Tag: Roman

  • Tobie Nathan – les communautés disparues

    Tobie Nathan – les communautés disparues

    Nous sommes de retour à la Librairie Kyralina pour une rencontre littéraire qui nous portera dans contrées à la fois mystérieuses et qui font la Une de l’actualité, ces derniers temps. Une rencontre aussi sous le signe d’une distinction, d’un prix au nom sonore – le choix roumain de la Liste Goncourt. En 2015, les étudiants roumains en avaient choisi le roman “Ce pays qui te ressemble” de lethnopsychiatre Tobie Nathan, histoire envoûtante des dernières années de la communauté juve du Caire.



    Nous allons parler alchimie ou plutôt ensorcellement livresque, en matière de sujet, de langage et de technique ; il sera également question de thérapie par le livre. Et pour vous faire entrer dans l’univers de Tobie Nathan, le plus profondément possible pour une émission de radio, lécrivain a été rejoint par notre hôte, Valentine Gigaudaut, directrice de la Librairie Kyralina, Adina Dinitoiu, co-traductrice de la version roumaine de « Ce pays qui te ressemble » (roman paru chez Stock, en 2015, et en roumain aux Editions Ibu Publishing) par Ioana Rosenberg, directrice de la maison roumaine dédition et par Cyrielle Diaz, responsable du Bureau du livre à lInstitut français de Bucarest.




  • Schriftstellerin und Übersetzerin Veronica Niculescu: „Wir sind die Texte, die wir lesen“

    Schriftstellerin und Übersetzerin Veronica Niculescu: „Wir sind die Texte, die wir lesen“

    Mein Schreiben wird mit Phantasie zubereitet, um einen auslösenden Faktor herum. »Zu Jadetälern und Hexenkraut« schafft, durch die Stimme der Miranda Dortloft, ein Plädoyer für diese Art von Schreiben, für Einbildungskraft und Konstruktion.“ Das ist die Beschreibung des eigenen Romans Zu Jadetälern und Hexenkraut der Schriftstellerin Veronica Niculescu. Der Roman erschien in diesem Jahr beim Polirom-Verlag.



    In der zusammengefassten Beschreibung erfährt der Leser, dass Zu Jadetälern und Hexenkraut ein Roman über Abschiede, Verluste und Leere ist, ein Roman, der mit Zärtlichkeit geschrieben und von Überraschungen übersät ist. Ein Buch mit einer zirkulären Erzählstruktur, um ein Märchen in Tausend Versen herum. Die Hauptfigur Miranda Dortloft, die fern von der Heimatstadt, der Familie und dem Mann lebt, den sie immer noch liebt, beginnt ein Märchen in Versen zu schreiben. Die dichte Prosa, die dieses imaginäre Spiel umwebt, enthüllt das eigentliche Leben Mirandas: die im Kommunismus verbrachten Jahre, ihr gemischter Familienhintergrund, die Liebesgeschichte, bis hin zur düsteren, von Depression zerrütteten Gegenwart.“



    Es war klar, dass ich diesmal eine lange Geschichte schreiben muss, denn das war die Grundidee des Buchs, und andererseits hatte ich unglaubliche Lust nach einer längeren, erarbeiteten Satzstruktur, nach den kurzen Büchern, die Plädoyers für das Kleine waren. Klein zu sein, versteckt, die Innenwelt kann riesig sein, wenn du klein bist und du es dir gemütlich machst, in einem kleinen Stuhl, im Theater etwa, mit dem Rücken zur Bühne. So ungefähr war es bei diesem ersten Roman. Es mag vielleicht nicht die klassischste aller Romanstrukturen sein, die Struktur kann verwirren, aber das sehe ich so, dass ich einen Roman geschrieben habe, der ein Märchen in Versen enthält. Sicher, wenn man das reelle Leben der Märchenautorin rund um das Märchen selbst herum webt, konstruiert man am Ende allerlei Kontraste. Denn das ist das Plädoyer für die Einfallskraft, in ihrem Leben passiert etwas, aber im Märchen ist das völlig anders, und dennoch gibt es gemeinsame Elemente. Die Märchenautorin erlebt gerade eine Depression, sie hat eine Liebe verloren, befindet sich in einer totalen Leere, ist aus ihrer Stadt gezogen, hat keine Wohnung, keine Familie mehr. Aber in dem Märchen kommen sehr viele Reichtümer vor. Sowohl Edelsteine als auch Freier und eine Hochzeit. Das wäre das Plädoyer für die Einfallskraft. Deshalb war die umfassende Konstruktion notwendig, weil man das Leben eines Menschen nur in aller Ruhe umschreiben kann. Aber ich war sehr daran interessiert, unterschiedliche Rhythmen und Töne anzuschlagen.“




    Für ihren 2004 veröffentlichten Debütband Adeb“, der kurze Prosa enthielt, bekam Veronica Niculescu den Preis des Rumänischen Schriftstellerverbandes für das beste Debüt. Es folgen drei weitere, vielfach ausgezeichnete Prosabänder (Das orangefarbene Orchester“, Rot, rot, Samt“, Die tierische Sinfonie“). Niculescu ist auch Co-Autorin zweier Bänder, bei denen sie mit dem Dichter Emil Brumaru zusammenarbeitete: Das Märchen von der Prinzessin Schnell-Schnell“ (2009) und Es fallen Kastanien von den Kastanienbäumen“ (2014).



    In einem Interview, das die Schriftstellerin nach dem Erscheinen von Zu Jadetälern und Hexenkrautgab, bekundete sie ihr stetiges Interesse am Leser.



    Ich träume von einem aufmerksamen, engagierten Leser, der sich über die Entdeckung von Brücken, von Kernen, von Inversionen freut. Er müsste aufschreien, seufzen und neu anfangen, sehen, wie die Dinge sich formen und das müsste ihn glücklich machen. Wenn es einen einzigen solchen Leser geben sollte, für ihn muss ich das tun. Und es gibt ihn. Er hat mir einen Brief geschrieben“, sagte Niculescu damals.



    Diese Aussage könnte auf einen Hochmut meinerseits schlie‎ßen, die Tatsache, dass ich mir einen geduldigen und aufmerksamen Leser wünsche. Aber ich glaube, dass wünschen wir uns alle, wenn wir ein Buch schreiben und Details einschieben. Denn es bereitet einem Freude, wenn man schreibt und dabei Anspielungen einschiebt, die den Leser freuen. Und am Ende, wenn dieses Spiel fertig ist, wenn das Buch wirklich zu Ende ist, fragt man sich als Schriftsteller, ob jemand bereit ist, so tief zu graben, um all diese Spuren, diese Details zu entdecken. Und man stellt infolge der Botschaften fest, die man erhält, infolge der Briefe, dass die Menschen die Details schon bemerkt haben, auch wenn man befürchtet hatte, es würde dem nicht so sein. Ich glaube, momentan ist alles gut.“




    Veronica Niculescu ist auch eine der besten Übersetzerinnen aus dem Englischen. Sie hat von den Werken von Vladimir Nabokov die Romane Der Späher, Verzweiflung, König, Dame, Bube, Das Modell für Laura, Die Gabe, Fahles Feuer sowie einen Teil der Erzählungen und den Briefwechsel mit Vera ins Rumänische übersetzt. Ferner übersetzte sie die englischsprachige Kurzprosa Samuel Becketts sowie seine Romane Murphy, Watt und Traum von mehr bis minder schönen Frauen. Für ihre Übersetzungen wurde sie ebenfalls vielfach ausgezeichnet. Alle diese Begegnungen mit berühmten Schriftstellern hätten ihr geholfen, sagt Niculescu.



    Es hilft dir enorm, kann ich jetzt nach den vielen Übersetzungen sagen. Am Anfang fühlte ich nur, dass mich das langsam umbringt, so ist es in der ersten Phase. Und dann kommt die Wiederauferstehung, und wenn du wiederauferstehst, bist du bereichert. Du fühlst, dass dich das zunächst umbringt, weil man während des Übersetzens nie selbst schreiben kann. Es ist ein anderer Ton, eine andere Musik, eine andere Sprache. Aber wenn die Übersetzung fertig ist, kommt man bei den gro‎ßen Autoren nicht umhin, sich bereichert zu fühlen. Es ist ganz klar, dass man ihre Sprache, ihre Musik übernimmt, dass man lernt, indem man in die Faser der Texte eindringt. Und ich beziehe mich nicht nur auf die Übersetzer. Jedes gelesene Buch verändert und bereichert uns, wir bestehen aus den Texten, die wir lesen, aus der Musik, die wir hören, aus dem Theater, das wir sehen, aus den Filmen. Übersetzen ist eine intensive Leseart und man kommt bereichert aus dieser Erfahrung hervor, das ist unvermeidlich.“

  • Rumänische Großstädte werden grüne Städte

    Rumänische Großstädte werden grüne Städte

    Mehr als 20 Großstädte Rumäniens lernen, wie sie grüne Städte werden können, d.h wie sie Treibhausgasemissionen messen, managen und ihre negativen Auswirkungen reduzieren können. Die Initiative ist Teil des Projektes Grüne Städte-Grüne Regionen, finanziert durch den Erweiterungsbeitrag der Schweiz als Bestandteil der schweizerischen Europapolitik. Das Projekt wurde vor einem Jahr von der Stiftung TERRA Milenium III angestoßen. Wir haben den Pressesprecher der Stiftung, Lucian Ştirb um Einzelheiten gebeten: Mit dem Projekt Grüne Städte-Grüne Gebiete haben wir uns zum Ziel gesetzt, einen Aktionsplan zu vereinbaren, um die Folgen des Klimawandels auf regionaler Ebene zu bekämpfen. In Rumänien gibt es bereits eine Reihe von nationalen Plänen sowie Strategien, sie bleiben dennoch unwirksam, wenn keine Maßnahmen auf lokaler Ebene getroffen werden. Wir wollen den Behörden das Gutachten der Stiftung Terra Mileniul III sowie jenes unserer schweizerischen Partner zur Verfügung stellen. Zu unseren Partnern zählt zudem die Non-Profit-Organisation R20 Regions for Climate Actions, die Beratung bei Aktionsplänen im Bereich nachhaltige Energie anbietet. Die Intiative des Aktionsplans zur nachhaltigen Energie ist ursprünglich der Konvention der grünen Bürgermeister zu verdanken, die sich zum Ziel setzt, möglichst viele Bürgermeister in Europa von der Notwendigkeit konkreter Aktionen zum Klimaschutz durch erneuerbare Energien zu überreden.



    Das Projekt Grüne Städte-Grüne Gebiete besteht aus zwei Teilen: einer davon beruht auf dem Gutachten der Stiftung TERRA Milenium III und besteht aus der Unterstützung lokaler Behörden, ihre Aktionspläne zum Umweltschutz durch nachhaltige Energie zu verwirklichen. Der zweite Teil des Projektes beruht auf dem schweizerischen Gutachten im Bereich, das im Frühjahr durch einen Studienbesuch in der Schweiz eine konkrete Form annahm. Daran beteiligten sich 13 lokale Entscheidungsträger lokaler Behörder in Rumänien. Sie haben aus der Erfahrung schweizerischer Behörden im Umgang mit dem Aktionsplan für nachhaltige Energie viel gelernt.



    Unser Gesprächspartner Lucian Ştirb kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten: Bislang ist die Großstadt Roman, im Nordosten Rumäniens, die erste der fünf rumänischen Landkreishauptsädten, die dafür ausgewählt wurden, die Beihilfe schweizerischer Behörden zur Verwiklichung dieser Aktionpläne zu erhalten. Roman hat bereits im Monat Mai den Plan verabschiedet und ist gerade dabei, die entsprechenden Maßnahmen umzusetzen. Durch diesen Plan wurden konkrete Aktionen und Maßnahmen vereinbart, die auf lokaler Ebene umgesetzt werden sollen. Unser Ziel, ist eine grüne Stadt zu werden. Einige dieser Maßnahmen sind: die energetische Sanierung der öffentlichen Gebäude sowie der Wohnungen in der Stadt, die Verbesserung der lokalen Stromerzeugung, der Umstieg auf erneuerbare Energiequellen.



    Die Großstadt Roman hat sich im Jahr 2014 der Konvention der grünen Bürgermeister angeschlossen. Mit dem von der Organisation verabschiedeten Plan streben die Unterzeichner an, bis 2020 die CO2-Emissionen um mindestens 20% gegenüber dem Jahr 2012 zu reduzieren. Weitere Städte Rumäniens: Roşiorii de Vede, Alba Iulia, Focşani und Făgăraş werden europäische Unterstützung erhalten, um bis Jahresende den Aktionsplan zur nachhaltigen Energie erfolgreich zu Ende zu bringen.

  • Un român a murit în urma unui accident produs în apropierea localității San Severo, regiunea Puglia

    Un român a murit în urma unui accident produs în apropierea localității San Severo, regiunea Puglia

    Consulatul
    României la Catania a fost notificat cu privire la producerea unui accident în
    care au fost implicați mai mulți cetățeni români, reprezentanții oficiului
    consular efectuând demersuri pe lângă autoritățile locale pentru identificarea
    victimelor și pentru a se informa cu privire la starea de sănătate a
    persoanelor rănite, precizează MAE




    Conform
    informațiilor comunicate de Consulatul României la Catania, o victimă este
    internată în stare gravă la reanimare, trei victime prezintă un diagnostic
    rezervat, iar starea de sănătate a celorlalte șase persoane este stabilă.


    Consulul
    menține legătura telefonic cu o parte dintre rudele victimelor.


    De
    asemenea, Consulatul României la Catania menține, în permanență, legătura cu
    autoritățile italiene și cu unitățile spitalicești pentru a afla date
    suplimentare cu privire la evoluția stării de sănătate a cetățenilor răniți,
    fiind pregătit să acorde asistență consulară atât victimelor, cât și familiilor
    acestora.

  • MAE: Un român ucis în atacul de la Nisa

    MAE: Un român ucis în atacul de la Nisa

    Ministerul Afacerilor Externe anunță cu profund regret decesul unui cetățean român în urma atacului de la Nisa, membru al familiei dată dispărută anterior. Autoritățile franceze au confirmat decesul. Procedura de identificare a corpului neînsuflețit al victimei de cetățenie română, efectuată de către autoritățile franceze, s-a finalizat în urmă cu puțin timp, cu sprijinul autorităților române.



    Românul ucis este unul din cei trei membri ai familiei dată dispărută după atacul din Franța. Minorul și mama sa au fost identificați printre răniți, aflându-se internați în două spitale din Nisa. Starea lor de sănătate evoluează pozitiv.



    În prezent, reprezentantul Consulatului General al României la Marsilia, precum și consulul onorific la Nisa, se află alături de familia cetățeanului român decedat, acordând în continuare sprijinul necesar.



    MAE adresează sincere condoleanțe familiei îndoliate și va acorda întreaga asistență necesară în continuare.


    Mesaje de condoleanțe au transmis, la răndul lor, premierul Dacian Cioloș și șeful statului, Klaus Iohannis.


    Știu că este puțină consolare pentru familie și pentru cei dragi lui, dar vreau să-i rog să accepte regretul meu enorm și condoleanțe pentru pierderea avută. Este o tragedie care a lovit o familie întreagă. Soția și copilul lui, răniți grav în atentat, sunt și ei internați în spitale din zonă. Din fericire, din informațiile pe care le avem la această oră, starea acestora este stabilă.


    Suntem în legătură permanentă cu serviciile medicale franceze. Știu că avem vești mai bune în privința celorlalți doi români răniți în atac. Amândoi sunt încă spitalizați, dar evoluția lor medicală este pozitivă.“, a declarat prim-ministrul Cioloș.



    Am primit cu profund regret vestea, recent confirmată de autoritățile franceze, a decesului cetățeanului român care a fost dat dispărut în urma atacului terorist de la Nisa, din cursul serii de joi. Adresez cele mai sincere condoleanțe familiei și le sunt alături în aceste momente de cumplită durere. Le doresc însănătoșire grabnică și multă putere soției și copilului celor doi, care se află internați la Nisa. […] Nimic nu poate alina durerea celor apropiați, așa cum nimic nu poate justifica astfel de acte teroriste abominabile”, a transmis președintele Iohannis.

  • Le son des mots d’Irina Teodorescu

    Le son des mots d’Irina Teodorescu

    Pour sa deuxième édition “Le son des mots”, le magazine littéraire de RRI, sinstalle dans son QG de la librairie Kyralina, partenaire de ce programme. Dans cet environnement, la réflexion sur la littérature, lécriture, le choix des sujets, est plus que naturelle. Justement, comment devient-on écrivain, inventeur dhistoires et de vies dans une langue quon ne connaît pas avant lâge adulte ? Dans un tel cas, limagination puise-t-elle, sans le savoir, sans le vouloir, dans les sources dont on croît sêtre détaché ou bien dans celles que lon vient de découvrir ? Cette création parle davantage à quel public – celui qui découvre ou celui qui se rappelle les choses ? Valentine Gigaudaut et Ileana Taroi en parlent de tout cela, et de bien plus, avec les invités du “Son des mots” – lécrivaine franco-roumaine Irina Teodorescu et Evelyne Lagrange, de la maison dédition Gaïa, qui a publié les deux romans dIrina Teodorescu – “La malédiction du bandit moustachu” (2014, Prix André Dubreuil du premier roman et Prix Europe de l’Association des Écrivains de Langue Française) et “Les étrangères” (2015).



  • BD, vue de Sibiu

    BD, vue de Sibiu

    Phénomène culte ou de société dans l’espace francophone, elle reste plutôt marginale en Roumanie. La bande dessinée, le roman graphique peinent à sortir de la catégorie public averti et à se démocratiser. C’est pourtant une des missions que se donne le Festival international de la bande dessinée de Sibiu, dont la 4e édition vient de fermer ses portes, après un weekend haut en découvertes. Auteurs et illustrateurs, les meilleurs de Roumanie et d’Europe comme l’annonce l’affiche, de même que passionnés ou novices du genre ont passé trois jours de rencontres, créations, ateliers et compétitions dans cette bourgade saxonne du centre du pays. Est-ce que ce type d’évènement dope l’intérêt des Roumains pour le roman graphique? Nous en parlons avec François Montier, le créateur du Festival international de la bande dessinée de Sibiu.


  • « Solénoïde » de Mircea Cărtărescu, meilleur roman de l’année 2015

    « Solénoïde » de Mircea Cărtărescu, meilleur roman de l’année 2015

    A l’invitation d’un site littéraire connu, plus de 7000 lecteurs roumains ont choisi « Solénoïde » de Mircea Cărtărescu, publié l’année dernière aux Editions Humanitas, meilleur roman de l’année 2015. Lancé à la Foire du Livre Gaudeamus, en novembre dernier, le volume est rapidement devenu un livre-culte, reconnu en tant que tel tant par les lecteurs que par les critiques, qui lui ont consacré d’amples chroniques. « Solénoïde » est un livre hors pair, même dans la création de Mircea Cărtărescu.

    C’est le portrait de l’artiste à l’âge de la maturité, lorsqu’il met tout en cause, à commencer par l’art et l’écriture, et lorsqu’il essaie de toutes les forces de son esprit de résoudre l’immense énigme du monde. La beauté c’est que l’écrivain se lance dans cette tentative, après s’être prouvé à lui-même (à travers la théorie aux dimensions toujours plus nombreuses du monde) que cela était impossible et qu’il ne pouvait pas y arriver. En revanche, dans le roman, Hypnos, père de Morphée, le dieu du rêve, semble lui venir en aide, créant chez le lecteur un effet hypnotique tout à fait spécial, comme si le mur de notre monde limitatif s’était brisé et une splendide porte vraie s’était ouverte « sur l’air ».

    C’était une citation de la chronique de l’écrivaine Ioana Pârvulescu consacrée au roman « Solénoïde », lancé ces jours-ci à Bookfest Timişoara, où l’écrivain Mircea Cărtărescu est l’invité d’honneur. Ioana Pârvulescu : « Pour moi, la clef la plus appropriée pour comprendre ce livre, qui, là, plus que dans les autres livres de l’auteur, se transforme en art poétique, mais aussi en une esthétique de la vie, c’est la clef onirique, le rêve. Tant pour l’auteur du journal, qui est Mircea Cărtărescu, mais aussi pour tous ses « moi » fictionnels, le rêve, c’est la clef, c’est ce qui peut lui ouvrir la porte vers un au-delà. Ce filon onirique du livre est d’une beauté extraordinaire, il semble inépuisable, il est parfois terrible, effrayant, d’autres fois suave, cela vous transporte dans des mondes de conte de fées ou dans des mondes historiques. Il existe, par exemple, une splendide descente dans le temps, une régression vers l’homme des cavernes ou une autre régression dans les règnes. Il y a dans Solénoïde des images éblouissantes relevant de ce filon onirique, le seul à même de vous aider à comprendre un « au-delà », à comprendre quelque chose de ce monde. Et il y a encore une chose, en dehors de l’histoire du rêve, c’est le plan onirique qui envahit le livre, devenant un art poétique. On trouve dans ce livre, plus que nulle part ailleurs dans la création de Mircea Cărtărescu, la théorie que les réponses, on ne peut les trouver qu’en soi-même. Ce livre est une sorte d’ample poème philosophique, à placer aux côtés des grands poèmes philosophiques du monde, mais dans la littérature de Mircea Cărtărescu, c’est un roman narratif très bien construit. »

    « Je veux écrire un compte rendu de mes anomalies. Dans ma vie obscure, en dehors de toute histoire, et que seule une histoire de la littérature aurait pu fixer dans ses taxinomies, des choses sont arrivées qui ne sont arrivées ni dans la vie, ni dans les livres. J’aurais pu écrire des romans là-dessus, mais le roman trouble et rend le sens des faits ambigu. Je pourrais les conserver pour moi, comme je l’ai fait jusqu’ici, et y penser à n’en plus finir, jusqu’à ce que ma tête explose de douleur chaque soir quand je m’accroupis sous la couverture, quand la pluie frappe furieusement dans les fenêtres. Mais je ne veux plus les garder pour moi. Je souhaite écrire un rapport, même si je ne sais pas encore ce que je ferai de ces pages-là. Je ne sais même pas si c’est le bon moment pour cela. Je ne suis arrivé à aucune conclusion, à aucune cohérence, mes faits sont de vagues foudroiements dans la platitude banale de la vie la plus banale, de petites crevasses, de petites inadvertances. Ces formes informes, ces allusions et insinuations, les accidents de parcours parfois insignifiants en tant que tels, mais qui, une fois pris ensemble, acquièrent, ensemble, quelque chose d’étranger et d’obsédant, ont besoin d’une forme elle-même nouvelle et inhabituelle pour pouvoir être narrés. Ni roman ni poème, parce qu’elles ne sont pas une fiction (ou pas intégralement), ni étude objective, parce que beaucoup de mes faits sont des singularités qui ne se laissent même pas reproduire dans les laboratoires de mon esprit. » C’est ainsi que Mircea Cărtărescu présente son roman Solénoïde.

    Mircea Cărtărescu : « Dans ce livre, j’ai pris soin du lecteur beaucoup plus que je ne l’avais fait dans mes ouvrages antérieurs. C’est dire que le lecteur est au cœur de ce livre. D’ailleurs, son regard a été constamment présent dans mon esprit pendant l’écriture de Solénoïde. Comme Ioana Pârvulescu l’a déjà remarqué, c’est un écrit élaboré et non pas un simple amas de souvenirs, de vagues hallucinations, même si tout cela existe aussi. Bien sûr que c’est un roman onirique, car il n’y a, pour moi, aucune différence entre d’une part le rêve, de l’autre la réalité, l’hallucination, la folie et la poésie, aucune distinction entre l’univers réel et celui de la poésie. Au fait, le jour comme la nuit, nous vivons tous dans cette réalité bénie. Voilà pourquoi, je dirais que l’un des thèmes les plus importants du livre est la réalité, plus précisément la signification de ce concept. Quand on en parle, on a l’impression qu’il s’agit de quelque chose de très simple, alors qu’il n’en est rien. La réalité est une des constructions les plus compliquées de l’esprit. Rappelons – le, le roman Le pauvre Dionysos de Mihai Eminescu commence par une réflexion sur réalité. »

    Les livres de Mircea Cărtărescu ont été distingués de nombreux prix par l’Académie roumaine, l’Union des écrivains de Roumanie et de République de Moldova, le ministère de la Culture, l’Association des écrivains de Bucarest, l’Association des éditeurs de Roumanie. Le roman « La nostalgie » a remporté en 2005 le prix littéraire Giuseppe Acerbi, Castel Goffredo, en Italie. Mircea Cărtărescu a également été récompensé de plusieurs autres importants : le Prix international de Littérature de Vileniča (2011), le Prix international de Littérature Haus der Kulturen der Welt, Berlin (2012), le prix Spycher – Literaturpreis Leuk, en Suisse (2013), Le grand prix du festival international de poésie de Novi Sad (2013), Le prix « La tormenta en un vaso », en Espagne (2014), le Prix Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), le Prix du livre de Leipzig pour l’entente européenne, 2015; le Prix de l’Etat autrichien pour la littérature européenne, 2015. Ces dernières années, Mircea Cărtărescu a également compté parmi les favoris au Prix Nobel de littérature, selon les maisons de paris littéraires.

  • Wilfried N’Sondé – “J’ai envie de poser des questions”

    Wilfried N’Sondé – “J’ai envie de poser des questions”

    Musicien, chanteur et écrivain, Wilfried N’Sondé est né en 1969 au Congo Brazzaville et quatre ans plus tard, il émigre en France, avec sa famille, avant de s’établir à Berlin, en 1989, juste après la chute du Mur. Déjà connu pour sa musique, il se lance aussi dans la littérature et son premier roman paru en 1997, “Le Cœur des enfants-léopards”, reçoit le prix des Cinq continents de la francophonie et le prix Senghor de la création littéraire. S’y ajoutent « Le Silence des esprits » (2010), « Fleur de béton » (2012) et « Berlinoise » (2015). Présent à Bucarest à l’occasion d’une table ronde sur les littératures francophones de l’Afrique accueille au siège du Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales (CEREFREA) de la capitale roumaine, Wilfried N’Sondé s’est entretenu avec Ioana Stancescu, pour RRI.



  • Eric Emmanuel Schmitt à Bucarest

    Eric Emmanuel Schmitt à Bucarest

    Présent à Bucarest pour le lancement de son dernier roman paru en roumain « La femme au miroir », le très connu écrivain français Eric Emmanuel Schmitt a rencontré son public francophone de Roumanie, lors dune séance dautographes organisée par la librairie Kyralina, la seule librairie de livre en français du pays. Une occasion pour tous ceux présents sur place daccéder également au dernier ouvrage dEric Emmanuel Schmitt, « La nuit de feu » disponible pour linstant seulement en français. Considéré comme lun des écrivains de lHexagone les plus lus et les plus aimés au monde, Eric Emmanuel Schmitt a accepté daccorder un entretien à RRI que nous vous proposons découter.





  • Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti – „FILB”

    Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti – „FILB”

    Scriitori de primă mărime din Turcia, Elveţia,
    Ungaria, Spania, Statele Unite ale Americii şi România au participat, în
    perioada 2-4 decembrie, la cea de a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional
    de Literatură de la Bucureşti. În prima seară a FILB şi-au dat întâlnire doi
    prozatori străini născuţi în România. Este vorba
    de György Dragomán din Ungaria, unul dintre cei mai premiaţi autori est-europeni ai momentului şi de prozatoarea elveţiană
    Dana Grigorcea, unul dintre numele în plină ascensiune ale scenei literare de
    limbă germană.

    György Dragomán s-a născut la Târgu Mureş şi s-a
    stabilit în 1988 în Ungaria. Primul roman purtând semnătura lui György Dragomán
    şi tradus în limba română este Regele alb, apărut la editura Polirom, în
    2008. Acelaşi roman a fost distins în Ungaria cu Premiile Tibor Déry şi Sándor
    Márai şi tradus în peste treizeci de limbi, în prezent existînd şi un proiect
    de ecranizare a cărţii în Marea Britanie. În 2011 lui György Dragomán i se
    acordă Premiul literar Jan Michalski pentru acelaşi roman. În 2014 prozatorul
    publică romanul Máglya (Rugul, Polirom, 2015), care se bucură de succes în
    Ungaria şi este în curs de traducere în Statele Unite, Olanda, Germania,
    confirmînd valoarea unui autor cu o viziune şi un stil ce au cucerit deja un
    public larg. Ambele cărţi ale lui György Dragomán au fost traduse în limba
    română de Ildikó Gábos-Foarţă. Mă tot gîndesc că şi ideile sînt, de fapt, amintiri.
    Ideile şi amintirile vin din acelaşi loc şi aşa se construieşte trecutul. De
    fapt, cartea aceasta e un exerciţiu în construirea trecutului personal şi a
    identităţii, spune György Dragoman
    făcând referire la cel mai recent roman al său, Rugul.

    Am
    avut tot felul de întrebări şi cred că, până la urmă, cartea e singurul răspuns
    pe care l-am putut formula. Ştiam că voi scrie despre memorie. Când încep o
    carte, pornesc de la o imagine concretă, care îmi rămâne în minte, iar apoi
    folosesc axiome. De data aceasta, axioma era următoarea: cum îţi aminteşti dacă
    încerci să nu-ţi aminteşti. Poţi să-ţi aminteşti dacă nu există amintiri?


    Nu mi-am propus să scriu cărţi bazate pe fapte
    istorice, ci cărţi despre posibile libertăţi într-o societate unde libertatea
    n-ar fi trebuit să existe. Primii cincisprezece ani ai vieţii petrecuţi la Târgu Mureş sunt extrem de importanţi pentru mine,
    spune György Dragoman, care vorbeşte în continuare despre metoda sa de lucru: Este ca o clădire. Am un fragment, nişte imagini şi apoi
    fiecare imagine devine nucleul unui scurt scenariu. Aceste imagini, puse unele
    lângă altele, reuşesc să facă o clădire. Şi eu mă simt ca un arhitect care
    construieşte o clădire, locuind în interiorul ei. După ce am scris cam a treia
    parte din carte, înţeleg cum se construieşte structura. Şi întotdeauna public
    fragmente din cărţile pe care le scriu. Aleg fragmente care funcţionează ca
    proză scurtă şi le public. Pentru mine, proza scurtă şi romanul sunt foarte
    legate, nu pot face o distincţie tranşantă. Întotdeauna, dintr-o proză scurtă
    se poate dezvolta un roman. Şi mai cred că o proză scurtă trebuie să conţină la
    fel de multe întrebări şi direcţii ca un roman.


    Prozatoare de origine română, Dana Grigorcea este unul dintre numele
    în plină ascensiune ale scenei literare internaţionale. Cel mai recent roman al
    său, Das primäre Gefühl der
    Schuldlosigkeit (Sentimentul primar al nevinovăţiei) a
    concurat anul acesta la premiul Cartea Anului în Elveţia, iar în cadrul
    concursului literar Ingeborg Bachmann a primit Premiul 3-Sat. Şi acesta pare să
    fie doar începutul unui parcurs de succes al romanului, după aprecierile
    elogioase din cele mai cunoscute publicaţii de limbă germană. Un captivant
    portret al României, care culminează cu revolta poporului român în aspiraţia
    lui către libertate şi schimbare scrie Die Zeit. Dana Grigorcea a participat
    la un turneu de promovare a romanului
    său Sentimentul primar al nevinovăţiei şi ne spune care este reacţia
    publicului în spaţiul german: În
    spaţiul german, publicul reacţionează la lecturi. Lumea râde, există şi oameni
    care îşi ţin respiraţia, pe alţii îi surprinzi că se sperie, că devin
    neliniştiţi, cum abia aşteaptă să pună întrebări. În România, publicul este mai
    liniştit. Am tot ridicat capul în timp ce citeam să mă asigur că mai e cineva
    în sală, atât de cuminte este publicul. Eu am citit în Austria, Germania,
    Elveţia, am avut serate literare şi în Franţa, şi în toate aceste locuri lumea
    este foarte prezentă şi îşi manifestă prezenţa, oamenii vor să participe. La
    Bucureşti lumea vine mai ales să vadă ce se întâmplă.


    Proza Danei Grigorcea pare
    să fie pictată în tuşe groase, curajoase, atrăgătoare, opulente şi pline de
    umor notează Die Presse. Dana
    Grigorcea: Felul în care îmi receptez noul roman depinde
    foarte mult de public. Publicul reacţionează altfel în Germania faţă de
    Elveţia, de exemplu. Există un pasaj pe care îl citesc foarte des, în care
    povestesc cum am fost făcută pionier şi pot spune că aproape la fiecare lectură
    reacţiile au fost altele. În fosta RDG, lumea reacţionează altfel decât la
    Dusseldorf sau la Hamburg. Iar cu totul altfel reacţionează publicul elveţian.
    Există anumite glume pe care le fac în roman la care se râde mai mult în
    Elveţia decât în Austria. Există anumite subtilităţi pe care în Austria
    publicul le percepe mai repede decât publicul elveţian. Aşa că eu, prin cartea
    mea, reuşesc să-mi cunosc publicul şi ajung la diferite mentalităţi, în funcţie
    de loc.



    Noul roman al
    scriitoarei de origine română Dana Grigorcea vorbeşte despre schimbarea
    politică din România văzută atît din perspectiva amintirilor din copilărie ale
    autoarei, cît şi din cea a femeii revenite în Bucureşti notează ART-TV.

  • Portretul turistului român în 2015

    Portretul turistului român în 2015

    În ultimii 10 ani, din 2004 până în 2014, chiar şi 2015, economia şi societatea românească au trecut prin schimbări fundamentale. Aderarea la UE, criza economică, dar şi ieşirea din criză au influenţat România nu doar la nivel macro, ci şi la nivelul micro al alegerilor şi obiceiurile individuale. De pildă, un studiu recent realizat de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism evidenţiază faptul că în ultimii ani, românii au început să călătorească din ce în ce mai des, cei cu venituri mici şi seniorii aflându-se în fruntea acestui trend. Adrian Voican, preşedintele comisiei de marketing a Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, ne descrie principalele schimbări care au apărut în ultimii zece ani. Cel mai interesant lucru mi se pare faptul că a scăzut la jumătate numărul românilor care nu pleacă în vacanţă. Dacă acum 10 ani, 44% dintre români declarau că nu pleacă în nici o vacanţă, în 2014 nu au fost în vacanţă doar 22%. Jumătate din cei care nu plecau deloc în vacanţe au devenit consumatori de vacanţe. Apoi, putem să spunem că românii îşi fac vacanţele în ţară, în proporţie de 50%, aşa cum se întâmpla de altfel şi în urmă cu 10 ani. Ce s-a modificat? A crescut de trei ori numărul românilor care-şi petrec concediul în străinătate. Acum 10 ani cota lor era foarte mică, sub 10% plecau atunci în străinătate. Azi în jur de 24%-25% dintre români se duc în vacanţă, în alte ţări.

    Cauzele acestei evoluţii ţin nu doar de modificarea condiţiilor economice ale românilor, ci şi de diversificarea ofertelor turistice, de scăderea unor preţuri, dar şi de schimbarea mentalităţilor. Adrian Voican: Turismul a devenit mai accesibil, mai popular. Acum 10 ani, turismul era o chestiune ce ţinea mai mult de lux sau de conjunctură – unii angajaţi primeau un ajutor de la întreprindere pentru a pleca în vacanţă -, iar pensionarii sau seniorii nu plecau deloc de acasă. Aceste lucruri s-au modificat. Atunci o treime din cei care plecau în vacanţă, alegeau o cazare de două stele. Astăzi, numai 15% mai aleg două stele, dar a crescut categoria de patru şi cinci stele. Acum 10 ani doar 11% dintre turişti aveai venituri de 1000 de lei sau alocau vacanţei un buget de 1000 de lei. Pe atunci dacă aveau venituri modeste nu plecai în vacanţă. Astăzi chiar cei alocă 1000 de lei – considerat un venit modest în 2014 – pentru o vacanţă pleacă în proporţie de 34%. De ce se întâmplă asta? A apărut şi sistemul de înscrieri timpurii care aduce reduceri substanţiale de preţuri. Vacanţa nu mai e un lux, ci a devenit o necesitate, un obicei de consum. Vacanţa face parte din coşul obişnuit de cheltuieli chiar şi al unei familii cu venituri modeste.

    Dar unde se duc, cu predilecţie, aceşti turişti? Despre destinaţiile din România preferate de români, ne vorbeşte acum Traian Bădulescu, consultant în turism. În ţară, principalele destinaţii sunt, în primul rând, litoralul românesc al Mării Negre. Majoritatea turiştilor pleacă în concediu în perioada verii şi aşa s-a ajuns ca pe litoral să vină peste 2 milioane de români fie pentru weekend, fie pentru sejururi de 6-7 nopţi. Apoi este foarte căutat şi turismul balnear, foarte căutate fiind staţiunile balneare de pe tot cuprinsul ţării, iar în ultimii ani, a început şi Delta Dunării să fie din ce în ce mai căutată, prin agenţiile de turism. Nu omitem nici turismul montan, care întotdeauna a constituit o preferinţă a românilor. Există, evident, şi turismul rural, dar românii merg mai puţin la pensiunile rurale prin agenţiile de turism. Cu toate acestea, ei aleg aceste pensiuni din ce în ce mai mult. Este adevărat că şi turismul de aventură şi de explorare se dezvoltă de la an la an. Există şi agenţii de turism specializate pe turism montan şi de aventură. Sunt şi cluburi de turism care organizează expediţii în ţară şi în străinătate. Segmentul călătorului sau al exploratorului este în creştere.

    După cum era de aşteptat, mijlocul de transport preferat pentru deplasări în străinătate a devenit avionul, deşi acum 10 ani, cei mai mulţi români mergeau cu autocarul. Azi 55% dintre turişti merg cu avionul în timp ce acum 10 ani, doar 21% preferau acest mijloc de transport. Dar unde se duc românii cu avionul în străinătate, aflăm tot de la Traian Bădulescu: În ceea ce priveşte turismul extern vorbim despre destinaţii estivale de vară, majoritatea românilor aleg Grecia, care la ora actuală este destinaţia numărul unu a turiştilor din ţara noastră. Pe următoarele locuri sunt Turcia şi Bulgaria, dar şi alte destinaţii din bazinul mediteranean precum Spania, Italia şi Malta. Acestea sunt preferinţele românilor, atât datorită calităţii serviciilor, cât şi proximităţii. Sunt din ce în ce mai mulţi români care aleg şi circuitele turistice europene, inclusiv în Marea Britanie şi Irlanda, dar şi în zone mai îndepărtate precum în Extremul Orient, Thailanda, Vietnam, Laos, Cambogia şi America Latină. De asemenea, din ce în ce mai mulţi turişti aleg pachetele turistice de croazieră. Cele din Marea Mediterană sunt destul de accesibile la preţ pentru români. Deşi cei mai mulţi români călătoresc vara, iarna au început să fie alese din ce în ce mai des city break-urile în oraşe europene. Tot iarna sunt preferate destinaţiile montane, cum ar fi Austria, destinaţia preferată de mulţi ani.

    Românii preferă, aşadar, relaxarea şi confortul litoralului pe timpul verii, iar în timpul anotimpului rece, ospitalitatea oferită de cabanele montane după practicarea sporturilor de iarnă.

  • Revendicare a răpirii românului din Burkina Faso

    Grupul jihadist
    Al-Mourabitoune a anunţat că îl deţine pe românul răpit în Burkina Faso în
    aprilie, într-un mesaj audio difuzat luni seară de de agenţia mauritană
    Al-Akhbar, citată de AFP. Jihadiştii fac
    apel la guvernul român să acorde o atenţie serioasă negocierilor pe tema
    eliberării ostaticului deţinut de grup.




    Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat în urma
    informaţiilor apărute şi a transmis printr-un comunicat de presă poziţia
    oficială a Bucureştiului:


    În cazul care se va confirma autenticitatea mesajului,
    Celula de criză interinstituţională precizează că lansarea unui astfel de mesaj
    în spaţiul public se încadrează în tiparul obişnuit al situaţiilor de acest
    gen. Celula de criză continuă să
    colaboreze strâns, în demersurile pe care le întreprinde, cu partenerii
    internaţionali ai României. Având în
    vedere specificitatea unor astfel de cazuri, este recomandabil ca tratarea
    acestora în spaţiul public să se facă cu toată precauţia.




    Cazul este administrat de Mae prin Celula de Criză
    înfiinţată pe 4 aprilie, imediat după ce românul a fost răpit din apropierea
    unei exploatări miniere din Burkina Faso. Ministerul de Externe colaborează cu
    serviciile secrete şi cu Ministerul Apărării Naţionale pentru eliberarea
    cetăţeanului român.

  • Campania MAE “Dialog cu Diaspora pe teme consulare” la Viena

    Ministerul Afacerilor Externe, prin conducerea Departamentului Consular, a continuat, în perioada 11-12 mai 2015, seria întâlnirilor cu reprezentanții comunităţii româneşti din Austria, precum şi cu diplomații români cu atribuții consulare la nivel regional (din Austria, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Muntenegru, Albania). Aceste reuniuni au loc în cadrul proiectului Dialog cu diaspora pe teme consulare, lansat la începutul anului 2015.

    În cadrul întâlnirii cu reprezentanții asociațiilor românești, directorul general al Departamentului Consular Bogdan Stănescu a subliniat importanța stabilirii unor pârghii de colaborare între oficiile consulare și asociațiile românești prin asigurarea unui mecanism de lucru prin care să poate fi identificate nevoile concrete în materie consulară ale cetățenilor coroborate cu o reacție cât mai rapidă de răspuns a instituției. În acest sens demararea programului Dialog cu diaspora reprezintă fără îndoială un exercițiu benefic în vederea asigurării asistenței și protecției cetățeanului român aflat în străinătate, prin folosirea serviciilor consulare modernizate la deplina lor capacitate, a evidențiat directorul general Bogdan Stănescu.

    Reprezentanții comunității românești din Austria au menţionat problemele cu care se confruntă și au apreciat că modernizarea și prestarea unor servicii consulare de înaltă calitate corespunde unor așteptări legitime pe care le au în acest domeniu. În acest sens, reprezentanţii Departamentului Consular au asigurat că întreaga gamă de servicii consulare modernizate și informatizate care le stau la dispoziţie (atât prin intermediul platformei E-Cons, cât şi a sistemelor în curs de implementare) vine în întâmpinarea acestor așteptări și contribuie la cultivarea unui dialog permanent și deschis cu cetățenii români. De asemenea, aceștia și-au exprimat disponibilitatea de a transmite informațiile oferite de MAE prin Departamentul Consular, în beneficiul românilor stabiliți în Austria.

    În același timp, reuniunea regională a consulilor a reprezentat un bun prilej pentru identificarea acțiunilor menite să contribuie la uniformizarea și eficientizarea practicii oficiilor consulare în materie de prestare a serviciilor pentru cetățenii români din diaspora. De asemenea, întâlnirea a vizat şi modalităţi de îmbunătățire a relației dintre comunitățile de români, ambasade și consulate. În context, conducerea Departamentului Consular a prezentat principalele instrumente puse la dispoziție pentru îmbunătățirea activității și anume: sistemele componente ale platformei E-Cons și noua procedură de informare și instruire permanentă, în timp real, a lucrătorilor consulari prin intermediul Manualului de proceduri consulare.

  • Un român a fost răpit în Burkina Faso

    Un român a fost răpit în Burkina Faso

    UPDATE: Ministerul român de Externe infirmă informațiile legate de dubla cetățenie a românului răpit în Burkina Faso. Victima atacului este doar cetățean român, conform MAE care a mai precizat că Celula de criză convocată îşi continuă activitatea permanent, prin reprezentanţi ai ministerului şi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. De asmenea, Celula de Criză menține contactul cu fira angajatoare și cu familia românului răpit.



    Un cetățean de origine română a fost răpit sâmbătă, în Burkina Faso, de un grup de persoane înarmate. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a convocat Celula de criză care a informat familia acestuia cu care se află în permanentă legătură.



    Incidentul a avut loc la mina Tambao, aflată în apropiere de granița cu Mali. Conform informațiilor apărute în presa africană, victima atacului este Gherguț Iulian, un român care deține și cetățenia franceză. Directorul companiei Pan African Minerals, Souleymane Mihin, a declarat că cinci indivizi au atacat patrula de securitate a minei, condusă de român:


    “A fost un atac asupra uneia dintre patrulele noastre. L-au răpit pe românul care conducea patrula. Şoferul a fost împuşcat în picior. Un jandarm a fost grav rănit”, a spus Mihin, conform ziarului Gândul.



    Surse citate de presa africană susțin că Pan African Minerals a avut relații tensionate cu comunitatea din apropierea minei11. De asemenea, în zonă se află mai multe grupări separatiste și bande de criminale. În trecut au mai fost răpiți cetățeni străini, iar aceștia au fost duși în zonele deșertice din nordul statului Mali, fiind eliberați în urma răscumpărării, notează Hotnews.ro.



    Ministerul român de externe mai informează că românul nu a fost rănit în schimbul de focuri, iar autoritățile din Burkina Faso au detașat “un important contingent militar în zonă, în vederea identificării răpitorilor. De asemenea, ataşatul militar de pe lângă Ambasada Franţei din Ouagadougou, cu care Ambasada României la Dakar este în legătură prin intermediul Consulului Onorific al României la Bamako, a comunicat că sunt în derulare demersuri specifice pentru urmărirea şi identificarea răpitorilor”, se arată în comunicatul emis duminică de MAE.