Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni a anunţat publicarea documentatiei necesare pentru sesiunea de proiecte din 2016; despre documentele care pot fi depuse, în premieră şi online, vorbeşte ministrul educaţiei, Adrian Curaj.
Peste 200 de reprezentanți ai diasporei sunt așteptați duminică, 24 ianuarie, la Palatul Parlamentului la o conferință a românilor de pretutindeni. Deputatul Eugen Tomac a anunțat organizarea conferinței, alături de mai multe ONG-uri, printr-o postare pe Facebook:
“Anul acesta marcăm ziua de 24 ianuarie într-un mod special. La propunerea comunităţilor de români de peste hotare, organizăm, la Palatul Parlamentului, Conferinţa Românilor de Pretutindeni. Peste 200 de reprezentanţi ai românilor din întreaga lume vor veni la Bucureşti pentru a sărbători împreună Ziua Unirii Principatelor Române”, a scris parlamentarul.
Temele ce vor fi abordate duminică sunt implicarea statului în susţinerea cetăţenilor români din afara graniţelor, rolul votului prin corespondenţă, păstrarea identităţii culturale şi lingvistice româneşti a comunităţilor istorice din vecinătatea ţării noastre şi identificarea soluţiilor pentru viitorul Republicii Moldova.
La Conferinţa Românilor de Pretutindeni vor lua parte reprezentanţi ai Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP) și ai Consiliului Româno-American şi Asociaţiei Românilor din Italia (ARI).
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a adresat un mesaj de Anul Nou prin intermiediul Radio România Internaţional. Reporter, Nicoleta Stoica.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a deplasat la 24 decembrie la Korcea, regiunea din Albania în care trăieşte cea mai numeroasă comunitate de aromâni. Oficialul român a vizitat Consulatul onorific al Romaniei, unde a făcut o donaţie de cărți, CD-uri și albume cu motive tradiționale românești.
Programul a inclus întrevederi cu Konstandin Janko, președintele Asociației Culturale Aromânii din Albania, Ilia Gjoka, președintele Ligii Aromânilor din Albania, Pano Bakalli, președintele Fundației Nicolae Iorga din Saranda, precum și cu alți reprezentanți ai mediului asociativ și ai mass-media albaneze și în dialect aromân. Ministrul delegat a transmis că România va continua să acorde susținere pentru păstrarea valorilor culturale ale comunității și a accentuat rolul pe care tinerii absolvenți ai instituțiilor de învățământ din România îl pot avea în afirmarea identitară și promovarea imaginii unei comunități deschise.
Dan Stoenescu s-a întâlnit şi cu Sotiraq Filo, primarul localității Korcea. Cu această ocazie, ministrul delegat a reiterat importanța comunității aromâne din Albania, respectiv a minorității albaneze din România, ca puncte de legătura între cele două state și factor suplimentar de consolidare a cooperării bilaterale. De asemenea, demnitarul român a reconfirmat disponibilitatea României de a împărtăși din experiența acumulată de-a lungul procesului de pre-aderare la Uniunea Europeană, reliefând necesitatea înregistrării de progrese în domeniul protecției tuturor minorităților din Republica Albania.
În cadrul vizitei efectuate la Biserica aromână cu hramul “Schimbarea la faţă”, construită cu sprijinul statului român, Dan Stoenescu a apreciat eforturile pe care preotul paroh Dumitrache Veriga le depune pentru păstrarea tradițiilor și a identității și a subliniat rolul Bisericii ca factor de coeziune comunitară. Ministrul delegat a efectuat și o vizită la sediul lectoratului de limba română din cadrul Universității Fan Noli din Korcea, ocazie cu care demnitarul a vorbit despre atenţia deosebită pe care statul român o acordă procesului educativ în limba română, ca element fundamental în păstrarea și promovarea identității lingvistice.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a fost gazda celei de a doua ediții a Întâlnirilor Românii de Pretutindeni, un for de discuții dedicat problemelor ce privesc politicile publice dedicate comunităților din afara granițelor.
Întâlnirea a inclus colocviul Românii din comunităţile istorice sud-dunărene: bursieri de succes ai statului român, organizat de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română.
La eveniment au mai participat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, Liviu Pop, ministru delegat pentru dialog social, vicepreședinta Camerei Deputaților, Rodica Nasar, Ion Caramitru, președinte al Societății de Cultură Macedo-Române, Daniel Ioniță și Radu Podgorean, secretari de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și, în calitate de moderator, Remus Pricopie, rector al SNSPA și fost ministru al Educației.
Comunitățile române sud-dunărene au fost reprezentate de foști și actuali bursieri ai statului român, persoane recunoscute prin activitatea depusă în direcția susținerii identității românești în țările de origine. Printre aceștia s-au numărat domnii Predrag Balașevici și Zavija Jurj din Valea Timocului (Serbia), Aleksandar Najdanovici și Alexandar Savici, reprezentând asociația studenților timoceni care studiază la Universitatea din Craiova, Ilja Gjoka din Albania, Ivo Gheorghiev din Bulgaria precum și Steriu Papuli din Macedonia.
În cuvântul de deschidere, ministrul delegat a subliniat importanța pe care o are educația în demersul de păstrare al identității etnice, subliniind hotărârea statului român de a-i sprijini pe românii din comunitățile sud-dunărene să studieze în limba maternă la toate nivelurile de școlarizare, inclusiv prin burse acordate în centre universitare din țara noastră.
Pentru a veni în sprijinul eforturilor comunităților românești de a-și păstra identitatea, statul român susține educația în limba română la toate nivelurile. Un aspect căruia statul român îi acordă o atenție deosebită este cel al sprijinirii accesului tinerilor din comunitățile sud-dunărene la învățământ universitar și post universitar în limba română, chiar în România. Așteptarea noastră este ca, după terminarea studiilor, bursierii să se implice în susținerea eforturilor comunității din care provin, a spus Angel Tîlvăr.
Ministrul Educației și Cercetării Științifice, Sorin Cîmpeanu a subliniat importanța protocolului încheiat recent între instituția pe care o reprezintă și Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, act ce permite cooperarea interinstituțională în domeniul păstrării identității prin educație.
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a subliniat eforturile depuse în ultimii ani de statul român în plan bilateral pentru obținerea unui cadru care să permită României să vină în sprijinul comunităților de peste granițe în domeniul educației.
Totodată, președintele Societății de Cultură Macedo-Române Ion Caramitru a scos în evidență rolul istoric salutar pe care România l-a avut în salvgardarea aromânilor și păstrarea identității lor, remarcând importanța sprijinului acordat și în prezent membrilor acestei comunități de la sud de Dunăre.
În cadrul evenimentului, Rodica Nassar, vice-președintă a Camerei Deputaților, a transmis un mesaj din partea președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.
În secțiunea special dedicată reprezentanților comunităților sud-dunărene, vorbitorii au subliniat necesitatea îmbunătățirii cadrului existent. Astfel, aceștia au propus implicarea asociațiilor constituite la nivelul comunității în procesul de selectare a studenților bursieri. De asemenea, au susținut necesitatea introducerii unor cursuri de cultură și civilizație românească pentru bursieri, precum și crearea unor programe care să aibă în vedere activitatea lor educativă extra-curriculară, în timpul studiilor efectuate în România. Nu în ultimul rând, a fost subliniată nevoia de identificare a unor modalități prin care studenții bursieri să se reîntoarcă în comunitate pentru a sprijini mai departe eforturile acesteia.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a avut astăzi, 20 octombrie 2015, o întrevedere cu Vasile Turea, şeful Biroului Relaţii cu Diaspora din Cancelaria de Stat a Republicii Moldova.
În cadrul întrevederii au fost discutate aspecte referitoare la dezvoltarea cooperării în ceea ce privește desfășurarea de activități destinate comunităților de români din afara granițelor. A fost subliniată, de asemenea, importanța promovării unui dialog constant în chestiuni ce țin de identitatea culturală românească. Ministrul delegat a evidențiat faptul că scopul coordonării activităților desfășurate de către asociațiile românilor de pe ambele maluri ale Prutului, în afara granițelor, ar putea reprezenta un câștig pentru păstrarea valorilor și reperelor identitare românești.
În scopul realizării obiectivelor stabilite, cei doi oficiali au convenit să se asigure, la nivelul instituțiilor pe care le coordonează, o interacțiune eficientă care să contribuie la realizarea de evenimente și acțiuni comune.
Întrevederea a prilejuit, totodată, semnarea unui Memorandum de Înțelegere care oferă un cadru coordonat în realizarea obiectivelor propuse.
Comunicat MAE
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) organizează în perioada 30 iulie — 13 august 2015 a doua sesiune de depunere a cererilor de finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni.
Asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile, instituţiile, persoanele fizice autorizate, precum si persoanele juridice din străinătate și din România, legal constituite, pot depune cererile de finanţare, fie personal, fie prin corespondenţă recomandată sau curier la sediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, B-dul. Primăverii, nr. 22, sector 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România.
Având în vedere dispozițiile Legii nr. 321/2006 potrivit cărora documentația justificativă privind modul de utilizare a fondurilor alocate se va prezenta nu mai târziu de data de 10 decembrie 2015, precum și obligația beneficiarilor de a implementa și desfășura noile proiecte până la sfârşitul anului bugetar, termenul limită de depunere a cererilor va fi de 15 zile, respectiv 13 august 2015 (data poştei). Cererile trimise după această dată nu sunt eligibile.
Cererile de finanţare trebuie să respecte coordonatele stabilite de Ghidul de finanţare publicat pe pagina de internet a DPRRP.
Anunţul privind rezultatul selecţiei de proiecte precum şi lista beneficiarilor finanţărilor nerambursabile vor fi publicate pe pagina de internet a DPRRP.
La invitaţia celor
două comisii reunite din Camera Deputaţilor şi Senat cu atribuţii în domeniul
românilor de pretutindeni, ministrul delegat Angel Tîlvăr a participat astăzi,
9 iunie 2015, la o dezbatere pe tema Metodologiei privind organizarea
procesului de desemnare a delegaţilor pentru primul Congres al românilor de
pretutindeni.
Dezbaterea a venit ca urmare a sesizării celor două
comisii de către DPRRP cu privire la necesitatea implicării acestora în
procesul de elaborare a Metodologiei.
Ministrul delegat
Angel Tîlvăr a menţionat interesul deosebit de care se bucură procesul de
organizare a Congresului în rândul românilor din afara ţării şi a accentuat
faptul că metodologia trebuie să fie un document care să respecte realitățile
existente în comunități și să evite crearea unor situații care pot fi puse sub
semnul echivocului.
În cadrul
discuţiilor, s-a insistat pe necesitatea elaborării unui mecanism prin care
procesul de stabilire a participanţilor la eveniment să fie unul transparent şi
lipsit de orice influenţă din partea factorilor politici. Totodată, a fost subliniat faptul că
propunerea de Metodologie va fi supusă dezbaterii publice, iar punctele de
vedere venite din rândul comunităţile româneşti din afara graniţelor vor fi
cele care vor stabili textul final al acestui document.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat duminică într-un mesaj de Ziua Românilor de Pretutindeni că adoptarea unei legi care să ofere posibilitatea exprimării dreptului la vot de către toți cetățenii din afara granițelor este o prioritate.
“Dacă vrem ca românii să fie respectați în lume, situații inacceptabile precum ceea ce s-a întâmplat anul trecut, în noiembrie, trebuie să nu se mai repete niciodată. În acest sens, adoptarea unei legi care să ofere posibilitatea exprimării dreptului la vot de către toți cetățenii din afara granițelor rămâne o prioritate. Este nu doar o obligație constituțională a clasei politice de a găsi rapid o soluție la această problemă, dar mai ales dovada minimului respect pentru cetățenii noștri aflați în străinătate”, subliniază Iohannis în mesaj.
Șeful statului afirmă că “va fi mereu garantul asigurării și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor românilor”.
“Dumneavoastră, românii de pretutindeni, participați în mod direct la promovarea imaginii țării noastre în lume. Contribuiți la dezvoltarea societăților în care munciți și trăiți, dar sunteți parte și din evoluția României. De aceea, mi-am propus să identificăm modalități prin care pot fi îmbunătățite mecanismele de dialog, consultare și reprezentare. În acest sens, proiectul privind constituirea unui Consiliu Consultativ al românilor din afara granițelor se află în dezvoltare”, se mai arată în mesajul președintelui.
În final, Klaus Iohannis le solicită sprijinul românilor din diaspora pentru “a clădi o Românie prosperă”: “Unul dintre angajamentele asumate de mine este acela de a clădi o Românie prosperă, care oferă șanse și oportunități fiecăruia dintre noi, o țară în care se poate trăi cu demnitate. Cred cu tărie că este un obiectiv realizabil, dar știu totodată că nu vom putea reuși să îl atingem decât uniți, lucrând împreună. Vă chem așadar alături de mine să construim România pe care ne-o dorim, România în care să vă placă să vă reîntoarceți!”.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a adresat conaţionalilor noştri din lume un mesaj de Paşte, prin intermediul Radio România Internaţional.
Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH) a lansat “Ghidul Mediului Asociativ Românesc din afara graniţelor ţării”.
În toate ţările în care locuiesc români există biserici româneşti, organizaţii non-guvernamentale, instituţii culturale, asociaţii studenţeşti, publicaţii în limba română prin care românii încearcă să-şi păstreze limba naţională, tradiţiile şi obiceiurile româneşti, dar şi o cât mai bună legătură cu patria mamă. Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni a clasificat pentru fiecare ţară toate datele referitoare la aceste entităţi din diverse surse la care a avut acces: Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale. Toate informaţiile primite au fost trecute într-un ghid informativ al mediului asociativ românesc din afara graniţelor ţării.
Zvetlana Preoteasa, director general al IEH, consideră că diaspora a ajuns să reprezinte problema întregii ţări, nu doar a unei instituţii din statul român, de aceea este convinsă că o bună comunicare între toate instituţiile statului, societatea civilă, mass-media pe de-o parte şi diaspora românească, fie că este vorba de cea istorică sau cea economică, pe de altă parte, este absolut necesară .
Este foarte posibil, a comunicat IEH, ca unele asociaţii, biserici, fundaţii, şcoli, etc., să nu fie regăsite în acest ghid, deşi ele fiinţează, poate unele dintre ele chiar de mult timp. Acest lucru este doar din cauza unei destul de restrânse baze de date pusă la dispoziţie specialiştilor IEH. Acesta este motivul pentru care colectarea de date este continuă , iar următorul ghid va fi mai cuprinzator.
Directorul General al IEH a declarat că doreşte ca în următoarele luni,acest ghid informativ să poată fi consultat şi în format online. Pentru informaţii suplimentare poate fi contactat Departamentul de Comunicare al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru românii de pretutindeni, la adresele de mail office@ieh.ro şi ramona.mezei@ieh.ro sau la numarul de telefon 0743078396. Persoană de contact: Ramona Mezei, responsabil Departament Comunicare IEH.
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România şi peste hotare la 31 august. Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a adresat cu acest prilej, prin intermediul Radio România Internaţional, un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române.
Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii serbează astăzi Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare. Este una dintre cele mai importante sărbători ale Creştinătăţii, în ziua în care, potrivit tradiţiei religioase, Fecioara Maria s-a ridicat cu sufletul şi cu trupul la Cer. Cum devoţiunea faţă de Fecioara Maria este una cu totul aparte la români, foarte multe biserici şi mănăstiri au primit hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în perioada în care catolicii formau majoritatea populaţiei Transilvaniei, foarte multe dintre aceste mănăstiri au devenit locuri de pelerinaj. Cel mai important loc de pelerinaj din România este mănăstirea greco-catolică de la Nicula, aflată la aproximativ cinci kilometri depărtare de oraşul Gherla. Azi, mănăstirea este folosită de Biserica Ortodoxă Română, după ce, în anul 1948, călugării bazilitani, în frunte cu superiorul mănăstirii, Leon Man, au fost arestaţi de Securitate, iar complexul monahal a fost confiscat de autorităţile comuniste.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a lansat, joi, un îndemn la unitate pentru românii de pretutindeni în lupta lor pentru păstrarea identităţii, subliniind că statul român ar trebui să aloce un buget mai consistent în acest sens. Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe a precizat, într-o declaraţie de presă, că românii pot deveni relevanţi în statele în care trăiesc, doar dacă sunt uniţi. “Mesajul pe care îl am de ani de zile, pentru că lucrez pe această relaţie cu asociaţiile româneşti din jurul României de foarte mulţi ani, este acela de luptă permanentă pentru prezervarea identităţii. Este un lucru pe care în primul rând ei trebuie să îl facă, românii care trăiesc acolo şi adesea în condiţii dificile. Asta presupune mai multă unitate şi nu obosesc să spun acest lucru, mai multă unitate între asociaţiile româneşti, mai puţină competiţie, mai puţine ambiţii personale, mai multă unitate. Pentru că pot deveni relevanţi dacă sunt uniţi în statele respective. Şi, doi, bineînţeles, presupune o acţiune constantă a statului român şi trebuie să recunosc mai mulţi bani alocaţi, mai multe resurse financiare şi aici mai avem de lucru”, a afirmat Titus Corlăţean. Ministrul de Externe susţine creşterea bugetului alocat românilor din afara graniţelor, pe măsură ce apar resurse financiare.
Imigraţia sărăciei din România în Germania este principala temă care preocupă media şi elita politică germană de un an încoace. Catalizatorul migraţiei sărăciei ar fi trebuit să fie ridicarea barierelor pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014. Agenţia Naţională pentru Muncă din Germania a anunţat că teama de o imigraţie în masă a românilor şi bulgarilor în Germania a fost neîntemeiată. Pericolul a trecut şi nu s-a concretizat.
Premierul Victor Ponta a solicitat redeschiderea, în regim de urgenţă, a punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, dar şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Rădăuţi Prut şi Stânca, în contextul în care relaţiile cu Republica Moldova şi Ucraina vor fi intensificate după ridicarea regimului de vize de călătorie pentru cetăţenii celor două ţări. El a declarat joi, la Botoşani, că redeschiderea vămilor este cu atât mai necesară cu cât vizele pentru cetăţenii din Republica Moldova au fost eliminate, iar cele pentru ucraineni sunt pe punctul de a fi eliminate. Acum, şi cu Moldova, şi cu Ucraina o să fim mai buni prieteni decât am fost până acum. Ştiţi că pentru cei din Moldova nu mai e necesară viza de intrare. La fel va fi, foarte în curând, şi pentru Ucraina şi nu avem puncte de trecere a frontierei. Am ajuns acum să putem călători, dar să nu avem pe unde, a afirmat primul-ministru. Victor Ponta a criticat reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi pe cei ai Autorităţii Naţionale a Vămilor pentru modul cum derulează fondurile de investiţii în punctele vamale. Foarte greu am reuşit să îi mişc pe cei de la Finanţe şi de la Vamă, care tot timpul fac un raport şi zic că se face, dar nu se face. Important este că cele trei vămi, o să vedem dacă cea de la Rădăuţi Prut putem să o susţinem sau nu, dar celelalte două o să vin şi o să verific eu singur, a mai adăugat premierul Ponta.
Senatorul PSD Mircea Geoană a depus ieri la Parlament o propunere de lege privind drepturile veteranilor din teatrele de operaţiuni. “Legea veteranilor din teatrele de operaţiuni” este inspirată din pachetul legislativ promovat de către preşedintele Barack Obama în SUA — Veterans Act, iar iniţiatorii acestei propuneri legislative consideră că “imensa experienţă acumulată de aceşti oameni poate fi valorificată şi în viaţa civilă prin acordarea de către stat a unor facilităţi — cu nimic diferite faţă de cele existente deja în legislaţie pentru încurajarea anumitor activităţi”. De asemenea, Mircea Geoană afirmă că militari români care au activat în teatrele de operaţiuni au nevoie să ştie că statul român îi va sprijini, odată reîntorşi în ţară, şi prin măsuri “pragmatice”.
Echipa de voluntari a Casei românilor din Elveţia a lansat un nou proiect pentru românii din Elveţia: “Parenting in Zurich” a fost creat ca o platformă suport pentru cei care doresc să împărtăşească idei, sfaturi, experienţe legate de parenting în Elveţia. Grupul are şi rolul de instrument de comunicare pentru eventuale întâlniri legate de parenting, ad-hoc sau planificate. În cadrul proiectului are loc şi un Club de limba română pentru cei mici, unde, timp de aproximativ o oră, părinţii, bunicii şi cei mici se pot familiariza cu cântece şi poezii ale copilăriei, într-un cadru organizat. Următoarea întâlnire din această lună are loc vineri, 22 august 2014.