Atribuţiile Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României.
Tag: Românii de Pretutindeni
-
Zi-le d-alea d-ale noastre 12.05.2024
Zi-le d-alea d-ale noastre (program muzical-folcloric pentru românii de pretutindeni)
-
România 43
Senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei pentru românii de pretutindeni, despre campania de conştientizare a importanţei cinstirii memoriei înaintaşilor care au contribuit de-a lungul timpului la istoria şi cultura poporului român, intitulată sugestiv Cine uită, nu merită!
-
Programul „Sprijinirea educației în limba română”
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a stabilit educația ca domeniu prioritar de intervenție și lansează Apelul competitiv de selecţie a beneficiarilor de granturi pentru programul Sprijinirea educației în limba română”.
Educația reprezintă cel mai eficient și cel mai trainic vector de conservare și dezvoltare a identității naționale. Însușirea și folosirea limbii române, în paralel cu transmiterea elementelor de cultură și civilizație românească, de istorie și geografie a României, vizează cel mai important segment al comunității românești din afara granițelor, tânăra generație”, a transmis DRP.
Programul este structurat pe două linii, după cum urmează:
Linia A) asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor din afara granițelor, care desfășoară activități educative în limba română.
Linia B) asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor din afara granițelor, care au încheiat acorduri de parteneriat cu unitățile de învățământ publice cu predare în limba română din afara granițelor pentru dotarea claselor.
Condițiile de acordare, utilizare și decontare a sprijinului financiar sub formă de grant pot fi consultate pe site-ul Departamentului, secțiunea Finanțări.
Informații suplimentare, clarificări și îndrumări în vederea accesării fondurilor nerambursabile pot fi obținute la adresa de mail proiecte@dprp.gov.ro.
-
România 43
Vasilică
Potecă, noul vicepreşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din
Senatul României, despre activitatea comisiei, dar şi despre priorităţile
mandatului său
-
În prim-plan România 10.04.2022
Materiale informative, pe teme de actualitate, puse la dispoziţia românilor din străinătate de instituţiile statului care au în atribuţii problematica românilor de pretutindeni:
-
DRP anunță rezultatele evaluării cererilor de finanțare
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunță rezultatele
evaluării cererilor de finanțare transmise către DRP în cadrul sesiunii de
finanțare nerambursabilă aferentă anului 2021.
Cele mai multe proiecte aprobate sunt cele dedicate educației (53),
urmate de mass-media (16), cultură (11), reintegrare (8 ), societate civilă
(1), ceea ce corespunde priorității noastre legate de păstrarea limbii române
ca limbă maternă în comunitățile românești din afara României. Orele de limba
română, școlile de duminică, dar și educația prin tradiții și obiceiuri
reprezintă 60% din numărul total al proiectelor. Este demonstrat astfel faptul
că Guvernul României, prin DRP, susține eforturile diasporei și ale
comunităților istorice pentru re-mândrirea românilor din afara granițelor cu
țara lor.
Sprijinul financiar, alături de entuziasmul și implicarea societății
civile, suportul logistic și de informare a misiunilor diplomatice
asigură păstrarea valorilor culturale românești.
Regăsiți aici lista proiectelor aprobate/respinse, punctajele și sumele
aprobate
Transparentizăm cheltuirea banului public și în următoarea perioadă vom
publica centralizările datelor la care am avut acces. Viitoarele sesiuni de
finanțare vor fi mai eficiente, mai digitalizate, mai puțin birocratice, cu
ajutorul feedback-ului pe care îl primim prin contact direct de la mediul
asociativ cu care colaborăm. Începem astăzi cu numărul total al cererilor de
finanțare, structura acestora pe țări, rezultatele evaluării în funcție de
programe și state și evoluția distribuției sumelor aprobate pe programe de
finanțare 2020 – 2021.Continuăm să susținem diaspora și comunitățile istorice prin intermediul
organizațiilor care dezvoltă proiecte dedicate acestora, se arată în comunicatul DRP.
-
Festivalul Culturii Românilor de Pretutindeni ”Aici-Acolo”
În perioada 28-30 mai 2021 are loc, în format online, cea de-a V-a ediţie a Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni, organizat la inițiativa Administrației Prezidențiale, în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România (UAP) și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) din Guvernul României.
Festivalul Culturii Românilor de Pretutindeni ”Aici-Acolo” aduce împreună, într-un ”Dialog despre acum”, artiști români din ţară şi din străinătate, de ’aici’ şi de ’acolo’, din diverse domenii de creație. Totodată, festivalul marchează Ziua Românilor de Pretutindeni (sărbătorită în ultima duminică din luna mai) și va fi difuzat în spațiul online, pe paginile de Facebook ale Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni și ale unor organizații partenere.
Vineri, 28 mai, de la ora 19:00 (ora României), Festivalul va fi deschis printr-o transmisiune live la care vor participa:
– Sandra Pralong, Consilier de Stat – Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale;
– Oana Ursache, Secretar de Stat – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României;
– Petru Lucaci, Președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România;
– Anca Boeriu, Coordonator al Festivalului – Uniunea Artiștilor Plastici din România.
Seara va fi completată de o serie de momente artistice prezentate de Galeria Galateca, printre care filme de autor și mărturii video din cadrul proiectului ”Contactless – Noile Ritualuri”, care prezintă noile obiceiuri pe care artiștii români din țară și străinătate le-au dezvoltat în această perioadă atipică și prezentarea video a expoziției ”Neo-Manifest Romantic, identități ale Școlii de la Cluj”.
Urmează o expoziție online intitulată ”Pagină de artist”, cu operele și mărturiile artiștilor români din țări precum Canada, Franța, Germania și SUA. Seara se va încheia cu filmul documentar de artă ”MUZEON: Ștefan Râmniceanu”, regia Laurențiu Damian – este povestea unui artist de succes, român din Franța, care, întors în România, și-a creat propriul atelier-muzeu care îi găzduiește colecția.
Ziua de sâmbătă, 29 mai, debutează online la ora 12:00 cu o serie de momente artistice ale românilor din comunitățile istorice din vecinătatea României: ansambluri, interpreți și poeți din Kazahstan, Serbia, Ucraina și Ungaria. Românii din țară și din străinătate vor putea urmări apoi o serie de prezentări video ale principalelor destinații turistice românești, din cadrul proiectului RePatriot Turism, care prezintă ”cultura ospitalității românești”.
Festivalul continuă cu prezentarea video a expoziției de pictură contemporană românească ”Art Together” din Bruxelles, organizată de Asociația RoExpat, care prezintă lucrările a 23 de artiști români din Belgia, Germania și România.
Programul continuă cu o înregistrare video de la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), care prezintă tronul Regelui Carol I al României, expus publicului în Sala Tronului de la MNAR pentru prima dată după mai bine de 70 de ani, după ce a fost descoperit recent la Muzeul din Golești de către un român stabilit în Paris.
Seara se va încheia cu filmul artistic ”Moromeții 2”, în regia lui Stere Gulea, care continuă povestea familiei lui Ilie Moromete dintr-un sat din Câmpia Dunării.
Festivalul se încheie duminică, 30 mai când, începând cu ora 14:30, puteți petrece o oră ”La porțile ceriului”, într-o emisiune realizată de artistul Grigore Leșe, care arătă lumii că în satele românești încă se cântă ca acum mai bine de o sută de ani.
Programul continuă cu un concert de pian în transmisiune live de la Viena, susținut de pianista româncă Adela Liculescu, urmat apoi de un concert muzică clasică susținut de pianista româncă Raluca Știrbăț (președinta Societății Internaționale George Enescu” din Viena), împreună cu violoncelistul austriac Rudolf Leopold.
Vor putea fi apoi ascultate o serie de piese ale unor trupe și soliști vocali români, din țară și din străinătate: ”Vocea Diasporei” – piesă a solistului vocal El Rumañol, piesa ”Străini printre străini” a trupei ABRA al cărei videoclip a fost realizat în timpul pandemiei, împreună cu o serie de personalități marcante ale diasporei muzicale românești, piesa ”Negru Vodă-baladă” a trupei de muzică rock Phoenix, prezentată pe albumul ”Cei ce ne-au dat nume”.
Seara se va încheia la Opera Națională București care, de la ora 20:00, prezintă online Spectacolul de balet ”Tango. Radio & Juliet” în regia lui Edward Clug, artist de origine română stabilit în Slovenia. Spectacolul unește două coregrafii în care se regăsesc elemente de teatru și dans contemporan și fragmente muzicale extrem de diverse ca gen, de la Astor Piazzolla până la Goran Bregovic și Radiohead.
Festivalul Culturii Românilor de Pretutindeni Aici-Acolo” îşi propune să creeze punţi de legătură între artiști din ţară şi cei din străinătate, dezvoltând comunităţi artistice şi reţele care să permită schimbul de idei şi de proiecte şi contribuind astfel la dezvoltarea unei Românii care se afirmă în plan cultural european.
-
Stare de fapt 04.05.2021
Acțiuni, programe și proiecte ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru românii din diaspora și pentru cei din comunitățile istorice românești. Participă: Oana Ursache, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Radu Cosma, director Direcția comunități istorice DRP, și Gabriel Micu, director Direcția Diaspora DRP.
-
Jurnal Românesc – 01.04.2021
Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni, Oana Ursache, s-a întâlnit cu ministrul Justiției, Stelian Ion,
cu care a discutat despre stabilirea unei colaborări între cele două instituții
pentru a facilita dialogul cu cetățenii din afara granițelor. Cei doi şi-au
exprimat dorinţa de a transparentiza și eficientiza domeniul Justiției şi de
a-i menţine informaţi pe românii din diaspora în legătură cu progresele
înregistrate. Şefa DRP a avut o întrevedere şi cu ministrul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre
programul de sprijin financiar adresat tinerilor fermieri care aleg să se
întoarcă în România și să activeze în domeniul agricol. Programul le este adresat
tuturor tinerilor români din afara granițelor țării, cu vârsta de până la 40 de
ani, care doresc să devină șefi sau manageri ai unei exploatații agricole.
Potenţialii beneficiari trebuie să aibă experienţă în sectoarele agricol,
agro-alimentar, veterinar sau al economiei agrare, sau să fi absolvit studii în
oricare dintre aceste domenii. DRP arată că Ghidul Solicitantului este
disponibil pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale,
portal.afir.info.
Parlamentul de la Chişinău a votat instituirea stării de urgenţă
epidemiologică pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 1 aprilie-30 mai.
Potrivit Radio Chişinău, proiectul de lege adoptat prevede că pe perioada
stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii
privind instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară, a unui
regim special de circulaţie, de carantină şi de lucru în toate instituţiile. De
asemenea, toate întrunirile şi manifestaţiile publice în masă sunt interzise,
iar consumul de alimente şi produse de strictă necesitate este raţionalizat.
Statul are totodată dreptul să efectueze rechiziţii de bunuri şi să introducă
reguli speciale de folosire a mijloacelor de telecomunicaţii. Prim-ministrul
interimar al Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, a declarat că a decis să
propună Parlamentului instituirea stării de urgenţă din cauza situaţiei
epidemiologice grave. Acesta a spus că în prezent nu se are în vedere
instituirea unei carantine totale. Reprezentanţii opoziţiei din Legislativul de
la Chişinău au criticat decizia Parlamentului. Ei apreciază că decretarea
stării de urgenţă este un joc politic în condiţiile în care, spun ei, premierul
interimar nu are un program de acţiuni pentru a lupta cu pandemia de COVID-19.
Totodată, aceştia au criticat faptul că niciunul dintre cele 16 amendamente
propuse de ei nu a fost dezbătut şi votat.
Ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, a efectuat o
vizită la Reprezentanţa Patriarhiei Române de la Ierusalim, în semn de
solidaritate cu biserica românească, recent ţintă a unor atacuri extremiste.
Diplomatul şi-a exprimat susţinerea faţă de lăcaşul de cult şi a condamnat din
nou actele de vandalism ale fanaticilor anticreştini, despre care a spus că au
fost identificaţi şi arestaţi de forţele de ordine israeliene. Astfel de
acţiuni pline de ură nu vor fi nicicând tolerate, iar pentru Israel, libertatea
religioasă este una dintre valorile cele mai importante, a declarat David
Saranga în carul întâlnirii pe care a avut-o cu preotul Arhimandrit Teofil
Anastasoaie, reprezentantul Patriarhiei Române în Israel. Ambasada Israelului
în România a transmis că cei doi oficiali au discutat şi despre posibilitatea
reluării călătoriilor între cele două state în viitorul apropiat, iar
diplomatul a amintit că în prezent se desfăşoară negocieri guvernamentale între
cele două părţi în vederea semnării unui acord privind turismul.
Romanul Omulețul roșu de Doina Ruști a apărut într-o
nouă ediție la editura Sandro Teti din Roma, în traducerea profesorului Roberto
Merlo. Volumul a apărut inițial în 2012 prin programul de finanţare a
editorilor străini pentru traducerea autorilor români, al Centrului Naţional al
Cărţii. Lansarea noii ediții a prilejuit și o serie de ateliere și de discuții
organizate de Liga Studenților Români din Străinătate, precum și cu studenții
italieni înscriși la cursurile Accademiei di Romania la Roma. De asemenea,
Doina Ruști şi Roberto Merlo au participat la o dezbatere cu studenții
Universităţii Sapienza din Roma, care a avut ca temă cum să scrii un o poveste
bună. Reeditarea romanului Omulețul roșu va fi mai marcată atât pe
14 aprilie, în cadrul unui eveniment organizat de Accademia di Romania la Roma
în colaborare cu Institutul Cultural Român, cât şi pe 15 aprilie cu ocazia unui
eveniment care va avea loc la Universitatea Padova.
-
Jurnal Românesc – 22.01.2021
Președintele Comisiei senatoriale pentru comunitățile de români din
afara țării, Claudiu Târziu, a anunţat că printre prioritățile echipei sale
pentru următorii patru ani se numără reînființarea Ministerului pentru Românii
de Pretutindeni şi obținerea unui buget mai generos pentru Departamentul care
gestionează relația cu comunitățile românești. Acesta a apreciat că
reînființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este absolut necesară
în condiţiile în care în afara granițelor se află peste 10 milioane de români.
Senatorul a amintit şi de o hotărâre guvernamentală din 2004, care prevedea
înființarea unor filiale ale Institutului Cultural Român la Cernăuți, Moscova,
Belgrad sau Atena, dar care nu a fost dusă la îndeplinire din lipsă de fonduri
și voință politică. Claudiu Târziu a mai spus că îşi propune să se deplaseze în
toate comunitățile românești importante din punct de vedere numeric și
problematice din punct de vedere al respectării drepturilor românilor de acolo
şi că primele comunități vizate sunt cele de lângă România. Totodată, el a
explicat necesitatea înfiinţării unei agenții naționale pentru repatriere și
reintegrare a românilor plecați în străinătate. Trebuie să-i ajutăm pe
cei care vor să se întoarcă în țară pentru că vin cu abilități diferite față de
cele ale societății românești, a spus senatorul.
Europarlamentarul Eugen Tomac a solicitat Legislativului European
crearea de mecanisme prin care să fie condiţionată acordarea de finanţări
europene statelor partenere României care nu le garantează minorităților
naționale accesul la educație în limba maternă. Este inacceptabil ca
minorităţilor care vorbesc limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care nu
reprezintă niciun fel de risc pentru Ucraina să le fie îngrădit dreptul la
educaţie doar sub pretextul că la Kiev s-a decis derusificarea sistemului de
învăţământ, a declarat Tomac în cadrul dezbeterii Raportului privind
situația Drepturilor Omului si a Democrației în lume. Deputatul european a
amintit de faptul că, de la 1 ianuarie, in Ucraina a intrat în vigoare legea
privind limba de stat, act normativ care încalcă dreptul minorităţilor de
avea acces la educaţie in limba maternă. În această țară avem o
comunitate de peste jumătate de milion de români și avem obligația să-i
apărăm, a punctat Eugen Tomac. El a explicat că, așa cum Parlamentul
European a cerut să fie condiționată alocarea fondurilor europene de
respectarea statului de drept, la fel trebuie procedat și cu finanțările
europene furnizate statelor care au acord de asociere cu UE sau statelor
candidate la aderare, prin care să le fie solicitată garantarea accesului
minorităților naționale la educație în propria limbă.
Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat neconstituţională
Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii
Moldova, care conferea un statut special limbii ruse. Limbii ruse nu i se
conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova, a declarat preşedintele
Curţii Constituţionale, Domnica Manole. Aceasta a amintit de rezultatele
recensământului din 2014, când aproape 78% din populaţia Republicii Moldova a
declarat că vorbeşte limba română şi doar puţin peste 9% limba rusă. Legea
prevedea că angajaţii instituţiilor de stat erau obligaţi să discute, să ofere
informaţii şi să asigure traducerea documentelor în limba rusă, dacă cetăţenii
făceau solicitări în acest sens. Ambasadorul României la Chişinău, Daniel
Ioniță, a calificat decizia Curţii drept corectă și normală şi a apreciat că
această este o dovadă în plus că limba română trebuie să fie cunoscută de toți
cetățenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomatul a apreciat
că menținerea acestei legi ar fi însemnat o reîntoarcere în trecut.
Legea 234 fusese votată la mijlocul lunii decembrie de deputaţi ai Partidului
Socialist şi ai platformei Pentru Moldova, dar a fost contestată la
CCRM de un grup de trei parlamentari, între care un neafiliat şi doi ai
Platformei Demnitate şi Adevăr.
Institutul Cultural Român a fost distins de Academia Română cu
Meritul Academic, în semn de apreciere pentru contribuția deosebită
adusă la aniversarea Marii Uniri în străinătate, prin Programul Centenar al
ICR. Programul Centenar a inclus peste 600 de proiecte, printre care realizarea
unei statui a Reginei Maria în oraşul Ashford din Marea Britanie, sau editarea
și publicarea în limba engleză a mai multor lucrări despre istoria
Transilvaniei. În 2018, Institutul Cultural Român a organizat, în parteneriat
cu Academia Română, o serie de proiecte cultural-ştiinţifice destinate
creşterii vizibilităţii valorilor spirituale româneşti, cu deosebire în
contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri.
Printre acestea – un program de traduceri din literatura istoriografică
românească, cu scopul de a spori circulația internațională a informației
științifice românești și de a promova punctele de vedere românești în lume. -
Jurnal Românesc – 25.11.2020
Activitatea Secţiei consulare din cadrul Ambasadei
României la Chişinău va fi reluată în condiţii normale din 26 noiembrie,
transmite Ministerul Afacerilor Externe. MAE precizează că secţia a fost
închisă doar pe 23 noiembrie pentru adoptarea măsurilor sanitare şi de
protecţie ca urmare a confirmării unui caz de infectare cu SARS-CoV-2 şi că
activitatea de relaţii cu publicul este temporar restrânsă, pentru a preveni
expunerea solicitanţilor de servicii consulare şi a celorlalţi membri ai
personalului. Centrala de la Bucureşti informează că, începând din 26
noiembrie, secţia consulară va reîncepe eliberarea de documente de călătorie şi
vize, preluarea de cereri de înregistrare primară a naşterii, precum şi preluarea
de cereri pentru eliberarea de paşapoarte, cu prioritate pentru minori. MAE
precizează că reluarea parţială a activităţii de lucru cu publicul vine în
sprijinul cetăţenilor români ale căror paşapoarte au fost deja transmise
ambasadei şi care trebuie ridicate. De asemenea, în perioada 26 noiembrie – 8
decembrie, echipa Secţiei consulare a reprezentanşei diplomatice a României la
Chişinău va fi suplimentată cu patru funcţionari consulari care se vor deplasa
din Centrala MAE pentru asigurarea gestionării optime a activităţii în capitala
Republicii Moldova.
O delegație a Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni condusă de secretarul de stat Ovidiu Burdușa s-a aflat zilele
trecute la punctele de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației și Siret
pentru a prelua dosarele de burse pentru elevii etnici români din Ucraina care
studiază la școli în limba română sau cu predarea limbii române ca limbă
maternă, transmite Agenţia BucPress. Acţiunea Departamentului a avut loc în
condiţiile în care restricţiile impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 au
făcut aproape imposibilă transmiterea dosarelor de bursă în România. Ovidiu
Burdușa a transmis că toți elevii români din Ucraina trebuie susținuți să își
păstreze identitatea lingvistică în cadrul școlii şi că DRP ia în
considerare conținutul lingvistic specific limbii române, indiferent de
denumirea atribuită acestuia, ceea ce deschide posibilitatea acordării de
burse şi în sudul Basarabiei. DRP oferă, anul acesta, peste 5.000 de burse în
valoare de 1.000 de lei fiecare elevilor etnici români din ciclul primar din
Ucraina.
Scriitorul și traducătorul israelian de origine
română Moshe B. Itzhaki este invitatul unui nou episod al seriei Portret
de autor, inițiată de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv. Acesta va
dialoga cu profesorul şi traducătorul Paul Farkaș și cu directorul adjunct al
ICR Tel Aviv, Cleopatra Lorințiu, despre rădăcinile sale românești şi despre
traducerile din literatură română pe care le-a realizat de-a lungul timpului.
Întrunirea are drept cadru de desfășurare librăria Vagonul cu cărți
din Kiriat Tivon, loc ce a găzduit lansări de carte care i-au avut ca invitați
pe Ana Blandiana, Dinu Flămând, Ștefan Manasia, Ioan Moldovan, Mircea Petean și
Radu Țuculescu. Moshe B. Itzhaki s-a născut la Haifa, într-o familie originară
din România, stabilită în Israel după al Doilea Război Mondial. A absolvit
Facultatea de Litere, a obținut doctoratul în literatură ebraică şi iudaism şi
s-a dedicat carierei universitare, literaturii şi artei dramatice. Materialul
video, în limbile română și ebraică, va fi transmis pe 26 noiembrie, la ora
17.00, pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv și pe canalul YouTube.
Dramaturgul Amanda L. Andrei și poeta și
traducătoarea Andreea Scridon au încheiat proiectul Voci feminine
românești în America de Nord, iniţiat de reprezentanța Institutului
Cultural Român la New York. Seria s-a derulat în perioada 6 octombrie – 24
noiembrie, în mediul online, şi s-a constituit într-o suită de premiere
realizate sub forma unor materiale video înregistrate de fiecare scriitoare,
materiale ce conțin o lectură în limba engleză de aproximativ 10 minute.
Videoclipurile au fost difuzate în fiecare marți. Seria a fost deschisă de
Cristina Bejan şi Alta Ifland, a continuat cu Mihaela Moscaliuc şi Domnica
Rădulescu, Alina Cumpan şi Carmen Bugan, Claudia Serea şi Diana Manole, Clara
Burghelea şi Roxana Cazan, Alina Ștefănescu şi Lucia Cherciu, Anca Mizumschi şi
Adela Sinclair. ICR New York transmite că această serie, coordonată împreună cu
autorul și academicianul Cristina Bejan, a înglobat cel mai mare grup de
scriitoare reunit vreodată în spațiul cibernetic. Toate episoadele din acest
prim sezon al seriei Voci feminine românești în America de Nord pot
fi urmărite pe site-ul rciusa.info. -
Admiterea românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România
Anunț privind admiterea românilor de pretutindeni în învăţământul
superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de
școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar
fără bursă (anul universitar 2020-2021)
Baza legală pentru organizarea admiterii
este Metodologia
de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din
România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă,
respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, începând cu anul
universitar 2017-2018, aprobată prin ordinul comun MEN
3.900/16.05.2017 – MAE nr. A10/2.046/26.05.2017 – MRP
C/129/07.06.2017 și publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.
6.28/02.08.2017.
2. Informațiile privind condițiile de admitere, locurile scoase
la concurs, specializările propuse, calendarul, conținutul dosarului de
candidatură și modul de transmitere a acestuia se regăsesc în metodologiile
elaborate de fiecare instituție de învățământ superior și sunt disponibile
pe site-urile acestora.
► Instituţii
de învăţământ superior de stat
3. Menționăm că dosarele de candidatură trebuie transmise direct instituțiilor
de învățământ superior inclusiv de către candidații români de pretutideni din
Albania, Serbia, Ucraina și Macedonia de Nord.
4. Diplomele eliberate de autoritățile competente din țările care
au anulat examenele scrise sau orale de finalizare a ciclului liceal în anul
2020 sunt recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării.
►
Pentru informații suplimentare sau clarificări, vă rugăm să contactați Direcția
Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene la adresa de e-mail international@edu.gov.ro, indicând în subiect,
pentru o cât mai eficientă instrumentalizare, sintagma admitere români de pretutindeni 2020. -
Jurnal românesc – 12.05.2020
Ordonanţa
militară nr. 11, emisă luni de Ministerul Afacerilor Interne, a fost publicată
în Monitorul Oficial. Aceasta prevede, între altele, prelungirea suspendării
zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre şi dinspre Spania până
la data de 14 mai, inclusiv. Documentul mai prevede că se exceptează de la
măsura de izolare la domiciliu personalul navigant român, maritim şi fluvial
care se repatriază prin orice mijloc de transport, dacă la intrarea în ţară nu
prezintă simptome asociate COVID-19. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a
declarat că urmează o perioadă grea, care trebuie gestionată cu
atenţie pentru a nu zădărnici realizările din ultimele două luni. Trebuie
să fim extrem de vigilenţi, extrem de responsabili şi în continuare, pentru că
acest virus nu ia pauză, nici nu se odihneşte şi nici nu intră în vacanţă. Mă
bazez pe efortul fiecăruia dintre dumneavoastră că în continuare vom avea grijă
de sănătatea celor dragi şi de sănătatea tuturor, a spus Vela. El a
transmis condoleanţe familiilor celor care au decedat în urma infectării cu
noul coronavirus şi le-a mulţumit românilor pentru eforturile depuse în
perioada stării de urgenţă, care este programată să se încheie pe 15 mai.
85
de români au revenit, luni, în ţară din Arabia Saudită cu o cursă aeriană
specială operată de compania Tarom, pe ruta Bucureşti-Riad-Bucureşti, transmite
Ministerul Afacerilor Externe. Cu acelaşi zbor au fost aduşi în România şi trei
cetăţeni sârbi şi patru maghiari, care
şi-au continuat drumul spre ţările natale. Acţiunea face parte din demersurile
întreprinse de MAE şi ministerele Transporturilor şi Afacerilor Interne pentru
facilitarea revenirii în ţară a cetăţenilor români aflaţi în străinătate cu
titlu temporar şi care au fost afectaţi de măsurile de restricţie impuse
transportului aerian în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Ministerul
de Externe reînnoieşte cu fermitate apelurile făcute anterior privind evitarea
oricăror călătorii externe care nu sunt esenţiale, deoarece acestea pot antrena
riscuri majore. De asemenea, MAE face apel la cetăţenii români cu domiciliul
sau reşedinţa în străinătate să respecte cu stricteţe recomandările
autorităţilor din aceste state şi subliniază că deplasările către România
trebuie complet evitate, în condiţiile în care pot constitui un factor
suplimentar de propagare a infecţiei cu noul coronavirus.
Primul
tren de noapte cu lucrători din România a ajuns, luni, la Viena, în Austria.
Garnitura a transportat circa 80 de îngrijitori la domiciliu, majoritatea
femei, care au plecat duminică seara din Timişoara în urma unui parteneriat
între Căile Ferate Române şi compania austriacă omoloagă OBB. Odată ajunse la
destinaţie, româncele au fost escortate la hotel de ofiţeri de poliţie, care
s-au asigurat că sunt respectate măsurile de protecţie sanitară. Ele au fost
testate pentru COVID-19, iar dacă rezultatele vor fi negative, îşi vor continua
drumul către reşedinţele angajatorilor. Costurile de cazare la hotel şi testare
sunt suportate de statul austriac. Îngrijitoarele la domiciliu oferă un
sprijin important. Transportul cu trenul oferă posibilitatea respectării
normelor de securitate sanitară, a declarat ministrul Afacerilor Europene
din Austria, Karoline Edtstadler. Şase astfel de curse de noapte între
Timişoara şi Viena au fost convenite deocamdată. Următorul tren ar urma să
ajungă în capitala Austriei în cursul zilei de joi. Celelalte sunt programate
în zilele de 17, 20, 24 şi 27 mai. Înaintea crizei sanitare provocate de
SARS-CoV2, 60.000 de îngrijitoare, dintre care 80% femei din România şi
Slovacia, lucrau oficial în Austria unde aveau grijă de 33.000 de persoane care
necesită asistenţă medicală permanentă.
Departamentul
pentru Românii de Pretutindeni s-a adaptat restricţiilor impuse de pandemia de
COVID-19 şi sărbătoreşte online Ziua Românilor de Pretutindeni și Ziua
Internațională a Copilului prin organizarea unui concurs de desene cu tema
Prieteni la distanță. Instituţia îşi propune astfel să-i premieze pe câţiva
dintre cei mai talentați copii români din diaspora și din comunitățile
istorice. Fotografiile cu lucrările celor mici, însoțite de numele și
prenumele, vârsta și țara de reședință, pot fi trimise prin mesageria privată a
paginii de Facebook a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni sau la
adresa de e-mail comunicare@mprp.gov.ro. Desenele vor fi postate într-un album
pe pagina de Facebook a DRP. Înscrierile au loc în perioada 12 – 22 mai, iar
lucrările preferate pot fi votate în intervalul 23 – 31 mai. Autorii celor mai
populare cinci desene vor fi premiați cu câte o tabletă. Ziua Românilor de
Pretutindeni este sărbătorită, din 2015, în ultima duminică a lunii mai. -
România 43
Procedura de repatriere a cetățenilor români din afara țării, în contextul Covid-19, discutată în
ședința Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, de
presedintele Comisiei, deputatul Constatin Codreanu, împreună cu reprezentanți ai
mai multor ministere.