Tag: romani in Germania

  • Jurnal românesc – 09.06.2020

    Jurnal românesc – 09.06.2020

    ***Ambasadorul României în Serbia, Oana Cristina Popa, a fost numită de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, în funcţia de şef al Delegaţiei UE în Muntenegru, a anunţat ministerul de Externe.

    Ministrul Bogdan Aurescu a declarat că numirea este o reconfirmare atât a contribuţiei şi expertizei României la nivel european în ceea ce priveşte zona Balcanilor de Vest, cât şi a profesionalismului Oanei Popa. Ministerul de Externe transmite că românca este diplomat de carieră, cu o vastă experienţă în regiunea Europei de Sud-Est. Între anii 2005-2009 a deţinut funcţia de ambasador al României în Croaţia, iar din 2016 este ambasador al ţării noastre la Belgrad.

    În perioada 2011-2012, Oana Popa a fost bursier postdoctoral al Academiei Române în cadrul programului European al ştiinţelor socio-umane, unde a realizat studii privind istoria proceselor negocierilor de pace din regiunea balcanică după 1990. MAE subliniază că va continua demersurile de promovare a diplomaţilor români în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă şi reaminteşte că alţi trei conaţionali ocupă, în prezent, poziţii de şef de Delegaţie a Uniunii Europene. Este vorba despre Denisa-Elena Ionete în Niger, Traian Laurenţiu Hristea în Mongolia şi Cristian Tudor în Kuweit.

    ***41 de români care lucrau la o companie de prelucrare a cărnii din landul Bavaria, în Germania, au fost depistaţi pozitiv cu COVID-19, iar unul dintre ei a fost internat în spital, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit Consulatului General al României la Munchen, starea de sănătate a românului internat este, la acest moment, bună, iar majoritatea conaţionalilor infectaţi cu SARS-CoV2 sunt asimptomatici sau prezintă simptome uşoare ale bolii. O parte dintre aceştia au încheiat şi cele 14 zile de autoizolare impuse. Consulatul precizează că nu a primit nicio solicitare de asistenţă din partea românilor în cauză, dar că menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii firmei şi este pregătit să acorde asistenţa necesară.

    MAE le recomandă românilor care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile nu le sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat. În ceea ce-i priveşte pe românii din Germania, ei pot contacta Ambasada ţării noastre la Berlin la numerele de telefon +49 302 12 39 555, +49 302 12 39 514, +49 302 12 39 516 şi la numărul de urgenţă +49 160 15 79 938. De asemenea, pot apela la Consulatele de la Bonn, Munchen și Stuttgart, ale căror numere de telefon le pot găsi pe paginile de internet aferente și pe site-ul mae.ro.

    ***316 români au fost repatriaţi în weekend din Germania şi Spania cu trei curse aeriene speciale operate de compania Tarom, informează Ministerul Afacerilor Externe. Zborul Frankfurt-Munchen-Bucureşti a adus acasă 136 de cetăţeni români, iar cursele Madrid-Bucureşti şi Barcelona-Bucureşti au transportat 180 de conaţionali. MAE precizează că printre cei care au revenit în ţară se regăsesc români care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul statelor respective şi 11 cetăţeni străini, rezidenţi în România.

    Şi tot la finalul săptămânii trecute, alţi 365 de cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Marea Britanie, Olanda şi Iordania. Aeronavele Tarom, care au efectuat zborurile spre şi dinspre destinaţiile menţionate, au transportat în România studenţi, personal navigant, cazuri medicale şi 75 de cetăţeni cetăţeni străini rezidenţi în ţara noastră. Totodată, zborul Bucureşti-Amman-Bucureşti a facilitat revenirea în statul natal pentru 24 de cetăţeni iordanieni care se aflau temporar pe teritoriul României, Bulgariei şi al Republicii Moldova. Ministerul de Externe transmite că demersurile fac parte din acţiunea întreprinsă alături de ministerele Transporturilor şi al Afacerilor Interne de înlesnire a revenirii în ţară a românilor care au fost afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.

    ***Şefa Departamentului pentru relaţia cu Republica Moldova, Ana Guţu, i-a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să ofere, post-mortem, cetăţenia română unei asistente medicale din stânga Prutului, care a încetat din viaţă ca urmare a infectării cu noul coronavirus. Secretarul de stat a indicat faptul că asistenta a depus, în 2017, dosarele de redobândire a cetăţeniei române pentru ea şi cei trei copii ai săi, dintre care doi minori.

    În acest context, Ana Guţu cere acordarea, în mod excepţional, a cetăţeniei române atât pentru cadrul medical din Republica Moldova, cât şi pentru copii rămaşi orfani. Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, a cerut în ultimii ani, în mod insistent, eficientizarea atât a procesului de redobândire a cetăţeniei române pentru medicii din Republica Moldova, cât şi a celui de recunoaștere a diplomelor medicilor basarabeni. De la tribuna Parlamentului de la Bucureşti, el a deplâns procedurile greoaie, care uneori se încheie cu avize negative, şi a oferit câteva soluţii care nu au fost încă implementate de Guvernul României.

  • COVID-19: 41 de români care lucrau la o companie din Bavaria, testaţi pozitiv

    COVID-19: 41 de români care lucrau la o companie din Bavaria, testaţi pozitiv


    Un cetăţean român care lucra în Germania, la o companie de prelucrare a cărnii din landul Bavaria, a fost internat într-o unitate medicală, după ce a fost depistat pozitiv cu noul coronavirus, iar alţi 41 au fost testaţi pozitiv, majoritatea fiind asimptomatici, informează Ministerul Afacerilor Externe, citat de Agerpres.



    MAE, prin Consulatul General al României la Munchen, s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în mass-media din Germania, referitoare la depistarea unor cazuri de infecţie cu virusul Covid-19 în rândul mai multor lucrători ai unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Straubing-Bogen. Consulatul General al României la Munchen a întreprins demersuri pe lângă autorităţile locale şi compania angajatoare, în regim de urgenţă, pentru a verifica dacă printre persoanele testate pozitiv se regăsesc şi cetăţeni români.



    Ministerul de exetrene mai precizează că la nivelul Consulatului General al României la Munchen nu au fost recepţionate solicitări de asistenţă consulară din partea cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea la această companie.



    Consulatul General al României la Munchen menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii companiei, fiind pregătit să acorde asistenţa consulară necesară, în limita competenţelor legale. În context, MAE reiterează că misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate tratează cu prioritate orice solicitare de sprijin din partea cetăţenilor români şi întreprind demersuri pentru soluţionarea fiecărei situaţii, în măsura posibilului, în contextul limitărilor impuse de pandemia de COVID-19. De asemenea, MAE recomandă cetăţenilor români care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile acestora nu sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat, se arată în comunicatul MAE.

  • Ludovic Orban, convorbire telefonică cu Angela Merkel

    Ludovic Orban, convorbire telefonică cu Angela Merkel

    Cei doi au evocat relațiile speciale, cu caracter strategic, dintre România și Germania și au convenit asupra continuării eforturilor comune pentru aprofundarea suplimentară a acestora, cu precădere pe dimensiunea economică, discuţiile vizând şi situaţia lucrătorilor sezonieri români din Germania.

    Cancelarul Angela Merkel s-a referit, în context, la situația lucrătorilor sezonieri români din Germania și a exprimat preocuparea constantă a executivului de la Berlin și, personal, a domniei sale, pentru respectarea și protejarea drepturilor cetățenilor români care muncesc în Germania. Guvernul federal a inițiat, de altfel, cu promptitudine, modificarea cadrului legislativ intern în vigoare, pentru a oferi un grad sporit de protecție acestora și a garanta drepturile angajaților români., se arată în comunicatul de presă.

    Angela Merkel a subliniat, în același scop, întreaga deschidere și disponibilitate pentru menținerea unui contact strâns, la toate nivelurile, între autoritățile din cele două state, în continuarea recentei vizite în Germania a ministrului Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru.


    Ludovic Orban a adresat felicitări omologului german pentru modul eficient de gestionare, de către guvernul german, a crizei generate de pandemia de Covid-19 şi a salutat, totodată, propunerile avansate de Comisia Europeană, la 27 mai, de creare a unui Instrument european de recuperare (Recovery Instrument – Next Generation EU) în valoare de 750 mld. euro, pentru susţinerea eforturilor de relansare economică la nivel european, precum şi de revizuire a Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.


    Prim-ministrul i-a urat succes omologului german, Angela Merkel, în perspectiva apropiatei preluări, la 1 iulie 2020, a Președinției Consiliului UE, într-un moment extrem de dificil şi de important pentru consolidarea proiectului european.

    În context, a exprimat sprijinul țării noastre pentru avansarea agendei UE și pentru a găsi soluții comune la provocările actuale de ordin sanitar, economic și social, se mai arată în comunicatul Guvernului.

    Sursa: Comunicat de presă, Guvernul României

  • Parlamentul European dezbate  problemele muncitorilor sezonieri și transfrontalieri

    Parlamentul European dezbate problemele muncitorilor sezonieri și transfrontalieri

    Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale discută, astăzi, despre presupusele încălcări ale legislației Uniunii Europene privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a celor români care lucrează la fermele din Germania.

    Sute de mii de muncitori sezonieri au avut de suferit, în ultimele luni, din cauza condițiilor în care au fost transportați, cazați sau obligați să muncească. Printre aceștia s-au numărat și câteva zeci de mii de români, care au ajuns la diferite ferme din Germania sau alte țări și care chiar s-au infectat cu Covid-19 din cauza lipsei de interes a autorităților sau a patronilor.

    În comunicatul transmis de Parlamentul European, lucrătorii din România şi alte state membre est-europene sunt catalogați ca fiind o forță de muncă vitală la fermele din Germania, care asigură securitatea alimentată din toată Europa.

    Alți lucrători, spre exemplu cei din Slovacia, oferă servicii de îngrijire socială și de lungă durată pentru persoanele în vârstă din Austria și alte state membre.

    Comisia Europeană a emis linii directoare pentru a se asigura că lucrătorii mobili din Uniunea Europeană, care se califică drept lucrători critici în lupta împotriva COVID-19, pot ajunge la locul de muncă. Sectorul agroalimentar este un sector cheie inclus în aceste orientări, în special în ceea ce privește lucrătorii sezonieri.

    Echipa de negociere a Parlamentului European privind revizuirea legislaţiei referitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială a solicitat Consiliului şi Preşedinţiei croate să finalizeze cu prioritate acest dosar. La dezbaterea de astăzi vor participa, de asemenea, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

    Deputații vor examina dacă aceste reguli au fost respectate, dacă există sau nu măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă muncitorilor sezonieri le sunt încălcate drepturile cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcând astfel legislația comunitară.


  • Jurnal românesc – 19.05.2020

    Jurnal românesc – 19.05.2020

    ***Ministrul
    Muncii, Violeta Alexandru, se află într-o vizită de lucru în Germania pentru a
    verifica situaţia lucrătorilor români. Ea a avut deja o întrevedere cu
    reprezentanţii Proiectului Faire Mobilität, care lucrează pentru a proteja
    drepturile sezonierilor. Discuţiile au vizat principalele probleme cu care se
    confruntă românii care lucrează pe teritoriul Germaniei, din punct de vedere al
    legislaţiei muncii şi al condiţiilor contractuale, precum şi sprijinul pe care
    centrele de consiliere ale Faire Mobilität îl acordă acestora. Violeta
    Alexandru a cerut informaţii privind contractele de muncă, perioada de preaviz,
    modalitatea de decontare a transportului dus-întors, asigurarea medicală,
    condiţiile de cazare, dar şi despre cele mai frecvente motive pentru care
    românii reclamă condiţiile de muncă.


    ***Operatorii de
    transport internaţional de persoane pot efectua curse spre şi dinspre statele
    unde doresc să ajungă cetăţenii români, cu respectarea anumitor condiţii, a
    declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode. Acesta a spus că, în primul
    rând, operatorul care realizează transportul trebuie să se asigure că cetăţenii
    care doresc să călătorească înspre Spania, Franţa sau Germania au contract de
    muncă valabil în ţara de destinaţie, respectiv au drept de şedere valabil.

    De
    asemenea, compania trebuie să se asigure că cetăţenii care doresc să se
    întoarcă în România au avut un contract de muncă în ţara de unde solicită să
    fie preluaţi sau domiciliu acolo. A doua condiţie este aceea ca operatorul de
    transport să transmită Autorităţii Rutiere Române, cu cel puţin 24 de ore
    înainte de efectuarea cursei, lista de pasageri, locul de unde îi preia şi
    destinaţia acestora. A treia condiţie este asigurarea măsurilor de protecţie
    sanitară şi evitarea aglomerărilor.

    Am primit informaţia de la
    Autoritatea Rutieră Română că sunt deja solicitări pentru şapte curse spre
    Spania, spre Italia, spre Franţa, spre Germania din România cu muncitori
    sezonieri şi sunt convins că şi din ţările respective vor fi aduşi cetăţeni în
    România
    , a afirmat ministrul. Lucian Bode a precizat are cunoştinţă de un
    operator de transport care are 20 de autocare în Spania şi este pregătit să
    aducă acasă muncitori sezonieri români. Şeful de la Transporturi a subliniat
    că, deşi zborurile internaţionale către şi dinspre ţările considerate a fi în
    zone roşii sunt în continuare suspendate până la 1 iunie, există curse charter
    pentru muncitorii sezonieri, zboruri umanitare sau pentru urgenţe medicale
    operate de TAROM sau de alte companii aeriene în colaborare cu ministerul de
    Intene şi cel al Afacerilor Externe.




    ***Guvernul are în
    lucru o strategie de aducere acasă a românilor din străinătate care implică,
    printre altele, creşterea salariului net în sectorul agricol la 3.000 de lei, a
    declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Acesta a precizat că, anul
    acesta, Programul Tânărul Fermier va avea un buget de 43 milioane
    de euro şi două componente, astfel încât jumătate din această sumă să fie
    destinată celor din diaspora. Oros a adăugat că beneficiarii acestui program
    vor primi şi până la 50 de hectare în arendă sau concesiune.

    Din iunie,
    vom implementa o schemă de sprijin pentru cei care angajează muncitori zilieri
    sau sezonieri. Am adoptat Hotărârea Guvernului nr. 356/2020 privind aprobarea
    Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură,
    acvacultură şi industrie alimentară
    , a mai spus ministrul. Mii de români
    au sfidat pericolele noului coronavirus şi au plecat în ultima perioadă în
    state precum Germania, Austria sau Marea Britanie, mulţi dintre ei pentru a
    lucra în agricultură. Aceştia şi-au argumentat decizia prin lipsa de
    oportunităţi din sectorul agricol românesc.




    ***Pelicula
    Acasă, filmul de debut al regizorului Radu Ciorniciuc, a câştigat
    Marele Premiu la a 35-a ediţie a Festivalului internaţional de film documentar
    DOK.fest Munchen, care se desfăşoară online în perioada 6 – 24 mai.
    Acasă spune povestea familiei Enache, care a trăit timp de 20 de
    ani în sălbăticia din Delta Văcăreşti, până când locul a căpătat statutul de
    Parc Natural şi a devenit zonă protejată.

    Actorul american Ethan Hawke, care s-a
    aflat printre spectatori la proiecţiile din cadrul Festivalului Sundance, a
    declarat că filmul este special, autentic şi unic – de la idee şi imagine
    la relaţia sinceră cu familia şi că povestea l-a emoţionat
    enorm. Radu Ciorniciuc este reporter special, regizor de film şi unul
    dintre co-fondatorii Casei Jurnalistului. A realizat reportaje pentru The
    Guardian, Al-Jazeera, Channel 4 News, ZDF şi este laureat al mai multor premii
    naţionale şi internaţionale. Producţia Acasă poate fi văzută online
    în competiţia internaţională a Festivalului de Filme Documentare de la
    Thessaloniki, care are loc în perioada 19 – 28 mai, şi în cadrul Festivalului
    Internaţional de Film de la Cracovia, care se va desfăşura între 31 mai şi 7
    iunie.

  • Jurnal românesc – 18.05.2020

    Jurnal românesc – 18.05.2020

    ***Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I, care în weekend a fost scena unei aglomerări de persoane, a fost amenajat asemenea unui aeroport şi dispune de culoare în zig-zag, menite să păstreze distanţa între oameni. Măsura a fost dispusă de Direcţia de Sănătate Publică Arad, în condiţiile în care sute de oameni, care au aşteptat peste 8 ore să intre în ţară, s-au înghesuit la ghişeele poliţiştilor de frontieră pentru efectuarea formalităţilor.

    Şeful DSP Arad, Horea Timiş, a declarat că există un risc real de transmitere a virusului atunci când oameni stau înghesuiţi. El a spus că au fost aduse mese pentru ca poliţiştii de frontieră să nu mai intocmească formalităţile doar la tonete şi că fiecare persoană trece pe la un cadru medical pentru a se efectua controlul epidemiologic. Şeful DSP Arad le-a solicitat autorităţilor să găsească soluţii care să fie aplicate încă de pe teritoriul ungar, pentru ca cetăţenii români care vin în ţară să nu mai treacă prin astfel de greutăţi.

    Prim-ministrul Ludovic Orban a anunţat că a dispus măsuri pentru fluidizarea traficului la graniţe şi a precizat că la Nădlac a fost un val de veniri în ţară, determinat probabil de hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de a menţine carantina instituţionalizată doar la cerere. Am dispus direcţionarea fluxurilor de pasageri către toate intrările în ţară, deschiderea tuturor punctelor de trecere şi a celor care erau dedicate numai transportului de marfă, creşterea numărului de posturi la care se operează datele la intrarea în ţară şi asigurarea măsurilor necesare pentru păstrarea distanţei fizice, a afirmat premierul.

    Conform Poliţiei de Frontieră, zeci de mii de oameni au tranzitat graniţa cu Ungaria în aceste zile. Timpul de aşteptare pentru intrarea în ţară la Nădlac I este, în prezent, de 4 ore, iar la Nădlac II de 10-20 de minute. La ieşirea din ţară, se aştepta 50 de minute la Nădlac I şi 10-20 de minute la Nădlac II.


    ***Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a plecat în weekend în Germania pentru a verifica situaţia lucrătorilor români sezonieri şi a identifica, la faţa locului, problemele cu care se confruntă aceştia. Ministrul a declarat că respectă dreptul românilor de a munci oriunde îşi doresc, dar le-a atras atenţia să facă acest lucru cu forme legale, să citească bine contractele şi să solicite răspunsuri clare înainte de a le semna.

    Dacă se întâmplă totuşi să întâmpine probleme, indiferent unde muncesc, (…) trebuie să semnaleze orice potenţial abuz, a spus demnitarul.

    Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Tudor Polak, a precizat că circa 26.000 – 27.000 de români au plecat în ultima perioadă cu curse charter în Germania pentru a lucra în agricultură, însă au fost primite doar 5-6 sesizări privind eventuale abuzuri. El a explicat că ministrul Violeta Alexandru a fost în legătură permanentă cu ambasadorul României la Berlin şi a avut discuţii şi cu omologul german.

    Noi am înaintat o propunere de memorandum prin intermediul căruia ar exista o mai bună cooperare interinstituţională între cele două ţări, şi vorbim aici în principal de o mai bună colaborare între Inspecţia Muncii din România şi instituţia similară din Germania. În momentul în care va fi semnat, memorandumul va permite să existe chiar şi controale comune ale unor inspectori ai Inspecţiei Muncii din România care să se deplaseze în Germania şi să vadă la faţa locului problemele, a precizat Tudor Polak.

    Săptămâna trecută, Violeta Alexandru a anunţat că a avut o discuţie cu ministrul Muncii din Spania despre prevederile contractuale ale lucrătorilor sezonieri români din peninsula iberică şi că pregăteşte o convorbire şi cu ministrul Muncii din Franţa.

    ***Asociaţiile Diaspora Initiative şi Romanian Women in the UK au organizat conferinţa online – Contribuţiile specifice ale diasporei în contextul pandemiei de COVID-19. La sesiune au participat oficiali ai Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului, Ministerului de Externe, ai Ambasadelor României la Londra şi Berna şi reprezentanţi ai mediului academic şi ai unor organizaţii din diaspora. Mecanismul de dialog a fost menit să ghideze şi să consolideze iniţiativele diasporei, transmit organizatorii.

    Evenimentul a fost astfel o primă etapă: de cunoaştere şi identificare a pârghiilor de coordonare instituţii-asociaţii din diaspora. (…) Contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor şi ale asociaţiilor invitate nu au ţinut cont de barierele geografice şi nici de capitalul de imagine, inspirând prin modestie, dar şi prin capacitatea de a se adapta şi inova, a spus Cătălina Moisescu, membru fondator al Diaspora Initiative. Discuţiile au fost dinamice şi au avut ca numitor comun dorinţa de a pune bazele unui cadru de colaborare între instituţii şi mediul asociativ, a explicat la rându-i Alina Balaţchi, membru fondator al Romanian Women in the UK.

    Traversăm o perioadă de schimbări profunde, a cărei gestionare va determina modul în care leadership-ul politic va fi evaluat în viitor şi care, în condiţiile unei abordări strategice, poate pune bazele unei relaţii instituţii-diaspora mult mai sustenabile şi care să răspundă nevoilor concrete, a punctat aceasta. Romanian Women in the UK a fost înfiinţată în 2016 de românce din Londra, cu scopul de a inspira, informa şi sprijini comunitatea românească din Regatul Unit. Diaspora Initiative a fost lansată în 2019 de cercetătorii Andra-Lucia Martinescu din Marea Britanie, Cătălina Moisescu din Elveţia şi Rareş Burlacu din Quebec cu scopul de a cartografia diaspora românească şi impactul acesteia la nivel global.

  • Lucrul cu publicul se reia în mai multe ambasade și consulate

    Lucrul cu publicul se reia în mai multe ambasade și consulate

    Ambasada României în Italia, Consulatele Generale ale României la Milano, Torino, Trieste, Bologna și Bari, precum și Consulatul României la Catania își vor relua activitatea de lucru cu publicul la ghișeu, începând de luni, 18 mai 2020, reconfigurată pe durata decretării stării de urgență.



    Activitatea de lucru cu publicul se va desfășura cu respectarea strictă a reglementărilor în vigoare și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor adoptate de autoritățile italiene și române cu scopul combaterii Covid-19 și se va efectua exclusiv pe bază de programare.



    Va fi acordată prioritate persoanelor ale căror programări au fost anulate ca urmare a decretării stării de urgență. Ulterior, sistemul de programări accesibil prin platforma http://www.econsulat.ro va afișa locuri disponibile pentru ceilalți solicitanți de servicii. Pentru situații speciale, cu caracter de urgență, cetățenii români sunt rugați să contacteze oficiul consular competent, utilizând datele de contact disponibile pe site-ul Ambasadei (https://roma.mae.ro/node/258).



    În conformitate cu măsurile adoptate de autoritățile sanitare, activitatea de lucru cu publicul se va desfășura cu respectarea strictă a următoarelor prevederi:



    Accesul în incinta oficiului consular se va face doar pe bază de programare prealabilă și în funcție de capacitatea maximă de procesare a cererilor, astfel încât să se evite aglomerația. Vă rugăm să respectați ora programării și să vă asigurați în prealabil că sunteți în posesia tuturor documentelor necesare, pentru a evita deplasările repetate;


    Pe durata prezenței la sediul oficiului consular, se va respecta în permanență distanța de siguranță de cel puțin 2 metri între persoane;


    Este obligatorie utilizarea măștilor și a mănușilor de protecție;


    Nu va fi permis accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă, depășește 37,3 °C.


    Vă rugăm să vă conformați indicațiilor personalului consular și ale angajaților însărcinați cu paza și menținerea ordinii, pentru respectarea condițiilor de siguranță.


    Persoanele testate pozitiv cu SARS-CoV-2, inclusiv cele asimptomatice, precum și cele care prezintă simptome specifice acestei infecții (inclusiv febră 37,3°C), sunt rugate să renunțe la deplasarea spre oficiul consular. Acestea vor fi reprogramate după consultarea și cu avizul personalului medical.



    Tot luni, își reia activitatea de lucru cu publicul la Secţia Consulară Viena ecţia Consulară Viena va fi reluată din data de 18.05.2020, în intervalul orar 8:30 — 14:00.



    În acest interval se va lucra pentru soluționarea cererilor de servicii consulare urgente, care au fost anulate în contextul pandemiei Covid-19, prin notificarea cetățenilor în contul econsulat.ro, după cum urmează: înscriere certificate de naștere, documente de călătorie, procuri / declarații, eliberarea adeverințelor de renunțare la cetățenia română, certificate / adeverințe de cazier judiciar.


    Pentru restul serviciilor consulare, activitatea consulară de lucru cu publicul rămâne suspendată.


    Cu toate acestea, în situația unor urgențe, dovedite cu documente justificative, petenții au posibilitatea de a transmite o solicitare scrisă la adresa de internet a Secției Consulare Viena, care va cuprinde, obligatoriu, următoarele date: numele și prenumele persoanei care solicită programarea, un număr de telefon mobil, argumentarea urgenței, probată prin documente justificative, precum și serviciul consular aferent. Fiecare cerere de programare va fi analizată în mod individual, iar petenții vor fi informați ulterior cu privire la decizia Secției Consulare Viena.


    Programările, prin intermediul portalului www.econsulat.ro, se vor relua la o data ulterioară, pe care o ce va fi anunțată în timp util, în a doua jumătate a lunii iunie 2020.


    “Accesul în incinta Secției Consulare Viena va fi permis numai persoanelor care au programare, la data și ora stabilită (adresăm rugămintea să vă prezentați cu 5 minute înainte de ora programării), cu respectarea normelor și recomandărilor autorităților române și austriece privind păstrarea distanței sociale și a regulilor de igienă (este obligatorie purtarea măștii faciale).


    Este interzis accesul în incinta Secției Consulare Viena persoanelor care au temperatura corporală peste 37.3 grade Celsius, conform normelor în vigoare. Preluarea temperaturii se va realiza cu un dispozitiv special înainte de accesul în incinta Secției Consulare Viena.


    În funcție de evoluția contextului epidemiologic Covid-19, Secția Consulară Viena va posta informații actualizate cu privire la readaptarea la paramaterii normali a activității consulare cu publicul.


    În concordanță cu măsurile impuse de către autoritățile locale, facem apel la înțelegerea dumneavoastră privind situația excepțională și vă adresăm rugămintea de a urmări și respecta în continuare recomandările autorităților locale.”



    Ambasada României la Berlin și Consulatele Generale ale României la Bonn, München și Stuttgart au anunțat că își vor relua activitatea de lucru cu publicul solicitant de servicii consulare, începând cu 2 iunie 2020.


    Și în Germania, vor fi preluate exclusiv cererile persoanelor ale căror programări au fost anulate ca urmare a suspendării relațiilor cu publicul în intervalul 18 martie — 31 mai 2020.


    Persoanele respective vor fi notificate prin corespondență electronică (e-mail) și se vor putea reprograma în perioada următoare, prin intermediul portalului www.econsulat.ro.


    Ceilalți solicitanți de servicii consulare se vor putea programa numai ulterior procesării tuturor cererilor din categoria specificată anterior. În consecință, sistemul de programări accesibil prin platforma www.econsulat.ro va afișa locuri disponibile pentru ceilalți solicitanți de servicii consulare numai după reprogramarea integrală a persoanelor cărora li s-au anulat programările inițiale din intervalul 18 martie — 31 mai 2020.


    “În interesul protejării sănătății dumneavoastră și a personalului consular în contextul pandemiei de Covid-19, se impune evitarea aglomerării de persoane în incinta secției consulare / oficiului consular. În acest sens, vă rugăm insistent să nu vă deplasați la ambasadă / consulate fără o programare prealabilă.


    De asemenea, persoanele care s-au programat pentru depunerea unor cereri de servicii consulare trebuie să respecte ora programării și să se asigure în prealabil că se află în posesia tuturor documentelor necesare, pentru a evita deplasările repetate.


    În cursul prezenței la secția consulară / oficiul consular, vă rugăm să respectați cu strictețe următoarele reguli:


    – să purtați mască facială și mănuși de protecție;


    – să utilizați soluțiile dezinfectante puse la dispoziție;


    – să păstrați distanța de siguranță de minimum 2 m între persoanele din incintă;


    – să vă conformați indicațiilor personalului consular și ale angajaților însărcinați cu paza și menținerea ordinii;


    – să așteptați în exteriorul secției consulare / oficiului consular, până când este posibil accesul, în eventualitatea în care numărul vizitatorilor din interior nu permite respectarea distanței de siguranță între persoane;


    – să nu intrați neinvitați în spațiul de discreție din proximitatea ghișeelor;


    – să păstrați curățenia în incintă, inclusiv în spațiile sanitare.”



  • Ambasadorul Emil Hurezeanu, despre situația sezonierilor din Germania

    Ambasadorul Emil Hurezeanu, despre situația sezonierilor din Germania

    Ambasadorul României în Republica Federală Germania, Emil Hurezeanu, a transmis un mesaj cu privire la situația lucrătorilor sezonieri din acest stat.



    Mă adresez vouă, membri ai diasporei, lucrători sezonieri, precum şi tuturor celor care, din România, urmăresc cu maxim interes evoluţia actuală a acestei teme a muncii în Germania.



    În ultimele 10 zile am văzut cu toţii mai multe semnalări în presă cu privire la situaţia lucrătorilor sezonieri români din Germania. Subiectul a dobândit o amploare mediatică deosebită. S-a scris, s-a distribuit şi s-a comentat mult mai mult decât în anii precedenţi, cu toate că numărul sezonierilor români aflaţi în prezent pe teritoriul german este semnificativ mai redus decât în trecut, din cauza restricţiilor de călătorie bine-cunoscute.



    Vă pot spune că, în ciuda personalului restrâns de care dispun şi a limitărilor create prin condiţiile epidemiologice actuale, am cercetat TOATE cazurile care ne-au fost semnalate. Unele dintre acestea, relativ puţine, ne-au fost aduse la cunoştinţă în mod direct de către cei implicaţi, ceea ce este foarte bine, pentru că ne ajută să scurtăm timpul de reacţie. Am pus la dispoziţie mai multe modalităţi de contact, pe care le regăsiţi uşor pe site, şi pe care chiar le-am suplimentat cu noi linii dedicate în contextul crizei cauzate de extinderea pandemiei de coronavirus. Ambasada României la Berlin şi Consulatele generale de la Stuttgart, Munchen şi Bonn şi-au asumat efortul de a asigura, zi de zi, una dintre cele mai complete deschideri faţă de cetăţeni şi autorităţi din întreg aparatul diplomatic românesc.



    Majoritatea semnalărilor au fost transmise, însă, către presă. În astfel de cazuri, din cauza faptului că articolele media de obicei nu includ datele necesare pentru identificarea exactă a fermelor în cauză, fiecare speţă presupune un timp suplimentar anume dedicat obţinerii unor astfel de date. Mulţumesc, cu această ocazie, mass media pentru prezentarea acestor situaţii, astfel încât să luăm cunoştinţă şi să le putem clarifica. Totodată, fac şi un apel la publicarea cu discernământ a unor informaţii verificate sau cel puţin credibile, astfel încât fie diminuat riscul de a crea probleme şi neînţelegeri suplimentare cu privire la un subiect atât de sensibil.



    Suntem acum la capătul unei săptămâni care a inclus şi sărbătorile Pascale şi care a presupus eforturi consecvente din partea echipei pe care mă bazez, şi ziua şi noaptea, fiind ignorate cu desăvârşire aşa numitele zile libere de sărbătoare legală. Cei mai buni dintre diplomaţii şi consulii de care dispun au fost prezenţi pentru gestionarea acestor cazuri, fiind în situaţia de a-şi lua lumina, târziu în noapte, de la monitoarele şi telefoanele pe care le foloseau pentru a clarifica situaţiile ce ne-au fost semnalate. Iar când spun acest lucru nu este vorba despre o victimizare lipsită de modestie ci, dimpotrivă, despre cea mai potrivită şi decentă atitudine pe care o puteau avea în contextul unor zile de patimă – atât în simbolistica lor pascală, cât şi în concretul problemelor care ne erau semnalate.



    Trebuie ştiut că, deşi nu am fost responsabili de apariţia acestor situaţii (nu am fost parte a proceselor de decizie care au dus la venirea sezonierilor în Germania), am considerat că trebuie să ne asumăm răspunderea soluţionării lor. De aceea, de fiecare dată, am pornit din proprie iniţiativă demersuri de informare şi sesizare pe lângă o întreagă serie de autorităţi germane, atât la nivel federal, cât şi de land. De asemenea, am identificat, am intrat în contact direct şi am avut discuţii ferme cu operatorii economici vizaţi, imediat ce acest lucru a fost posibil. În toate cazurile, am procedat la verificarea şi clarificarea în fapt a aspectelor semnalate, astfel încât să ne putem asigura dacă sunt respectate drepturile fireşti la condiţii de muncă şi remunerare decente, aşa cum sunt ele conferite prin legislaţia germană. Concluziile şi constatările sunt în mod firesc transmise şi către instituţiile competente din România, după caz la MAE, MMPS, MADR, MAI, DSU etc. În fiecare caz în parte, pentru completarea unui tablou realist al stării de fapt intrăm în dialog, pe lângă iniţiatorii semnalărilor, cu fermele vizate, cu organele responsabile de Poliţie, cu Autorităţile locale de Sănătate, cu cele de Protecţie a muncii ori care au în sarcină verificarea respectării condiţiilor de salarizare, cu reţelele cunoscute de solidaritate şi consiliere ş.a. în funcţie de situaţia concretă.



    Avem în vedere şi dificultăţile suplimentare generate de criza coronavirus, mai ales pentru cei aflaţi departe de ţară. Din acest motiv, ne-am asumat o manifestare extrem de ofensivă, la limita abilitărilor pe care acreditarea diplomatică ni le conferă. Arătăm permanent că în toate deciziile luate cu privire la sezonieri trebuie ţinut cont şi de dimensiunea umanitară şi vulnerabilitatea acestora în această perioadă dificilă când nu au nici măcar posibilitatea de a se repatria în ţară, din cauza restricţiilor bine-cunoscute. Aceste eforturi au permis şi mobilizarea mai rapidă a instituţiilor germane în sensul clarificării şi investigării cu celeritate a unor situaţii, dincolo de procedurile care sunt aplicate în mod uzual.



    Suplimentar, am abordat intens tema aceasta şi continuăm să o facem şi la nivel politico-diplomatic, în raport cu instituţiile federale responsabile, în principal cu mai multe ministere federale, anume cele ale muncii şi protecţiei sociale, agriculturii şi, nu în ultimul rând, externelor.



    Vă asigur că tratăm toate semnalările în mod egal şi întotdeauna prin raportare la fapte.



    Sigur, nu sunt excluse abuzurile din partea angajatorilor, bunăoară se critică des faptul că fermele ar ţine mai mult decât este rezonabil cărţile de identitate. Ele sunt în mod firesc necesare acestora pentru întocmirea formalităţilor contractuale şi pentru înregistrarea în faţa autorităţilor locale, dar trebuie înapoiate imediat ce acestea au fost încheiate. Altfel, reprezentanţii diplomatici şi consulari vor semnala de îndată că documentele de identitate aparţin de drept statului român şi sunt în posesia exclusivă a titularilor lor.



    Există şi alt fel de probleme: autorităţile germane se văd nevoite să caute cetăţeni români care au părăsit carantina şi care pot reprezenta un risc epidemiologic pentru sănătatea publică. Ambasada României la Berlin atrage atenţia că şi aici, în Germania, ca şi în România, aceasta este o faptă deosebit de gravă. În acest context, apreciem că ideile de exacerbare a conflictelor sau, mai grav, de părăsire a locului desemnat de carantină (spre ex. pentru a căuta de lucru în alte ferme), reprezintă o formă de iresponsabilitate. Persoanele care fac acest lucru se expun riscului unor consecinţe penal-administrative şi financiare majore şi asupra cărora, odată pornite mecanismele instituţionale specifice, nu mai putem avea niciun fel de influenţă.



    Căutăm, de asemenea, să clarificăm problemele ori aspectele neînţelese prin deschidere către mass media, astfel încât reportajele şi articolele acestora să poată fi cât mai temeinic informate şi echilibrate în modul de abordare al acestei teme sensibile. În toate aceste cazuri, aşa cum este firesc, MAE a solicitat informaţii complete din partea Ambasadei şi a transmis drepturi la replică extensive în toate situaţiile în care acestea au fost necesare.



    Dată fiind amploarea subiectului, consider că este necesar să continui acest efort de comunicare şi mă adresez şi eu, personal, Dumneavoastră, lucrătorilor sezonieri, diasporei româneşti şi publicului, în general. Datorăm acest lucru celor peste 700 de mii de compatrioţi care se află în Germania cu forme legale, cea mai mare comunitate a unui alt stat membru UE, şi care este foarte bine integrată în viaţa socială şi economică a Germaniei. Datoram acest lucru şi celorlalţi, aflaţi în situaţii neregularizate şi, tocmai de aceea, mai vulnerabile.



    Dumneavoastră reprezentaţi o realitate extrem de importantă a legăturilor actuale dintre România şi Germania şi trebuie să încercăm cu toţii, să avem grijă ca aceasta să evolueze într-un mod folositor pentru toţi cei implicaţi, fără cicatrice emoţionale sau instituţionale de care să ne fie mai apoi ruşine.



    Vă doresc tuturor, Dumneavoastră, familiilor şi apropiaţilor, multă sănătate, să străbateţi cu bine această încercare, să aveţi putere de muncă şi să vă bucuraţi pe măsura eforturilor pe care le faceţi.”

  • Avocatul Poporului, solicitări privind siguranţa sanitară a muncitorilor români din Germania

    Avocatul Poporului, solicitări privind siguranţa sanitară a muncitorilor români din Germania

    Avocatul Poporului a solicitat autorităţilor germane informaţii despre siguranţa sanitară a muncitorilor români sezonieri, informează Agerpres.

    Renate Weber a trimis o scrisoare ministrului federal al Muncii din Germania, Hubertus Heil, precum şi preşedintelui Comisiei pentru petiţii din Parlamentul german, Marian Wendt, solicitând lămuriri privind situaţia muncitorilor români sezonieri.

    Germania nu are un omolog al Avocatului Poporului/ Ombudsman la nivel federal, menţionează Avocatul Poporului

    De asemenea, a solicitat autorităţilor germane să precizeze:

    -Dacă angajatorilor germani li s-a permis aducerea muncitorilor sezonieri după ce au făcut dovada respectării, în locurile de cazare şi cele de muncă, a standardelor de igienă fireşti în această perioadă?

    -Ce s-a întâmplat şi ce se va întâmpla cu muncitorii sezonieri depistaţi cu coronavirus?

    -Dacă există posibilitatea instituirii izolării sau a carantinei, cu posibilitatea de a munci pentru muncitorii nou sosiţi, care trebuie să lucreze separat de ceilalţi angajaţi timp de 14 zile şi nu au voie să părăsească sediul companiei?

    -Ce se întâmplă cu muncitorii sezonieri care se îmbolnăvesc şi au nevoie de asistenţă medicală?

    -Cine le pune la dispoziţie medicamente şi în ce condiţii au acces la asistenţă medicală specializată în spital?

    În ţară continuă zborurile charter care duc muncitori români în Germania


    Directorul Aeroportului Internaţional ‘Avram Iancu’ din Cluj-Napoca, David Ciceo, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că zborurile charter, care duc muncitori români în Germania, începute în martie, vor continua până pe 17 mai.

    David Ciceo: Avem din luna martie chartere cu muncitori spre Germania, am avut şi o cursă spre Innsbruck, Austria. Vom avea aproape zilnic până în 17 mai astfel de zboruri cu muncitori spre Germania, care merg să lucreze în agricultură.

    David Ciceo a mai spus că situaţia financiară a aeroportului clujean este stabilă şi că peste 200 de angajaţi sunt în şomaj tehnic. Zborurile charter spre Germania asigură venituri aeroportului, deşi sumele sunt mici în comparaţie cu cele încasate în aprilie 2019.

    În momentul de faţă, Aeroportul Internaţional ‘Avram Iancu’ mai are un singur zbor regulat, spre Malmo, Suedia, de două ori pe săptămână.

    Sursa: Agerpres

  • Jurnal românesc – 16.04.2020

    Jurnal românesc – 16.04.2020

    Un român infectat cu SARS-CoV-2 a murit în regiunea Baden-Wurttemberg din Germania, unde lucra ca sezonier, informează Ministerul Afacerilor Externe. MAE transmite că românul, care se afla în Germania din luna martie, a decedat sâmbătă, însă autorităţile germane au confirmat de abia miercuri faptul că era infectat cu noul coronavirus. Ministerul de la Bucureşti precizează că reprezentanţii Consulatului General la Stuttgart sunt în legătură cu membrii familiei victimei şi acordă asistenţă, inclusiv pentru demersurile de repatriere a trupului neînsufleţit. Mii de români au sosit în ultimele zile în Germania pentru a lucra în domeniul agricol. Ambasadorul Romaniei la Berlin, Emil Hurezeanu, a declarat într-un interviu televizat că atât timp cât sunt pe teritoriul german, românii se bucură de asigurări medicale, au clauze contractuale stabilite, traduse inclusiv în limba română şi au acces la platforme sindicale.


    “Guvernul german şi-a asumat obligaţia, aşa cum i-a adus, pe cale aeriană, să îi şi ducă înapoi în ţară, dacă în momentul când se vor întoarce, peste trei, patru luni, condiţiile de necesitate continuă şi în România, şi în Germania”, a spus diplomatul. Autorităţile de la Berlin au hotărât să prelungească până la 3 mai restricţiile socio-economice luate pe fondul pandemiei de COVID-19, iar cele de la Bucureşti au decis menţinerea stării de urgenţă pentru încă 30 de zile.



    Platforma online diasporahub.ro a devenit operaţională începând de miercuri, transmite Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Creată în contextul pandemiei de COVID-19, diasporahub.ro îşi propune să vină în sprijinul conaţionalilor aflați în dificultate în afara granițelor ţării. Românii care au nevoie de ajutor pot afla informaţii utile precizând unde se află, dacă sunt singuri, cu familia sau cu persoane care au nevoie de asistenţă, precum şi dacă au fost infectaţi cu noul coronavirus, dacă sunt în autoizolare, în carantină sau internaţi. Cei care au nevoie de ajutor trebuie să menţioneze tipul de asistenţă solicitată: distribuţie de medicamente, de alimente, sprijin financiar, transport, cazare temporară, găsire de loc de muncă, repatriere, asistenţă psihologică, spirituală, consiliere juridică sau informare publică.


    Românii din diaspora pot solicita sprijin din partea autorităților, a ONG-urilor sau a grupurilor de acțiune formate peste hotare. În funcție de zona în care se află, solicitanții vor fi direcționați către cele mai apropiate asociații românești, biserici românești sau către persoane fizice dispuse să ofere asistență. Platforma Diaspora Hub este rezultatul parteneriatului dintre Autoritatea pentru Digitalizarea României, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi asociaţia neguvernamentală Code4Romania.



    Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, i-a îndemnat pe românii din Franţa să ţină cont de recomandările autorităţilor franceze şi române şi să evite deplasările neesenţiale. “Sigur că vine un moment foarte important, vine Paştele ortodox, a fost Paştele catolic, dar preşedintele Macron spunea acum cateva zile, într-un tweet, când stăm toţi în casă, în Franţa, salvăm o viaţă la fiecare 8 minute. Deci cei care se gândesc să plece, să se gândească şi la acest aspect”, a declarat diplomatul. El le-a mulţumit liderilor comunităţii româneşti pentru că sprijină reprezentanţa diplomatică şi retransmit clar indicaţiile de limitare a deplasărilor în această perioadă. Un mesaj a venit şi din partea premierului Ludovic Orban.


    Acesta a ţinut să le mulţumească românilor din străinătate care au decis să nu se reîntoarcă în ţară de Paşte. “Au făcut un lucru înţelept, au făcut o faptă bună, mai ales ştiind că mulţi dintre ei muncesc şi trăiesc în ţări unde răspândirea virusului este foarte mare, au înţeles că este mult mai bine şi pentru familiile lor, şi pentru prietenii lor să nu vină acasă de Paşte şi le mulţumesc foarte mult. Mă bucur că îndemnurile noastre au dat roade”, a spus şeful guvernului.



    Actriţa şi regizoarea Alina Şerban a fost nominalizată la categoria “Cea mai bună actriță” în cadrul Premiilor Academiei Germane de Film, pentru rolul său din pelicula “Gipsy Queen” în regia lui Hüseyin Tabak. Românca va concura alături de actriţele Anne Ratte-Polle, din pelicula “I was, I am, I will be” și de Helena Zengel din “System Crasher”. Alina Șerban interpretează rolul lui Ali, o femeie curajoasă, mamă singură a doi copii, imigrantă, care luptă în ringul de box pentru a le putea oferi copiilor șansa la o viață mai bună. Pentru acest film, românca a luat atât lecţii de limba germană cât și de box.


    Actrița a debutat ca protagonistă în lungmetrajul “Singură la nunta mea” de Marta Bergman, care, în 2018, a fost selectat la Festivalul de la Cannes. Pentru acest rol, Alina Șerban a primit premiul pentru cea mai buna actriță la Festivalul International de Film Feminin de la Salé, din Maroc. De asemenea, prestaţia sa din “Gipsy Queen” a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună actriță la ediţia din 2019 a Festivalului Internațional de Film Tallinn Black Nights, din Estonia. Premiile Academiei Germane de Film vor fi acordate pe 24 aprilie, la Berlin, într-o ceremonie care va avea loc fără public.

  • Jurnal românesc – 14.04.2020

    Jurnal românesc – 14.04.2020

    Românii care
    pleacă în Germania să lucreze în domeniul agricol au parte de condiții grele şi
    nu beneficiază de protecție, a declarat pentru Deutsche Welle un reprezentant
    al sindicatelor germane, citat de jurnalul.ro. Sobolcz Sepsi activează din
    partea proiectului Fair Mobilitat, care îşi propune să protejeze drepturile
    sezonierilor. El a afirmat că Asociația agricultorilor germani și guvernul
    federal au ajuns la un acord ce permite ca sezonierii să iasă de sub incidenţa
    dreptului german al muncii.

    Lucrătorii nu-și pot alege angajatorul, sunt ținuți
    în barăci și duși în ferme, fără să aibă posibilitatea de a-și negocia
    condițiile de muncă și plată. Sepsi a spus că nu există garanții că se vor face
    plăți corecte, la nivelul anunțat de 9,35 euro/oră, nu a fost indicat cine
    plătește cheltuielile de transport din România și retur, iar românii pot fi
    înșelați și la costurile de cazare și masă. Pentru a limita riscul de
    transmitere a COVID-19, conaţionalii sunt ţinuţi în izolare şi nu li se permite
    contactul cu localnicii. De asemenea, ei nu au acces la sistemul de asigurări
    de sănătate din Germania. În aceste condiţii, sindicatele germane au inițiat o
    acțiune de consiliere pentru muncitorii români aflați în situații dificile în
    relația cu angajatorii. Proiectul Fair Mobilitat a pus la dispoziție linia
    telefonică gratuită în limba română 0800 000 56 02.




    Ambasada
    României în Austria informează că Guvernul de la Viena oferă posibilitatea unui
    ajutor financiar pentru lucrătorii independenţi sau alte entități economice
    care nu mai realizează venituri din cauza pandemiei de COVID-19, scrie
    ziarulromanesc.at. Planul autorităţilor austriece se realizează în două etape.

    În prima fază, fiecare entitate sau lucrător independent, care întrunește
    criteriile stabilite prin lege, primeşte o sumă de bani pentru o perioadă de
    maximum 3 luni, după cum urmează: cei cu un venit net anual sub 6000 euro
    primesc o subvenție de 500 euro/lună, iar cei cu un venit net anual peste 6000
    euro primesc câte 1000 euro lunar.

    În a doua fază de implementare, se acordă o
    subvenție de până la 2000 de euro/lună. Valoarea acesteia este determinată de
    pierderile cauzate de pandemie. Suma maximă plătită în cele două faze ale
    programului nu poate depăși 6000 de euro per entitate sau lucrător independent.
    Eligibile sunt întreprinderile individuale, întreprinderile mici (cu până la 10
    angajați și cifră de afaceri de maximum 2 milioane euro), acționarii asigurați
    obligatoriu, lucrătorii independenți asigurați obligatoriu, precum artiștii,
    jurnaliştii, scriitorii, lectorii, experții, fizioterapeuții, asistenții
    medicali, moașele, şi profesiile liberale, precum medicii veterinari, notarii,
    avocații, inginerii civili sau farmaciștii. Cererea pentru obţinerea subvenţiei
    se găseşte online pe site-ul Camerei Economice din Austria, mein.wko.at.




    54% dintre
    români se aşteaptă ca, în urma pandemiei, economia să se confrunte cu o criză
    mai lungă de un an de zile, potrivit unui sondaj de opinie realizat de compania
    Nielsen la finalul lunii martie. Pe de altă parte, 39% dintre respondenţi
    consideră că pandemia se va încheia în următoarele 2-3 luni. 93% dintre românii
    care trăiesc la oraş sunt preocupaţi cel puţin într-o oarecare măsură de epidemia
    de provocată de noul coronavirus, iar 71% cred că riscul de răspândire este
    mare sau foarte mare.

    Potrivit unui alt studiu, realizat de Institutul Român de
    Sondare a Opiniei Publice, 86% dintre români cred că după ce va trece epidemia,
    viaţa va fi dificilă multă vreme. 52% se aşteaptă la recesiune, iar peste 60%
    cred că va creşte inflaţia şi se va devaloriza leul. În ansamblu, 54% cred că
    nivelul de viață va scădea, 31% că va rămâne la fel, iar 14% că o să crească.
    42% dintre cei intervievaţi cred că, după epidemie, Guvernul ar trebui să se
    ocupe cu prioritate de crearea de locuri de muncă, iar 35%, de sprijinirea
    firmelor româneşti. Totodată, românii văd în Uniunea Europeană o sursă de
    siguranţă, 52% fiind de părere că ţara ar trebui să strângă mai puternic
    relațiile cu blocul comunitar. Sondajul a fost realizat în perioada 6-11
    aprilie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional şi are o marjă de
    eroare de +/- 3,6%.




    Prim-ministrul
    Republicii Moldova, Ion Chicu, a infirmat informaţiile apărute în presă
    potrivit cărora ar exista blocaje în livrarea de medicamente din România,
    transmite Radio Chișinău. El a spus că, în contextul pandemiei de COVID-19,
    există un dialog bilateral foarte bun şi a evidenţiat sprijinul acordat de
    București.

    Vreau să vă asigur că noi avem o cooperare foarte bună cu
    autoritățile din România în privința autorizării livrării medicamentelor
    , a
    declarat Ion Chicu într-o şedinţă a guvernului moldovean.

    Radio Chişinău
    menţionează că în presa rusă a apărut o declarație a consilierului municipal
    din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Aleksandr Odințov,
    care acuza România că ar bloca transportul de medicamente. Ministerul român al
    Sănătăţii a autorizat livrarea de medicamente către Republica Moldova, deşi
    exporturile către alte state au fost sistate în condiţiile creşterii numărului
    de infecții cu noul coronavirus.

    Prin această măsură, România urmărește,
    de o manieră prioritară, să acorde sprijin direct cetățenilor Republicii
    Moldova. România a fost și este mereu alături de cetățenii Republicii Moldova,
    acordând ajutor de fiecare dată, la nevoie, în spiritul relației speciale
    bazate pe comunitatea de limbă, istorie și cultură și fundamentate pe
    cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a
    Republicii Moldova
    , se menționează într-un comunicat al Executivului de la
    București.




  • Jurnal românesc – 09.12.2019

    Jurnal românesc – 09.12.2019


    Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut vineri o întrevedere la Stuttgart cu ministrul de stat în guvernul landului federal german Baden-Württemberg, Theresa Schopper, în contextul inaugurării Consulatului General al României la Stuttgart. Cei doi au discutat despre cooperarea la nivel politic, economic, social și cultural dintre România și landul german. A fost atins totodată subiectul numeroasei comunităţii româneşti stabilite acolo, foarte bine integrată şi a cărei contribuție la coeziunea socială locală și regională și la diversitatea culturală a fost apreciată de ambii demnitari. Bogdan Aurescu a subliniat importanţa Comisiei guvernamentale mixte România-Baden-Württemberg în intensificarea cooperării în noi domenii de interes comun şi a reiterat aprecierea pentru cooperarea excelentă în domeniul educației duale. MAE transmite că ministrul român a evidențiat, totodată, interesul părții române pentru pregătirea cu succes a următoarei sesiuni a Comisiei mixte, care va avea loc în Germania, în martie 2020.



    Institutul Cultural Român la Budapesta organizează, pe 16 decembrie, la Cafeneaua Harom Hollo din capitala Ungariei, un eveniment dedicat marcării a 30 de ani de la Revoluţia română. În cadrul evenimentului, scriitorul Dragoman Gyorgy va prezenta romanul “Aripa dreaptă”, cel de-al 3-lea volum al trilogiei “Orbitor” semnată de Mircea Cărtărescu. Volumul urmează să apară la editura LHarmattan, în traducerea Gabriellei Koszta. La dezbatere au fost invitaţi istoricii Constantin Iordachi şi Trencsenyi Balazs, profesori la Universitatea Central-Europeană, care vor discuta despre importanţa anului 1989, atât pentru România, cât şi pentru restul Europei Centrale şi de Est. Întâlnirea va fi moderată de redactorul şef al editurii LHarmattan, Varadi Peter. De asemenea va fi prezentat scurt metrajul “Înainte şi după 22/12/1989”, al regizorului Andrei Cohn. Filmul va fi proiectat în limba română, cu subtitrare în limba engleză iar discuţiile se vor desfăşura în limba maghiară.



    Cel mai mic salariu mediu din Ucraina, 8.211 grivne – echivalentul a 313 euro, este în plată în regiunea Cernăuți, scrie Agenţia BucPress, care citează datele publicate de Serviciul de Stat de Statistică de la Kiev. Potrivit instituţiei, salariul mediu în Transcarpatia a scăzut cu 14% în ultimele luni şi a ajuns la 9.300 de grivne (circa 354 de euro). Cel mai ridicat nivel al salariului mediu din ţara vecină se înregistrează în capitala Kiev, 15.862 de grivne, echivalentul a 604 euro. Cei aproape 410.000 de români care trăiesc în Ucraina şi reprezintă a treia etnie ca pondere în statul vecin, sunt concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa.



    Coproducţia româno-spaniolă “Cadoul de Crăciun”, în regia lui Bogdan Mureşanu, a fost desemnată cel mai bun scurtmetraj european în cadrul celei de-a 32-a gale a premiilor Academiei de Film Europene, organizată sâmbătă seară la Berlin. România a mai fost reprezentată în competiţie şi de lungmetrajul de animaţie “Călătoria fantastică a Maronei”, o coproducţie Franţa-România-Belgia, scrisă şi regizată de Anca Damian. “Cadoul de Cărciun” a mai câştigat marele premiu al ediţiei din 2019 a Festivalului de Scurtmetraj de la Clermont-Ferrand, în Franţa, a fost premiat, în noiembrie 2017, la festivalul de la Cottbus, în Germania, a primit premiul Gopo 2019 la categoria “cel mai bun scurtmetraj” şi o menţiune specială la Festivalul de cinema mediteraneean de la Montpellier, în 2018. Marele câştigător al premiilor Academiei de Film Europene a fost lungmetrajul “Favorita”, de Yorgos Lanthimos, care a fost recompensat cu opt trofee.



    Prima ediţie a Săptămânii Culinare Româneşti la Izmir s-a desfăşurat în perioada 1-7 decembrie în oraşul turc de pe ţărmul Mării Egee. Organizată de Consulatul României la Izmir, manifestarea a cuprins degustări de preparate tradiţionale româneşti, adaptate restricţiilor musulmane, în atmosfera creată de muzica Mariei Tănase şi de rapsodiile lui George Enescu. Invitaţii turci sau străini nu doar au mâncat, dar au şi aflat cum se gătesc salata de vinete, fasolea bătută, zacusca, ouăle umplute, diferite ciorbe acrite cu borş, mititeii, tochitura, sarmalele de vită, ostropelul de pui, mămăliga, cartofii ţărăneşti, cozonacii sau plăcintele cu mere şi dovleac. În spatele tuturor preparatelor au stat chefii Minodora Oleacu şi Ionel Dobrescu, veniţi special din România. Consulatul General al României la Izmir transmite că evenimentul s-a bucurat de un real succes, iar gazdele turce au cerut organizarea unei ediţii a Săptămânii Culinare Româneşti şi în 2020.

  • Jurnal românesc – 22.08.2019

    Jurnal românesc – 22.08.2019

    Poliţia din oraşul german Leipzig le-a solicitat hotelierilor din
    zonă, în timpul pregătirilor pentru Festivalul Highfield care s-a desfăşurat
    între 16 şi 18 august, să anunțe dacă au cazaţi cetăţeni români. Polițiștii
    și-au motivat solicitarea prin faptul că, la ediţiile anterioare ale
    festivalului de heavy metal, în zonă au acționat bande de hoți de buzunare din
    România şi au prezentat în sprijinul iniţiativei lor un articol din Legea
    Poliției Saxone, care prevede că oamenii legii pot adopta măsurile
    necesare pentru a evita problemele de siguranță și ordine publică
    .
    Deputatul landului Saxonia Juliane Nagel i-a acuzat pe poliţişti că recurg la
    metode dubioase, iar ONG-ul Cop Watch Leipzig apreciază că acest
    demers încalcă principiile de nediscriminare și nu constituie o metodă
    acceptabilă de anchetă
    .

    Reacţia de la Bucureşti a venit din partea ministrului pentru românii de
    pretutindeni, Natalia Intotero. Ea a declarat că este inacceptabil ca
    românii din Germania sau cei care calătoresc în Germania să fie supuși unei
    asemenea forme de discriminare
    , care îi pune pe toţi conaţionalii
    într-o lumină nefavorabilă și nedreaptă
    . Românii sunt
    cetățeni europeni și au drepturi egale cu cele ale cetățenilor din ţările de
    reședință sau din statele unde călătoresc sau studiază. Orice formă de discriminare este contrară valorilor europene la care
    toate țările membre ale Uniunii Europene au aderat, a subliniat Intotero.
    Ministrul a afirmat că în Germania trăiesc peste 850.000 de români, care sunt
    bine integraţi și fac cinste țării noastre şi că ambasadorul României la
    Berlin, Emil Hurezeanu, face deja demersuri pe lângă autoritățile din Leipzig.




    A doua etapă a campaniei naţionale Informare acasă! Siguranță
    în lume!
    ediţia 2019 a ajuns în judeţul Argeş. Peste 100 de reprezentanţi
    ai autorităţilor locale, ai Parlamentului, Agenției Naționale Împotriva
    Traficului de Persoane și ai Autorității Electorale Permanente au discutat
    despre noutățile privind măsurile și schemele de ajutor prin care Guvernul dorește
    să stimuleze întoarcerea acasă a unui număr cât mai mare de români din afara
    granițelor, despre votul în străinătate şi despre importanța prevenției, a
    informării, şi a cunoașterii drepturilor și obligațiilor care le revin
    românilor atunci când călătoresc, studiază sau se stabilesc peste hotare.

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni i-a încurajat pe primari să mențină o
    legătură cât mai strânsă cu cei care pleacă din localitate pentru a munci sau
    studia în străinătate şi i-a încurajat pe românii din diaspora să se înscrie pe
    platforma online www.votstrainatate.ro pentru a vota la alegerile prezidenţiale
    din luna noiembrie. A doua etapă a Campaniei Naţionale Informare acasă!
    Siguranță în lume!
    se derulează în perioada august-septembrie şi îi are drept ţintă pe
    adulţii interesaţi să muncească pe teritoriul altor state. Prima etapă,
    desfăşurată între aprilie şi mai, s-a adresat tinerilor și elevilor interesaţi
    să plece la studii în afara ţării.




    Ministrul pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a discutat cu
    negociatorul şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, despre
    importanţa protejării drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene din Marea
    Britanie, după ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar. Am avut o
    discuţie telefonică cu negociatorul şef Michel Barnier. Am împărtăşit acelaşi
    punct de vedere în ce priveşte importanţa unei acţiuni comune a celor 27 de
    state membre alături de negociatorul şef pentru a apăra şi proteja drepturile
    cetăţenilor UE şi români care trăiesc în Marea Britanie
    , a transmis
    Ciamba.

    Peste 400.000 de români se află în Marea Britanie şi reprezintă a doua
    cea mai mare comunitate provenită din țările UE, după polonezi. Dintre aceştia
    doar 140.000 au depus cereri pentru a primi noul statut de settled
    care le garantează dreptul să locuiască şi să muncească în Regatul Unit, să
    studieze şi să acceseze serviciile de sănătate sau pe cele de ajutor social.
    Potrivit datelor furnizate de autorităţile britanice, peste un milion de
    cetățeni europeni au primit noul statut, până în prezent.

  • Reacția Ministrului pentru Românii de Pretutindeni la evoluțiile recente din Germania

    Reacția Ministrului pentru Românii de Pretutindeni la evoluțiile recente din Germania

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, şi-a exprimat îngrijorarea legată de faptul că în Germania, poliţia le cere hotelierilor să anunţe dacă au cazaţi cetăţeni români.

    Potrivit unui comunicat MRP, Natalia Intotero a declarat: Am aflat cu surprindere și îngrijorare că la Leipzig, în Germania, Poliția le cere hotelierilor să anunțe dacă au cazați cetățeni români.Este inacceptabil ca românii din Germania sau cei care calătoresc în Germania să fie supuși unei asemenea forme de discriminare care ne pune pe toți, ca popor, într-o lumină nefavorabilă și nedreaptă.În Germania trăiesc peste 850.000 de români și persoane de origine română, reprezentând a cincea minoritate din această țară. Românii sunt bine integrati și fac cinste României aducând, în același timp, plus valoare țării-gazdă.


    Urmărim îndeaproape această situație îngrijorătoare, menținând legătura cu MAE și cu misiunea diplomatică a României la Berlin, unde domnul ambasador face deja demersuri pe lângă autoritățile din Leipzig.Situația este cunoscută și de către doamna premier Viorica Dăncilă, care a cerut toate datele legate de acest caz, precum și informări legate de evoluțiile ulterioare.Românii sunt cetățeni europeni și au drepturi egale cu cele ale cetățenilor din statele de reședință sau din statele unde călătoresc sau studiază. Orice formă de discriminare este contrară valorilor europene la care toate țările membre ale Uniunii Europene au aderat.


    Sursa Comunicat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Parteneriat între Ministerul Muncii, Inspecția Muncii și Blocul Național Sindical, în sprijinul lucrătorilor români din Germania