Tag: Românii de Pretutindeni

  • Lansarea proiectului Digital Diaspora la Madrid

    Lansarea proiectului Digital Diaspora la Madrid

    Etapa pilot a proiectului Digital Diaspora — parteneriat pentru construirea unei comunicări eficiente și transparente” a fost lansată vineri, 4 noiembrie, la Madrid, în prezența ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor. Obiectivul principal al proiectului este creșterea calității și eficacității comunicării în mediul digital dintre misiunile diplomatice și comunitățile românești din țările gazdă. În etapa pilot proiectul va fi implementat la nivelul a 5 misiuni diplomatice ale României și va include sesiuni de pregătire susținute de experți în comunicarea digitală orientate către identificarea problemelor și oportunităților prezente în comunicarea din spațiul online în relație cu diaspora românească și va articula soluții specifice pentru rezolvarea, respectiv valorificarea acestora.



    Sesiunea de training de la Ambasada României de la Madrid a inclus și o prezentare a altor programe similare ale altor ministere de externe, dedicate dezvoltării unei rețele de expertiză și îmbunătățirii relațiilor economice cu comunitățile din diaspora, dar și stimulării contactelor profesionale sau oferirii de asistență consulară în mediul on-line.



    Etapa pilot a proiectului se va derula în perioada noiembrie 2016 — octombrie 2017 și va cuprinde misiunile diplomatice ale României din Spania, Italia, Belgia, Canada și Australia. Proiectul urmează să fie derulat de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni în colaborare cu Corneliu Octavian Bjola, profesor asociat la Universitatea Oxford, specialist în relații internaționale și expert internațional în diplomație digitală.

  • Vizita de lucru a ministrului delegat Maria Ligor în Spania

    Vizita de lucru a ministrului delegat Maria Ligor în Spania

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, s-a aflat în perioada 3-5 noiembrie 2016 în vizită de lucru în Spania. Demnitarul româna a avut întrevederi cu Manuela Carmena Castrillo, Primarul orașului Madrid, Carlos Izquierdo, Ministru pentru Politici Sociale și Familie în Guvernul Comunității Madrid, Marina del Corral Tellez, Vice-ministru, Secretar general pentru imigrație și emigrație, Ministerul Muncii și Securității Sociale, și Fernando Eguidazu Palacios, Secretar de stat pentru UE în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării.



    Dialogul a prilejuit un schimb de bune practici în ceea ce privește relația cu diaspora, ministrul Ligor prezentând noua viziune de relaționare a statului cu românii din străinătate, fundamentată pe construirea unui parteneriat în cadrul căruia să fie abordată o agendă comună și care să reflecte în mod autentic nevoile acestora. S-a referit, totodată, la mecanismele puse în practică pentru acordarea de finanțare nerambursabilă organizaților românilor din străinătate și sprijinirii conservării limbii și culturii în comunitățile din diaspora. Interlocutorii spanioli au expus politicile publice pe care autoritățile de la Madrid le aplică pentru comunitățile din străinătate, cu accent pe programele prin care oferă asistență instituțională, precum și cele care sprijină mediul asociativ. Totodată, oficialii spanioli și-au exprimat susținerea pentru creșterea vizibilității comunității românești, prin organizarea proiectelor culturale comune, precum și prin încurajarea parteneriatelor dintre tinerii antreprenori din Madrid și cei din România



    În întâlnirea ministrului delegat Maria Ligor cu Primarul orașului Madrid, Manuela Carmena Castrillo, discuția a vizat identificarea de noi modalități de cooperare care să contribuie la ridicarea gradului de integrare a românilor în societatea spaniolă şi la consolidarea contribuției acestora la economia Spaniei. Demnitarul român si-a exprimat satisfacţia pentru desfășurarea proiectului guvernamental de predare a noțiunilor de limbă, cultură și civilizație română în școlile publice spaniole și a subliniat că avantajul bunei integrări în societate poate fi amplificat de beneficiile ce se desprind din faptul că tinerii și copiii de origine română au acces simultan la două culturi.



    În discuțiile purtate cu oficialii spanioli au fost abordate teme de actualitate politico-diplomatică europeană și aspecte legate de excelenta relație bilaterală, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două state.



    Vizita ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a continuat cu participarea la prima sesiune de training din cadrul proiectului Digital Diaspora — parteneriat pentru construirea unei comunicări eficiente și transparente și cu o reuniune la care au participat șefii misiunilor diplomatice și consulare din Regatul Spaniei pentru a discuta aspecte legate de relaționarea și cooperarea cu comunitatea românească, îmbunătăţirea activităţii consulare și pregătirea alegerilor parlamentare din 11 decembrie.

  • IEH a lansat ediţia a II-a revizuită: Ghidul Mediului Asociativ Românesc din afara graniţelor ţării

    IEH a lansat ediţia a II-a revizuită: Ghidul Mediului Asociativ Românesc din afara graniţelor ţării

    Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a considerat necesară reeditarea
    celei de-a doua ediții a ghidului informativ, care să cuprindă o bază de date cât
    mai completă și actualizată a organizațiilor, publicațiilor, posturilor de
    radio și de televiziune, școlilor și bisericilor românești din comunitățile
    românești din afara granițelor țării.


    La solicitarea asociațiilor românești din
    afara granițelor țării, dar şi la dorinţa Comisia Camerei Deputaţilor pentru
    comunităţile de români din afara graniţelor ţării s-a impus actualizarea
    informațiilor din prima ediție.


    Mediul asociativ românesc din
    afara granițelor țării este într-o continuă schimbare.Ținând cont de
    mobilitatea forței de muncă, anumite organizații, publicații, școli, posturi de
    radio și de televiziune, pot să fie nefuncționale pe anumite perioade, să își
    desfășoare activitatea în alte țări decât în cele menționate în sursele din
    ghid sau să presupună modificări de structură.

    Prin intermediul acestui ghid, Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni îşi propune să faciliteze legătura
    informaţională între comunităţile româneşti şi patria-mamă, dar în același timp
    să fie şi un instrument de lucru pentru instituțiile statului, ca suport pentru
    înlesnirea dialogului şi a colaborării cu românii din afara graniţelor, cu
    liderii organizaţiilor reprezentative ale etnicilor români din vecinătatea
    României.


    Domnul Nicolae Brânzea
    consideră că prezentul ghid va aduce un
    plus de cunoaștere și eficiență în managementul cunoașterii și comunicării în
    rândul românilor de pretutindeni.


    Precizăm că, în acest ghid
    informativ, sunt menționate și sursele sau bazele de date care au fundamentat
    alcătuirea lucrării de față.


    Ghidul poate fi accesat și în format online pe site-ul IEH şi aici.

  • România 43

    România 43

    Proiecte legislative prioritare aflate pe agenda comisiilor pentru românii de pretutindeni din Senat şi Camera Deputaţilor — în sesiunea sesiunea parlamentară de toamnă.



  • Vizita în Canada a ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor

    Vizita în Canada a ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, s-a întâlnit cu membri ai comunității române din zona Toronto, joi, 8 septembrie, la sediul Consulatului General al României din Toronto, și cu exponenți ai comunității române din zona capitalei federale și Montreal, vineri, 9 septembrie, la sediul Ambasadei României la Ottawa.

    Cu ambele ocazii, a prezentat măsurile întreprinse deja și avute în vedere pentru perioada imediat următoare, vizând creșterea profesionalismului, transparenței și eficienței Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. Dialogul a evoluat spre identificarea de posibilități de consolidare a parteneriatului între Departament și exponenți și asociații ale comunității române din Canada.


    Discuțiile au evidențiat interesul pentru cooperare în domeniul educației universitare, afacerilor, promovării artiștilor români, fundamentării și evaluării consecințelor politicilor publice vizând comunitățile române din exteriorul țării.

    Ministrul delegat a prezentat, de asemenea, ultimele evoluții în materie de legislație electorală, de interes pentru votul în străinătate, reamintind importanța votului prin corespondență.

    Vizita în Canada a ministrului delegat a inclus, la 9 septembrie a.c., o întâlnire cu ministrul canadian al imigrației, refugiaților și cetățeniei, John McCallum, ocazie cu care au fost discutate perspectivele de dezvoltare a cooperării bilaterale, inclusiv prin ridicarea vizelor pentru cetățenii români și consolidarea cadrului de cooperare UE-Canada.

    Vizita la Toronto a oferit prilejul inaugurării oficiale a noului sediu al Consulatului General al României, amenajat și deschis la adresa 789 Don Mills Rd. în această vară.

    Sursa: comunicat mae.ro

  • Jurnal românesc – 24.08.2016

    Jurnal românesc – 24.08.2016

    La
    Ministerul de Externe s-a discutat, marţi, despre măsurile care pot fi luate
    pentru organizarea cât mai eficientă la secţiile din străinătate a alegerilor
    parlamentare din toamnă, totul în condiţiile în care organizaţiile
    neguvernamentale şi asociaţiile românilor de pretutindeni cer măsuri mai ferme.
    Guvernul spune că nu poate modifica în profunzime legea privind votul din
    străinătate, pentru că acest lucru intră strict în atribuţiile parlamentului.
    Însă, printr-o ordonanţa de urgenţă s-ar putea aduce o serie de modificări
    strict tehnice, care să facă mai uşor accesul la vot al românilor din
    străinătate. Ar fi vorba despre trei modificări principale, iar prima ar fi
    posibilitatea completării listei de secţii de vot pe baza experienţei
    Ministerului de Externe de la alegerile trecute. O altă modificare presupune să
    existe pentru alegători liste suplimentare la toate secţiile de votare, nu doar
    la cele de pe lângă ambasade. De asemenea, proiectul de ordonanţă al guvernului
    propune şi posibilitatea transmiterii prin poştă electronică (online), a
    cererii de înscriere în Registrul Electoral, lucru pe care l-au cerut în mod
    constant în ultimele luni românii din străinătate.




    România a semnat, marţi, o declaraţie în
    care şi-a subliniat hotărârea de a proteja democraţia, statul de drept şi
    drepturile omului. Documentul a fost adoptat de toate delegaţiile participante
    la conferinţa ministerială de la Bratislava, dedicată Zilei europene a
    comemorării victimelor regimurilor totalitare. La reuniunea organizată de
    preşedinţia slovacă a Consiliului Uniunii Europene România a fost reprezentată
    de ministrul justiţiei, Raluca Prună.




    Ministerul
    Afacerilor Externe a lansat o licitaţie deschisă pentru a îmbunătăţi
    capacitatea de procesare în mediul virtualizat a Sistemului Naţional de
    Informaţii privind Vizele, devenită subdimensionată de la momentul lansării în
    2010 a sistemului. Principala modalitate de finanţare va fi Fondul pentru
    Securitate Internă – frontiere şi vize. Criteriul de atribuire va fi preţul cel
    mai scăzut, iar durata contractului va fi de 3 luni de la data atribuirii sale.
    Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este
    23 septembrie, iar data limită de evaluare a ofertelor este 26 septembrie.




    2016 ar
    putea fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimul deceniu. Estimarea
    aparţine analiştilor economici, în condiţiile în care datele Institutului
    Naţional de Statistică arată că numărul turiştilor care aleg România pentru
    petrecerea vacanţelor a crescut în prima jumătate a anului cu peste 11
    procente, faţă de perioada similară a anului trecut. Tot mai mulţi europeni vin
    pe litoralul românesc, merg în Delta Dunării, Transilvania, Bucovina sau chiar
    pe Valea Prahovei. Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism,
    Anca Pavel Nedea, încă de la sfârşitul anului trecut, chiar dacă bugetul
    Autorităţii Naţionale pentru Turism pe promovare a fost mic şi nu a mai
    presupus fonduri europene, acţiunile de promovare au fost concentrate şi foarte
    multe.

  • Jurnal românesc – 22.08.2016

    Jurnal românesc – 22.08.2016

    Participanţii la Universitatea de Vară
    de la Izvoru Mureşului au adoptat, la sfârşitul săptămânii, o rezoluţie prin
    care solicită, intre altele, înfiinţarea unui minister al românilor de
    pretutindeni. Alte cerinţe sunt aplicarea principiului reciprocităţii în
    materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale de către statele
    care au minorităţi pe teritoriul României şi încheierea unui acord privind
    reunificarea cu Republica Moldova. Potrivit documentului, comunităţile
    autohtone româneşti din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuse
    unui proces agresiv de asimilare, unele dintre acestea fără a beneficia de
    drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale.
    Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a reunit aproximativ 100 de
    cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, precum şi din
    comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară şi membri ai societăţii
    civile.






    3,5 milioane de români muncesc în prezent în
    străinătate si, conform acordurilor europene, vechimea în muncă este
    recunoscută dacă au avut contracte legale, scrie Mediafax. Mulţi spun, însă, că
    importul anilor de muncă este un proces greoi şi de durată, motiv
    pentru care unii renunţă la drepturi. Din ianuarie 2007, de când România a
    devenit membră al UE, se aplică prevederile legislaţiei europene în domeniul
    securităţii sociale. Astfel, românii care au muncit în spaţiul UE şi care au
    împlinit vârsta pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcţie de
    vârsta standard de pensionare în ţara în care au lucrat. Pentru a beneficia de
    aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere şi actele doveditoare la
    Casa Naţională de Pensii. Până la sfârşitul anului trecut, conform datelor centralizate
    de Casa Naţională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de
    pensii comunitare. 40% dintre aceştia sunt stabiliţi în străinătate.
    Autorităţile române virează
    banii în conturile din străinătate. Cei mai mulţi beneficiari au lucrat legal
    în Germania, Ungaria, Italia şi Spania.






    Ministerul
    Educaţiei, alături de cel al Sănătăţii, trebuie să se implice în rezolvarea
    problematicii legate de abordarea prezenţei la şcoală a copiilor diagnosticaţi
    cu afecţiuni din spectrul autist. Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a
    precizat, la un seminar de specialitate desfăşurat la Parlament, că, pe termen
    scurt, este nevoie de urgentarea adoptării normelor metodologice de aplicare a
    Legii privind autismul. Dezbaterea a fost organizată cu ocazia lansării, în
    România, a unui proiect al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prin care se va
    oferi instruire de specialitate tuturor celor care se ocupă de copiii cu
    autism, inclusiv părinţilor. Iniţiativa de a aduce acest proiect în ţara
    noastră îi aparţine deputatului PSD, Cristina Nichita, care a precizat că va fi
    format un grup de specialişti în care vor fi implicaţi specialişti în educaţie,
    sănătate, protecţie socială, din direcţiile generale de asistenţă şi protecţie
    socială, din mediul ong.






    Deţinătorii de carduri emise de
    băncile locale au efectuat, în primele şase luni ale anului, plăţi la
    comercianţi în valoare de 7,6 mld. lei, în creştere cu 22% faţă de ju­mă­ta­tea
    anu­lui trecut, potrivit d­atelor BNR. Pe de altă parte, în intervalul
    ianuarie-iu­nie, retragerile de nu­merar au crescut cu 17% şi s-au apropiat de
    38 mld. lei. Românii au făcut, în pri­mul
    semestru, 66 milioane de plăţi la POS, ceea ce în­seam­nă că valoarea medie a
    unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi a fost de 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin
    faţă de primul semestru din 2015. Pe de altă parte, valoarea medie a retrage­ri­lor
    de la bancomate a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, ceea ce
    reprezintă aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 2.000
    de lei.

  • Lansarea programului de tabere pentru românii de pretutindeni „ARC”

    Lansarea programului de tabere pentru românii de pretutindeni „ARC”

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat sâmbătă, 2 iulie 2016, la evenimentul de lansare a programului de tabere pentru românii de pretutindeni ARC” de la Oglinzi, județul Neamț, organizat de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și Ministerul Tineretului și Sportului.



    În deschiderea evenimentului, demnitarul a subliniat că programul de tabere pentru românii de pretutindeni ARC” reprezintă un loc de întâlnire pentru tineri români veniți din toate colțurile lumii, atât din comunitățile noastre din vecinătate, precum și din diaspora.



    Suntem cu toţii români, simţim româneşte şi trebuie să fim împreună, să menţinem vii legăturile dintre noi, din oricare parte a Dunării sau Prutului am fi, oriunde în lume ne-am fi născut. Voi, tinerii, sunteţi viitorul şi este necesar să fiţi conectaţi cu ceea ce vă reprezintă din punct de vedere cultural pentru a şti cum să vă poziţionaţi şi să nu vă pierdeţi rădăcinile într-o lume atât de diversă, de multiculturală şi de dinamică”, a precizat ministrul delegat Dan Stoenescu.



    Programul de tabere pentru românii de pretutindeni ARC” 2016 se desfășoară în două locații: la Centrul de Agrement Sulina, Județul Tulcea, și la Tabăra Oglinzi, Județul Neamț.


    Taberele sunt organizate pe perioada vacanței de vară și se adresează atât elevilor, tinerilor, studenţilor şi profesorilor români din ţările aflate în jurul graniţelor României şi Balcani, cât și celor din Italia, Spania, Grecia, Canada, precum și state din Orientul Mijlociu.



    Scopul programului la care participă peste 2000 de tineri este conștientizarea apartenenței la identitatea culturală și aprofundarea cunoștințelor de cultură și civilizație românească. De asemenea, taberele le oferă participanților posibilitatea de a intra în contact cu realitățile României, accesul la valorile patrimoniului cultural românesc și promovarea imaginii României și a românilor.



    Copii vor lua parte la activități culturale și sportive, concursuri de cultură generală, proiecții de filme, prelegeri cu teme legate de istoria și civilizația românească, precum și cursuri de limba română susținute de personalități din mediul universitar și din societatea civilă.


    Participanții au fost selectați prin intermediul misiunilor diplomatice ale României și cu sprijinul asociațiilor românești din afara granițelor, în baza îndeplinirii condiției obligatorii de asumare a identității culturale românești.

  • România 43

    România 43

    A fost constituit Consiliul Românilor de Pretutindeni — un drept conferit românilor din străinătate de legea 299/2007 privind spijinul pe care statul român îl acordă diasporei. Interviu cu Ovidiu Iane, vicepreşedinte al Secretariatului tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni.



  • Congresul românilor de pretutindeni

    Congresul românilor de pretutindeni

    La Bucureşti, a avut loc, săptămâna trecută, primul congres al românilor de pretutindeni. 49 de delegaţi din 13 ţări au ales un consiliu care va fi forul de reprezentare pentru comunităţile din diaspora şi din regiunile istorice româneşti din jurul ţării. Participanţii au vorbit despre unitatea diasporei în interesul cetăţenilor români şi au cerut ajutorul autorităţilor române pentru păstrarea identităţii naţionale.



    Autoritățile de la București le-au transmis reprezentanților românilor de pretutindeni că aceștia au o contribuţie importantă la imaginea ţării în plan internaţional şi că vocea lor se va auzi, inclusiv în Parlamentul României. E în avantajul României să aibă comunităţi active şi puternice și, de aceea, românii din diaspora vor avea în autoritățile statului un partener pentru identificarea soluţiilor la problemele pe care aceştia le au – s-a mai afirmat la congres.



    Românii din diaspora au vorbit despre recâştigarea încrederii în autorităţi, despre unitate şi colaborare în interesul cetăţenilor din afara graniţelor, au vorbit despre realizări, dar au adus în atenţie şi problemele lor. Din Cernăuţi, vestul Ucrainei, Iurie Levcic a tras un semnal de alarmă asupra pericolului deznaţionalizării prin desfiinţarea şcolilor cu predare în limba română.



    Iurie Levcic: Ucraina nici până acum nu a deschis o universitate sau o facultate pentru cadrele didactice. Pentru şcolile româneşti, este o criză enorm de mare acum, în Ucraina. Nici până acum, statul ucrainean nu a făcut nimic, să construiască sau să deschidă la Cernăuţi măcar o grădiniţă cu predare în limba română.



    Svetlana Captari, din Republica Moldova, a cerut sprijin pentru păstrarea identităţii prin limbă şi cultură. Pentru păstrarea limbii române se luptă şi romanii din Valea Timocului, estul Serbiei. Ei vor sprijin inclusiv pentru dobândirea cetăţeniei române. Organizarea de cursuri de limbă română, facilităţi consulare, deschiderea de biblioteci, înființarea unui muzeu al românilor de pretutindeni sunt alte cerinţe ale diasporei. Participnaţii la congres românii au ales structurile de conducere ale Consiliului românilor de pretutindeni. Cei 49 de delegaţi l-au desemnat în funcţia de preşedinte pe pastorul Marius Livanu, din Italia. Acesta a declarat că va lupta pentru unitatea diasporei.



    Marius Livanu: Nu vreau să existe, în nici un fel, nicio competiţie între nord şi sud, dincoace de ocean, dincolo de ocean, cei mai de aproape cei mai de departe, cei din Italia sau cei din altă parte. Toţi suntem români din afara graniţelor ţării şi toţi trebuie să lucrăm pentru binele tuturor românilor.



    În funcţia de prim-vicepreşedinte a fost desemnat Tommy Tomescu din Marea Britanie, iar ca secretar general – Savic Alexander din Serbia. Au fost, totodată, stabilite statutul și regulamentul de funcționare ale Consiliului Românilor de Pretutindeni.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat de Parlamentul României (prima ediţie, Bucureşti, 24-25 iunie 2016). Declaraţie Mircea Lubanovici, preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor.



  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Premii pentru proiectele organizate în diaspora română cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni“. Interviu cu ministrul pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Dan Stoenescu.



  • Începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români din străinătate

    Începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români din străinătate

    Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului.



    În cadrul unei conferințe de presă organizate joi, 31 martie 2016, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an.



    Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență.



    Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media.



    Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare.



    Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016.



    Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de Internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html și http://www.mae.ro/node/35931).


  • Dezbaterea “Diaspora românească – vector de dezvoltare”

    Dezbaterea “Diaspora românească – vector de dezvoltare”

    Constat cu regret că prea puţini români au planuri de întoarcere în ţară; le propun un parteneriat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis marţi, la dezbaterea Diaspora românească – vector de dezvoltare, organizată la Bucureşti. El consideră că diaspora românească poate fi o oportunitate, motiv pentru care a propus un parteneriat pentru transformarea României într-un stat prosper şi puternic. Bine angrenată de un stat atent, aceasta poate deveni o importantă resursă pentru dezvoltarea şi modernizarea României, un adevărat capital care poate fi valorificat, consideră Iohannis. Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toţi românii, din interiorul şi din afara graniţelor, a spus preşedintele. El a adăugat că un nou cadru, în care atenţia faţă de diaspora să devină o prioritate naţională, va trebui transpus în politici publice, programe şi proiecte. Şeful statului a propus gândirea unor modalităţi în care pot fi puşi în contact specialiştii români din străinătate cu cei rămaşi în ţară pentru conectarea proiectelor antreprenoriale sau de cercetare, prin care se poate facilita accesul la resurse şi crea punţi de legătură cu instituţiile publice.



    La rândul său, premierul Dacian Cioloş a declarat că românii din diaspora reprezintă, în prezent, o forţă economică. El a adăugat că potenţialul investiţional al acestora este de zeci de miliarde de euro. Cioloş a afirmat că se poate avea în vedere încurajarea revenirii în ţară a celor care îşi doresc sau stimularea legăturilor culturale, de afaceri şi ştiinţifice pentru cei care preferă să rămână în afară. Potrivit premierului, românii care sunt plecaţi din ţară ezită să se întoarcă atât din cauza nivelului salarizării, cât şi din cauza calităţii unor servicii publice din România, având în vedere că mulţi dintre cei plecaţi au acumulat deja capital financiar, intelectual, profesional suficient ca să poată să se descurce şi acasă. Prim-ministrul a afirmat că românii din afară şi cei din ţară aşteaptă o reformă a statului. Se are în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi promovare comercială pentru stimularea implicării românilor din diaspora în parteneriate economice atât pentru investiţii din ţară, cât şi pentru stimularea investiţiilor româneşti din străinătate.



    Pe de altă parte, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a pus accent asupra transparenţei ca principiu de bază al programelor dedicate românilor de peste hotare. În acest sens, el a vorbit despre potenţialul noilor tehnologii de a informa, de a mobiliza şi a transforma actul de guvernare într-unul favorabil implicării cetăţeanului şi a detaliat campaniile de informare derulate în beneficiul comunităţilor românești din afara graniţelor. Totodată, demnitarul a accentuat rolul pe care îl au comunităţile româneşti de peste hotare, de partener strategic pentru România, dar şi de liant cultural valoros între societatea românească şi statele de reşedinţă. Dan Stoenescu a subliniat eforturile depuse de statul român pentru menţinerea şi consolidarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale româneşti, accentuând atenţia sporită acordată învăţământului în limba maternă.

  • România 43

    România 43

    Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni derulează o amplă campanie de informare privind votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate. Interviu cu Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni.