Tag: ROBOR

  • Nachrichten 26.01.2019

    Nachrichten 26.01.2019

    Das Bukarester Gesundheitsministerium wird nächste Woche entscheiden, ob eine Grippe-Epidemie gemeldet werden soll oder nicht, nachdem die Zahl der Grippe-Erkrankungen und Todesfälle in der letzten Periode stetig zugenommen hat. Die Behörden haben angekündigt, dass 39 Menschen in dieser Saison durch das Virus ums Leben gekommen sind. Die Gesundheitsministerin Sorina Pintea forderte das Nationale Institut für öffentliche Gesundheit auf, es solle bis Dienstag die Situation auf nationaler Ebene veröffentlichen. Sollte der Bericht eine dritte aufeinander folgende epidemische Woche bestätigen, werde in Rumänien eine Grippe-Epidemie erklärt, so die Gesundheitsministerin. Die Ärzte empfehlen immer noch eine Impfung gegen Grippe; die Patienten sollten aber auch bei grippeähnlichen Symptomen einen Arzt aufsuchen. In Bezug auf die Aussetzung der Kurse in den Schulen aufgrund der Vermehrung von Grippefällen erklärte die Gesundheitsministerin, dass jede Schule einen solchen Antrag stellen kann, wenn die Fehlzeitenquote 20% übersteigt.



    Der grö‎ßte Teil Rumäniens steht bis Sonntag unter einer Wetterwarnung Stufe Gelb wegen Regen, gefrorenem Regen, Glatteis, Schneefall und Windböen. 16 Landkreise und Bukarest waren in den letzten 24 Stunden von Niederschlägen und Glatteis betroffen. In der Hauptstadt sind Dutzende Bäume infolge der starken Windböen gefallen, Dutzende Autos wurden dabei beschädigt, so die Aufsichtsbehörde für Notfallsituationen. Ungünstige Witterungsbedingungen haben auch zu Problemen bei der Stromversorgung geführt und 14.500 Verbraucher in Dutzenden von Orten betroffen. Aufgrund der Wetterphänomene von Schneesturm und Frost forderten die Behörden die Aktivierung der Stromverteilungs- und Versorgungskoordinationszelle. Schlechtes Wetter beeinträchtigte auch den Stra‎ßenverkehr, viele Autobahnen und Bundesstra‎ßen waren wegen Glatteis und Schneesturm gesperrt. Der Schienenverkehr wurde wegen Eisbildungen auf den Hochspannungsleitungen beeinträchtigt. Der gefrorene Regen führte zu Verspätungen am Flughafen Otopeni in Bukarest; Flugzeuge können aufgrund von Enteisungsvorgängen nicht rechtzeitig abfliegen. Dutzende von Menschen, die nach dem Ausrutschen auf dem Eis Brüche und Wunden erlitten hatten, kamen im Krankenhaus an. Über 12.000 Mitarbeiter des Innenministeriums, Polizei, Feuerwehr und Gendarmen wurden aufgefordert, sofort einzugreifen, um die Bevölkerung zu unterstützen. Das Wetter bleibt kalt und trüb, mit Niederschlägen in den meisten Regionen des Landes. Die Niederschläge könnten vereinzelt 15-20 Liter pro Quadratmeter erreichen. Die THT liegen zw -5 und +9 Grad C.



    Der Rumänische Referenzzinssatz ROBOR (nach dem die Kosten für den Verbraucherkredit in Lei berechnet werden) steigt auf 6% oder 7%, wenn die rumänische Nationalbank (BNR) am Devisenmarkt interveniert und Devisen aus Reserven verkauft, erklärte Adrian Vasilescu, strategischer Berater der Zentralbank. Er sagte auch, dass die Abwertung des Leu in der letzten Periode nicht durch interne Faktoren verursacht werde, sondern durch die Tatsache, dass der internationale Markt, wo Milliarden Lei im Umlauf sind, interveniert habe. Die Landeswährung Leu beendete die Woche mit einem neuen historischen Minimum gegenüber der europäischen Einheitswährung. Der Freitagspreis betrug 4,76 Lei für einen Euro. Der rumänische Leu verlor sowohl gegenüber dem US-Dollar als auch gegenüber dem Schweizer Franken an Boden. Die Hauptregierungspartei PSD sagt, die rumänische Nationalbank habe genügend Mitttel von fast 37 Milliarden Euro, um zugunsten der Landeswährung einzugreifen. Auf der anderen Seite stieg die Geldmenge nach Angaben der Landesbank im Dezember 2018 um fast 9% gegenüber dem gleichen Monat des Vorjahres.



    In der Republik Moldau (ex-sowjetisch, mehrheitlich rumänischsprachig) hat am Freitag der Wahlkampf für die Parlamentswahlen am 24. Februar begonnen. Die Abstimmung findet zum ersten Mal auf der Grundlage des gemischten Abstimmungssystems statt, bei dem 50 Abgeordnete auf Parteilisten und weitere 51 im Personenwahlsystem in einem einzigen Wahlgang gewählt werden. Bisher wurden neun Parteien registriert, und sechs haben ihre Akten bei der Zentralen Wahlkommission eingereicht. Nach den Abstimmungen der Wähler sind die prorussischen Sozialisten von Präsident Igor Dodon bevorzugt, gefolgt von einem proeuropäischen rechtsgerichteten Wahlkartell und der regierenden Mitte-Links-Demokratischen Partei. Gleichzeitig mit den Wahlen ist ein Referendum über die Verringerung der Abgeordnetenzahl von 101 auf 61 sowie die Möglichkeit des Widerrufs durch die Bürger vorgesehen.



    Die Vereinigten Staaten begrü‎ßen die Entscheidung des griechischen Parlaments, das Prespa-Abkommen zu ratifizieren, sagte der amerikanische Au‎ßenminister Mike Pompeo. Die griechischen Staats- und Regierungschefs haben Mut und Beharrlichkeit gezeigt, als sie nach einer Lösung des Namensstreits suchten, die es der Republik Mazedonien künftig ermöglichen wird, ihren Platz in der NATO und der EU einzunehmen Zustand, steht in dem Communique des US State Departments. Der mazedonische Premierminister Zoran Zaev sagte am Freitag, die Abstimmung im griechischen Parlament, wodurch die ehemalige jugoslawische Republik als Nordmazedonien anerkant wurde, sei ein “historischer Sieg”. Zoran Zaev gratulierte seinem griechischen Amtskollegen Alexis Tsipras zu seiner Position in diesem fast 30 Jahe alten Disput. Die Entscheidung wird aber von vielen Griechen vehement angefochten, da Mazedonien auch der Name einer historischen griechischen Provinz ist. Im Juni hatte das Parlament von Skopje das griechisch-mazedonische Abkommen ratifiziert, das das kleine Balkanland umbenannt hat. Nordmazedonien strebt die NATO-Mitgliedschaft an, ist aber bisher auf Opposition aus Griechenland gesto‎ßen.



    US-Präsident Donald Trump hat vom Wei‎ßen Haus eine Vereinbarung angekündigt, die das sog. shutdown“, die teilweise Blockade der US-amerikanischen Bundesverwaltung, beenden werden soll. Besagte Vereinbarung sieht eine vorübergehende Finanzierung staatlicher öffentlicher Dienste bis zum 15. Februar vor. Das fast einen Monat lange shutdown“ hat etwa 800.000 Beamte betroffen. Donald Trump drohte aber mit einer neuen Haushaltsblockade, wenn bis zu diesem Zeitpunkt kein Haushaltskonsens in beZug auf die Mauer an der Grenze zu Mexiko gefunden würde. Der US-Senat hat die jüngste Vereinbarung am Freitag einstimmig gebilligt. Das Repräsentantenhaus wird seinerseits über die Vereinbarung abstimmen, die dann zur Promulgierung bei Donald Trump eintreffen wird.

  • Історичний мінімум національної валюти

    Історичний мінімум національної валюти




    Національна валюта, лей,
    продовжує девальвацію по відношенню до єдиної європейської валюти. Після декількох
    послідовних підйомів, європейська валюта вибухнула і досягла історичного рекорду, це
    будучи вперше коли,
    за обмінним курсом НБР, вона перевищила поріг 4,7 лей. Аналітики, однак, стверджують, що це миттєва
    ситуація. У понеділок європейська грошова
    одиниця досягла 4,7081 леїв, що на 0,23% більше, ніж
    у п’ятницю. І вартість долара зросла на 0,45% в порівнянні з минулим тижнем. Лей також знецінився і по відношенню до швейцарського франка.




    Представники
    Центрального банку стверджують, що коливання є незначними і що немає ознак
    дестабілізації валютного ринку. Радник з питань стратегії НБР Адріан Васілеску
    зазначив, що еволюція є більш психологічною і що знецінення лея по відношенню до
    євро є нижче одного баня. Він підкреслив, що втручання Центрального банку може відбутися
    тільки, якщо знецінення національної валюти перевищить 4-5 відсотків. Ці зміни від
    сьогодні на завтра не можуть виражати економічну еволюцію. Це більше стосується
    зв’язку між попитом і пропозицією та еволюцією імпорту, за словами Адріана Васілеску : «Імпортери привезли товари на Різдво та Новий рік, магазини були
    переповнені, населення масово купувало іноземні промислові товари, а зараз
    імпортери обмінюють леї на іноземну валюту, щоб виплачувати рахунки-фактури»




    Крім довгострокових
    економічних причин, які призводять до підвищення курсу
    національної валюти, попереджає Адріан Васілеску, на валютний ринок також
    впливають і політичні заяви. Однак
    він вважає, що інвестори не приймають емоційних рішень і, найімовірніше, не розглядатимуть Румунію як країну з високим ризиком. А фінансові
    аналітики вважають, що теперішні коливання на валютному
    ринку низькі і немає причин для занепокоєння. Корнеліу Кожокару: «Подорожчання євро по
    відношенню до лея зазнає еволюцію в дуже маленьких кроках. Ситуація ця не
    викликає занепокоєння і може змінитися з дня на день. Причини відомі, йдеться
    про більшу потребу євро на ринку, на тлі обмеженої пропозиції. Попит є більшим,
    оскільки, ми стикаємося із дефіцитом торгового балансу, відповідно, ми
    імпортуємо набагато більше, ніж експортуємо, тому ми отримуємо набагато менше,
    ніж виплачуємо, і тому іноземна валюта користується попитом».



    Економісти
    вважають, що курс, ближчий до реалій румунської економіки, складе 4,75 лей за
    один євро, а знецінення лея триватиме і в наступному періоді. І ROBOR -
    основний індекс, відповідно до якого обчислюються змінні процентні ставки за
    кредитами в національній валюті – знову піднявся і наближається до трьох
    відсотків.

  • Leul, la un minim istoric

    Leul, la un minim istoric

    Moneda națională — leul, continuă să se deprecieze tot mai mult în raport cu moneda unică europeană. După mai multe creşteri consecutive, euro a explodat și a doborât un record istoric, fiind pentru prima dată când sparge pragul de 4,7 lei pentru o unitate, la cursul afișat de BNR. Analiştii susțin însă că este vorba de evoluţii de moment. 4,7081 lei a fost valoarea la care a fost cotată, luni, moneda unică europeană, în creştere cu 0,23% faţă de vineri.



    Şi dolarul a urcat cu peste 0,45% faţă de ultima cotaţie a săptămânii trecute. Leul s-a depreciat şi faţă de francul elveţian. Reprezentanţii Băncii Centrale susţin că fluctuaţiile sunt nesemnificative şi că nu sunt semnale de destabilizare a pieţei valutare. Consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, a remarcat că evoluţia este mai mult psihologică şi că deprecierea leului în raport cu euro este mai mică de un ban. El a subliniat că intervenţia Băncii Centrale poate fi luată în calcul doar dacă aceasta depăşeşte 4-5 procente. Aceste schimbări de la o zi la alta nu au cum să exprime mişcările din economie.



    Este vorba mai degrabă despre raportul dintre cerere şi ofertă şi despre evoluţia importurilor, consideră Adrian Vasilescu: “Începând cu importatorii, care au adus mărfuri de Crăciun şi de Anul Nou, magazinele au fost pline, populaţia a cumpărat din greu produse manufacturate în alte ţări, şi, acum, importatorii respectivi schimbă leii pe valută, ca să îşi plătească facturile.”



    Piaţa valutară este influenţată inclusiv de declaraţiile politice, pe lângă cauzele de durată, economice, care duc la creşterea cursului de schimb al monedei naţionale, a atras atenția Adrian Vasilescu. El a apreciat că investitorii nu iau, totuşi, decizii emoţionale şi probabil nu vor considera România o ţară cu mare risc.



    Și analiștii financiari sunt de părere că, în prezent, fluctuaţiile din piața valutară sunt mici și nu sunt motive de îngrijorare. Corneliu Cojocaru: “Aprecierea euro faţă de leu cunoaşte o evoluţie în paşi foarte mărunţi. Nu este alarmantă şi se poate întoarce de la o zi la alta. Cauzele sunt cunoscute, este vorba de o nevoie mai mare pe piaţă de euro, în condiţiile în care oferta este restrânsă. Cererea este mai mare pentru că totuşi, avem un deficit de balanţă comercială, respectiv, importăm mult mai mult decât exportăm, deci încasăm mult mai puţin decât plătim în afară şi atunci moneda este căutată.”



    Economiștii apreciază că un curs mai apropiat de realităţile economiei româneşti ar fi de 4,75 de lei pentru un euro, iar deprecierea leului va continua şi în următoarea perioadă. Şi ROBOR – principalul indice în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei – a crescut din nou şi se apropie de trei procente.

  • From a weak leu to bank interest rates

    From a weak leu to bank interest rates

    The Romanian currency, the leu, finished the week at a new record low against the euro. The leu has depreciated constantly in recent days. On Friday, the exchange rate set by the National Bank of Romania was 4.6975 against the euro. Under the circumstances, the president of the parliaments economic committee Daniel Zamfir asked the National Bank to change the regulation and method of establishing the ROBOR index, which is used for the calculation of consumption credits in lei.



    He also invited the National Bank governor Mugur Isarescu and the president of the Competition Council Bogdan Chiritoiu to provide explanations on the subject. Zamfir, who is a senator of the Alliance of Liberals and Democrats, the junior member of the ruling coalition, says he has information originating from a hushed-up investigation of the Competition Council according to which this index is faked with the direct involvement of the National Bank and does not represent the result of a free market.



    Daniel Zamfir: “The banks act in concert to raise the ROBOR level and thus make up for their own hard currency speculations. How? Its very easy, they raise the ROBOR level, thus leading to a rise in the rate paid by people who have credits and thats how they cover the holes they made elsewhere.



    The senator says these allegations are based on information coming from the banking market and a report of the Competition Council that began ten years ago and which has never been published. The representatives of the Competition Council say no proof was discovered about a possible understanding between banks in 2008, and that the investigation was finalised in 2013.



    The spokesman for the National Bank Dan Suciu has reacted to the allegations saying the ROBOR market functions in a very transparent manner and is constantly made public by the National Bank: “The National Bank has as main objective the stability of prices, that is inflation. The main instrument it uses is the monetary policy interest rate. It is around these monetary policy interest rates that the variation corridor is established. The ROBOR fluctuates on the market depending on this variation corridor. Thats how the market works all over the world.



    The representatives of the National Bank of Romania also say that the depreciation of the national currency in recent days should not be a reason for concern. The Banks strategy advisor Adrian Vasilescu says that since the start of the year the leu has only depreciated by 0.6% and that the National Bank can only intervene if this level is in the region of 4 or 5%. Economic analysts say an exchange rate that is closer to the realities of the Romanian economy would be 4.75 lei for one euro. In their opinion, the leu will continue to depreciate in the coming period. (Translated by C. Mateescu, edited by D. Vijeu)

  • Finanzminister macht sich keine Sorgen ums Haushaltsdefizit

    Finanzminister macht sich keine Sorgen ums Haushaltsdefizit

    Das rumänische Haushaltsdefizit für 2018 wird 3% des Bruttoinlandsprodukts nicht überschreiten, sagte Finanzminister Eugen Teodorovici am Sonntag einem privaten Fernsehsender. Die Erklärung kam, da Wirtschaftsexperten der rechten Opposition behaupteten, das Defizit würde 5% über der von der Europäischen Kommission festgelegten Grenze liegen.



    Eugen Teodorovici: Das Defizit wird unter 3% liegen. Unsere Schätzung lag bei etwa 2,9%. Wir haben noch keine offiziellen Daten. Die Zahlen für Dezember werden am 25. Januar veröffentlicht. Als Finanzminister habe ich jedoch bestimmte Zahlen, auf die ich meine Prognose stützen kann. Ich kann also auf keinen Fall sagen, dass das Defizit 3% übersteigt.“



    Ein weiterer heikler Punkt in der Beziehung zwischen Präsident Klaus Iohannis und der Regierung ist der Haushalt für 2019. Ende vergangener Woche wies der Präsident darauf hin, dass das Fehlen eines Haushaltsentwurfs eine ernste Angelegenheit sei, die die Regierung dringend lösen muss. Der Präsident forderte auch eine Erklärung von der führenden Partei der Koalition, der Sozialdemokratischen Partei.



    Eugen Teodorovici äu‎ßerte einige Argumente und präzisierte, dass der Entwurf des Haushaltsplans für 2019 diese Woche veröffentlicht werden könnte und eine mögliche Debatte im Parlament für Anfang Februar geplant sein könnte: Wir haben die Genehmigung des Obersten Landesverteidigungsrates, aber es bleiben noch der Sozialdialog, der Wirtschafts- und Sozialrat und dem Fiskalrat, damit die Regierung das Gesetz bereits verabschiedet hat, bevor das Parlament Ende Januar oder Anfang Februar seine Sitzungen wieder aufnimmt. Es wird keine Engpässe geben.“



    Im Haushaltsentwurf für 2019 sind alle von der Regierung kürzlich verabschiedeten steuerlichen Ma‎ßnahmen vorgesehen. Es wird erwartet, dass der Haushalt auch die Anhebung des Mindestlohnes und des Rentenpunktes vorsehen wird. Auf der anderen Seite könnten multinationalen Unternehmen, die in Rumänien tätig sind und ihre Gewinne in ihre Heimatländer übertragen, eine zusätzliche Steuer erhoben werden, die sich auf den Betrag bezieht, den sie zurückführen.



    Zu guter Letzt sagte Eugen Teodorovici, er werde den Gouverneur der Nationalbank Mugur Isarescu und den Präsidenten der rumänischen Bankenvereinigung zu Gesprächen über das Bankensystem einladen. Das Treffen sei notwendig, sagt Teodorovici, da er gehört habe, es werde aggressiv Druck von der Zentralbank ausgeübt, damit der Referenzindex für die Kreditierung ROBOR nicht gesenkt wird, wenn man bedenkt, dass der Index in den letzten Jahren zum Nachteil der Unternehmen und einzelner Kreditnehmer schwankte.

  • Ministrul Finanţelor despre deficitul bugetar

    Ministrul Finanţelor despre deficitul bugetar

    Deficitul bugetar al României pe 2018 nu va depăşi 3% din Produsul Intern Brut – a dat, din nou, asigurări ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici. Precizarea, făcută, duminică, într-un interviu la un post de televiziune, vine după ce economişti din opoziţia parlamentară de dreapta susţinuseră că deficitul ar ajunge la 5%, cu mult peste nivelul european admis. Or, Eugen Teodorovici i-a contrazis: “…sub 3 deficitul bugetar. Noi am spus undeva spre 2,9, în zona aceea, chiar dacă nu avem datele oficiale încă, vor fi date pe execuţia pe decembrie la 25 ianuarie. Ca ministru de Finanţe am, totuşi, anumite elemente şi pot să le şi anticipez. Deci nici vorbă de sărit de 3”.



    Un alt punct sensibil în relaţia, de această dată, dintre preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul de coaliţie PSD-ALDE, este bugetul pe anul în curs. La finele săptămânii trecute, şeful statului puncta că absenţa unui proiect de buget este o problemă gravă, care trebuie rezolvată urgent de către guvernanţi, dar şi că PSD trebuie să vină cu explicaţii.



    Le-a oferit Eugen Teodorovici, care a precizat că proiectul bugetului de stat pentru acest an ar putea fi făcut public săptămâna aceasta şi discutat în Parlament la începutul lunii februarie: “Avem avizul de la CSAT, dar mai avem dialogul social, Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Fiscal, astfel încât, atunci când decide Parlamentul să intre în şedinţă, fie la sfârşitul lui ianuarie, fie la începutul lui februarie, când se decide în Parlament, noi să îl avem trecut, deja, de Guvern. Nu e niciun fel de blocaj.”



    În bugetul pe 2019 se regăsesc toate măsurile fiscale care au fost adoptate, recent, de Executiv. Bugetul ar mai urma să prevadă creşterea salariului minim pe economie sau creşterea punctului de pensie. Pe de altă parte, de anul acesta, firmele multinaţionale care trimit în străinătate profitul făcut în România ar putea fi impozitate suplimentar în raport cu sumele pe care le scot din ţară. Nu în ultimul rând, Eugen Teodorovici a anunţat că îi va invita la Ministerul de Finanţe pe guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isarescu, şi pe preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, pentru discuţii legate de sistemul bancar.



    O astfel de întâlnire este necesară — a punctat ministrul — pentru că a auzit că ar exista presiuni agresive din partea Băncii Nationale pentru a nu fi redus indicele ROBOR, indicatorul de referinţă folosit în acordarea de credite, care, în ultimii ani, a fluctuat în detrimentul atât al companiilor, cât şi al persoanelor fizice. Dacă în 2006, ROBOR-ul era 0,86, în septembrie anul trecut, acesta ajunsese la circa 3,30, deci a crescut de aproape 4 ori. Or, în România, inflaţia nu a fost de 400%. De aceea, înainte de Anul Nou, Guvernul a introdus, prin ordonanţă de urgenţă, o “taxă pe lăcomie” aplicabilă băncilor, dacă ROBOR-ul depăşeşte 2%, taxă criticată cu precădere de mediul bancar.

  • Proposed Changes to the Fiscal Code

    Proposed Changes to the Fiscal Code

    One of the taxation novelties announced on
    Tuesday by the Finance Minister Eugen Teodorovici is a cap on natural gas
    prices for 3 years and making the contribution to privately managed pension
    funds optional. This means that the people who have contributed for at least 5
    years will now be able to withdraw their funds from the so-called Pension
    Pillar 2, if they choose to, in exchange for a withdrawal fee. The
    administration fee for Pillar 2 funds will also be lowered as of next year.


    Of the fiscal and budgetary provisions
    announced by Minister Teodorovici, the most controversial is the proposed
    introduction, as of January 1, 2019, of a so-called tax on greed to be levied
    on banks in case the ROBOR rate, which is the reference indicator in
    calculating interest rates on loans, exceed a specific threshold. The impact of
    this measure is estimated to range between a rough 700 million euro and zero,
    if banks keep the ROBOR indicator below the reference level of 1.5%.


    What are the arguments in favour of such a
    measure, and why this deprecating name? The Finance Minister says the new tax
    should be rightfully called a tax on greed, insofar as it is designed to
    protect the interests of Romanian citizens when banks choose to acquire
    government bonds, which are safe for them, rather than give out loans and thus
    finance real economy. Romania, Teodorovici explained, has the second-highest government
    bond exposure in the European Union. Also, profit margins in Romania are quite
    attractive, among the highest in the EU, while bad debts are often transferred
    to companies in the same holding and sold for much more than the price paid for
    making them. So, Teodorovici went on to say, I always hear that banks are
    trustworthy partners and loyal to the economy. But I will only believe that
    when they understand that both partners must stand to gain, that is both the
    bank providing the funding, and the operators who get the loans.


    The National Bank’s strategy adviser Adrian
    Vasilescu quickly responded. I don’t get this tax on greed; deeper
    philosophical reflection is required, because I don’t know whose greed we are
    talking about. According to Vasilescu, the ROBOR rate is linked to the country
    as a whole, to its economy and, first and foremost, to inflation. As such, we
    cannot accuse banks of being greedy when they increase this rate because of
    irregularities in the economic system, he explained.


    A spokesman for the National Liberal Party in
    opposition, Ionel Danca, blamed the new tax on the authorities’ thirst for
    money to the public budget, and spoke about the Government’s greed for incomes
    from the taxes paid by companies. Danca warned that the Government is
    destroying the most important sectors of the Romanian economy, and that the ferocious
    over taxation of companies in the energy sector, in telecoms, banking and trade
    will backfire, at the expense of the Romanians whose honest work supports the
    functioning of the state.

  • Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Iniţiată de PNL şi susţinută de USR şi PMP,
    moţiunea de cenzură le reproşa guvernaţilor, în primul rând, grava deteriorare
    a climatului macroeconomic.
    Majorarea indicelui ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite ratele dobânzilor
    bancare, creşterea galopantă a inflaţiei, haosul creat de modificările aduse
    Codului Fiscal
    , lipsa investiţiilor în infrastructură, încercările de naţionalizare
    a pensiilor private au fost principalele capete de acuzare din rechizitoriul
    întocmit de Opoziţie. Semnatarii mai afirmau că, la fel ca primele două echipe
    executive PSD-ALDE, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, Guvernul e doar nominal
    condus de premier şi că butonul de comandă e, de fapt, la liderul
    social-democrat, Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor.


    Senatorul USR Radu Mihail: Am ajuns astăzi să dezbatem o
    moţiune de cenzură împotriva celui de-al treilea guvern, garantat de domnul
    Dragnea, deoarece guvernul Dăncilă ameninţă, prin miniştrii săi, proprietatea
    privată a şapte milioane de contribuabili, pe Pilonul II de pensii. Nu există
    nicio garanţie că guvernul Dăncilă nu îi va lăsa pe actualii angajaţi fără bani
    de pensie. De la începutul anului, când aţi fost învestită cu funcţia de
    prim-ministru, nu aţi reuşit decât să afundaţi economia ţării şi mai tare, să
    generaţi panică şi neîncredere, să-i goniţi din ţară pe investitorii străini şi
    să adânciţi şi mai tare evoluţiile economice negative.


    În replică,
    premierul a susţinut că moţiunea de cenzură conţine afirmaţii false, e lipsită
    de argumente raţionale şi constituie doar un joc politic al dreptei. Viorica
    Dăncilă
    : Nu m-am aşteptat ca întreaga moţiune să fie o înşiruire de falsuri, o
    prezentare parcă a unei alte realităţi făcute cu rea-credinţă. Tot ce face
    puterea e rău, iar tot ce faceţi dumneavoastră este bine. Refuzaţi să admiteţi
    chiar şi cele mai evidente lucruri bune, care s-au întâmplat în această
    guvernare. Prima dezinformare este şi cea mai gravă că nu mai sunt bani de
    pensii, însoţită la pachet de aşa-zisa naţionalizare a Pilonului II de pensii.


    Pentru ca moţiunea să treacă, era nevoie de 233 de voturi favorabile. Doar 166
    de deputaţi şi senatori au votat pentru şi patru
    împotrivă. În timpul votului, parlamentarii majorităţii au rămas în
    bănci, iar cei ai UDMR, care nu face parte din Guvern, dar e legată de Putere
    printr-un protocol de colaborare parlamentară, au ieşit din sală. Social-democraţii
    s-au felicitat pentru rezultat şi au insistat că menţinerea Guvernului va
    asigura stabilitatea României. Liberalii, în schimb, au spus că rezultatul votului
    este unul al lipsei de responsabilitate faţă de destinul ţării. Voci din
    opoziţia extraparlamentară susţin, la rându-le, că e nevoie de alegeri
    legislative anticipate, fiindcă, sub conducerea unui Liviu Dragnea cu probleme
    tot mai mari în Justiţie, majoritatea actuală şi-a pierdut legitimitatea.

  • Moţiune de cenzură la Bucureşti

    Moţiune de cenzură la Bucureşti

    Instalat în ianuarie, criticat virulent de presă şi de
    opoziţia de dreapta, contestat permanent în stradă de societatea civilă,
    Guvernul PSD-ALDE condus de social-democrata Viorica Dăncilă e supus, astăzi,
    primului examen major în Parlament. Sub
    titlul ‘Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!‘, moţiunea
    de cenzură semnată de 152 de deputaţi şi senatori PNL, USR şi PMP acuză
    Cabinetul, în primul rând, de grava deteriorare a climatului macroeconomic.

    Majorarea indicelui ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite ratele
    dobânzilor bancare, creşterea galopantă a inflaţiei, devalorizarea monedei
    naţionale, leul, în raport cu euro, haosul creat de modificările aduse Codului
    Fiscal
    , lipsa investiţiilor în infrastructură sunt principalele capete de
    acuzare din rechizitoriul întocmit de Opoziţie. Dreapta susţine, de asemenea,
    că Guvernul e doar nominal condus de d-na Dăncilă şi că ar fi, de fapt, marioneta
    obedientă a şefului PSD, Liviu Dragnea, care e şi preşedinte al Camerei Deputaţilor
    şi care ar aspira să-şi subordoneze Justiţia şi instituţiile statului.

    Pentru a trece, moţiunea de cenzură are nevoie de 233 de
    voturi favorabile
    . Or, aritmetica parlamentară le e defavorabilă iniţiatorilor.
    PSD şi ALDE au, împreună, 249 de parlamentari, iar numărul deputaţilor şi
    senatorilor PNL, USR şi PMP este de numai 154. UDMR, care nu e cooptată în
    Guvern, dar e legată de majoritate printr-un protocol de colaborare
    parlamentară, are 30 de deputaţi şi senatori. În forul Legislativ mai sunt 17
    deputaţi ai minorităţilor naţionale, care, tradiţional, votează alături de
    Putere, şi 15 parlamentari neafiliaţi, majoritatea ostili lui Dragnea. Acesta a
    fost, prin urmare, îndrituit să-şi afirme, săptămâna trecută, convingerea că moţiunea
    de cenzură nu va trece. Analiştii îi dau dreptate şi amintesc, nu fără ironie,
    că Dragnea însuşi e singurul capabil să doboare un Guvern dominat de PSD. Aşa
    s-a întâmplat acum exact un an, când, devenit indezirabil pentru omul forte al
    coaliţiei, premierul social-democrat Sorin Grindeanu a fost demis printr-o
    moţiune de cenzură introdusă şi votată de propriul său partid – o premieră în
    cele aproape trei decenii de democraţie românească post-comunistă. Iar la
    începutul acestui an, succesorul lui Grindeanu, Mihai Tudose, a fost convins,
    în câteva ore, într-un conclav de partid, să-şi dea demisia, fără comentarii,
    de la şefia Executivului.

    Presa pronostichează, aşadar, că Guvernul Dăncilă va
    rămâne. Dar subliniază că rămân şi gravele probleme de imagine şi de
    credibilitate ale unei majorităţi controlate de Dragnea. Mai ales că, săptămâna
    trecută, acesta a fost condamnat de Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie, printr-o sentinţă care nu e definitivă, la trei ani şi
    şase luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. După ce, în
    2016, primise o condamnare definitivă la doi ani cu suspendare, pentru
    tentativă de fraudă electorală.

  • Politica monetară şi prognoze economice

    Politica monetară şi prognoze economice

    După aproape 1000 de
    zile în care menţinuse rata dobânzii de politică monetară la 1,75%, Banca
    Naţională a României a decis, în prima şedinţă a Consiliului de Administraţie
    din acest an, majorarea acesteia la 2%, iar acum, într-o nouă şedinţă, a
    hotărât un nivel de 2,25%. Evoluţia este în acord cu estimările majorităţii
    economiştilor şi survine pe fondul creşterii inflaţiei. Nivelul dobânzii cheie
    este important în principal pentru băncile comerciale care se împrumută de la
    BNR la nivelul acestei dobânzi, dar şi pentru investitorii străini care preferă
    ţările în care dobânzile sunt ridicate, pentru a obţine randamente cât mai
    bune.


    Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a precizat că această măsură
    este menită să tempereze inflaţia, astfel încât creşterea preţurilor să nu
    afecteze populaţia şi firmele. El a apreciat şi că majorarea dobânzii cheie va
    fi urmată cel mai probabil de creşterea ROBOR la trei luni, indice care
    influenţează rata dobânzilor la creditele în lei. În consecinţă, acestea se vor
    scumpi, dar scumpirea va fi moderată, a estimat Mugur Isărescu.


    Potrivit
    specialiştilor, dacă dobânda de politică monetară rămâne mult în urma inflaţiei,
    apare presiune pe curs, iar Banca Centrală trebuie să intervină vânzând valută şi
    scoţând astfel lei din piaţă, iar dobânda ajunge să crească oricum în aceste
    condiţii. Dacă, însă, Banca Centrală reacţionează la timp la creşterea inflaţiei
    majorând dobânda, costurile pentru întreaga economie vor scădea, volatilitatea
    se va diminua, la fel şi costurile împrumuturilor pe termen lung.


    Guvernatorul
    Băncii Centrale a mai spus că piaţa valutară funcţionează bine în România, cursul
    este stabilit de cererea şi oferta de pe piaţă, iar Banca Naţională nu poate
    interveni asupra cursului, pentru că ar afecta mecanismele economice.


    În
    aceeaşi zi în care la Bucureşti se luau aceste decizii, Comisia Europeană a avertizat
    că inflaţia a început să crească în România în a doua parte a anului trecut, în
    urma majorării preţurilor la alimente şi la energie. Bruxellesul estimează că
    avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente
    anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% – se arată în Previziunile
    economice intermediare publicate de forul comunitar. Estimări asemănătoare apar
    şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. În schimb, Comisia Naţională de
    Prognoză a anunţat, luni, că a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind
    avansul Produsului Intern Brut, în acest an.

  • Retrospectiva săptămânii 07.01-13.01.2018

    Retrospectiva săptămânii 07.01-13.01.2018

    Scandal de pedofilie în poliţia română




    Un poliţist de la Brigada Rutieră care a agresat sexual doi minori într-un
    cartier bucureştean a provocat un scandal de proporţii în România şi a
    zdruncinat serios Poliţia şi Ministerul de Interne. Ministrul de resort, Carmen
    Dan, a acuzat conducerea Poliţiei de lipsă de reacţie şi de insuficiente
    explicaţii publice în dosar. Ea a precizat că se impune demisia mai multor şefi
    din cadrul Poliţiei Române, după ce s-a confirmat că agresorul lucra din 2010
    în Poliţie, perioadă în care a trecut cu bine toate testele psihologice făcute.
    Carmen Dan a spus ca poliţia trebuie reformată şi că
    este nevoie de o verificare psihologică serioasă a angajaţilor din sistemul de
    siguranţă publică. Premierul
    Mihai Tudose s-a opus măsurilor adoptate de ministrul
    de interne şi i-a cerut, mai mult sau mai puţin direct, demisia. Poliţistul
    acuzat de agresarea sexuală a copiilor a fost arestat preventiv pentru 30 de
    zile. Cazul a fost preluat de Parchetul General, care a anunţat că
    cercetează si alte dosare privind
    posibile infracţiuni de agresiune sexuală comise de acelaşi poliţist încă din 2009. Revoltată, o parte a
    opiniei publice crede că superiorii săi ar fi muşamalizat faptele.





    Disensiuni în Guvernul României


    Scandalul
    poliţistului pedofil a creat disensiuni în interiorul guvernului de
    centru-stânga, de la Bucuresti. Primul ministru a
    declarat căşi-ar
    dori un alt titular în locul ministrului de interne Carmen Dan, pe care o acuză
    că l-ar fi minţit. În replică, aceasta afirmă că nici vorbă de aşa ceva. Iar în
    ceea ce priveşte demisia sa, Carmen Dan a ţinut să precizeze că executivul este
    unul politic, miniştrii sunt nominalizaţi şi validaţi în forurile statutare ale
    partidelor din coaliţie şi tot acolo se aprobă retragerea lor din Guvern.
    Disensiunile dintre premier şi ministrul de Interne, susţinută pentru această
    funcţie de liderul social-democraţilor Liviu Dragnea, accentuează şi mai mult
    ideea existenţei unor tensiuni la vărf în PSD, principala componenta a
    coaliţiei la guvernare. Negate de către cei vizaţi, aceste tensiuni transpar
    inclusiv din lipsa de susţinere din partea lliderului social-democrat pentru
    ideea de restructurare a Executivului, avansată, recent, de premier. O decizie în acest
    sens ar urma să fie luată la sfârşitul lunii, în cadrul unui nou Comitet
    Executiv.


    Măsuri
    de politică monetară anunţate de BNR


    Banca Naţională
    a României
    a majorat, de la 1,75 la 2%, rata dobânzii de politică monetară, utilizată în
    principalele sale operaţiuni de piaţă, după aproape trei ani în care a fost
    neschimbată. Banca Centrală a luat această decizie după ce a luat în calcul
    faptul că inflaţia urcă într-un ritm accelerat, dar şi că România are un nivel
    foarte ridicat al creşterii economice, determinat într-o proporţie covârşitoare
    de consum. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că o majorare a
    dobânzii cheie nu implică neapărat o mărire a ROBOR, indice în funcţie de care sunt calculate dobânzile la
    majoritatea creditelor în lei. Mugur Isărescu: Această majorare a ratei dobânzii nu
    înseamnă în sine că se va majora rata ROBOR pe baza căreia se calculează
    dobânda la creditele în lei acordate populaţiei. S-ar putea ca efectul în piaţă
    să fie uşor deosebit. Oricum, noi nu vedem mişcări ample ale dobânzilor, sub
    nici o formă.
    BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor
    rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale
    instituţiilor de credit. Pe de altă parte, Mugur Isărescu a anunţat că, în
    primăvară, Banca Centrala ar putea lua măsuri de restricţionare a creditării
    populaţiei. La sfârşitul lunii noiembrie 2017, românii aveau restanţe de 5,46
    miliarde de lei (1,17 miliarde euro) la creditele în moneda naţională şi de
    6,25 miliarde lei (1,34 miliarde euro) la împrumuturile în valută.





    Vizita ministrului român
    de externe, Teodor Meleşcanu în Ucraina




    Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, şi omologul
    sau de la Kiev, Pavlo Klimkin, au convenit, joi, la Cernăuţi,
    începerea negocierilor pentru încheierea unui protocol privind aplicarea noii
    Legi a Educaţiei din Ucraina, care să garanteze dreptul membrilor comunităţii
    româneşti de a învăţa în limba maternă. Teodor Meleşcanu:
    Am convenit împreună cu domnul Klimkin să deschidem şi să închidem cât mai
    rapid negocierile pentru elaborarea unui document comun de colaborare, un
    protocol referitor la temele legate de aplicarea legii educaţiei şi mai ales de
    dezvoltarea ulterioară a legislaţiilor secundare, însoţit probabil şi de un
    program care urmează să fie elaborat şi prezentat de către ministerele
    educaţiei din Ucraina şi din România şi care să aibă nişte prevederi foarte
    clare în legătură cu garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale
    minorităţilor naţionale înrudite de pe teritoriile celor două state.
    Meleşcanu a spus că Bucureştiul îşi va menţine
    îngrijorarea până se va găsi o soluţie realistă, fiindcă actul normativ are un
    impact negativ asupra dreptului la educaţie al minorităţii române din Ucraina. Cu prilejul vizitei,
    Meleşcanu s-a întâlnit cu reprezentanţii minorităţii române din regiunea
    Cernăuţi, a participat la ceremonia de inaugurare a unei şcolii cu predare în
    limba română din localitatea Iordăneşti şi a vizitat un liceu cu predare în
    limba română. El a anunţat că Guvernul
    de la Bucureşti intentionează să acorde burse elevilor români din Ucraina cu
    rezultate deosebite la învătătură, iar profesorii se vor putea recalifica în
    ţară Bucureştiul urmând să initieze un astfel de demers.Meleşcanu a mai spus că în acest an
    vor fi deschise două noi puncte de trecere a frontierei între România şi
    Ucraina.

  • BNR’s monetary policy

    BNR’s monetary policy

    The National Bank of Romania (BNR) has recently increased its monetary policy interest rate, used on its main open-market operations, after three years in which it remained unchanged. Its level has been set at 2% per year instead of 1.75% in previous years.



    The bank has taken this decision after considering the fact that inflation goes up at a quick pace and that Romania has a high level of economic growth, generated mostly by consumption, according to economic analyst Aurelian Dochia. In his opinion, the effects of this measure will be positive.



    Aurelian Dochia: “Against the current economic background, this increase should not generate unfavorable effects right away. On the contrary, these effects should be felt on the financial market progressively, through an increase in interest rates for loans, and later, through an increase in interest rates for deposits, depending on how big the demand for loans will be this year.”



    In turn, the Central Bank Governor, Mugur Isarescu, has said that an increase in the key interest rate does not necessarily involve a higher value of ROBOR, the interbank rate based on which interest rates for loans in the domestic currency are calculated.




    Mugur Isarescu: “Increasing the key interest rate does not mean that ROBOR, on which interest rates for loans in domestic currency for the population are calculated, will go up as well. However, it is possible for it to have a slightly different effect on the market. In any case, we don’t expect any significant interest rate fluctuations.”



    Mugur Isarescu has also said that variations ranging from 0.01 to 0.02 percent, of the interbank interest rates, are insignificant and their influence is minor. Another important decision taken by the Central Bank is keeping unchanged the minimum statutory reserves ratio applicable to banks’ domestic and foreign currency liabilities. Mugur Isarescu has also announced that in spring the Central Bank might restrict lending for the population, in case the National Committee for Macroprudential Oversight (NCMO) recommends it.



    Mugur Isarescu: “We have not taken a decision yet, but we discussed this possibility in the monetary policy committee. The National Bank experts have also proposed a number of additional measures. This is the world that we are heading to. We have also discussed these things at the Board meeting and they are part of a more comprehensive package of measures that will probably be taken in spring.”



    In late November 2017 Romanians had arrears of around 1.17 billion euros on domestic currency loans and of 1.34 billion euros on foreign-currency loans.









  • Jurnal românesc – 09.01.2018

    Jurnal românesc – 09.01.2018


    Aproape 16 mii de medici români au plecat din ţară şi lucrează în străinătate, în special în UE, potrivit unui studiu publicat de Coaliţia pentru Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor, un grup format din mai multe ONG-uri din ţară. Cercetarea releva ca este nevoie de 600 de medici de familie şi de 4.000 de medici specialişti. Pe de alta parte, numărul angajaţilor din sectorul cercetare-dezvoltare a scazut cu 30% in ultimii 20 de ani. Studiul a analizat migraţia forţei de muncă înalt calificată în trei domenii — medicină, cercetare-dezvoltare şi tehnologia informaţiei.



    De ziua naţională a Culturii Române, 15 ianuarie, la sediul Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi va avea loc o seară de romanţe dedicată Zilei de naştere a Luceafărului poeziei româneşti Mihai Eminescu. Vor cânta cei mai cunoscuţi interpreţi din regiune: Elena Calancea, Maria Dovghei, Gică Puiu, Gheorghe Posteucă, Elena Nandriş, Dumitru Caulea, corul Asociaţiei Anastasia” din Ciudei, Igor Raţă, Elvira Maraşciuc, Mirabela Plevan, ansamblul Fetele din Bucovina.



    Banca Naţională a României a majorat, din 9 ianuarie, rata dobânzii de politică monetară, după aproape trei ani în care a fost neschimbată. Nivelul său a fost stabilit la 2% pe an, în loc de 1,75 de procente cât a fost până acum. Este vorba despre dobânda utilizată de BNR în principalele sale operaţiuni de piaţă monetară, dar potrivit guvernatorului Mugur Isărescu această majorare nu înseamnă neapărat o creştere a ratei ROBOR, care se foloseşte pentru stabilirea costurilor la creditele în lei. BNR a mai anunţat ca ar putea lua în primăvară măsuri restrictive privind acordarea de credite bancare populaţiei. La sfârşitul lunii noiembrie , românii aveau restanţe de 5,46 miliarde de lei la creditele în moneda naţională şi de 6,25 miliarde lei la împrumuturile în valută.



    Rata şomajului în Uniunea Europeană a scăzut la 7,3% în noiembrie 2017, de la 7,4% în luna precedentă, arată datele publicate, marţi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Este cel mai redus nivel din octombrie 2008. România este sub media din UE, cu o rată a şomajului de 4,7% în noiembrie 2017, în scădere uşoară de la 4,9% în octombrie. Cele mai ridicate rate ale şomajului s-au înregistrat în Grecia (20,5% în septembrie) şi Spania (16,7%). La polul opus, se situează Cehia (2,5%), Malta şi Germania (ambele cu 3,6%).



    Ministerul român de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă a Guvernului care creează cadrul juridic necesar trimiterii de poliţişti de la structurile de paşapoarte la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate. Scopul este fluidizarea activităţilor specifice de primire a cererilor pentru eliberarea documentelor şi reducerii aglomeraţiei. Proiectul prevede că trimiterea poliţiştilor, în misiune temporară în străinătate se va face la solicitarea justificată a Ministerului de Externe.



    Pensionarea anticipată in Romania se poate realiza cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, potrivit prevederilor Legii Pensiilor. Cuantumul pensiei anticipate se calculează în acelaşi mod în care se stabileşte şi pensia pentru limita de vârstă. Se interzice cumularea pensiei anticipate cu altă reducere reglementată de legea în vigoare, precum veniturile obţinute în calitatea de asigurat al sistemului de pensii publice. În momentul împlinirii vârstei necesare pentru acordarea pensiei standard, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă.



    Aproape 16 mii de medici români au plecat din ţară şi lucrează în străinătate, în special în UE, potrivit unui studiu publicat de Coaliţia pentru Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor, un grup format din mai multe ONG-uri din ţară. Cercetarea releva ca este nevoie de 600 de medici de familie şi de 4.000 de medici specialişti. Pe de alta parte, numărul angajaţilor din sectorul cercetare-dezvoltare a scazut cu 30% in ultimii 20 de ani. Studiul a analizat migraţia forţei de muncă înalt calificată în trei domenii — medicină, cercetare-dezvoltare şi tehnologia informaţiei.


  • Des crédits plus chers

    Des crédits plus chers

    L’indice ROBOR, celui qui a une influence directe sur les mensualités des crédits en lei, est arrivé, en deux semaines, à un niveau record, qu’il n’avait plus atteint depuis la fin 2014. Des hausses immédiates des taux d’intérêt sont annoncées. La situation a créé de la nervosité parmi les centaines de milliers de Roumains qui ont des crédits en lei et qui se voient contraints de payer des mensualités plus élevées.

    Mugur Isărescu, le gouverneur de la Banque nationale de Roumanie, a expliqué à la presse les raisons qui ont conduit à cet état de choses : « Que s’est-il passé ce mois-ci ? Vous serez surpris : une meilleure performance dans la collecte des impôts. Nous avons collecté plus que nous ne nous attendions. Dans ce cas, plus de liquidités ont été absorbées des banques. Les taxes et les impôts sont payés les 20 et 30 du mois. A ces moments-là, l’argent des sociétés, de la population déposé auprès des banques est absorbé et va à la Trésorerie de l’Etat, qui est à la banque centrale de Roumanie. Donc cet argent ne va pas d’une banque commerciale à une autre, il vient à la Banque nationale. Ceci équivaut à une absorption de liquidités. Après les 5 – 6 du mois suivant, ces liquidités sont injectées sur le marché. Elles arrivent auprès des retraités, dans les banques, au niveau des banques, si différents paiements sont faits pour les investissements et ainsi de suite… Ce sont des mouvements cycliques. »

    Le manque d’argent liquide sur le marché a déterminé la Banque nationale de Roumanie à agir. Dan Suciu, porte-parole de la Banque centrale, a précisé pour Radio Roumanie : «Il a été décidé de fournir des liquidités sur le marché, donc de prêter de l’argent aux banques, à base de garanties. C’est un crédit provisoire, accordé aux banques justement pour compenser ce manque de liquidités qui s’est fait jour dernièrement. C’est une infusion d’argent, de 9 milliards de lei (près de 2 milliards d’euros) pour une période bien déterminée. Pendant ce temps, les banques peuvent régler leur nécessaire en liquidités pour ne plus avoir ces petites hausses des taux d’intérêt et pour compenser ce besoin de liquidités qui a existé sur le marché et qui n’a pas pu être satisfait. Il est important de dire que la tendance de hausse du ROBOR est une tendance à laquelle nous nous attendions tous. La tendance d’augmentation des taux d’intérêt se manifeste au niveau mondial. Elle se manifeste également au niveau local, et aussi pour des considérations internes, liées à certaines tendances inflationnistes. Le rythme a effectivement été plus alerte que nous ne nous attendions et c’est pourquoi nous avons essayé de compenser par ce crédit provisoire.»

    Peut-on anticiper l’évolution de l’indice ROBOR, celui qui influence directement les mensualités des crédits en lei ? Dan Suciu répond : « M le gouverneur de la BNR disait que nous ne vendons pas d’illusions aux gens et que nous ne disons pas que cet indice reviendra à des niveaux sous-unitaires, comme c’était le cas en été et l’année dernière. Les taux d’intérêt ont été bas, c’était un record, une période à part, exceptionnelle du point de vue des marchés. S’il faut se demander ce qui se passe avec l’indice ROBOR, il aurait fallu plutôt se poser la question dans le courant de l’année dernière et de cette année comment il se fait qu’il est aussi bas. Il faut que nous comprenions tous que le taux de change et les taux d’intérêt sont variables. Par leur nature, ce sont des effets du marché. Le marché est donné par un contexte économique, après, chacun doit interpréter cela comme il sait, parce que c’est facile à interpréter. »

    La hausse des taux d’intérêt pour les crédits en lei est donc une certitude. De combien et comment ces taux d’intérêt vont croître, cela dépend aussi du contexte économique général.

    Dan Suciu, porte-parole de la Banque nationale de Roumanie, pense que la croissance économique continuera d’être consistante : « Malheureusement, cette croissance économique vient plutôt – sinon intégralement – de la consommation. Nous aurons des pressions inflationnistes. La BNR a prévu une inflation de 1,9%. On pourra voir cela aussi dans la prochaine prévision d’inflation que nous ferons en novembre et qui tiendra compte de toutes les augmentations qui ont lieu maintenant. Certes, l’environnement est stable du point de vue économique, avec certaines caractéristiques et différences par rapport aux années dernières, lorsque pour l’inflation du moins, nous avions d’autres chiffres. »

    Notons aussi que le mois d’octobre a apporté des augmentations de prix pour les carburants, et qu’à partir de novembre, le tarif du gaz monte de nouveau pour la population. Dans ces conditions, même dans le contexte de la croissance économique, les évolutions sur le marché financier ne laissent pas trop de place à l’optimisme. (Trad. Ligia Mihaiescu)

  • October 13, 2017 UPDATE

    October 13, 2017 UPDATE

    RESHUFFLE — The leadership of the Social-Democratic Party on Friday adopted the nominations for the new ministers. Paul Stanescu will take over as the new Minister for Regional Development and Deputy Prime Minister, Felix Stroe is to be the new Transport Minister and Marius Nica will receive the European Funds portfolio. Prime Minister Mihai Tudose said he would present the new proposals to President Klaus Iohannis on Monday. The three will replace outgoing ministers Sevil Shhaideh, Rovana Plumb and Razvan Cuc, who decided to step down in order not to hinder the Government’s activity. Sevil Shhaideh and Rovana Plumb are being investigated by anticorruption prosecutors. Also on Friday, the Alliance of Liberals and Democrats said it would not withdraw its political support for Minister Delegate for Liaison with Parliament Viorel Ilie, who is also being accused of influence peddling.



    MEETING — Romania’s president Klaus Iohannis on Friday met with European Council President Donald Tusk in Bucharest. Tusk is on a tour of European Council member states, holding consultations in order to draft a document on the future consolidation of the European Union. During the talks President Iohannis reiterated Romania’s firm opposition to any scenarios concerning a multi-speed Europe or a Europe divided in concentric circles, which would only increase the divide between member states. Klaus Iohannis argued in favour of a united, strong, cohesive and coherent Europe that keeps its citizens close and is strongly oriented towards global developments.



    UKRAINE — Romanian Foreign Minister Teodor Melescanu expressed Bucharest’s sympathy with the concerns and disgruntlement of the Romanian minority in Ukraine over the recently adopted education law. After meeting in Bucharest with his Ukrainian counterpart, Pavlo Klimkin, Melescanu said talks are ongoing with Kiev authorities, who are expected to take the necessary steps to remedy the situation. Minister Klimkin admitted that the Ukrainian Government must talk to the Romanian authorities and the minority communities in Ukraine regarding this law, which severely restricts access to education in the mother tongue. The law was criticized on Thursday in a resolution adopted by the Council of Europe’s Parliamentary Assembly.



    ROBOR — The ROBOR index, according to which interest rates for credits in the local currency are calculated, has risen to a 1.84% record high in the past years, data released by the Romanian Central Bank shows. The unusual increase, which began in September, was caused by an improved tax collection process. The Central Bank has recently stepped in, granting record loans of nearly 2€ billion to trade banks, but the measure had only a limited effect on the ROBOR increase.



    BREXIT — Great Britain should pay what it owes to the European Union so that negotiations on the post-Brexit UK-EU relations can commence, European Commission President Jean-Claude Juncker said on Friday, in the wake of the fifth round of Brexit talks that produced no significant progress. EU chief negotiator on Breixt Michel Barnier said he cannot recommend heads of state and government to move to the next phase of negotiations at the summit next week. Unresolved financial issues are now hindering negotiations, affecting both taxpayers and those who benefit from EU policies. His British counterpart, David Davis has called on European leaders to acknowledge the progress made so far so that negotiations can move to the next chapter of negotiations, trade relations between the European Union and Great Britain. (Translated by V. Palcu)