mortgage loans in lei with a variable interest rate, also fell below 7% per year. (LS)

  • Commerce à la hausse, taux d’intérêt à la baisse. 

    Commerce à la hausse, taux d’intérêt à la baisse. 

    En Roumanie, les affaires du secteur du commerce ont enregistré une progression de 9% durant les deux premiers mois de cette année par rapport à la même période de l’année 2022, selon les chiffres les plus récents de l’Institut national de la statistique.

    Conformément à celles-ci, en février par rapport à janvier, le commerce avec les produits agricoles a progressé de près de 27%, alors que celui avec les produits alimentaires a connu une hausse de seulement 4,6%. Ces indicateurs sont importants, est d’avis l’analyste économique Constantin Rudniţchi, puisqu’ils illustrent la dynamique de l’économie et de la consommation. Constantin Rudniţchi: « A remarquer le fait que malgré tous ces débats et mécontentements liés aux céréales ukrainiennes, cette année, du moins le secteur du commerce avec les produits agricoles est en première position en matière de croissance, ce qui illustre le fait qu’il existe une certaine dynamique dans ce domaine. A remarquer aussi les chiffres plus bas en ce qui concerne la valeur des produits alimentaires. Il s’agit certainement du résultat d’une inflation qui a touché les aliments et qui illustre aussi un ralentissement de la consommation. Nous pouvons nous attendre à cette situation, puisque l’inflation oblige carrément les consommateurs soit à réduire leurs paniers soit à acheter des produits moins chers. » a précisé l’analyste Constantin Rudniţchi.

    Selon lui, un certain ralentissement des activités dans ce domaine pourrait avoir lieu, vu que l’inflation demeure élevée et que les prévisions de croissance économique sont à la baisse par rapport à celles de l’année dernière. Conformément à l’Institut national de la statistique, le taux annuel d’inflation a baissé de 15,5% en février à quelque 14,5% en mars, et cela malgré une progression des denrées de plus de 21% et des marchandises non-alimentaires et des services de 11%.

    Et pourtant, la Banque nationale de Roumanie s’attend à ce que le taux annuel d’inflation baisse plus rapidement qu’anticipé antérieurement, notamment à commencer par le troisième trimestre de cette année, sur le fond de la prolongation des schémas de plafonnement et de compensation des factures énergétiques. Par ailleurs, la Banque centrale annonce que l’indicateur ROBOR, soit le taux d’intérêt interbancaire, poursuivra son évolution à la baisse et que les mensualités des crédits des Roumains devraient baisser légèrement vers le milieu de cette année.

    L’indicateur ROBOR trois mois en fonction duquel est calculé le cout des crédits à la consommation en monnaie nationale à taux d’intérêt variable a baissé au niveau le plus bas depuis juillet dernier. Début 2023, cet indicateur s’élevait à 7,5%. Selon les chiffres de la Banque centrale, l’indicateur ROBOR six mois a également baissé sous la barre des 7% ce qui constitue une excellente nouvelle pour ceux qui remboursent des crédits hypothécaires en lei à taux d’intérêt variable puisqu’ils pourraient payer des taux d’intérêt plus bas.

  • Geldpolitik: Nationalbank hält am Jahreszinssatz von 7 % fest

    Geldpolitik: Nationalbank hält am Jahreszinssatz von 7 % fest





    Die jährliche Inflationsrate wird in Rumänien in den kommenden Monaten weiter nachhaltig sinken, schätzt die Nationalbank. Die Institution ist jedoch der Ansicht, dass Unsicherheiten und Risiken im Zusammenhang mit dem Krieg in der Ukraine bestehen bleiben; au‎ßerdem müsse eine nachhaltige Finanzpolitik in Rumänien darauf bedacht sein, die Reduzierung des Haushaltsdefizits mit Ma‎ßnahmen zur Unterstützung der Bevölkerung und der Wirtschaft in Einklang zu bringen. Die Zentralbank hat daher beschlossen, den Zinssatz bei 7 % pro Jahr zu belassen, damit die Kreditzinsen in den kommenden Monaten nicht weiter steigen.



    Von diesem Indikator hängen die sich im Umlauf befindende Geldmenge, der Wechselkurs der rumänischen Währung, die Marktzinsen und andere Hebel der Wirtschaftspolitik ab. Zum ersten Mal seit November 2021 hat der Vorstand der Nationalbank den Zinssatz unverändert belassen, bis dahin war er immer wieder angehoben worden. Der Finanzanalyst Adrian Codirlașu sagt, die Entscheidung sei vorhersehbar gewesen und werde keine wesentlichen Auswirkungen auf die Zinssätze der Handelsbanken haben:



    Es wurde praktisch keine geldpolitische Entscheidung getroffen, was von den Märkten weitgehend erwartet worden war. Daher sind die Auswirkungen auf die Entwicklung der Geldmarktzinsen äu‎ßerst begrenzt. Die Geldmarktzinsen befinden sich in einem Abwärtstrend, doch der ROBOR-Interbanken-Darlehensindex wird nicht unter 6 fallen. Daher könnten die eher langen Laufzeiten weiter sinken, sobald sich auch der Trend zur sinkenden Inflation bestätigt. Der Konsumkredit-Index (IRCC) ist in diesem Quartal auf seinem Höhepunkt. Ab dem nächsten Quartal wird es bereits einen leichten Rückgang geben, der Index wird von 5,98 vielleicht auf 5,93–5,94 sinken. Er wird in diesem Jahr also nicht wesentlich unter 6 fallen. Wahrscheinlich wird er im nächsten Jahr stärker fallen, wenn die Zentralbank wohl auch die erste Zinssenkung vornehmen wird.“



    Aktuellen Einschätzungen zufolge wird die jährliche Inflationsrate in den kommenden Monaten wahrscheinlich verstärkt sinken, jedoch bleiben gewisse Unsicherheiten und Risiken bestehen. Der Finanzexperte Adrian Codirlașu nennt im Folgenden die wichtigsten:



    Das Hauptrisiko bleibt der Krieg in der Ukraine, der in der gesamten Region oder sogar EU-weit noch für negative Überraschungen sorgen kann. Die OPEC+, d.h. die OPEC plus Russland, haben angekündigt, dass sie die geförderte Ölmenge reduzieren werden, um den Preis auf dem internationalen Markt zu erhöhen. Falls diese Rechnung aufgeht, wird das zur Inflation führen, was tatsächlich auch eine Erhöhung des Ölpreises bringen wird. Damit bleibt die Energie ein Faktor der Verwundbarkeit, aber auch die Unwägbarkeiten des Krieges tragen zur Verunsicherung bei.“



    Unsicherheiten und Risiken ergeben sich auch aus den Turbulenzen im Bankensektor der USA und der Schweiz, die sich negativ auf die Wirtschaft der Industrieländer und die Risikowahrnehmung in Mittel- und Osteuropa auswirken könnten, was wiederum die Finanzierungskosten in Mitleidenschaft ziehen würde.

  • BNR crește, din nou, dobânda de referință

    BNR crește, din nou, dobânda de referință

    Banca Națională a României a crescut dobânda-cheie la 6,25%, în ciuda faptului că aşteptările pieţei vizau o creştere mai redusă. Aceasta este cea mai ridicată din ultimii 12 ani. Banca centrală majorează dobânda de politică monetară pentru a tempera inflația. Din această cauză, dobânzile interbancare, pe baza cărora se calculează şi indicii folosiţi la stabilirea ratelor împrumuturilor în lei cu dobândă variabilă, vor înregistra majorări în perioada următoare, spune vicepreşedintele Asociației Profesioniştilor în Investiţii din România, analistul financiar Adrian Codirlaşu:



    “BNR anticipează majorarea, în continuare, a inflaţiei şi a venit cu această majorare de dobândă de 75 de puncte de bază, peste anticipaţiile pieţei. Acest lucru va avea ca impact continuarea creşterii ratelor de dobândă din piaţa monetară, adică a ratelor ROBID şi ROBOR. În acelaşi timp, Banca Centrală menţionează faptul că se aşteaptă la o încetinire puternică a creşterii economice. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că există un risc măcar de recesiune tehnică în următoarea perioadă în România, deci poate vom avea şi trimestre în care PIB-ul va scădea faţă de trimestrul anterior.”



    Experţii BNR arată că cele mai recente date sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul al treilea faţă de cel precedent. Cu toate acestea, se va înregistra, totuşi, o majorare semnificativă a dinamicii anuale a Produsului Intern Brut în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile încetinirii creşterii consumului privat. Tot Adrian Codirlaşu:



    “BNR anticipează o încetinire a economiei, însă, rămâne economia pe plus, adică vom avea creştere economică, însă mult mai mică decât estimările iniţiale. Următoarea şedinţă este în noiembrie şi probabil va fi o nouă majorare, undeva la 25-50 de puncte de bază. Am putea ajunge la final de an cu rata de dobândă de politică monetară la valoarea de 6,50 sau 6,75.”



    Potrivit specialiştilor Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei va continua, probabil, să mai crească spre finalul anului, dar într-un ritm vizibil încetinit, cauzele fiind legate de scumpiri mai mari anticipate la gazele naturale şi energie electrică, precum şi la alimente, pe fondul războiului din Ucraina, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară.



    Escaladarea războiului şi sancţiunile tot mai severe asociate generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice şi, implicit, a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, mai spun experţii BNR. Ei apreciază că, în contextul actual, o combinaţie echilibrată de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii nefavorabile.






  • August 12, 2022 UPDATE

    August 12, 2022 UPDATE


    Drought. Almost 340,000 hectares of agricultural land in 33 Romanian counties are affected by drought, according to the latest data compiled by the Ministry of Agriculture. More than 182,000 hectares cultivated with wheat and triticale (a hybrid of wheat and rye) and almost 27,000 hectares of barley, spelt and oats have been destroyed by drought. Over 30,000 hectares of rape and almost 60,000 hectares of corn are in the same situation.



    Fires. Romania has sent dozens of firefighters and specific equipment to France to help put out the wildfires affecting the southwestern Gironde region. 77 Romanian firefighters and 17 pieces of equipment are on mission at the request of the French Government, through the European Civil Protection Mechanism. The President of France, Emmanuel Macron, has thanked Romania and the other countries that are helping to extinguish the fires in his country, describing the gesture as a demonstration of European solidarity



    Budget. The budget adjustment bill published on the website of the Romanian Finance Ministry provides for revenues higher by almost 4.3 billion Euros but also for an increased budget deficit, by almost 538 million Euros The Ministries of Labor, Health, Energy, Agriculture and Transport will receive most of the money. The Interior Ministry, the Ministry of Culture, the Ministry of the Environment, and the Special Telecommunications Service will have their budgets significantly reduced. The additional amounts allocated to the Labor Ministry are intended to cover welfare and compensation for energy bills to families with low incomes. The positive budget adjustment made by the Finance Ministry covers interest rate payments, secures the Government reserve fund available and state aid for some companies. As to the Energy Ministry, the extra money is intended for personnel expenses and the support scheme for compensating electricity and natural gas prices.



    Housing. Romania ranks second among the European countries with the cheapest housing, after Bosnia and Herzegovina – according to a recent study carried out by the Deloitte Company. The ranking was made based on the average cost per square meter. In Romania it is 1,266 euros, calculated at the prices in the main cities. The most expensive homes are in Cluj-Napoca (north-west), followed by Bucharest and Brasov (centre). The study also shows that, at European level, the highest house prices are in Great Britain, with an average of over 4,900 euros per square meter, followed by Austria, France and Germany



    Production. Romania had the strongest drop in industrial production in the European Union in June. The evolution comes in contrast to the general situation on the continent, where industrial production registered an increase beyond expectations, both in the euro area and at the level of the entire Union. The data for the month of June were published on Friday by the EUROSTAT Office. The countries with the strongest industrial production growth rate were Ireland (6.7%) and Malta. At the opposite pole, the states with the strongest decline, from one month to the next, are Romania, where this indicator decreased by 3.9 percent, and Belgium.




    ROBOR. The Romanian Interbank Offered Rate, known as ROBOR, based on which the cost of loans with variable interest is calculated, has returned to a value below the threshold of 8% per year. The National Bank of Romania has announced that the index dropped to 7.98% on Friday, from 8.02% per year as reported the day before. At the beginning of 2022, the 3-month ROBOR index was 3.02% per year.



    Covid. More than 5,700 new cases of SARS-CoV-2 infections have been registered in Romania in the past 24 hours, 750 less than the previous day, the Romanian Health Ministry announced on Friday. Most new cases have been reported in Bucharest, Cluj and Timis. 3,800 Covid patients are hospitalized, of whom 300 in intensive care. 20 related deaths were also reported in 24 hours.



    Football. Three Romanian football teams qualified, on Thursday, at home, for the play-offs of the Europa Conference League and have chances to reach the groups stage. FCSB defeated the Slovak team FC DAC 1904 Dunajska Streda 1-0 in the second leg of the third preliminary round, after winning the first match 1-0. In the next stage, FCSB will meet Viking Stavanger (Norway). CFR Cluj defeated the Belarusian team Shahtior Soligorsk 1-0, after their first match ended in a draw, 0-0. The Romanian champions will play in the play-offs against NK Maribor from Slovenia. Universitatea Craiova defeated the Ukrainian team Zaria Lugansk 3-0, after winning 1-0 in the first match. In the next stage, U Craiova will face Hapoel Beer-Sheva FC from Israel. The fourth Romanian team from the Europa Conference League, Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, was eliminated by the Swedish team Djurgaardens IF.




    Swimming. Romanian swimmer David Popovici has qualified for the final of the 100 m freestyle at the European Aquatics Championships in Rome, with a time of 46 sec / 98 hundredths, a new European record, established in the semi-finals on Friday evening. Popovici (17 years old), the defending world champion in the 100 and 200 m freestyle, had achieved a record of the European Championships with 47 sec / 20 hundredths. The final of the 100m freestyle race will take place on Saturday. The world record of the event is held by the Brazilian Cesar Cielo Filho (46 sec / 91 hundredths), from 2009. Romania is represented in Rome by a delegation of 11 athletes. (MI)





  • 12.08.2022

    12.08.2022

    Budget – Le projet du budget rectificatif publié sur le site du ministère des Finances de Roumanie prévoit une progression des recettes budgétaires de quelque 4,3 milliards d’euros mais aussi un déficit majoré de 538 millions d’euros. Des enveloppes plus importantes seront accordées aux ministères du Travail, de la Santé, de l’Energie, de l’Agriculture et des Transports. Des coupes budgétaires seront opérées dans le cas des ministères de l’Intérieur, de la Culture, de l’Environnement mais aussi du Service de télécommunications spéciales. Les montants supplémentaires alloués au ministère du Travail sont destinés à l’octroi des aides sociales et des compensations pour les factures énergétiques des familles à très bas revenus. Le rectificatif budgétaire positif du ministère des Finances vise le paiement des taux d’intérêt, le fonds de réserve du gouvernement et les aides d’Etat accordées à certaines entreprises. Du côté du ministère de l’énergie, l’argent supplémentaire sera consacré aux dépenses avec le personnel et au schéma de compensation de l’électricité et du gaz.

    Incendies – La Roumanie envoie des dizaines de pompiers et des équipements spécifiques en France pour participer aux opérations de lutte contre les incendies de végétation qui touchent la Gironde, dans le sud-ouest. Il s’agit de 77 pompiers et de 17 moyens d’intervention, qui participent à ces missions à la demande du gouvernement français par le biais du mécanisme européen de protection civile. Deux avions de transport stratégique sont déjà partis de Bucarest et de Timisoara, dans l’ouest du pays avec les premiers équipements à bord, suivis aujourd’hui par un troisième vol, qui transporte les sapeurs pompiers roumains. Le président français, Emmanuel Macron a remercié à la Roumanie et aux autres Etats qui participent à la lutte contre les incendies dans son pays, décrivant cette décision de démonstration de la solidarité européenne.

    Ukraine – Le président ukrainien Volodymyr Zelensky a demandé à la communauté internationale de réagir immédiatement pour déterminer le départ des russes qui occupent actuellement la centrale nucléaire de Zaporojie dans le sud de l’Ukraine, qui est actuellement la cible des bombardements. La centrale, qui est la plus grande en Europe a été à nouveau bombardée jeudi, l’Ukraine et la Russie s’accusant réciproquement d’être à l’origine à cette attaque. Un incident similaire a eu lieu la semaine dernière. Le secrétaire général de l’ONU, l’Antonio Guterres, a demandé de démilitariser d’urgence toute la région de la centrale nucléaire de Zaporojie. Entre temps, les forces russes ont continué les bombardements. Les forces de Moscou ont doublé le nombre de leurs frappes aériennes sur les positions militaires et l’infrastructure civile ukrainienne par rapport à la semaine précédente a déclaré un général de brigade ukrainien. Rien que dans la région de Sumî, les Russes ont lancé cette semaine quelque 164 attaques aux missiles et roquettes. Dans le sud aussi, les Russes ont lancé deux missiles Kalibr vers la région de Kharkiv, mais elles ont été interceptées par les défenses antiaériennes ukrainiennes.

    CSM – Le plénum du Conseil supérieur de la magistrature de Roumanie devrait exprimer son avis consultatif aujourd’hui au sujet des projets de modification des lois de la Justice. Le ministère de la Justice rappelle que les projets avaient été rédigés dans une première version en septembre 2020, soumis à un débat public de septembre 2020 à avril 2021 pour être ensuite modifiés successivement suite aux débats publics. En janvier 2022, le ministère de la Justice a repris le processus de mise à jour des projets et compte achever les dernières modifications prochainement. Ce printemps, les projets ont été évalués au niveau technique et politique avec les représentants de la Commission européenne dans le cadre du mécanisme de coopération et de vérification. L’adoption des projets et un double objectif tant du Mécanisme de coopération et de vérification que du plan national de relance et de résilience.

    Covid – Plus de 5 700 nouveaux cas d’infection au virus SARS – CoV – 2 ont été enregistrés durant les dernières 24 heures en Roumanie soit 750 de moins par rapport au jour précédent, a annoncé ce vendredi, le ministère de la Santé à Bucarest. Le plus grand nombre de nouveaux cas de Covid ont été enregistrés à Bucarest et dans les départements de Cluj, dans le nord-ouest et Timis, dans l’ouest. Quelque 3 800 personnes infectées sont actuellement hospitalisés, dont 300 en réanimation. 20 décès des suites de la Covid ont également été rapportés.


    ROBOR
    –     L’indicateur ROBOR trois mois en fonction duquel est calculé le cout des
    crédits à taux d’intérêt variable est à nouveau inférieur au seuil des 8% par
    an. La Banque nationale de Roumanie a annoncé que cet indicateur avait baissé de
    8,02% par an jeudi à 7,98% vendredi. Début 2022, l’indicateur ROBOR 3 mois
    était de seulement 3,02% par an.

    Summer
    Well –     Les groupes de musiques de renom tels Arctic Monkeys, Nothing but
    Thieves, Inhaler, Roosevelt, Self Esteem, Hayes & Y se produiront sur la
    scène de la 11e edition du Festival Summer Well qui commence aujourd’hui sur le
    domaine Stirbey de Buftea, près de Bucarest. Les rockers britanniques d’Arctic
    Monkeys, tête d’affiche à Summer Well se rendent en Roumanie dans le cadre
    d’une tournée européenne qui inclut des concerts en Hongrie, Turquie, Bulgarie,
    Croatie, République Tchèque et Pays-Bas. Aujourd’hui la scène principale du
    festival sera consacrée à Future Islands, Channel Tres, Sad Night Dynamite, Lea
    Porcelain, Dylan Fraser. Şuie Paparude, Flight Facilities et Cătălina Cara
    figurent également au programme de Summer Well.

    Foot – Trois équipes roumaines de foot se sont qualifiées jeudi à domicile dans la phase des play-offs de la Conférence League et ont des chances d’arriver dans la phase des groupes de la compétition. Le FCSB a battu les slovaques de FC DAC 1904 Dunajska Streda sur le score de 1-0 dans la deuxième manche du troisième tour préliminaire de la compétition après avoir remporté aussi le match aller sur le même score de 1 à 0. Dans l’étape suivante le FCSB rencontrera le Viking Stavanger (Norvège). Le CFR Cluj a disposé des biélorusses de Şahtior Soligorsk 1 but à 0, après un match aller nul. Les champions de Roumanie doivent affronter dans les play-offs le NK Maribor de Slovénie. Universitatea Craiova a également battu les ukrainiens de Zaria Lougansk sur le score de 3 buts à 0 après une victoire sur le score de 1 à 0 dans le match aller. U Craiova affrontera Hapoel Beer-Sheva FC d’Israél. La quatrième équipe roumaine de la Conférence League, Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, a été éliminée de la compétition par Djurgaardens IF.

    Tennis – La joueuse roumaine de tennis, Simona Halep (15e WTA) rencontre aujourd’hui la jeune américaine Coco Gauff (11e WTA), dans les quarts de finale du tournoi WTA 1 000 à Toronto. Jeudi, Simona a battu la joueuse suisse Jil Teichmann, 6-2, 7-5, tandis que Coco Gauff a disposé de la sportive biélorusse Arina Sabalenka. Ex leader du monde, Halep a remporté tous les trois matchs directs contre Gauff, finaliste cette année à Roland Garros. Halep a remporté à deux reprises l’Open du Canada, qui se joue alternativement à Montréal et à Toronto.

    Météo – Températures légèrement à la hausse sur la vaste partie du territoire. Le ciel est variable, couvert, avec quelques pluies et orages sur le relief et sur le nord-est du territoire. La vitesse du vent est modérée un peu plus élevée sur l’est. Les maximas vont de 24 à 33 degrés. Il fait beau aussi à Bucarest, où les maximas iront jusqu’à 32 degrés.

  • Raportulu a BNR mutrinda inflația

    Raportulu a BNR mutrinda inflația

    Cara până aoa şi aproapea un an rapoartele ali Băncă Națională ali Românie era aștiptate cu interes maxusu di specialiștii tru finanțe, bănţă ică economie ili di jurnaliștii specializați tru aesti domenii, tora, nica şi oamiinduescu s’akicăsească limbajlu ultra-specializat a comunicatelor periodiţi. Suntu anamisa di mărlli ţi kirură a unei catandisi cu multi cauze, ama maxus cu repercusiuni directe ti bănaticlu a loru di cafi dzuă: criștearea babageană ali inflație.



    Ti spuni, dimecu, aţelu ditu soni raportu ali BNR, părăstisitu, marță, di guvernatorlu Mugur Isărescu? Atea ţi româñilli dkescu cafi dzuuă pi gekili a loru işiş: că rata ali inflaţie ş-lu criscu ritmolu di creaştiri ditu apriiur până tru cirişaru şi năstricu 15 di procente, pe fondul a şocurilor provocate di păhălu cabaia mari ali energie, combustibililor ică di criştearea a păhălui la produsili alimentare, maxus a aţiloru procesate. Tut simfunu cu BNR, inflaţia vrea s’agiungă la 20%, cara Guvernul nu vrea s’facă intervenţie și nu vrea s’plafoneadză păhadzlli la energie — părmătie cari intră tru componenţa a tutulor produsilor.



    Tru perspectivă, hăbărli suntu pi principiul ʺuna bună, una slabăʺ. Inflația vrea să scadă ama nu ahătu multu cât avea minduită BNR ma ninti. Ma ghini spusă, Banca u criscu la 13,9% prognoza di inflaţie ti bitisita a aluştui anu şi estimeadză ună inflaţie di 7,5% ti bitisita a anlui yinitoru. Tru mai, BNR avea estimată 12,5% ti bitisita a aluştui an şi 6,7% ti 2023. Tru giumitatea a anlui 2024, inflația va s’hibă di 2,3%.



    Vărtosu zñiipsiti di criștearea a păhadzloru suntu și persoanili fiziţi cu mpărmuturi la bănţă. Tru aproape a giumitati ditu cazuri, ratili lă suntu fapti isapi pi thimellilu a aşi-număsitului indiţi Robor. Cara tru yinaru, aest Robor eara di aproapea 3%, tru aestă oară năstreaţi 8 procente, cu multu piste dobânda di politică monetară apufusită di BNR, di 5,5%. Emu, guvernatorul Mugur Isărescu aproaki că nu easti niţi hărăcop, niţi lişoru s’pălteşti păradz ma mulţă, ama mesajlu ali Bancă Centrală cătră oamiñi di un anu ş-cama easti că perioada a dobândzălor ñiţ – ași cum fu tru pandimie – tricu.



    Tru perioadi normale, ună dobândă di politică monetară easti anamisa di 3% şi 6%, aşi că româñilli nu lipseaşti s’mata aibă besă pi ună ñicurari a dobândzălor la mpurmutari. Cu spunearea că Robor-ul – spusi textual guvernatorlu Isărescu — cata lu ansări calu: easti dipu mult di multu mare! Tru aesti condiţii, el lă dimăndă un mesaj personal și a bănţălor: s’mutrească cama ngătanu la apofasili a Băncăllei Naţionale, cu alti zboară ari nădie şi pistipseaşti că, atumţea, Robor-ul va s’aproaki di rata di politică monetară.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Report of the National Bank of Romania on inflation

    Report of the National Bank of Romania on inflation

    If until about a year ago the reports of the National Bank of Romania – BNR were eagerly awaited especially by financial, banking or economic experts, or by journalists specializing in these fields, at present ordinary people are also trying to decode the ultra-specialized language of the periodic releases. They are among the big losers of a situation with multiple causes, a situation that, above all, has direct consequences on their daily lives: the huge increase in inflation. What does the latest BNR report, presented on Tuesday by Governor Mugur Isărescu, say? What Romanians actually feel daily in their own pockets: that the inflation rate has intensified its growth rate from April to June and exceeded 15 % against the background of the shocks caused by the skyrocketing energy and fuel prices or by the increase in the price of food products, in especially of the processed ones.



    Also according to BNR, inflation would have reached 20% if the Government had not intervened and had not capped energy prices – a commodity that is part of all products. As for the future, we are going to have both good and bad news. Inflation is expected to decrease, but not as much as BNR had previously anticipated. More precisely, the national bank increased the inflation forecast for the end of this year to 13.9% and estimates an inflation of 7.5% for the end of next year. In May, BNR had estimated an inflation rate of 12.5% ​​for the end of this year and 6.7% for 2023. In mid-2024, the inflation rate would be 2.3%. Strongly affected by the price increases are also the people with bank loans. In almost half of the cases, their rates are calculated based on the so-called Robor index. If in January, this Robor index was around 3%, currently it exceeds 8%, much more than the monetary policy interest rate decided by BNR, of 5.5%.



    However, Governor Mugur Isărescu admits that it is neither pleasant nor easy to pay higher sums, but the central banks message to the population, for more than a year now, is that the period of low interest rates – as was during the pandemic – has passed. In normal periods, a monetary policy interest rate ranges between 3% and 6%, so Romanians should no longer count on a reduction of loan interest rates. Nevertheless Governor Isărescu himself admits that the Robor index has broken a real record, being too high. Under these circumstances, he conveyed a personal message to the banks as well: namely to look more carefully at the decisions of the National Bank. In other words, he hopes and does believe that the Robor index will decrease to the value of the monetary policy rate. (LS)

  • Raport BNR privind inflația

    Raport BNR privind inflația

    Dacă până acum aproximativ un an rapoartele Băncii Naționale a României erau așteptate cu interes mai ales de specialiștii în finanțe, bănci sau economie ori de jurnaliștii specializați în aceste domenii, acum, inclusiv oamenii de rând încearcă să decodeze limbajul ultra-specializat al comunicatelor periodice. Sunt printre marii pierzători ai unei situații cu multiple cauze, dar mai ales cu repercusiuni directe asupra traiului lor de zi cu zi: creșterea uriașă a inflației.



    Ce spune, deci, cel mai recent raport al BNR, prezentat, marți, de guvernatorul Mugur Isărescu? Ceea ce românii simt zilnic pe propriile lor buzunare: că rata inflaţiei şi-a intensificat ritmul de creştere din aprilie până în iunie şi a depășit 15 procente, pe fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei, combustibililor sau de majorarea preţului produselor alimentare, în special al celor procesate. Tot conform BNR, inflaţia ar fi ajuns la 20%, dacă Guvernul nu ar fi intervenit și nu ar fi plafonat preţurile la energie – marfă care intră în componenţa tuturor produselor.



    În perspectivă, veștile sunt pe principiul ʺuna bună, una reaʺ. Inflația ar urma să scadă, dar nu atât de mult pe cât anticipase BNR anterior. Mai precis, Banca a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor. În mai, BNR estimase 12,5% pentru finalul acestui an şi 6,7% pentru 2023. La mijlocul lui 2024, inflația ar urma să fie de 2,3%.



    Puternic afectate de creșterea prețurilor sunt și persoanele fizice cu credite la bănci. În aproape jumătate dintre cazuri, ratele le sunt calculate pe baza așa-numitului indice Robor. Dacă în ianuarie, acest Robor era de aproximativ 3%, la ora actuală depășește 8 procente, cu mult peste dobânda de politică monetară decisă de BNR, de 5,5%. Or, guvernatorul Mugur Isărescu admite că nu este nici plăcut, nici uşor să plăteşti sume mai mari, dar mesajul Băncii Centrale către oameni de mai bine de un an este că perioada dobânzilor mici – așa cum a fost în pandemie – a trecut.



    În perioade normale, o dobândă de politică monetară este cuprinsă între 3% şi 6%, aşa că românii nu ar trebui să mai mizeze pe o reducere a dobânzilor la creditare. Cu menţiunea că Robor-ul – a spus textual guvernatorul Isărescu – a cam sărit calul: este mult prea mare! În aceste condiţii, el le-a transmis un mesaj personal și băncilor: să se uite cu mai multă atenţie la deciziile Băncii Naţionale, cu alte cuvinte că speră şi crede că, atunci, Robor-ul se va apropia de rata de politică monetară.






  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022

    Năi alăxeri la Codlu Fiscal


    Acă stuhinaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţcifre tu hăvaia a criştearillei cabaia multu a păhadzloru la gaze naturale și energie, româñilli lipseaşti s’ţănă keptu a născăntoru năi scunkiri. Aeastia hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşaria acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mari, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.



    Romgaz bati palma


    Compania di stat Romgaz dimăndă, luni, că bitisi achiziţia acţiunilor pe caru americanii di la ExxonMobil li avea tru proporție di 50% tru proiectul Neptun Diep di exploatari a gazelor ditu Amaria Lae. România, multu puțăn dipendintă di gazul rusesc, ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae. Volumul estimat a dzăcămintilor easte di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma mari cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, pi cari Romgaz va-lu exploateadză diadunu cu OMV Petrom, primili gaze hiinda scoasi di aclo tu inşita a anlui 2026 ică ahurhita a anlui 2027. Tru aestu kiro, tru perimetrul Midia, la aproapea 120 di kilometri di litoralu ali Românie, lucrărli di exploatari fapti di compania Black Sea Oil&Gas ahurhiră, iara protili cantităţ fură livrate, tru sistemlu naţional. Săptămâna aesta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, diadi asigurări că, la iarnă, România nu va s’aibă probleme tru ţi mutreaşti asigurarea a gazelor naturale și că easte piste graficul loatu dinintea ali Comisie Europene tru ligătură cu stocurli. Cara, la 1 august, ținta era di 46%, iar la 1 yismăciuni di 57%, România ari, tu aestu kiro, tru magăzii piste 59% ditu anănghiseari.



    Nai ma mari contractu tră un lot di autostradă ditu România


    La Ministerul Transporturilor di București fu simnat, stămâna aesta, nai ma mari contract tră un lot di autostradă ditu România. Easti zborlu di lotlu 3 ali autostradă A1 anamisa di căsăbadzlli Sibiu, tru centru, și Piteşti, tru sud. Contractul ari ună valoari di 5,3 miliardi di lei (piste 1 miliard di euro), proiectarea ţăni 12 di meşi, iara lucrărli aproapea patru añi. Unăoară cu aestă simnari, tuti aţeali ţinţi loturi ale autostradă Sibiu-Pitești sunt tru fază di proiectari ică di şantier. Autostrada A1 easti minduită s’leagă Bucureștiul di Nădlac, la sinurlu ditu ascăpitata ali Românie cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european di transportu.



    Catagrafia tru bitisită


    18.150.000 di persoane s-nregistrară până dumănica tricută, tru dzua ditu soni a catagrafiillei ti bănători şi casi, dimi pisti 95% ditu populaţia rezidintă estimată ali României, indiferent di cetățenie ică etnie. Amănată cu un an di itia ali pandimie, catagrafia – eveniment di anvergură dizvărtitu unăoară la dzaţi añi — ahurhi pi 1 di şcurtu. Dupu prota etapă, logistică, vini diapoa aţea ali autorecenzari, a diapoa aţea ditu soni etapă s’hibă rezevată ti adunarea a datilor pritu interviuri oclli ntroclli. Tru premieră tră statistica ditu România, adunarea şi prilucrarea a datelor fură acutortalui informatizate, cu alti zboară, să scoasi catea ditu lucru. Dupu ntribărli mutrinda studii, zănati, amintatiţi, religie, etnie ică casa, profilul ali populației rezidinte ditu România va s’hibă zugrăpsitu tru ditaliu. Scupolu easti tra s’da informaţii esenţiale tră politiţli publiţi, sociale ică economiţi, tră dizvoltarea durabilă a comunităţlor, tră mediul acadimic ică tră oamiñilli di afaceri. Protili rezultate, parţiale, ale catagrafie va s’hibă prezentate tu bitisita a anlui 2022. Aţeali finale va s’hibă cunuscuti tru inşita a anlui 2023.



    Untold, la a şaptea ediţie


    Festivalu di muzică electronică Untold di la Cluj-Napoca ş’dişcllisi, gioi porţile tră atea di a şaptea ediţie. Tru kirolu a aţiloru 4 dzăli di dizvărteari, anamisa di 4 şi 7 august, pe scenele a festivalului suntu călisiţ s’alină pisti 200 di artişti români şi xeni, ntră cari J Balvin, David Guetta, Hardwell ică Vini Vici. Organizatorii au nădie că va s’aibă un record di spectatori. Untold easti lugursitu nai ma mari festival di muzică electronică ditu România şi unu ditu protili ţinţi ditu lumi.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08.2022

    Noi modificări la Codul Fiscal


    Deși împovărați de o inflație ce a depășit de mult două cifre pe fondul majorării foarte mari a prețurilor la gaze naturale și energie, românii trebuie să facă față unor noi scumpiri. De la 1 august au intrat în vigoare modificări ale Codului Fiscal prin care s-au scumpit produsele din tutunși băuturile alcoolice. Jocurile de noroc vor fi impozitate, în funcţie de câştig, cu 3 până la 40%. Salariile din construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi ele vizate de modificări, prin scăderea de la 30.000 (6 mii de euro) la 10.000 de lei (2 mii de euro) pe lună a plafonului până la care se aplică scutiri fiscale. Tot de la 1 august, pentru un contract de muncă part-time, angajatorul trebuie să achite taxe la nivelul salariului minim. Cele mai multe modificări fiscale se vor aplica, însă, de la 1 ianuarie 2023, când va creşte TVA-ul la serviciile din industria HoReCa şi la băuturile cu adaos de zahăr. Se va modifica, totodată, modalitatea de calcul a impozitului pe clădiri. Pe de altă parte, cei care au credite la bănci scot tot mai mulți bani din buzunar pentru a-și plăti ratele. Indicele Robor la trei luni în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă a ajuns la 8,11% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat la 1 februarie 2010 – 8,15%. La începutul lui 2022, indicele era puțin peste 3% pe an. Aproape jumătate din creditele în lei acordate în România sunt calculate, în prezent, în funcţie de Robor.



    Romgaz bate palma


    Compania de stat Romgaz a anunțat, luni, că a finalizat achiziţia acţiunilor pe care americanii de la ExxonMobil le dețineau în proporție de 50% în proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor din Marea Neagră. România, foarte puțin dependentă de gazul rusesc, are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră. Volumul estimat al zăcămintelor este de 200 de miliarde de metri cubi. Cea mai mare cantitate se află în perimetrul Neptun Deep, pe care Romgaz îl va exploata alături de OMV Petrom, primele gaze urmând să fie obținute de acolo la sfârşitul anului 2026 sau începutul lui 2027. Între timp, în perimetrul Midia, la aproximativ 120 de kilometri de ţărmul României, lucrările de exploatare efectuate de compania Black Sea Oil&Gas au început, iar primele cantităţi au fost livrate, deja, sistemului naţional. Săptămâna aceasta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că, la iarnă, România nu va avea probleme în privinţa asigurării gazelor naturale și că este peste graficul asumat în faţa Comisiei Europene în privința stocurilor. Dacă, la 1 august, ținta era de 46%, iar la 1 septembrie de 57%, România are, deja, înmagazinat peste 59% din necesar.



    Cel mai mare contract pentru un lot de autostradă din România


    La Ministerul Transporturilor de la București a fost semnat, săptămâna aceasta, cel mai mare contract pentru un lot de autostradă din România. Este vorba de lotul 3 al autostrăzii A1 cuprins între orașele Sibiu, în centru, și Piteşti, în sud. Contractul are o valoare de 5,3 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro), proiectarea durează 12 luni, iar lucrările aproape patru ani. Odată cu această semnare, toate cele cinci loturi ale autostrăzii Sibiu-Pitești sunt în fază de proiectare sau de şantier. Autostrada A1 este gândită să lege Bucureștiul de Nădlac, la granița de vest a României cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european de transport.



    Recensământul la final


    18.150.000 de persoane s-au înregistrat până duminica trecută, în ultima zi a recensământului populaţiei şi locuinţelor, adică peste 95% din populaţia rezidentă estimată a României, indiferent de cetățenie sau etnie. Întârziat cu un an din cauza pandemiei, recensământul – eveniment de anvergură desfășurat o dată la zece ani – a debutat pe 1 februarie. Prima etapă, logistică, a fost urmată de cea a autorecenzării, pentru ca ultima etapă să fie rezevată colectării datelor prin interviuri faţă în faţă. În premieră pentru statistica din România, culegerea şi prelucrarea datelor au fost complet informatizate, cu alte cuvinte, s-a scos hârtia. În urma întrebărilor referitoare la studii, ocupație, venituri, religie, etnie ori locuință, profilulpopulației rezidente din România va fi creionat în detaliu. Scopul este de a oferi informaţii esenţiale pentru politicile publice, sociale sau economice, pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor, pentru mediul academic sau pentru oamenii de afaceri. Primele rezultate, parţiale, ale recensământului vor fi prezentate spre sfârşitul anului 2022. Cele finale vor fi cunoscute la sfârșitul lui 2023.



    Untold, la a şaptea ediţie


    Festivalul de muzică electronică Untold de la Cluj-Napoca şi-a deschis, joi, porţile pentru cea de-a şaptea ediţie.Pe parcursul celor 4 zile de desfășurare, între 4 şi 7 august, pe scenele festivalului au fost invitați să urce peste 200 de artişti români şi străini, între care J Balvin, David Guetta, Hardwell sau Vini Vici. Organizatorii speră că vor avea un record de spectatori. Untold este considerat cel mai mare festival de muzică electronică din România şi unul dintre primele cinci din lume.





  • Mpărmuturi tut ma scumpi

    Mpărmuturi tut ma scumpi

    Indiţile Robor la trei meşi andicra di cari sfaţi isapi custusearea mpărmuturilor di consum tru lei cu dobândă variabilă ș-duţi ninti creastirea, tru România, şi agiumsi la 8,11% tru an. Un nivel ma mari fu nregistrat la 1 di şcurtu 2010, respectiv 8,15%, simfunu cu BNR. Tru ahurhita aluştui an, aestu indiţi eara 3% tru an. Aproapea giumitati ditu mpărmuturli tru lei date tru România suntu calculate tru aestu kiro andicra di indiţili Robor.



    Adrian Negrescu, analistu financiar, spuni că mulţă români suntu tru catandisea tra s’păltească rate cu 50% ică baş 80% ma mări andicra di anlu ţi tricu. Ună protă cearei easti triţearea la indicele di referinţă tră mpărmuturli a consumatorilor (IRCC), aşe că ratele să scadă tră ună perioadă di 1-2 ani, easti cu minduita Adrian Negrescu:


    “Tra s’treacă di la Robor la IRCC nu lipseaşti s’adari altuţiva că maş s’nedz la banca iu ai mpărmutlu şi s’dipuñi ună căftari, ună căftari cari s’ndreeadzi di arada tru 30 di dzăli. Easti ună căftari legală, pi cari bănţăli lipseaşti s’u aproaki tru nai şcurtu kiro. Cara ti dialihea banca nu aproaki şi ari posibilitatea s’nu ţă aproaki triţearea la IRCC, soluţia easti s’cafţă Centrul di Soluţionare a Litigiilor ditu Domeniul Bancar, CSALB, ună instituţie cari ti agiută practic fără păradz s’păzărăpseşţă cu banca aesti năi condiţii di mpărmutari.”



    Ună altă variantă easti refinanţarea mpărmuturlor, avănda tru isapi ofertili a bănţălor. Tră atelli cari armân fără loc di lucru goala cearei easti amânarea a ratilor tră nodi meşi, până va s’poată s’intră diznău pi lucru.


    Adrian Negrescu: “Ti aţea, tră aţelli aflaţ tru ună catandisi greauă, dimi fără posibilitatea tra ş-află un loc di lucru, falimentul personal ică darea tru plată sunt dauă alti soluţii, cari pot să-lli ascapă di fortuma a unlui mpărmutu pi cari numata pot tra ş-lu păltească.”



    Analistul financiar faţi timbihi că ahât kiro cât inflaţia va s’armănă pi un livelu analtu, tocurli va s’crească. El spune că easti di aştiptat ca Robor s’agiungă pi un procent di 9% tru perioada yinitoari. Creaștirea a toclui di politică monetară easti misura ti da di mănă neise pritu cari bănţăli ţentrali — dimi instituțiile tru borgea a curi cadi stabilitatea a păhadzloru – apeleadză cându vor s’ñicureadză inflația. Tra s’ñicureadză disponibilitatea di lichiditate tru piață, creaștirea a tocurloru discurajează creditarea nauă. Efectul s’duţi ama și cătă mpărmuturli veclli, pritu criştearea a tocurloru variabile. Cu cât banca centrală da a bănţălor comerciale mpărmuturi ma scumpe, cu ahât aestea va s’ahurhească s’bagă tru lucru, tru arada a loru, tocuri ma mări pe păzarea interbancară.


    La nivel european, ma multi bănţă ţentrale crescu tocurli, di itia a catandisillei economiţi globale. Europa s’ampuliseaşti nica cu pandimia di COVID-19, cari li “scurtcircuitat” şingirili di aprovizionari, diapoa, tru şcurtu vini polimlu ditu Ucraina ş-dupu elu sancțiunile băgati ali Rusie, cari zdrunţinară păzărli energhetiţi.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • More expensive loans

    More expensive loans


    The 3-month ROBOR index, based on which the costs of consumer loans in domestic currency with variable interest rate are calculated, continues to rise, and has reached 8.11% per annum. The last time the index was higher, namely 8.15%, was on February 1, 2010, the central bank says. Early this year, the index was 3% per year.



    Almost half of the loans in domestic currency taken out in Romania are currently based on the ROBOR index. The financial analyst Adrian Negrescu says a lot of Romanians now have to pay 50% or even 80% higher instalments then last year.



    A first solution would be to switch to the consumer loan reference index (IRCC), so that instalments may drop for 1-2 years, Adrian Negrescu believes:



    Adrian Negrescu: “In order to switch from Robor to IRCC, borrowers only need to go to the bank where they have taken out the loan and submit an application, which is usually resolved within 30 days. It is a lawful request that banks are bound to comply with as quickly as possible. If indeed the bank in question denies the application, which is a possibility, the solution is to take the matter to the Banking Dispute Settlement Centre (CSALB), an institution that helps people, free of charge, to negotiate new lending terms and conditions with banks.”



    Another option is loan refinancing, based on offers from various banks. For those who lose their jobs, the only solution is to postpone repayment for a few months, until they manage to get hired.



    Adrian Negrescu: “For those experiencing difficulties, i.e. who fail to get a new job, personal bankruptcy or transferring an asset in lieu of payment are 2 other options that may help them get rid of the burden of a loan they can no longer afford.”



    The financial analyst also warns that as long as inflation remains high, interest rates will continue to go up. He says ROBOR is expected to reach 9% in the forthcoming period.



    A rise in the key interest rate is the most frequently used measure by central banks, which are in charge of securing price stability, when they try to keep inflation in check. To reduce the cash available in the market, they raise interests and thus deter further borrowing. But the measure also impacts older loans, in that it pushes variable interests up. The more expensive the loans given by central banks to commercial banks, the higher the interest rates in the interbank market.



    At European level, several central banks have increased interest rates because of the global economic situation. Europe has been struggling with the COVID-19 pandemic, which has upset supply chains, and in addition, since February, the war in Ukraine and the sanctions against Russia have been shattering the energy market. (AMP)


  • 05.08.2022

    05.08.2022

    BNR – Les économistes en chef des
    banques commerciales de Roumanie s’attendent à ce que la BNR décide en réunion,
    ce vendredi, d’une majoration du taux d’intérêt directeur. Par ailleurs,
    l’institution financière approuvera son dernier rapport sur l’inflation qui,
    disent les experts, sera révisée à la hausse. En Roumanie, le taux Robor 3
    mois, en fonction duquel sont calculés les crédits à la consommation, en lei, a
    grimpé jeudi à 8,11%, soit son niveau le
    plus élevé des 12 dernières années. En début d’année, le taux était de
    seulement 3%. Par ailleurs, l’indice de référence Robor 6 mois a grimpé à 8,23%
    et celui pour 12 mois, à 8,34% par an. L’indice de référence des crédits à la
    consommation IRCC est de 2,65% par an. Par rapport au niveau enregistré en début
    d’année, les taux d’intérêt des crédits hypothécaires ont augmenté de plus de
    50% et ont quasiment doublé par rapport à leur niveau d’il y a six ans.














    Covid – Plus de 7700 nouveaux cas de Covid-19 ont été
    rapportés vendredi, en Roumanie. Plus de 4100 personnes positives sont hospitalisées
    à travers le pays dont presque 260 se trouvent dans des unités de soins
    intensifs. Le bilan pandémique des dernières 24 heures s’est alourdi aussi de
    26 décès supplémentaires. Le
    Ministère roumain de la Santé a annoncé, pour sa part, que les hôpitaux
    militaires de Sibiu, Cluj et Timisoara ont rouvert leurs sections destinées aux
    patients contaminés au coronavirus.












    UNTOLD – Deuxième jour du festival de musique
    électronique Untold, de Cluj, l’événement musical le plus attendu de l’été.
    Plus de 200 artistes et de nombreux DJ du monde figurent à l’affiche du
    festival qui a, cette année, pour thème, « Le temple de la Lune ». Il
    s’agit d’un concept artistique qui met en lumière la dimension mythologique de
    la Transylvanie, présentée comme un royaume de la nuit et de la magie. Les
    organisateurs s’attendent à quelque 400.000 spectateurs.


    Natation – 11 nageurs parmi lesquels le
    double champion mondial, David Popovici, représenteront la Roumanie aux
    Championnats européens de natation, qui auront lieu du 11 au 21 août, à Rome.
    Les sportifs roumains participeront aux épreuves de plongeon et de high diving.
    David Popovici est le grand favori des 100 et 200 mètres nage libre, après ses
    performances enregistrées cette année, à Budapest.






    Météo – En Roumanie, il fait chaud dans la plupart des
    régions et la canicule sévit dans le sud et l’ouest où l’inconfort thermique et
    l’indice humidex sont particulièrement élevés. Le ciel demeure plutôt bleu, à
    l’exception de la moitié Est du territoire où des pluies éparses sont attendues
    dans la soirée et dans l’après-midi. Le vent souffle légèrement sur le relief
    et les températures maximales vont de 28 à 37 degrés. 33 degrés à midi, à
    Bucarest. Une alerte jaune à la canicule, en vigueur jusqu’à dimanche, est
    actuellement en place dans 21 départements et dans la capitale, Bucarest. La
    vague de chaleur risque de perdurer et de déferler sur tout le territoire.
    L’indice humidex dépassera le seuil critique de 80 unités et les températures
    maximales iront de 33 à 37 degrés.