Semnare Protocol Academia Română – Ministerul Românilor de Pretutindeni. Detalii de la Natalia Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni şi Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Semnare Protocol Academia Română – Ministerul Românilor de Pretutindeni. Detalii de la Natalia Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni şi Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Principalele linii de acțiune si proiectele proprii derulate de Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni in primul semestru al anului 2018, prezentate de ministrul Natalia Intotero la 6 luni de mandat.
Lotul
României a obţinut cinci medalii la Olimpiada Internaţională de Fizică din
acest an – o medalie de aur, două de argint şi două de bronz, informează
Ministerul Educaţiei Naţionale. Performanţele au fost obţinute de elevi ai
Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti şi ai Colegiul Naţional
‘Mircea cel Bătrân’ din Constanţa. În cadrul concursului, s-au susţinut două
probe, una teoretică şi una experimentală. A 49-a ediţie a Olimpiadei
Internaţionale de Fizică s-a desfăşurat la Lisabona, în Portugalia, în perioada
21 – 29 iulie, reunind peste 400 de concurenţi din 90 de ţări. Prima Olimpiadă
Internaţională de Fizică a avut loc în 1967, în Polonia, cu participarea a
cinci ţări, inclusiv România. Ţara noastră a găzduit competiţia de două ori, în
1972 şi 1983.
Preşedintele
Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de
pretutindeni, care stabileşte că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va
avea personal ataşat în diaspora. Legea are ca obiect de reglementare afirmarea
şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a comunităţilor
româneşti şi facilitarea procesului de reintegrare a cetăţenilor români cu
reşedinţa în străinătate care se reîntorc în ţară, precum şi extinderea ariei
de acordare a unor drepturi românilor din afara graniţelor ţării. Actul
normativ stipulează că MRP va detaşa personal din cadrul instituţiei care va
îndeplini în Serviciul Exterior al MAE atribuţiile gradului diplomatic de
ataşat pentru comunităţile româneşti din străinătate, cu respectarea
dispoziţiilor Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice,
respectiv ale Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare. În
statele în care nu este numit un ataşat diplomatic, MAE, în cooperare cu MRP,
va asigura prezenţa, în cadrul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare
ale României din statele unde există însemnate comunităţi româneşti, a unui diplomat
cu atribuţii pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cu încadrarea în
numărul de posturi aprobat şi în fondurile alocate cu această destinaţie. Legea
mai prevede sprijinirea organizaţiilor şi asociaţiilor românilor de
pretutindeni, în vederea stabilirii unui parteneriat eficient care să
urmărească promovarea imaginii României şi a românilor în rândul opiniei
publice din statele de reşedinţă.
Ambasada României la
Canberra informează despre finalizarea, în luna august, a activităților de
operaționalizare a biroului consular de la Melbourne (BC Melbourne).
Circumscripția consulară cuprinde statele australiene Victoria, Australia de
Vest, Australia de Sud, Tasmania, precum și Teritoriul Capitalei Australiene. Echipa
consulară de carieră a biroului consular Melbourne va elibera cetățenilor români
și va efectua, la cerere, documente de călătorie: pașapoarte simple
electronice, titluri de călătorie, pașapoarte temporare; se va facilita
preschimbarea documentelor de identitate expirate, dar și obținerea duplicatelor
actelor de stare civilă emise de autoritățile române: certificate de naștere,
de căsătorie sau de deces. Totodată, se vor efectua înscrieri ale actelor de
stare civilă emise de autoritățile australiene și servicii notariale. Biroul
consular din Melbourne va acorda asistență consulară, începând cu trimestrul IV
din 2018, prin utilizarea cotidiană a platformelor consulare ale MAE din
România. Este vorba de www.econsulat.ro, care va permite
programarea în sistem online a cetățenilor români şi obținerea rapidă a
serviciului consular solicitat și de platforma consulară www.informatiiconsulare.ro, care va permite
accesul cetățenilor români la informații relevante cu privire la documentele
necesare serviciilor consulare.
Protejarea, revitalizarea și promovarea patrimoniului cultural comun românesc și identificarea direcțiilor de cooperare între instituțiile de cultură au fost principalele preocupări ale participanților la cea de-a treia ediție a conferinței internaționale Patrimoniul cultural românesc — Centenar 2018” de la Chișinău. Ministrul Educației din Republica Moldova, Monica Babuc, a evidențiat faptul că această conferință este importantă pentru spațiul cultural comun românesc. Anul 2018 este un an foarte important, an pe care eu l-aș considera anul românilor de pretutindeni. Relația cu Republica Moldova este una specială, una de suflet. Guvernul României va susține parteneriatul nostru strategic și investițiile care au început și se află în derulare”, a afirmat Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru Românii de Pretutindeni.
S-a discutat despre perspectivele culturale și lingvistice, rolul elitelor culturale în afirmarea și promovarea identității românești, cooperarea între instituțiile de cultură din România, Republica Moldova, cele din comunitățile istorice românești din jurul granițelor țării și din diaspora. Evenimentul se înscrie în Programul strategic al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pe anul 2018 — Spațiul cultural comun românesc — Centenar Marea Unire 1918 — 2018.
Fiecare român este ambasadorul ţării sale, iar cei care locuiesc în comunităţile istorice de peste graniţă este bine să cunoască originile poporului din care provin, a declarat sâmbătă, la Deva, ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero. Ea s-a întâlnit cu o delegaţie formată din 50 de etnici români care trăiesc în comunităţile istorice din Ungaria şi care s-au aflat pentru trei zile în regiune. Cu această ocazie, reprezentanţii Liceului şi Şcolii generale Nicolae Bălcescu din Gyula au fost anunţaţi că Biblioteca Judeţeană Hunedoara-Deva va face, în acest an, o donaţie importantă de carte românească pentru biblioteca unităţii de învăţământ de acolo.
Delegaţia, formată din oameni de cultură, profesori, preoţi şi jurnalişti, a vizitat Muzeul Aurului din Brad, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Mănăstirea Prislop, Castelul Corvinilor şi cetatea dacică Sarmizegetusa Regia. Vizita se înscrie în proiectul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP) intitulat Descoperă şi Cunoaşte România. Proiectul îşi propune ca în Anul Centenarului să aducă în ţară 500 de români care trăiesc în comunităţile istorice din apropierea graniţelor.
Subsecretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Victor Ionescu, a luat parte la o serie de întâlniri cu asociațiile românești și mediul românesc de afaceri din provincia spaniolă Almeria, dar și cu reprezentanți ai autorităților locale, în cadrul unei vizite derulate în perioada 20-23 aprilie în regiune. Este prima vizită de lucru pe care un reprezentant al conducerii MRP o efectuează în Almeria și totodată, prima de la înființarea Consulatului României în provincia din sudul Spaniei.
Cu autorităţile din regiune, Victor Ionescu a discutat despre specificul comunității românești din provincie, care numără peste 40.000 de persoane și despre contribuția importantă pe care conaționalii noștri o au la dezvoltarea economică a zonei. Demnitarul român a prezentat oficialilor locali proiectele MRP privind comunitățile din diaspora, precum și detalii despre planurile de reinserție a diasporei de mobilitate.
În pofida faptului că românii
muncesc multe ore pe săptămână, eficienţa este scăzută, iar salariile sunt
printre cele mai mici din Europa. În schimb, locuitorii statelor bogate ale UE
petrec mai puţin timp la serviciu, dar au o productivitate ridicată şi bani mai
mulţi. România se află pe locul 10 în clasamentul privitor la numărul de ore de
lucru într-o săptămână al angajaţilor cu normă întreagă din ţările UE, cu
40,7 ore petrecute la serviciu, după cum
arată un studiu Eurostat. Puţin mai mult faţă de media europeană, care este de
40,3 ore. Venitul mediu lunar este printre cele mai scăzute din Europa, doar
bulgarii stând mai rău. Salariul în România a fost, în noiembrie 2017, de 527
euro, în timp ce în Bulgaria era de circa 400 euro. La polul opus se află Marea
Britanie, cu un venit lunar de 2.100
euro.
Instituţiile europene nu vor
negocia drepturile fundamentale ale UE cu Marea Britanie, a declarat
europarlamentarul PSD, Claudia Ţapardel, într-un interviu acordat postului de
Radio BBC 4. Aceasta a reacţionat la recentele declaraţii făcute în China de
premierul britanic Theresa May, potrivit căreia libertatea de mişcare a
cetăţenilor europeni va fi restricţionată odată cu martie 2019 – data oficială
a Brexit. Claudia Ţapardel a reiterat poziţia de negociere a Uniunii de a apăra
principiile sale fondatoare şi a calificat declaraţiile lui May ca populiste şi
nerealiste în actual context social şi economic. Pentru România, prioritatea
absolută în negocieri o reprezintă protejarea drepturilor şi intereselor
cetăţenilor români care locuiesc, studiază şi/sau muncesc în Marea Britanie», a
subliniat Claudia Ţapardel.
Federaţia Asociaţiilor de Români
din Europa, FADERE, a trimis duminică o scrisoare Mişcării Cinci Stele (M5S,
anti-sistem, fondată de comediantul Beppe Grillo din Italia), în care a cerut retragerea
sprijinului politic pentru Emmanuel Dessi, candidat la postul de senator în
viitorul Legislativ de la Roma, după ce politicianul italian a făcut declaraţii
jignitoare la adresa românilor. Potrivit unui comunicat de presă transmis de
FADERE, scandalul a pornit în campania electorală, în urma unor declaraţii pe
care Dessi le-a făcut pe o reţea de socializare în care se laudă că a bătut
români şi că îi place să bată români. Reamintim că peste un milion de români
locuiesc în Italia, iar o bună parte dintre ei au dublă cetăţenie şi prin
aceasta au drept de vot şi pentru alegerile generale din Italia, menţionează
FADERE în comunicat. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa,
Daniel Ţecu, a declarat că ‘este inadmisibil pentru un politician al unei ţări
europene să facă astfel de declaraţii oribile şi xenofobe’ şi nimeni să nu ia
măsuri.
Noul ministru al românilor de
pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat că va continua proiectele dedicate
românilor din afara graniţelor.O prioritate este extinderea programului de
tabere ARC pentru copiii românilor din diaspora pe timpul verii, dar şi iarna.
Ministrul a anunţat că va susţine înfiinţarea de clase cu predare în limba
română şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei de şcoli, grădiniţe, biblioteci
în ţările cu comunităţi româneşti, cu accent pe comunităţile istorice. Acolo
unde va fi posibil şi vom identifica resursele bugetare, îmi doresc să
contribuim la conservarea ori repararea bisericilor în localităţile unde există
comunităti mari de români şi nu numai, a adăugat ministrul. Ea a mai spus că
mandatul său va sta sub semnul dialogului şi al transparenţei, iar în acest
sens va sprijini presa de limba română din comunităţile de români. Intotero a
făcut un apel la dialog cu parlamentarii din comisiile românilor de
pretutindeni, pentru a realiza împreună proiecte pentru cei aproximativ 10
milioane de români din afara graniţelor.
Executivul îşi propune în Programul de guvernare 2018-2020 actualizarea legislaţiei pentru sprijinirea procesului de reîntoarcere a românilor din străinătate, a anunţat Natalia Intotero, ministru pentru Românii de Pretutindeni. Este vorba de facilitarea întâlnirii cererii cu oferta de muncă, precum şi oferirea de asistenţă şi consiliere în vederea reinserţiei pe piaţa muncii şi dezvoltării de iniţiative antreprenoriale. Se va urmări şi facilitarea procesului de recunoaştere în România a calificărilor obţinute de românii care au lucrat/lucrează în străinătate. Totodată, se va avea în vedere modificarea cadrului legislativ, astfel încât acesta să permită autorităţilor administraţiei publice locale din România să încheie acorduri de înfrăţire sau cooperare cu autorităţile locale din alte state pentru realizarea şi finanţarea unor obiective de investiţii, programe comune cultural sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi alte acţiuni.
Guvernul va sprijini comunităţile româneşti în aşa fel încât să se asigure de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării de către administraţiile ţărilor în care trăiesc. În ceea ce priveşte raporturile bilaterale cu statele din vecinătate şi din Balcani în care trăiesc etnici români, Guvernul va urmări aplicarea corespunzătoare a normelor europene privind tratamentul minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul unui stat, precum şi un echilibru între drepturile asigurate în acest domeniu minorităţilor naţionale de către statul român şi cele asigurate minorităţii române de pe teritoriul statului partener. Executivul va acţiona pentru ca accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii să se facă nediscriminatoriu. De asemenea, se arată, în Programul de Guvernare, că numărul consulatelor româneşti va creşte în funcţie de solicitările şi de condiţiile existente.
Ministrul românilor de pretutindeni, Natalia Intotero, a mai anunţat că vor fi continuate programele prevăzute în strategia existentă în ceea ce priveşte diaspora. Este vorba de programele ‘Nicolae Iorga’ – în domeniul educaţiei, ‘Andrei Şaguna’ – în domeniul spiritualităţii şi tradiţiilor, ‘Mihai Eminescu’ – în domeniul mass-media, ‘Dimitrie Gusti’ – în domeniul societăţii civile. Şi proiectul ‘Descoperă şi Cunoaşte România’ va continua. Programul ‘Constantin Brâncuşi’ va fi susţinut prin măsuri precum: înfiinţarea a cinci noi centre culturale ale românilor de pretutindeni şi sprijinirea celor existente, realizarea de studii privind patrimoniul comunităţilor româneşti, promovarea artiştilor de origine română din străinătate, înfiinţarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, în format virtual şi prin identificarea şi amenajarea unui sediu în Municipiul Bucureşti, recuperarea, restaurarea, întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice şi de artă. Amenajarea Casei Memoriale ‘Aron Pumnul’ din Cernăuţi şi organizarea în incinta acesteia a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu şi Aron Pumnul vor constitui o prioritate.
Românii din Marea Britanie sunt invitati, joi, 8 februarie, la vernisajul expoziţiei Home Away From Home: Romanians in Brent, susţinută de Romanian Women în UK în colaborare cu Brent Museum si Institutul Cultural Român.. Evenimentul este o sărbătoare a culturii româneşti din Brent. Motivul central al expoziţiei îl reprezintă o colecţie de ouă tradiţionale încondeiate împrumutate de Brent Museum prin programul Object in Focus, finanţat prin intermediul Consiliului Artelor din Anglia. De asemenea, este prezentată o selecţie de fotografii ale românilor contemporani care trăiesc şi lucrează în Londra, realizate de fotograful român Ion Paciu, dar şi fotografii noi realizate de fotograful Mike Lupascu ale românilor din Brent. La eveniment va lua parte şi ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache.
Odată cu începerea noului an şcolar, Institutul Eudoxiu
Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni (IEH), instituție aflată în
subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni lansează cea de-a doua
ediție a proiectului Basm Românesc.
Prima ediție a proiectului Basm Românesc a fost iniţiată de
IEH în anul 2013. Basmul Românesc a fost dedicat copiilor români din toate
comunităţile din afara graniţelor ţării. Timp de un an, elevii români din
Italia și Spania, din Serbia și Ucraina, din Belgia, dar și Statele Unite și
Australia au conceput un basm colectiv, iar prima ediție a Basmului Românesc
a fost tipărită și a ajuns la toți cei care au contribuit la scrierea ei.
Cea de-a doua ediție a Basmului Românesc îşi va relua drumul
în toată lumea şi va ajunge în rândurile elevilor din comunităţile româneşti de
pretutindeni. Forma finală a Basmului va fi publicată şi trimisă tuturor
comunităţilor.
Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni
relansează acest proiect cu scopul ca, pe durata unui an, să stimuleze elevii
români de pretutindeni să conceapă împreună un basm, argument al unității lor
identitare, indiferent de locul în care trăiesc.
Basmul va pleca dintr-o școală din Suceava, unde va fi scris
primul paragraf. Apoi, pe rând, fiecare școală doritoare va adăuga un
paragraf, pentru ca forma finală să prindă contur într-o ediție tipărită pe
data de 1 decembrie 2018, zi în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri.
Școlile românești de peste hotare se pot înscrie în acest
proiect, trimițând o cerere pe adresa de mail comunicare@ieh.ro.
Toți copiii care vor contribui la scrierea basmului vor fi
nominalizați atât în ediția tipărită, cât și în cea online și vor primi câte un
exemplar din Basmul Românesc, ediția a II-a.
Școala care va concepe cel mai interesant paragraf din basm ,
va primi un premiu special din partea IEH.
Comunicat Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni
Guvernul a modificat şi completat printr-un proiect de lege, cadrul legislativ privind procedura de acordare a finanţărilor nerambursabile din bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni programelor, proiectelor sau acţiunilor privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora. Interviu cu Andreea Pastîrnac ministrul pentru românii de pretutindeni.
Andreea
Păstîrnac, propusă pentru funcţia de ministru pentru Românii de Pretutindeni, a
primit, joi, aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare reunite de
politică externă şi pentru comunităţile de români din afara graniţelor. În
timpul audierilor, Păstîrnac a precizat că jumătate din obiectivele
Ministerului Românilor de Pretutindeni sunt aproape finalizate. Aceasta a spus
că obiectivul major al ministerului este sprijinirea limbii române în diaspora,
prin doi mari piloni – educaţie şi comunicare – şi ei vor rămâne elemente
strategice ale acestui an, alături de celelalte obiective din programul de
guvernare. Ea a adăugat că alt obiectiv pe care ministerul il are pentru
perioada următoare este legea 321 din 2006, care priveşte finanţarea
nerambursabilă pentru asociaţiile şi organizaţiile din diaspora. Prin această
lege, ministerul încearcă să schimbe modul în care se acordă finanţare
asociaţiilor şi propune ca element de noutate posibilitatea de a acorda pe
termen lung granturi de finanţare pentru a putea implementa politicile faţă de
diaspora. În ceea ce priveşte situaţiile dificile prin care trec anumite
familii de români din străinătate, ministrul a spus că acestea sunt în atenţia
sa.
Eurodeputata
Viorica Dăncilă, liderul delegaţiei social-democraţilor români din Parlamentul
European, se află în perioada 29 iunie – 1 iulie, împreună cu o delegaţie a
Grupului Socialiştilor şi Democraţilor, în Ragusa (Sicilia), pentru a verifica
la faţa locului care este situaţia muncitoarelor românce supuse abuzurilor
angajatorilor. Vizita în Italia a delegaţiei PE vine în urma solicitării făcute
în acest sens de către eurodeputata PSD, în luna aprilie a acestui an, când
presa europeană a dezvăluit existenţa acestor abuzuri. Potrivit eurodeputatei,
acest demers este foarte important pentru a arăta că Parlamentul European nu
tolerează nicio formă de abuz împotriva femeilor şi că va interveni de fiecare
dată când apar informaţii despre astfel de realităţi inacceptabile. Din
delegaţia care s-a deplasat la Ragusa mai fac parte europarlamentari din Spania,
Belgia, Franţa şi Italia. Membrii delegaţiei se întâlnesc cu reprezentanţi ai
societăţii civile şi ai organizaţiilor pentru drepturile omului, cu victime ale
practicilor abuzive ale angajatorilor, cu autorităţi locale şi regionale, dar
şi cu alte părţi interesate de problema drepturilor femeilor şi prevenirii
traficului de persoane.
Fundația
Națională a Tinerilor Manageri – FNTM oferă pentru românii din străinătate,
prin comunitatea RePatriot, 100 de locuri pentru studierea Programelor
e-Learning Antreprenor – 6 module de curs și Întreprinzător în turism – 5
module de curs. Programele e-Learning se desfăşoară pe parcursul a 6 luni de la
înscriere, pe platforma www.edusa.ro, prin parcurgerea modulelor de curs
concepute împreună cu oameni de afaceri, consultanți români şi internaţionali
și profesori de renume din mediul academic, curricule cu peste 200 de ore de
teorie, completate de studii de caz, materiale video și momente didactice
animate. Programele de educație se pot achiziționa din magazinul de educație
www.edusa.ro, lansat și dezvoltat cu sprijinul FNTM.
Cetăţenii români care sesizează abuzurile angajatorilor din Italia au nevoie de măsuri care să-i protejeze, afirmă ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea a precizat că autorităţile italiene au înăsprit legislaţia care condamnă intermedierea şi traficul de forţă de muncă. După vizita făcută săptămâna trecută în Italia, ministrul i-a prezentat premierului Sorin Grindeanu un raport privind situaţia românilor care muncesc în Sicilia. Ea a afirmat că speră ca, în cel mai scurt timp, măsurile agreate cu autorităţile din peninsulă să fie puse în practică în baza unui memorandum. Andreea Păstârnac a mai spus că, pe lângă o campanie de informare, s-a discutat în premieră şi despre posibilitatea trimiterii în Italia de echipe mobile mixte, formate din reprezentanţii Ministerelor Muncii şi de Interne de la Bucureşti. Vizita in Italia a avut loc după ce au fost semnalate numeroase cazuri de exploatare şi agresiune sexuală la care sunt supuse româncele aflate la muncă în fermele din Sicilia.
Executivul de la Bucureşti este preocupat de situaţia românilor din afara graniţelor nu doar în campaniile electorale, ci zi de zi, declară premierul Sorin Grindeanu. În opinia sa, dincolo de programele guvernamentale, este important ca românii să fie uniţi şi solidari. În privinţa măsurilor necesare pentru ajutarea românilor din străinătate, el a vorbit despre eliminarea taxelor consulare şi de cetăţenie, care a reprezentat un prim pas. Premierul Grindeanu a mai spus că înfiinţarea de noi consulate acolo unde există comunităţi importante de români este o altă soluţie pentru facilitarea accesului la diverse servicii. El a vorbit şi de implementarea unor măsuri care să conducă la creşterea economiei. Astfel, şeful Guvernului a punctat că mulţi dintre românii care trăiesc în afara graniţelor se vor întoarce acasă, pentru că vor avea toate condiţiile pentru a duce o viaţă decentă în România, alături de prieteni şi de familie.
Secţia Franceză de la Radio România Internaţional a primit Premiul Francofoniei, acordat de Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Premiul le-a fost acordat colegilor noştri, luni, cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, pentru contribuţii deosebite la promovarea limbii franceze şi a valorilor francofoniei în România. Cu acest prilej, programe culturale, artistice şi ştiinţifice au fost organizate atât în Bucureşti, cât şi peste hotare, de către misiunile diplomatice ale României. Ziua Internaţională a Francofoniei este marcată, în fiecare an, pe 20 martie. România, froncofonă şi francofilă, este membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei din 1993.
Un batalion condus de SUA, format din peste 1100 de militari, inclusiv români, va fi desfăşurat în nord-estul Poloniei la începutul lunii aprilie, în contextul în care NATO creează o nouă forţă ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Peste 900 de militari americani, circa 150 de infanterişti britanici şi 120 de soldaţi români fac parte din acest batalion. Formarea sa a fost decisă la Summitul NATO de la Varşovia din iulie 2016, alături de alte trei în ţările baltice. Marea Britanie, Canada şi Germania conduc celelalte trei batalioane din Estonia, Letonia şi Lituania, care urmează să devină operaţionale în iunie. Ele vor beneficia de sprijinul unor state aliate, printre care Franţa. În total, circa 4.000 de militari NATO, susţinuţi de tancuri, alte vehicule blindate, avioane şi echipamente de informaţii de înaltă tehnologie, vor monitoriza şi asigura apărarea în această zonă, în cazul oricărei potenţiale incursiuni ruse.
Principalele proiecte legislative ale Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României în actuala sesiune parlamentară. Interviu cu Viorel Badea, preşedintele Comisiei.
Cazul doctoriței Camelia Smicală, căreia i-au fost preluaţi copiii de autoritățile finlandeze, principalul subiect al discuţiilor dintre secretarul de stat în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni Ovidiu Iane şi membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor.
1 Decembrie este ziua în care ne sărbătorim valorile, moștenirea culturală și pe cea istorică, oriunde ne-am afla, în România sau în străinătate, a scris ministrul Maria Ligor.
Într-o lume în transformare, avem nevoie mai mult decât oricând să rămânem împreună, să ne cunoaștem și recunoaștem valorile și să ne întărim încrederea pornind de la ceea ce suntem capabili să realizăm. Împreună, cei de acasă și cei plecați peste granițe, putem construi un viitor mai bun pentru țară și pentru copiii noștri.
Respectăm alegerea fiecăruia de a trăi acolo unde crede că își poate împlini propriul proiect de viață. În același timp, rămânem legați de România, ne interesează ceea ce se întâmplă acasă și am dori să participăm, chiar și de la distanță. Împreună putem construi între stat și românii din afara țării un parteneriat bazat pe încredere, respect și solidaritate, un parteneriat pentru dezvoltarea României.
Avem nevoie acum, mai mult decât oricând, să regăsim voința și puterea înaintașilor noștri, pentru a depăși dezbinarea, a respinge tentația fricii sau neîncrederii și a ne uni, pentru a rămâne conectaţi cu țara, a avea înțelepciunea de a învăța unii de la alții și de a continua să contribuim la binele de azi și de mâine, se arată în mesajul de Ziua Națională a României transmis de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni.