Radio România Internațional

Tag: romani in Germania

  • Jurnal românesc – 24.06.2024

    Jurnal românesc – 24.06.2024

    Ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, participă astăzi, luni, 24 iunie 2024, în Luxemburg, la Consiliul Afaceri Externe, unde se va discuta despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Orientul Mijlociu, evoluţiile din Georgia şi din regiunea Marilor Lacuri. Şefii diplomaţiilor din statele europene vor avea şi un schimb de opinii informal cu omologii din Balcanii de Vest, în cadrul unui dejun de lucru. MAE român trasmite că discuţiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe evoluţiile recente din teren şi sprijinul pe care UE trebuie să îl ofere Ucrainei, în special în domeniul militar. De asemenea, vor fi discutate noi măsuri restrictive la adresa Rusiei şi Belarusului, stadiul angajamentelor de securitate UE-Ucraina şi evaluarea Summitului pentru Pacea în Ucraina, care a avut loc în Elveţia, între 15 şi 16 iunie.

     

    România a înregistrat progrese în vederea includerii în programul „Visa Waiver” al Statelor Unite, a declarat, la Radio România, Luminiţa Odobescu, șefa diplomatiei de la Bucuresti, care a încheiat recent o vizită la Washington. Potrivit Luminiţei Odobescu, „sunt progrese substanţiale pe componenta legislativă. Practic, actele legislative au fost deja adoptate de către partea română, dar şi în ceea ce priveşte reînnoirea vizelor, astfel încât să reducem rata de recurs sub 3%. Folosesc acest prilej pentru a solicita în continuare sprijin pentru reînnoirea vizelor, pentru că e nevoie de cât mai multe vize aprobate, mai avem încă de lucru şi sperăm cât mai curând posibil să ne atingem acest obiectiv.” La Washington, şefa diplomaţiei române a avut mai multe întâlniri cu oficiali americani de rang înalt, printre care secretarul de stat Antony Blinken.

     

    Comunitatea românească şi moldovenească din Regatul Belgiei au sărbătorit în perioada 22-23 iunie 2024 Ziua Internaţională a Iei. Simpozionul Iei a avut loc la Château de la Solitude.  La deschiderea evenimentului, ambasadorii României Andreea Păstârnac şi al Republicii Moldova, Viorel Cibotaru au făcut referire la înscrierea, la 1 decembrie 2022, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, a ‘Artei cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova’, şi la consacrarea Zilei Internaţionale a Iei.  Invitat special la reuniunea de deschidere a fost doamna Varvara Buzilă, etnograf şi cercetător ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie din Chişinău, informează Ambasada României în Regatul Belgiei într-un comunicat de presă.  În cea de-a doua zi a simpozionului, au fost abordate cu interes legătura dintre cămaşa cu altiţă şi sărbătoarea Sânzienelor, purtătoare de ie, dar şi reflectarea în literatura română şi imortalizarea artistică a mitului sânzienelor.  Simpozionul a fost organizat de asociaţia CASA Bruxelles, cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni şi în parteneriat cu Ambasada României şi Ambasada Republicii Moldova în Regatul Belgiei. Un număr important de organizaţii şi asociaţii româneşti şi moldoveneşti prezente în Belgia, dar şi a unora din România şi Republica Moldova s-au implicat în desfăşurarea acestui eveniment şi au încântat publicul participant atât cu momente artistice,cât şi cu produse tradiţionale româneşti.

     

    Comunitatea românilor din Nürnberg, Germania, a prezentat duminică, cel mai lung brâu românesc din lume, pentru a fi inclus în Cartea Recordurilor. Iniţiativa a fost lansată la sfârşitul lunii februarie, iar de atunci peste 1.000 de români din întreaga lume s-au alăturat proiectului şi au confecţionat bucăţi de brâu care sunt unite între ele astăzi. Fiecare segment are modelul din zona din care provin românii participanţi, a precizat pentru Radio România, coordonatoarea Centrului Cultural Româno-Moldo-Germană din Nürnberg, Ionela van Rees-Zota. „Aproape din fiecare judeţ al României avem câte o persoană sau câte o asociaţie. Avem din toată lumea, din Noua Zeelandă până în Republica Moldova şi din Norvegia până Asia”, a precizat Ionela van Rees-Zota.

     

    Stupina plutitoare, cel mai recent proiect al artistului Vasile Raţă, ocupă spaţiul Piccola Galleria al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în perioada 22 iunie – 1 iulie 2024. „Stupina plutitoare” este gândită ca o instalaţie in situ care conţine lucrări de pictură, câteva schiţe ale proiectului, precum şi o lucrare din obiecte recuperate, specifică abordării conceptuale în practica artistului amintit. „Stupina plutitoare”, ca o navă spaţială, este o metaforă a societăţii actuale care caută soluţii şi modalităţi de adaptare într-o epocă marcată de transformări notabile în toate domeniile. Expoziţia este organizată de către Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor, în colaborare cu Primăria Veneţiei, Universitatea Ca’Foscari Veneţia, Uniunea Artiştilor Plastici din România şi EuroCulturArt, cu patronajul Regiunii Veneto.

  • Delegație DRP, vizită în Germania și Spania

    Delegație DRP, vizită în Germania și Spania

    În cadrul întâlnirilor organizate cu reprezentanții comunităților de români din Münster și Bonn, Castellon de la Plana, Sagunto și Madrid, au fost discutate principalele direcții de acțiune ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) și modul în care acestea răspund nevoilor identificate în rândul românilor din afara granițelor țării. În același timp, pe parcursul deplasării, au fost vizitate o serie de proiecte dezvoltate în aceste țări, cu finanțarea DRP, de către mediul asociativ românesc.

     

    Joi, 16 mai 2024, delegația DRP a participat la reuniunea preoților români greco-catolici din diaspora, desfășurată la Parohia Română Unită Greco-Catolică Sfântul Ioan Casian din Münster.

     

    „Lucrarea binecuvântată pe care episcopul Cristian Crișan o înfăptuiește, prin proiectul depus și finanțat de DRP, este o mână bună întinsă pentru frații noștri din Germania. M-am bucurat să știu că reprezentanții bisericii locale vin în sprijinul acestora și îi susțin în problemele cu care se confruntă”, a transmis demnitarul DRP.

     

    Gheorghe Cârciu s-a întânit și cu Angela Stähler, primarul orașului Münster, prilej cu care au fost puse bazele unui dialog deschis în ceea ce privește sprijinirea comunității românești. „Fie că sunt agricultori, fie că sunt antreprenori de succes, misiunea noastră este să fim alături de conaționalii noștri, iar colaborarea dintre statul român și cel german trebuie să fie una solidă și orientată spre rezultate în favoarea românilor”, a spus demnitarul.

     

    Vineri, reprezentanții DRP s-au întâlnit la sediul Consulatului General al României la Bonn cu membri ai comunității românești din landul Renania de Nord-Westfalia. Una dintre principalele dorințe exprimate de români a fost posibilitatea studierii limbii române în școlile germane de către noua generație de români. La întâlnire a participat și consulul general al României la Bonn, Dr. Dan Moraru.

     

    Sâmbătă, în Spania, delegația a dialogat cu românii din zonă la Consulatul României de la Castellon de la Plana, în prezența doamnei Petruța-Roxana Filip. În accesarea fondurilor nerambursabile, puse la dispoziție de statul român, s-au evidențiat aspectele legate de responsabilitatea tuturor părților implicate în administrarea eficientă a resurselor și necesitatea direcționării acestora către proiecte utile comunității, care să susțină identitatea românească. Înființarea centrelor comunitare a fost o altă temă abordată în cadrul acestei întâlniri.

     

    Gheorghe Cârciu a declarat: „Centrele comunitare vor fi înființate în perioada următoare, prima dată în 10 țări, și vor prelua din problemele românilor. Ele vor avea rolul de a sprijini mediul asociativ în scrierea de proiecte, atât pentru finanțarea de către DRP, cât și pentru alte tipuri de finanțări, inclusiv cele europene. Împreună suntem responsabili de eficiența resurselor și utilitatea investițiilor pentru susținerea identității românești.”

     

    De asemenea, în perioada 18-19 mai 2024, delegația DRP a vizitat și monitorizat proiecte aflate în desfășurare în Regatul Spaniei, care au obținut finanțare din partea Departamentului, și a îndrumat beneficiarii pentru punerea în aplicare a inițiativelor noi.

     

    Programul deplasării a inclus participarea la Sfânta Liturghie săvârșită duminică, 19 mai 2024, de Preasfințitul Părinte Episcop Timotei, și la celebrarea a 20 de ani de la înființarea Parohiei Ortodoxe Române „Soborul Maicii Domnului” de la Sagunto. În cadrul acestui ultim eveniment, secretarul de stat a primit, în numele Departamentului, Ordinul Sfântului Apostol Iacob cel Mare.

  • Jurnal românesc – 14.02.2023

    Jurnal românesc – 14.02.2023

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul landului Bavaria, Markus Söder, cu care a discutat despre minoritatea română din Germania şi despre aderarea României la spaţiul Schengen. Administraţia Prezidenţială transmite că oficialul german l-a asigurat pe preşedinte de “întreaga sa susţinere pentru o aderare cât mai curând posibil” a ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie. Iohannis a salutat semnarea Declaraţiei privind consolidarea relaţiilor bilaterale între România şi landul Bavaria, care prevede şi reluarea în acest an a activităţii Comisiei Mixte Guvernamentale România-Bavaria, a cărei primă şedinţă va avea loc la Munchen.


    Cei doi au fost de acord că “un important rol de catalizator al dialogului între cele două ţări este jucat de minoritatea germană din România şi de românii care s-au stabilit în Germania”. Markus Söder a subliniat că în landul Bavaria trăieşte cea mai mare comunitate de cetăţeni români din Germania, despre care a spus că reprezintă “un exemplu de integrare şi implicare activă în viaţa socială şi culturală”. Aproximativ 880.000 de lucrători permanenți şi în jur de 190.000 de sezonieri români sunt în Germania, a declarat în urmă cu aproape un an ministrul român al Muncii, Marius Budăi.



    Senatul României a adoptat tacit un proiect legislativ care prevede că minorii care au împlinit 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali. Iniţiată de 88 de deputaţi şi senatori, propunerea legislativă modifică Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Semnatarii apreciază că modificările urmăresc asigurarea unui regim de circulaţie în străinătate “care să răspundă drepturilor şi îndatoririlor actuale”. “Este evident un flux de adolescenţi minori care traversează frontierele statului cu scopul de a studia în străinătate sau de a se reuni cu familia şi aceştia au nevoie de un regim mai relaxat de circulaţie în acord cu nevoile lor. De asemenea, sunt minorii peste 16 ani care, în cazul părinţilor divorţaţi, au unul dintre părinţi stabilit în afara ţării şi, pentru menţinerea relaţiilor personale, efectuează călătoria în străinătate”, se precizează în expunerea de motive. Proiectul de lege a fost transmis acum Camerei Deputaţilor care este for decizional în această speţă.



    Scriitorul Mircea Cărtărescu participă la Stockholm, pe 15 și 16 februarie, la două evenimente de lansare a traducerii în limba suedeză a volumului său “Melancolia”. Pe 15 februarie, autorul va fi prezent la librăria Söderbokhandeln Hansson & Bruce, unde, alături de scriitoarea suedeză Martina Lowden, vor lectura din “Melancolia” în limbile română și suedeză. Pe 16 februarie, ICR Stockholm va organiza la sediul său un al doilea eveniment de lansare a cărţii, cu participarea lui Inger Johansson, care a tradus în limba suedeză nouă dintre cărțile scrise de Mircea Cărtărescu.


    Cu acest prilej va avea loc o dezbatere la care vor participa autorul şi jurnalista și scriitoarea suedeză Cecilia Hansson. Mircea Cărtărescu a devenit cunoscut publicului suedez în 2002, odată cu lansarea volumului “Nostalgia”. La 30 de ani de la apariţia acestei cărţi în România şi după 21 de ani de la prima ediţie din Suedia, scriitorul a revenit cu alte povestiri reunite sub titlul “Melancolia”. Publicată la începutul acestui an în Suedia, “Melancolia” are deja cronici elogioase în presa suedeză de specialitate, iar cartea se află pe primul loc în topul celor mai bune cărți de literatură ale momentului în Suedia, conform cotidianului Svenska Dagbladet.



    Institutul Cultural Român a lansat apelul la candidaturi pentru bursele “Woodrow Wilson” care se vor desfășura pe parcursul acestui an. În cadrul programului, trei cercetători români vor primi câte o bursă în valoare de 14.000 de dolari, constând într-un stagiu de trei luni la Woodrow Wilson International Center for Scholars din Washington DC. Candidații trebuie să fie implicați, deja, în proiecte de cercetare legate de prioritățile actuale ale României sau de trecutul recent al acesteia. De asemenea, trebuie să dețină un doctorat în domeniul lor de activitate sau să fie în etapa de redactare a tezei. Cei interesați pot depune dosarele de candidatură până pe 27 februarie, ora 16.30, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti sau prin poştă. Detalii, precum și Regulamentul și Formularul de înscriere se găsesc pe site-ul icr.ro, la secțiunea Burse.






  • Jurnal românesc – 20.05.2022

    Jurnal românesc – 20.05.2022

    Premierul Portugaliei,
    Antonio Costa, a transmis un mesaj de susţinere a aderării României la spaţiul
    european de liberă circulaţie Schengen. Suntem indiscutabil susţinători
    ai aderării României la spaţiul Schengen şi sperăm că aceasta va facilita
    circulaţia românilor rezidenţi în Portugalia, schimburile dintre ţările şi
    popoarele noastre    , a afirmat Antonio Costa, care a efectuat o vizită de
    lucru la Bucureşti. Şeful guvernului de la Lisabona a mulţumit, cu acestă ocazie,
    comunităţii româneşti rezidente în Portugalia pentru integrarea sa atât
    de pozitivă, care în ultimele decenii a contribuit la dezvoltarea ţării
    sale. Peste 31.000 de cetăţeni români erau oficial înregistraţi, în 2019, în
    evidenţele Serviciului pentru Străini şi Frontiere din Portugalia. Românii,
    concentraţi în zonele Lisabona, Setubal, Santarem şi Algarve, alcătuiesc a
    treia comunitate de străini din spaţiul lusitan, după brazilieni şi cei sosiţi
    din Capul Verde.




    Circa 880.000 de români
    lucrează permanent în Germania şi în jur de 190.000 sunt sezonieri, a declarat
    ministrul Muncii, Marius Budăi. Este un număr foarte mare şi considerăm
    că lucrătorii români în Germania, şi nu numai în Germania, în Europa, fac
    cinste ţării noastre contribuind direct la PIB-ul ţărilor respective    , a
    afirmat acesta. Budăi a anunţat că va face, în curând, o vizită la Berlin.
    Consider că este foarte important ca ministerele de resort – în speţă
    Ministerul Muncii din Germania şi Ministerul Muncii din România – să aibă o relaţie
    directă. Recent am semnat o astfel de colaborare cu Ministerul Muncii din
    Italia, urmând să mă deplasez la Roma, exact cu scopul de a proteja cetăţenii
    români care lucrează în Italia,     a spus ministrul. El a subliniat că
    situaţia lucrătorilor români din Germania este monitorizată constant şi că
    principalele probleme semnalate de aceştia sunt legate de condiţiile de muncă,
    de normele de siguranţă, de sănătate în muncă, de neacordarea salariului minim
    legal sau de reţineri din salariu. Budăi a precizat că cei mai afectaţi sunt
    lucrătorii sezonieri de la fermele agricole şi cei din industria cărnii. El a
    spus că a discutat recent cu Autoritatea Europeană a Muncii pentru a crea
    echipe mixte de control, care să verifice condiţiile de muncă în ţările UE şi să-i
    protejeze astfel pe toţi lucrătorii europeni.




    Noul ambasador al României
    la Madrid, George Bologan, a fost primit de Regele Felipe al 6-lea căruia i-a
    prezentat scrisorile de acreditare. În cadrul discuţiilor purtate au fost
    atinse aspecte de interes geopolitic, precum Ucraina şi viitorul Europei, şi a
    fost reiterată nevoia întăririi identităţii europene. S-a vorbit, de asemenea,
    despre cooperarea academică, economică, politică şi despre organizarea unei
    şedinţe comune a celor două guverne. Ambasada României la Madrid transmite că
    şeful statului spaniol a apreciat valoarea comunităţii româneşti din Spania, în
    contextul în care aproape 1,1 milioane de români trăiau în statul iberic la
    sfîrşitul anului 2020. La rândul său, George Bologan a evidenţiat rolul
    acesteia şi a subliniat totodată că familiile mixte sunt fundamentul uman al
    relaţiei privilegiate dintre România şi Spania. Totodată, diplomatul i-a
    transmis Regelui Felipe invitaţia adresată de preşedintele Klaus Iohannis să
    viziteze România anul viitor, când Madridul va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului
    Uniunii Europene. Prin prezentarea scrisorilor de acreditare, George Bologan a
    preluat oficial atribuţiile de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al
    României în Regatul Spaniei. El a înlocuit-o pe Gabriela Dancău, care a condus
    reprezentanţa diplomatică la Madrid din 2016.




    România participă la a 34-a
    ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Torino, cel mai important târg
    de carte din Italia şi unul dintre cele mai relevante la nivel european, care
    are loc în perioada 19-23 mai. Tema ediţiei din acest an este Inimi
    nestăvilite, iar standul naţional, organizat sub deviza România,
    curajul de a scrie literatură, promovează nu doar literatura română
    contemporană, ci şi lucrări ale autorilor români apărute în limba italiană în
    ultimii trei ani. Manifestărie culturale româneşti de la Salon includ
    prezentări de carte, dezbateri, comentarii şi discuţii cu cititorii la care
    participă atât autorii, cât şi editorii, traducătorii, critici şi istorici
    literari, filologi, cadre didactice universitare şi cercetători din domeniul
    ştiinţelor umaniste. Pavilionul naţional al României a fost organizat cu
    sprijinul Institutului Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii,
    Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Accademiei
    di Romania la Roma.



  • Soria Sortan, noul coordonator-adjunct al LSRS Germania

    Soria Sortan, noul coordonator-adjunct al LSRS Germania

    Soria Sortan are 25 de ani şi este noul coordonator-adjunct al Ligii Studenţilor Români din Străinătate, filiala Germania. S-a născut în oraşul Brad din judeţul Hunedoara şi a absolvit Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Spune că încă din perioada liceului şi-a dorit să plece în străinătate, iar în 2019 ajuns în Germania pentru cursuri de master în geofizică la Facultatea de Fizică a Karlsruhe Institute of Technology din landul Baden-Wurttemberg. Spune că modul ei de-a fi a ajutat-o să depăşească greutăţile inerente relocării peste hotare.



    Cumva mă identific cu cultura şi valorile lor. Sunt o persoană destul de organizată şi asta m-a ajutat foarte mult. Un lucru care m-a făcut să văd că există totuşi greutăţi: poate limba, puţin. La început nu ştiam limba germană deloc – făcusem limbile franceză şi engleză în România, dar am fost determinată să învâţ limba germană şi imediat ce am ajuns în Germania am şi început cursurile de limbă şi acum totul e mult mai uşor.”



    În 2020, primul an al pandemiei şi al lockdown-urilor, Sonia şi-a dorit să interacţioneze mai mult cu studenţii români şi să facă voluntariat. Cum timpul i-a permis s-a înscris în filiala Germania a LSRS al cărei membru este din primăvara acestui an. Activitatea şi-a început-o prin actualizarea Ghidului Studentului Român în Germania, o sursă importantă de informaţii pentru tinerii care ajung pentru prima oara în spaţiul german. În august a devenit coordonator-adjunct şi şi-a stabilit câteva obiective.



    Îmi doresc ca LSRS Germania să devină mai cunoscută, să ştie mult mai multă lume despre noi pentru că asociaţia nu are o imagine atât de deschisă în afară. Apoi să cooptăm mai mulţi tineri din Germania în asociaţie, îmi doresc să facem poate mai multe team building-uri sau proiecte faţă în faţă. Cel mai important proiect pentru noi, la care lucrăm acum, este Caravana de toamnă. LSRS Germania împreună cu LSRS Austria vom comunica liceelor germane din România şi elevilor din România care vor să vină în Germania cum să facă acest lucru, cum îi putem ajuta, de ce informaţii au nevoie pentru a se înscrie, cum să-şi găsească cazare în Germania. Evenimentul va avea loc, probabil, în decembrie. Lucrăm acum din greu să-l punem pe picioare. Va fi online, cel mai probabil, şi sperăm să ajutăm cât mai mulţi elevi din România să-şi urmeze visul german dacă pot să spun aşa.”



    Sonia îşi doreşte din ce în ce mai mult să rămână în cercetare şi să urmeze un program de doctorat în domeniul ştiinţelor pământului în Germania sau într-una din ţările din spaţiul german, precum Elveţia, Austria sau Olanda. Spune că i-ar plăcea să se întoarcă în ţară după finalizarea studiilor, dar consideră că, cel puţin momentan, România nu are ce să-i ofere. La fel ca mulţi alţi tineri români plecaţi la studii peste hoatre, Sonia mărturiseşte că pentru a se întoarce acasă cu inima deschisă vrea o Românie în care valoarea să fie recunoscută, apreciată. Este conştinetă că schimbarea nu va veni peste noapte şi îşi doreşte să contribuie la această transformare.



    Mi-aş dori să mai rămân în vestul Europei o perioadă, să am un parcurs profesional destul de variat şi da, la un moment dat, mi-ar plăcea să ajung înapoi în România pentru a profesa sau pentru a-mi deschide un ONG în domeniul turismului sau în domeniul educaţiei, încă mă gândesc. Domeniul meu oricum nu este unul foarte reprezentativ pentru că e un domeniul foarte restrâns şi nu există foarte multe oportunităţi de muncă. Cam singurele domenii în care pot lucra în geofizică ar fi partea de oil and gas (petrol şi gaze — n.r.), poate la universitate, dar singura facultate de profil este la Bucureşti, deci nu există multe posibilităţi, poate arheologie sau studii ale apelor freatice, dar nu e vorba despre asta. Cred că nu ne apreciem îndeajuns valorile. Am multe exemple, atât personale cât şi conexe, care mi-au demonstrat că acest lucru nu se întâmplă încă în România. E dificil pentru că, cu sufletul, chair am vrea să ne întoarcem în România. Familiile noastre sunt acolo, prietenii noştrii sunt acolo, natura extraordinară, dar trebuie să-mi şi exercit profesia acolo pentru a putea trăi şi acolo ceva începe să scârţâie. Sper că într-un viitor destul de apropiat lucrurile se vor schimba şi chiar mi-ar plăcea să fac parte din schimbarea asta.”






  • Jurnal românesc – 13.07.2021

    Jurnal românesc – 13.07.2021

    O delegaţie parlamentară compusă din preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, şi vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Ben-Oni Ardelean, s-a deplasat în Germania pentru efectuarea unor demersuri politice şi diplomatice în vederea reunificării familiei Furdui, ai cărei 7 minori au fost preluaţi de Jugendamt Hanovra, autoritatea germană pentru protecţia copilului. Potrivit relatărilor, copiii au fost disclocaţi din familie pe motiv că minorii nu ar fi fost în siguranţă alături de părinţi. Oficialii români au discutat cu reprezentanţi ai bisericii creştine evanghelice din care face parte familia Furdui, cu comunitatea românească din regiune şi cu responsabili politici şi ai administraţiei din Hanovra, unde locuieşte familia.


    Parlamentarii români au mers apoi la Berlin, unde le-au prezentat unor înalţi reprezentanţi ai ministerului de Externe din Germania şi ai Bundestag-ului argumente juridice şi politice care susţin reîntregirea familiei, ţinând cont de normele şi bunele practici în dreptul internaţional şi de faptul că familia este deţinătoare exclusiv a cetăţeniei române. Delegaţia a apreciat că măsura de preluare a copiilor de către Jugendamt este “în mod clar disproporţionată” şi că gestionarea cazului de către această agenţie “ridică serioase semne de întrebare asupra caracterului obiectiv al unora din deciziile adoptate.” Misiunea parlamentară urmează să prezinte un Raport conducerii Parlamentului României şi Guvernului pentru continuarea demersurilor de reunificare a familiei Furdui.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a dat startul înscrierilor pentru taberele ARC, ediția 2021, care se vor desfăşura în format online şi se adresează elevilor și tinerilor români din străinătate cu vârstre între 7 şi 25 de ani. Programul din acest an va cuprinde două secțiuni: săptămâna culturii generale și săptămâna educației prin teatru. Taberele ARC vor avea loc în perioada 26 iulie – 8 august, iar cei interesaţi se pot înscrie, până pe 23 iulie, prin completarea unui formular disponibil pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro. Instituţia precizează că pentru atelierul de muzică, participanții sunt invitați să transmită un video cu momente artistice care vor fi postate pe grupul de Facebook ARC 2021. De asemenea, participanţii la Taberele ARC 2021 îşi pot asigura prezenţa la ediţia din 2022, care se va desfășura în format fizic, participând şi câştigând provocările pe care profesorii coordonatori le vor lansa la finalul fiecărui atelier.



    Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova anunţă că va aloca circa 2.000.000 de lei pentru finanțarea proiectelor depuse de beneficiarii din stânga Prutului. În total, au fost depuse 95 de proiecte în valoare de 20 de milioane de lei. Secretarul de stat al Departamentului, Adrian Dupu, a declarat că există posibilitatea ca, în urma rectificării bugetului României, instituţia să primească finanțare suplimentară care ar urma să fie direcţionată către mai multe proiecte în Republica Moldova. “Finanțăm proiecte depuse de instituții media, de universități, ONG-uri, autorități locale, pentru întărirea comunității de cultură, istorie, limbă și spiritualitate. (…) Raportat la anul trecut am primit un buget similar și nu a fost de ajuns pentru toate proiectele depuse”, a spus şeful DRRM. Potrivit acestuia, contractele cu câștigătorii vor fi semnate în cel mai scurt timp. Adrian Dupu a precizat că printre iniţiativele declarate câştigătoare se află proiecte media şi de cultură, precum Zilele filmului românesc în Republica Moldova, proiecte cu Universitatea de Stat din Moldova, cu biserici, dar şi proiecte pentru copii. Prima sesiune de finanțare pentru anul 2021 a fost deschisă în perioada 5 aprilie — 14 mai.



    “Framing the Change”, retrospectiva de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra, continuă cu o selecție de filme realizată de Andrei Rus, director artistic al Festivalului One World România. Prima parte a retrospectivei s-a desfășurat în perioada 21 aprilie – 12 iunie, iar a doua are loc între 11 şi 30 iulie şi a început cu o serie de patru documentare realizate de Radu Jude: “Țara moartă”, “Ieșirea trenurilor din gară”, “Cele două execuții ale mareșalului” şi “Tipografic majuscul”. Evenimentul special al acestui program include o discuție-panel, pe data de 29 iulie, la care vor participa Radu Jude, regizoarea și actrița Vanina Vignal și vlogger-ul Bahoi alături de alții regizori incluşi în program. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrări în limba engleză, iar majoritatea sunt disponibile exclusiv în Marea Britanie, pentru o scurtă perioadă de timp. Programul complet se găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.

  • Alexandru Niculescu, noul lider al LSRS Germania

    Alexandru Niculescu, noul lider al LSRS Germania

    Alexandru Gabriel Niculescu este noul coordonator al filialei Germania a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Bucureşti şi de mic a urmat cursuri de limbă germană ceea ce spune că l-a călit şi l-a pregătit pentru viaţa pe care o are acum.



    Eu am început să învăţ germană de la grădiniţă. Am ajuns la Liceul Goethe (Colegiul German Goethe din Bucureşti — n.r.) şi am continuat pe linia asta cu germana. Părinţii mei mi-au spus mereu că s-ar putea să-mi găsesc şanse mai bune de lucru în străinătate, ei au ales Germania pentru mine şi din puctul meu de vedere nu mi se pare că a fost o idee proastă. În liceu am fost la clasa specială a Liceului Goethe la care aveam profesori care veneau din Germania şi ne-au obişnuit cu stilul lor de a fi aşa cumva mai rece şi mai distant, dar în acelaşi timp foarte profesionist.”



    Alexandru are 22 de ani şi este în primul an de master la Universitatea din Hamburg, unde studiază informatică economică. A ajuns în Germania în 2017 şi a găsit atât lucruri care l-au impresionat cât şi mentalităţi nelalocul lor.



    Felul în care lucrează aici şi felul în care respectă regulile. Am impresia că românii sunt uşor stigmatizaţi în sensul că suntem ăştia care vin să culeagă sparanghel şi eventual să lucreze în construcţii, sau să fure maşini sau să fure biciclete, dar nu chiar aşa. Nu toată lumea e aşa şi cumva ar trebui conştientizată populaţia germană că românii nu sunt neapărat ăia care vin să le strice lor comunitatea.”



    Alexandru este membru al LSRS Germania din 2018 şi a preluat recent frâiele filialei, după ce fostul şef, Teodor Teleagă, pe care l-aţi putut cunoaşte într-una din ediţiile Generaţia 3.0 din luna martie a acestui an, a renunţat la responsabilităţi pentru a se dedica în întregime studiului.



    Fostul coordonator, Teo Teleagă, este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei şi m-a convins prin iarnă să fac mai mult pentru LSRS şi să mă ocup mai mult. Până la urmă cred că a fost o idee foarte bună, pentru că pandemia ne-a lovit destul de tare şi acum încercăm să reconstruim. Eu îmi doresc foarte mult să păstrez întâlnirile semestriale pe care le aveam cu studenţii români din Germania, adică să ne plimbăm din oraş în oraş şi să ne cunoaştem, dar în acelaţi timp, ca noutate, vreau în special să construiesc nişte evenimente pentru elevii din România, care poate sunt interesaaţi de studiul în Germania dar nu ştium cum să ajungă efectiv aici, nu ştiu să aplice sau au nevoie de ajutor sau nu au înţeles cum e cu asigurarea de sănătate, toate chestiile astea care ne-am lovit şi noi de ele numai că noi cumva am rezolvat problemele astea şi de ce să se lovească şi alţii dacă există soluţii. Noi am ţinut un eveniment de informare a elevilor acum o lună, pe care l-am promovat pe mai multe canale, şi am învăţat destul de multe din acest eveniment aşa că ne gândim să îl reluăm la toamnă, când s-ar putea să fie mai potrivit pentru elevii care vor să apiice la sfârşitul clasei a douăsprezecea în Germania. Avem un Ghid al Studentului de mai mult timp, care va fi actualizat cu o secţiune de mental health (sănătate mintală — n.r.). Secţiunea de mental health am adăugat-o pentru că ştim că pandemia a afectat studenţii care au trebuit să stea acasă şi nu mai putut să socializeze. Dorim să mai avem nişte evenimente de team building (lucru în echipă — n.r. ) şi dorim să mai deschidem nişte evenimente publice de Q&A (întrebări şi răspunsuri — n.r.) sau să ne implicăm în alte proiecte de la filialele mai mari. Problema la noi este că suntem o filială destul de mică, deşi Germania este o ţară foarte mare. Avem doar unsprezece voluntari, din care nu neapărat toţi au atât de mult timp să se implice. Ştiu că Teo a lucrat foarte mult ca să putem lucra iar cu Ambasada (României la Berlin — n.r.), însă eu, personal, nu văd foarte mult potenţial în lucrul cu Ambasada pentru că nu mi se pare că toate evenimentele lor sunt relevante şi pentru noi şi nu mi se pare nici că ei fac foarte multe evenimente în care să ne putem implica şi noi. Imediat cum au început să se ridice restricţiile am început o campanie de recrutare pe canalele noastre de social media şi am început să primim aplicaţii, am început să primim voluntari noi. Noii noştri voluntari sunt destul de capabili şi sperăm să putem să lucrăm bine cu ei.”



    Alexandru Niculescu îşi doreşte ca la finalul studiilor să-şi găsească un loc de muncă în domeniul informaticii, nu neapărat în dezvoltarea de software cât mai ales pe partea de management. Deşi nu exclude o potenţială revenire în România pentru a profesa temporar, în prezent Alexandru nu îşi doreşte să se repatrieze definitiv şi priveşte cu pragmatism viitorul său.



    Aş dori să rămân în Germania pentru că, după ce am investit atâta timp şi atâta efort în a învăţa germană şi a studia în Germania, nu are sens să mă întorc în România pe bani mai puţini.”





  • Jurnal românesc – 06.04.2021

    Jurnal românesc – 06.04.2021

    ***Guvernul din Italia a prelungit până pe 30 aprilie
    obligativitatea prezentării la intrarea în ţară a unui test COVID-19 negativ nu
    mai vechi de 48 de ore şi a redus carantina forţată de la 14 la 5 zile pentru
    persoanele care sosesc din 30 de state, între care şi România. Ministerul român
    de Externe precizează că la finalul perioadei de carantină oamenii trebuie să
    se supună unui nou test molecular sau antigen pentru depistarea infecţiei cu
    SARS-CoV-2. Măsura, intrată în vigoare din 6 aprilie, ridică şi interdicţiile
    de călătorie către Austria, Marea Britanie şi Israel fără un motiv specific, în
    condiţiile în care acestea erau permise doar din motive profesionale. Pe 5
    aprilie, Italia a încheiat trei zile de lockdown naţional instituit în timpul
    sărbătorilor prilejuite de Paştele catolic, perioadă în care toate centrele
    comerciale au fost închise iar părăsirea locuinţei interzisă, cu excepţia
    urgenţelor sau a deplasărilor la locul de muncă. Bucureştiul transmite că
    românii pot solicita asistenţă consulară din partea Ambasadei ţării noastre la
    Roma şi a consulatelor generale la Milano, Torino, Trieste, Bari, Bologna şi
    Catania ale căror date de contact se găsesc pe site-ul mae.ro şi pe paginile
    oficiale de Facebook.




    ***Secretarul de stat al Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a avut o întrevedere cu ambasadorul
    României la Berlin, Emil Hurezeanu la care au participat şi membri ai
    comunității românești din Germania. S-a discutat despre nevoia susținută de
    colaborare între instituțiile statului român și mediul academic din afara
    granițelor țării precum și pe necesitatea creării unei platforme de
    solidaritate care să reunească inițiativele și proiectele lansate de către
    rețelele de profesioniști români de pretutindeni. De asemenea, a fost abordat
    subiectul finanțărilor nerambursabile oferite de către statul român și al
    proiectelor proprii care urmează să fie derulate în acest an. Este pentru a
    doua oară în ultima perioadă când Oana Ursache s-a aflat în dialog cu românii
    din Germania. Precedenta întâlnire online a avut loc luna trecută şi a vizat
    situația muncitorilor sezonieri și provocările legate de mobilitate, în special
    în țările din Uniunea Europeană. De la preluarea mandatului, şefa DRP a mai
    avut consultări şi cu reprezentanţi ai conaţionalilor din Spania, Franţa,
    Portugalia, precum şi cu cei ai comunităţilor istorice din jurul României.




    ***Administraţia oraşului Petach Tikva din Israel a
    acordat numele Reginei-Mamă Elena a României unei pieţe inaugurate la finalul
    săptămânii trecute. La ceremonie au participat ambasadorul Israelului la
    Bucureşti, David Saranga, ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid, primarul
    oraşului Rami Greenberg şi numeroşi supravieţuitori ai Holocaustului şi
    familiile acestora. Ambasadorul David Saranga a declarat că Regina-Mamă şi-a
    folosit influenţa pentru a-i ajuta pe evrei.

    Este dovedit rolul crucial
    pe care Regina Mamă l-a avut în sprijinirea victimelor din Trenurile Morţii şi
    a evreilor deportaţi în Transnistria. Mii de oameni au fost salvaţi datorită
    eforturilor sale, şi de aceea, până în ziua de azi, Majestatea Sa rămâne un
    simbol de curaj, umanitate, bunătate şi dragoste faţă de ceilalţi. Poporul
    evreu îi este profund recunoscător,     a spus diplomatul.

    În 1993, Regina-Mamă Elena a primit din
    partea Memorialului Victimelor Holocaustului Yad Vashem titlul de Drept
    între popoare, pentru curajul de care a dat dovadă în salvarea evreilor
    în timpul Holocaustului din România. Au fost avute în vedere demersurile sale
    din 1942 atunci când a împiedicat deportarea evreilor către lagărul de
    exterminare de la Belzec, precum şi acţiunile din anii 1943-1944, când a pledat
    pentru a permite revenirea în România a evreilor şi rromilor deportaţi în
    Transnistria.




    ***A 6-a ediţie a festivalului concurs al tinerilor
    interpreţi de muzică populară Prezintă Orchestra Folclor, început
    pe 25 martie, se va derula până pe 4 noiembrie, transmite Institutul Cultural
    Român Mihai Eminescu de la Chișinău. Festivalul se desfăşoară în regim online
    şi are două secţiuni: Solişti vocali și Solişti instrumentişti, iar
    acompaniamentul este asigurat de Orchestra de muzică populară
    Folclor, condusă de maestrul Petre Neamţu. Prima etapă a concursului
    a avut loc pe 25 martie, iar următoarele sunt programate pe 20 mai, 14
    octombrie şi 4 noiembrie, când va avea loc Gala Laureaţilor. Manifestarea are
    drept scop promovarea folclorului muzical, instrumental şi vocal, descoperirea
    celor mai buni interpreţi de muzică populară românească, valorificarea
    cântecului şi portului popular românesc din Republica Moldova şi România şi
    introducerea lor în circuitul valorilor spirituale.


  • Jurnal românesc – 26.03.2021

    Jurnal românesc – 26.03.2021

    Marea Britanie a fost eliminată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina sau izolarea la domiciliu. Secretarul de stat în ministerul de Interne Raed Arafat a declarat că, în urma deciziei, “se va putea călători fără intrarea în carantină dinspre Marea Britanie către România”. În prezent, peste 44 de state şi teritorii se mai află în zona galbenă, între care Italia, Franţa, Austria, Olanda, Cehia, Belgia, Suedia, Polonia, Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria. Noua listă a intrat în vigoare din 25 martie şi la actualizarea ei au fost utilizate datele publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor aferente perioadei 7 – 21 martie.



    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a avut un dialog online cu reprezentanţii comunității românești din Germania, la care au participat şi reprezentanți ai oficiilor consulare din cadrul Ambasadei României la Berlin alături de ambasadorul Emil Hurezeanu. Discuţiile au vizat situația muncitorilor sezonieri și provocările legate de mobilitate, în special în țările din Uniunea Europeană. Dezbaterea a continuat cu reprezentanții mediului asociativ și ai grupurilor civice româneşti din Germania, în cadrul căreia s-a vorbit despre măsurile implementate pentru românii de pretutindeni dar și despre posibile măsuri în sprijinul acestora, în contextul pandemiei de coronavirus, precum înlesnirea accesului la serviciile oferite de autoritățile române în străinătate. De la preluarea mandatului, Oana Ursache a avut o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai conaţionalilor din Spania, Franţa, Portugalia, precum şi cu cei ai comunităţilor istorice din jurul României.



    Alianţa pentru Unirea Românilor se va poziţiona împotriva aderării Serbiei la Uniunea Europeană, a declarat copreşedintele formaţiunii senatorul Claudiu Târziu. Acesta a spus că s-a întors dintr-o vizită oficială de câteva zile în Valea Timocului, unde a observat că românilor, numiţi şi vlahi, “nu li se respectă niciun fel de drept”, nu îşi pot construi biserici, nu au activităţi culturale finanţate de statul sârb şi nu au reprezentare parlamentară, spre deosebire de cetăţenii de etnie sârbă care trăiesc în România. “Vom face toate cele necesare pentru a bloca în Parlament votarea aderării Serbiei la UE, dar până atunci există mai multe momente în care ne vom poziţiona împotriva aderării Serbiei la UE. Pentru că, aşa cum şi România a trebuit să facă, şi Serbia este chemată să îndeplinească anumite criterii pentru a intra în UE. La acest moment, în privinţa drepturilor şi libertăţilor acordate minorităţii române vlahe din Valea Timocului, nu le îndeplineşte”, a declarat Claudiu Târziu. Parlamentarul a anunţat şi că a sesizat Comisia Europeană pe acest subiect. Aproximativ 300.000 de etnici români trăiesc în Valea Timocului, iar reprezentanţii acestora au deplâns politica de asimilare etnică la care sunt supuşi, precum şi lipsa unor drepturi elementare consfinţite în Carta Europeană a Drepturilor Omului.



    Spectacolul de teatru “Autobahn” de Neil LaBute, o producție a Teatrului Național “Radu Stanca” din Sibiu, va fi prezentat online de Institutul Cultural Român de la Madrid, subtitrat în limba spaniolă, în perioada 27 martie — 3 aprilie pentru a marca Ziua Mondială a Teatrului. Piesa, regizată de Andrei şi Andreea Grosu, este un nou concept de spectacol-film, care propune o serie de şapte episoade de sine stătătoare. Spectacolul este prima mini-serie de teatru-film produsă de Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu şi a avut premiera pe 15 iunie 2020, în cadrul ediţiei speciale online a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Cele șapte episoade ale spectacolului vor fi difuzate în fiecare zi a săptămânii următoare, începând cu ora 19.00 (ora Spaniei), pe pagina de Facebook a ICR Madrid, iar transmisia va fi restricționată pentru teritoriul Spaniei. Ziua Mondială a Teatrului se sărbătorește din 1961 la 27 martie.




  • COVID-19: 58 de români testați pozitiv în Germania

    COVID-19: 58 de români testați pozitiv în Germania


    Autoritățile germane au notificat Consulatul General al României la Stuttgart cu privire la testarea pozitivă pentru infecția cu COVID-19 a unor cetățeni români din districtele Enz și Rhein-Neckar, landul Baden-Württemberg, Republica Federală Germania.



    Aproximativ 200 de cetățeni români, membri ai unei comunități religioase din localitatea Pforzheim, districtul Enz, au fost testați pentru infecția cu COVID-19. În urma testării, 20 de cetățeni români au fost depistați pozitiv, majoritatea persoanelor infectate fiind asimptomatice sau prezentând forme ușoare ale bolii. Dintre persoanele infectate, două au fost internate cu forme mai grave. În prezent, starea de sănătate a acestora este stabilă.



    Totodată, MAE precizează că, în cursul zilei de joi, 30 iulie, alți 103 conaționali dintr-o comunitate românească din districtul Rhein-Neckar au fost testați. Potrivit informațiilor comunicate de autoritățile germane, 38 de persoane au fost confirmate ca infectate cu COVID-19. Persoanele testate pozitiv prezintă forme ușoare ale bolii și au fost plasate în izolare, respectiv carantină.



    Consulatul General al României la Stuttgart continuă dialogul cu autoritățile locale, fiind pregătit să acorde asistență consulară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile germane în contextul pandemiei de COVID-19.



    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Stuttgart: 0049 0 711.664.86.11, 0049 0 711.664.86.12, 00490711.664.86.13, 0049 0 711.664.86.14 și 0049 0 711.664.86.15, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de urgență sau la numărul de telefon de urgență al consulatului: 0049 0 1716813450.

  • Jurnal românesc – 31.07.2020

    Jurnal românesc – 31.07.2020

    Cetăţenii români care sosesc din România în Bulgaria nu trebuie să mai prezinte declaraţia pe proprie răspundere prin care confirmau că au luat cunoştinţă şi îşi asumă riscurile privind îmbolnăvirea cu SARS-CoV2 şi se obligau să respecte măsurile sanitare impuse de autorităţile de la Sofia, transmite Ministerul român de Externe. Decizia, intrată în vigoare la 28 iulie, prin ordinul ministrului bulgar al Sănătăţii, reprezintă eliminarea de facto a condiţiilor speciale şi a măsurilor obligatorii care guvernau regimul de intrare şi tranzit pe teritoriul Bulgariei pentru persoanele care sosesc din România. Bucureştiul reaminteşte că românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia +359 2973 35 10 şi la numărul de urgenţă al misiunii diplomatice +359 879 440 758. MAE recomandă, totodată, consultarea paginilor de internet mae.ro şi sofia.mae.ro.

    Cetăţenii români nu se vor mai putea deplasa în scop turistic în Danemarca, începând cu 1 august, după ce autorităţile daneze au inclus ţara noastră pe lista statelor închise, alături de Bulgaria, Luxemburg şi Portugalia. Conaţionalii vor putea intra pe teritoriul Regatului doar în baza unui motiv întemeiat, transmite Ministerul român de Externe. Informaţii privind lista de motive întemeiate se găsesc pe site-ul Ambasadei României în Danemarca, copenhaga.mae.ro. Bucureştiul precizează că românilor care fac dovada unui astfel de motiv întemeiat le va fi permis accesul fără prezentarea unui test COVID-19 negativ. În cazul în care aceştia prezintă simptome clare de infecţie, autorităţile daneze le pot refuza intrarea. De asemenea, românilor cu drept de şedere în Danemarca li se recomandă ferm o perioadă de carantină de 14 zile la întoarcerea din România. Informaţii suplimentare cu privire la noile măsuri sunt disponibile, în limba engleză, pe site-ul poliţiei daneze politi.dk/en la secţiunea Coronavirus in Denmark and border crossing. Românii care se confruntă cu o situaţie de urgenţă pot apela linia specială a Ambasadei ţării noastre la Copenhaga 0045 27 355 537.

    151 de români, care lucrează la o fermă din regiunea germană Dingolfing-Landau, au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit informaţiilor furnizate de autorităţile germane, o parte dintre aceştia prezintă simptome uşoare ale bolii, însă cei mai mulţi sunt asimptomatici. Ferma, unde muncesc aproximativ 480 de persoane, majoritatea români, a fost plasată în carantină încă din 26 iulie. Toţi lucrătorii confirmaţi cu COVID-19 beneficiază de monitorizare medicală constantă.

    De asemenea, pe perioada carantinei, toate costurile legate de cazare şi hrană, plata drepturilor salariale, precum şi acordarea unei indemnizaţii ca despăgubire sunt suportate de către compania angajatoare şi autorităţile germane. Consulatul General al României la Munchen menţionează că românii ale căror teste au ieşit negative au fost retestaţi şi, în funcţie de rezultate, va fi analizată posibilitatea reluării activităţii. MAE reaminteşte că românii aflaţi în zonă pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului la Munchen 0049 089 553 307, 0049 089 981 061 43 şi la numărul de urgenţă 0049 160 208 77 89.

    Liga Studenţilor Români din Străinătate şi Ministerul de Externe au încheiat un protocol de colaborare în vederea promovării în străinătate a imaginii României şi susţinerii intereselor comunităţilor de studenţi români din afara graniţelor. Documentul, semnat de ministrul Bogdan Aurescu şi de preşedintele LSRS, Robert Stredie, actualizează cadrul formal de colaborare iniţiat în 2015 şi prevede facilitarea contactelor cu organizaţii, instituţii şi specialişti din străinătate, efectuarea de stagii de practică în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, organizarea de activităţi de diplomaţie publică de interes pentru studenţii români din străinătate, identificarea celor mai eficiente metode de valorificare a expertizei şi potenţialului acestora şi promovarea imaginii României.

    Şeful diplomaţiei române a subliniat caracterul esenţial al contribuţiei tinerilor români la promovarea priorităţilor de politică externă şi la dezvoltarea societăţii româneşti. La rândul său, liderul Ligii a arătat că semnarea noului protocol semnifică o revalidare a misiunii organizaţiei şi a mulţumit MAE pentru sprijinul oferit pe durata crizei sanitare, în special pentru asistenţa consulară şi eforturile de repatriere a studenţilor. Lansată oficial la 8 ianuarie 2009, Liga Studenţilor Români din Străinătate este o organizaţie neguvernamentală şi apolitică cu peste 13.000 de membri în mai bine de 50 de ţări. Obiectivele LSRS sunt apărarea şi promovarea drepturilor şi intereselor academice, profesionale, sociale, civice şi culturale ale membrilor săi, precum şi sprijinirea contribuţiei acestora la dezvoltarea României.

  • MAE: 151 de lucrători români de la o fermă din Germania, testaţi pozitiv pentru Covid-19

    MAE: 151 de lucrători români de la o fermă din Germania, testaţi pozitiv pentru Covid-19

    Potrivit MAE, autorităţile germane au precizat că toţi lucrătorii confirmaţi cu COVID-19 beneficiază de monitorizare medicală constantă. O parte dintre aceştia prezintă simptome uşoare şi alţii sunt asimptomatici. Pe perioada carantinei, toate costurile legate de cazare şi hrană, plata drepturilor salariale, precum şi acordarea unei indemnizaţii ca despăgubire vor fi suportate de către compania angajatoare şi autorităţile germane.

    Cu referire la cetățenii români testați negativ pentru infecția cu COVID-19, MAE precizează că aceștia au fost retestați în cursul zilei de 30 iulie a.c., iar în funcție de rezultatele testării, va fi analizată posibilitatea reluării activității.

    Consulatul General al României la München continuă dialogul cu autoritățile germane, cu reprezentanții fermei și cu o parte din lucrătorii români din cadrul fermei și acordă asistență consulară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile locale în contextul pandemiei de COVID-19.

    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la München: 0049 089553307 și 0049 08998106143, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de urgență sau la numărul de telefon de urgență al Oficiului consular: 00491602087789.

    Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

  • Jurnal românesc – 26.06.2020

    Jurnal românesc – 26.06.2020

    996 de români, angajaţi ai abatorului companiei de prelucrare a cărnii Tönnies din Rheda-Wiedenbruck, în landul german Renania de Nord-Westfalia, au fost confirmaţi ca infectaţi cu SARS-CoV-2, a anunţat Ministerul de Externe. Instituţia precizează că aceştia se află în carantină, unde le sunt asigurate bunurile necesare, alimente şi produse de igienă, şi că autorităţile locale au instituit o linie telefonică prin intermediul căreia conaţionalii pot obţine informaţii în limba română. În cadrul celulei de criză institută la nivel de land s-a decis accelerarea procesului de testare a tuturor angajaţilor companiei şi a contacţilor acestora astfel încât procesul să fie finalizat până pe 3 iulie. Conform cifrelor oficiale comunicate de partea germană, în cadrul companiei Tönnies îşi desfăşoară activitatea 3.969 de cetăţeni români. Ca urmare a focarului, districtele Gütersloh şi Warendorf, unde locuiesc mulţi angajaţi ai procesatorului, au fost plasate în carantină începând din 24 iunie, urmând ca măsura să fie ajustată în funcţie de evoluţia situaţiei.


    MAE de la Bucureşti precizează că, până în prezent, Consulatul General al României la Bonn nu a primit solicitări de asistenţă din partea niciunuia dintre cetăţenii români afectaţi. În acest context, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, a avut o întrevedere cu Însărcinatul Guvernului federal german pentru imigranţi şi minorităţi naţionale, Bernd Fabritius. Aceasta a reiterat preocuparea autorităţilor române pentru situaţia muncitorilor români sezonieri sau rezidenţi în Germania şi a subliniat importanţa respectării drepturilor acestora şi asigurării condiţiilor adecvate de muncă şi a condiţiilor sanitare în contextul pandemiei de COVID-19. Bernd Fabritius a dat asigurări cu privire la susţinerea şi disponibilitatea Guvernului federal în vederea respectării şi asigurării unui cadru de muncă şi sanitar adecvate. Cei doi demnitari au decis menţinerea unui dialog constant şi deschis pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru cetăţenii români care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Germaniei.



    Un complex de imobile din localitatea italiană Mondragone, unde locuiesc şi 14 români, a fost plasat în carantină după ce autorităţile au descoperit 49 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Ministerul de Externe anunţă că Ambasada României la Roma s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în presă şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru a obţine informaţii suplimentare cu privire la identitatea şi situaţia persoanelor în cauză. Conform datelor oficiale, nu există la acest moment o confirmare a existenţei unor cetăţeni români în rândul persoanelor diagnosticate pozitiv cu SARS-CoV2. MAE a precizat că reprezentanţa diplomatică a ţării noastre la Roma nu primit solicitări de asistenţă consulară din partea conaţionalilor afectaţi, dar că menţine dialogul cu autorităţile locale şi este pregătită să le acorde acestora ajutorul necesar.



    187 de români şi 4 britanici au revenit joi în ţară din Marea Britanie cu o cursă aeriană specială operată de o companie privată, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Printre cetăţenii români aduşi acasă se regăsesc persoane care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul Regatului Unit. Zborul Bucureşti-Londra-Bucureşti a permis şi deplasarea către Marea Britanie a 38 de cetăţeni români şi a unui cetăţean bulgar. Repatrierile face parte din demersurile comune ale ministerelor Afacerilor Externe, Transporturilor şi Afacerilor Interne de facilitare a revenirii în ţară a cetăţenilor afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. MAE subliniază importanţa verificării cu atenţie şi anterior oricăror deplasări a informaţiilor postate pe site-ul său, mae.ro, precum şi pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.



    Reprezentanţa Institutului Cultural Român în Portugalia participă cu un fragment din romanul “Dimineață pierdută”, al Gabrielei Adameșteanu, la evenimentul “Noaptea Literaturii Europene la Lisabona”, care va avea loc în zilele de 27 și 28 iunie. Manifestarea se va desfăşura la radio Smooth FM şi va consta în prezentarea unor extrase din operele a 13 autori europeni, în interpretarea a 13 personalități portugheze. Fragmentul din opera Gabrielei Adameșteanu va fi lecturat de actrițele lusitane Inês Lapa și Lavínia Moreira. Romanul “Dimineață pierdută”, apărut în 1984, a fost tradus în 14 limbi străine.


    Potrivit ICR, cartea prezintă istoria văzută prin ochii unei femei simple, dar inteligente și ironice, al cărei monolog se interesectează cu cele ale altor personaje, alternând comicul și tragicul şi relativizând perspectivele. “Noaptea Literaturii Europene la Lisabona” este o inițiativă a clusterului EUNIC Portugalia, organizată cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în acest stat. Creată în 2006, rețeaua EUNIC este formată din Institutele Naționale de Cultură și câteva Ambasade ale Uniunii Europene, cu scopul de a promova diversitatea culturală și lingvistică europeană.

  • Jurnal românesc – 22.06.2020

    Jurnal românesc – 22.06.2020

    Autorităţile germane din landul Renania de Nord – Westfalia au solicitat sprijinul Oficiului consular al României cu privire la gestionarea situaţiei lucrătorilor români de la compania de prelucrare a cărnii Tönnies din Rheda-Wiedenbruck, unde au fost depistaţi cu COVID-19 peste 1.300 de oameni, aproximativ 50% dintre aceştia fiind români. Ministerul român de Externe transmite că autorităţile locale au confirmat că tuturor persoanelor care au fost plasate în carantină le sunt asigurate bunurile necesare, alimente şi produse de igienă şi că vor fi efectuate verificări pentru identificarea unor eventuale abateri de la normele sanitare în cadrul abatorului şi, dacă este cazul, vor fi impuse sancţiuni. De asemenea, autorităţile locale au optat pentru o izolare parţială a oraşului Rheda-Wiedenbruck.


    În zonă au fost aduse forţe de ordine pentru a se asigura că persoanele testate pozitiv, precum şi cele care se află în aşteptarea rezultatului testelor nu părăsesc locuinţele şi zona de carantină. Autorităţile germane i-au solicitat, totodată, Oficiului consular al României desemnarea unui reprezentant care să participe la reuniunile viitoare organizate pentru gestionarea situaţiei şi au făcut apel pentru identificarea de personal medical în rândul comunităţii de români, care să poată sprijini demersurile având în vedere barierele lingvistice. Consulatul General al României la Bonn a informat că nu a primit deocamdată solicitări de asistenţă din partea niciunuia dintre românii afectaţi, dar că este pregătit să acorde acestora sprijinul necesar.



    590.000 de români au obținut statutul de rezident în Marea Britanie, necesar pentru a putea rămâne în Regatul Unit post-Brexit şi beneficia de serviciile de sănătate şi protecţie socială. Potrivit guvernului britanic, din cei circa 4 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, peste 3,3 milioane au obținut așa numitul statut de “settled”. Pe primele trei locuri în clasamentul celor care s-au înregistrat deja se află polonezii, cu 697.000 de cereri aprobate, urmaţi de români şi de italieni, cu 363.600 de cereri aprobate. Românii reprezintă a doua comunitate ca mărime din Regat şi au contribuții majore la economia britanică.


    Se estimează că un român din patru munceşte în construcții şi că peste 12.000 de medici și asistenți din România activează în sistemul de sănătate. Acestora li se adaugă mii de conaţionali care lucrează în căminele pentru bătrâni, în şcoli şi în sectorul financiar. Cei care pot dovedi că trăiesc de minim 5 ani în Regat primesc statutul de “rezident” şi iar ceilalţi de “pre-rezident”. Procedura de înscriere este simplă şi se poate face online până cel târziu pe 30 iunie 2021. Acest termen este valabil, însă, doar dacă se ajunge la un acord comercial între Uniunea Europeană şi Marea Britanie. În caz contrar, termenul limită va fi de 31 decembrie 2020, dată la care se încheie perioada de tranziţie post-Brexit. Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020. Anul viitor este anunţată o modificare profundă a sistemului britanic de imigrație. Guvernul de la Londra a anunțat deja că libera circulație va înceta și că va fi introdus un nou sistem bazat pe puncte, similar celui în vigoare în Australia.



    Consulul general al României la Sevilla, Bogdan Stănescu, a vizitat fermele companiilor Bionest și Hortifrut din provincia Huelva, unde lucrează aproximativ 4.000 muncitori români, scrie site-ul Ziarul Românesc. Cu acest prilej, diplomatul a discutat despre respectarea condițiilor contractuale și de cazare ale acestora și a verificat măsurile sanitare impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Consulatul român de la Sevilla transmite că vizita se circumscrie abordării proactive manifestate de oficiu în domeniul asistenței și protecției consulare oferite lucrătorilor români care activează în sectorul agricol. Instituţia reaminteşte că, în cazul nerespectării clauzelor contractuale, cetățenii români, muncitori în provincia Huelva, pot apela atât numărul 062 al poliţiei din Huelva, linie dedicată exclusiv conflictelor de muncă, dar și numerele de urgență ale Consulatului General al României la Sevilla, +34 648 21 21 69 și +34 659 92 35 33.



    339 de români au fost repatriaţi din Franţa şi Marea Britanie la finalul săptămânii trecute cu două curse aeriene operate de compania Tarom, anunţă Ministerul Afacerilor Externe. 151 de conaţionali au sosit din Hexagon, în vreme ce 188 au revenit din Regatul Unit. Printre aceştia s-au numărat studenţi şi persoane aflate sub tratament medical. Cursele Bucureşti-Paris-Bucureşti şi Bucureşti-Londra-Bucureşti au permis şi revenirea unor cetăţeni rezidenţi în România, respectiv 19 francezi, 2 canadieni, un tunisian şi un american. Totodată, a fost facilitată şi revenirea în ţările de cetăţenie a unor britanici şi francezi care se aflau blocaţi pe teritoriul României. Repatrierile fac parte din demersurile comune ale ministerelor de Externe, Transporturilor şi Afacerilor Interne de înlesnire a întoarcerii în ţară a românilor afectaţi de restrângerea traficului aerian şi care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul statelor respective.


  • Jurnal românesc – 18.06.2020

    Jurnal românesc – 18.06.2020


    ***MAE precizează că, potrivit datelor comunicate de către
    autorităţile locale, 36 de români prezintă simptome uşoare ale bolii, iar un
    cetăţean este internat în spital unde i se administrează tratament specific.
    Ministerul menţionează că, în prezent, autoritatile locale continuă procesul de
    testare a oamenilor atât in puncte fixe cât şi prin echipe mobile. De asemenea,
    MAE precizează că, până la acest moment, la nivelul Ambasadei României la
    Berlin nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară cu privire la
    situaţia menţionată, dar că reprezentanţa diplomatică monitorizează situaţia şi
    este pregătită să le ofere sprijin românilor afectaţi.




    ***85 de români care lucrează la o fermă din landul german Bavaria au
    fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus în perioada 28 mai – 11 iunie,
    anunţă Ministerul Afacerilor Externe. Conaţionalii sunt asimptomatici şi în
    prezent se află în carantină. Cazarea şi hrana pe durata carantinei sunt
    suportate de angajator, care acordă fiecărei persoane şi o sumă zilnică de 50
    de euro. MAE precizează că alţi 19 lucrători români, testaţi pozitiv la
    sfârşitul lunii mai, au încheiat perioada de carantină, au fost testaţi în două
    rânduri pentru a se confirma absenţa bolii şi au revenit deja în ţară.
    Totodată, angajatorul şi-a exprimat disponibilitatea de a întreprinde
    demersurile necesare în cazul în care cetăţenii români care au fost testaţi
    pozitiv cu COVID-19 îşi vor exprima dorinţa de a reveni în ţară după expirarea
    perioadei de carantină şi retestare. MAE precizează că, la începutul lunii mai,
    la ferma în cauză s-a deplasat şi consulul general al României la Munchen, care
    a confirmat că sunt respectate condiţiile de igienă şi securitate la locul de
    muncă şi că toate mesajele referitoare la acestea sunt afişate şi în limba
    română. Ministerul reaminteşte că cetăţenii români afectaţi pot solicita
    asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României
    la Munchen: 0049 016 319 27 011 şi 0049 016 020 87 789.




    ***33 de români care lucrează în Olanda la abatoare din apropierea
    graniţei cu Germania şi locuiesc în localitatea germană Emmerich au fost
    testaţi pozitiv cu noul coronavirus, informează Ministerul de Externe. Starea
    de sănătate a acestora este bună, nefiind necesară spitalizarea, precizează
    MAE, care menţionează faptul că în orăşelul german locuiesc 671 de conaţionali.
    În acest context, ambasadorul României la Haga, Brânduşa Predescu, a efectuat o
    serie de vizite la companiile olandeze de profil pentru a verifica condiţiile
    de lucru şi măsurile sanitare dispuse în vederea prevenirii răspândirii noului
    coronavirus.

    Diplomatul a avut şi o serie de întrevederi cu autorităţile
    locale, trimişi ai Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Dialogului Social din
    landul olandez North Rhine-Westphalia şi reprezentanţi ai sindicatelor,
    întâlniri la care au participat şi lucrători români care au semnalat faptul că
    există cazuri de nerespectare de către angajator a clauzelor contractuale. În
    consecinţă, autorităţile olandeze au constituit un grup de lucru inter-instituţional
    cu scopul de a elabora rapoarte şi îndrumări menite să îmbunătăţească situaţia
    sezonierilor, atât pe termen scurt, în contextul pandemiei, cât şi pe termen
    lung.

    De partea cealaltă a graniţei, consulul general al României la Bonn s-a
    deplasat în Emmerich, unde a discutat cu reprezentanţii primăriei. Aceştia au
    confirmat că românii s-au infectat la locul de muncă şi au subliniat problema
    generată de faptul că aceştia îşi desfăşoară activitatea în Olanda, ceea ce le
    limitează competenţele de intervenţie, dar şi-au manifestat disponibilitatea de
    a colabora cu autorităţile olandeze pentru a identifica soluţii în gestionarea
    situaţiei muncitorilor transfrontalieri. Totodată, pentru a veni în
    întâmpinarea lucrătorilor români din Olanda, Ministerul Afacerilor Sociale din
    acest stat a publicat un material informativ în limba română, cu privire la
    măsurile sanitare de protecţie. Documentul, care pune la dispoziţie inclusiv
    date de contact ale autorităţilor şi modalităţile de sesizare a neregulilor,
    poate fi consultat pe site-ul instituţiei.




    ***Cetățenii români care vor intra în ţară din Republica Moldova vor fi
    obligați în continuare să se izoleze timp de 14 zile. Guvernul de la Bucureşti
    a prezentat recent lista celor 17 state din care românii pot să revină în ţară
    fără a fi nevoiți să se izoleze două săptămâni. În document se regăsesc
    Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Elveția, Germania, Grecia, Islanda,
    Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și
    Ungaria. Situaţia epidemiologică din stânga Prutului s-a deteriorat în ultimele
    zile, Radio Chişinău relatând că numărul infectărilor cu noul coronavirus a
    atins un nou record. Institutul Național de Sănătate Publică de la Bucureşti va
    fi actualizată săptămânal lista statelor sigure în funcţie de evoluţia
    pandemiei.