Radio România Internațional

Tag: Rusia

  • Retrospectiva săptămânii 04.06. – 10.06.2023

    Retrospectiva săptămânii 04.06. – 10.06.2023

    O vară sub spectrul mișcărilor sociale?


    Doar minivacanța de Rusaliile ortodoxe, în
    prelungirea Zilei internaționale a Copilului a pus, temporar, în surdină
    zgomotul nemulțumirilor sociale din România! Odată minivacanța încheiată,
    protestele au fost reluate cu intensitate, semn al insatisfacțiilor profunde
    din societate. Greva generală a cadrelor didactice din învăţământul
    preuniversitar, care solicită venituri mai mari, a intrat, luni, în a treia
    săptămână. Vineri, la București a fost programat un nou marş de protest al
    angajaţilor din domeniu, în continuare nemulţumiţi de răspunsul Guvernului la cererile
    lor. Cu o zi înainte, în încercarea de a le domoli furia, Executivul a adoptat un
    memorandum prin care s-a angajat să aducă salariul unui profesor debutant la
    nivelul celui mediu brut pe economie în grila de salarizare ce va intra în
    vigoare la anul.Liderii sindicali s-au declarat, însă,
    nemulţumiţi de garanţiile juridice oferite. În paralel, cum, ca la orice sfârșit
    de an școlar trebuie încheiate situații școlare și organizate examene naționale,
    Ministerul de profil a decalat unele date din calendarul în vigoare în sistemul
    de învățământ, în așteptarea stingerii conflictului social și a revenirii
    profesorilor în activitate.

    Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, la
    București a avut loc și un protest al angajaţilor din Sănătate. Marile lor nemulţumiri
    sunt legate, în pricipal, de salarii şi sporuri. Dacă salariul unui doctor cu
    peste 25 de ani de experienţă poate ajunge la 9.000 de lei net pe lună (1.800
    de euro), cel al unui asistent medical cu aceeaşi vechime abia trece de 3.000
    de lei, doar dacă lucrează și de gardă. Chiar în timpul protestului, angajații
    din Sănătate au primit vestea că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin
    care a corelat salariile cu grila de salarizare din 2022 pentru infirmiere,
    îngrijitoare și brancardieri. În baza aceleiași ordonanțe, veniturile
    polițiștilor ar urma să crească la nivelul maxim prevăzut de lege. Poliţişti care
    au protestat și ei faţă de proiectul de reformare,asumată prin PNRR, a pensiilor speciale de Stat de care se bucură în
    prezent atât ei, cât și alte categorii profesionale precum magistrații. Poliţiştii
    cer scoaterea pensiilor militare din PNRR. Potrivit reformei, ar fi mărită
    vârsta de pensionare şi ar fi reduse pensiile.



    De la nivel de trai, la creștere economică


    Nici situația românilor, dar nici cea a economiei
    nu este una tocmai înfloritoare! Veniturile totale medii lunare au fost, în
    România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1.300 de euro) per familie,
    în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, potrivit datelor furnizate, miercuri,
    de Institutul Naţional de Statistică. Peste 85% din banii câştigaţi au fost,
    însă, cheltuiți pentru hrană, locuinţă, utilităţi și pentru plata taxelor şi
    impozitelor. La nivel macro, economia țării a crescut cu 2,3 procente în primul
    trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit estimărilor,
    creşterea economică va continua, dar într-un ritm mai lent decât în 2022, din
    cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii economice
    mai slabe a partenerilor comerciali ai României.



    B9 condamnă Rusia


    Din dispoziţia ministrului de Externe, Bogdan
    Aurescu, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost informat, joi, asupra deciziei
    autorităţilor române de a reduce personalul diplomatic şi tehnico-administrativ
    al Moscovei în România, prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat
    de cel al reprezentării diplomatice şi tehnico-administrative a României în Rusia.
    Astfel, Moscova trebuie să reducă numărul de posturi cu 21 de poziţii de
    diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, adică cu 61%. Măsura
    reflectă nivelul actual al relaţiilor bilaterale, reduse drastic de România
    după declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei,
    arată MAE. Partea rusă are la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a pune în
    aplicare decizia părţii române. Pe de altă parte, preşedinţii prezenţi, la începutul
    săptămânii, la summit-ul de la Bratislava al ţărilor din Formatul Bucureşti 9,
    între care și cel român Klaus Iohannis, au condamnat ferm războiul brutal,
    nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei. Șeful statului român a vorbit despre
    importanţa crucială a flancului estic al NATO în faţa ameninţării ruse.



    Regele Charles al III-lea, acasă, în România


    Regele Charles al III-lea al Marii Britanii şi-a
    încheiat vizita particulară de cinci zile în România, prima în afara Regatului
    de la încoronarea sa. Marți, la Viscri, în județul Brașov (centru), unde a
    cumpărat o locuinţă încă din anul 2006, transformată, apoi, în muzeu botanic – una
    din pasiunile regelui, Charles al III-lea a fost întâmpinat de localnici şi
    turişti extrem de încântaţi de prezenţa sa în inima României. Vizita Regelui a
    început pe 2 iunie, când a fost primit, la București, de preşedintele Klaus
    Iohannis. Circa 300 de persoane au participat la recepția organizată în onoarea
    actualului suveran pentru a marca 25 de ani de la prima sa vizită în ţară. Apoi,
    a mers în satul Valea Zălanului din judeţul Covasna, unde deţine mai multe case
    tradiţionale.



    În așteptarea Galei UNITER


    Pe 12 iunie va avea loc a 31-a ediţie a Galei
    premiilor UNITER, prin care teatrul românesc premiază cele mai bune creaţii ale
    anului precedent. Pentru desfășurarea Galei a fost ales, anul acesta, orașul
    Timişoara (sud-vest) – Capitală Culturală a Europei. Organizatorii promit un eveniment
    deosebit ce va purta parfumul anilor ʹ20 – ʹ30 ai secolului
    trecut. Până atunci, s-a decis prezentarea pe scenă, săptămâna aceasta, a
    pieselor nominalizate la categoria ʹCel mai bun spectacolʹ. Pe
    de altă parte, aproape 200 de filme sunt proiectate la Cluj (nord-vest), începând
    de vineri, timp de 10 zile, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului de Film
    Transilvania, la care şi-au anunţat prezenţa actori şi regizori celebri din
    ţară şi străinătate, între care actorii Geoffrey Rush și Timothy Splash sau
    regizorul Oliver Stone.


  • Jurnal românesc – 09.06.2023

    Jurnal românesc – 09.06.2023

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a adus la cunoştinţă
    ambasadorului Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, că reprezentanţa diplomatică
    rusă trebuie să-şi reducă personalul la un nivel apropiat de cel al Ambasadei
    României la Moscova. Astfel, Rusia trebuie să reducă numărul de posturi din
    România cu 21 poziţii de diplomat şi cu 30 de poziţii de personal
    tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în
    ţara noastră cu 40 de persoane. MAE român arată că alegerea posturilor ce vor
    fi reduse şi a persoanelor care vor trebui să părăsească România va aparţine,
    în această fază, Federaţiei Ruse. Ministerul precizează că, în acest fel,
    numărul total de posturi diplomatice şi tehnico-administrative ale Rusiei în
    România este redus cu 61%, iar numărul efectiv de personal cu 55,5 procente.
    MAE român mai arată că măsura a fost adoptată în conformitate cu prevederile Convenţiei de
    la Viena privind relaţiile diplomatice, semnată la 18 Aprilie 1961 şi reflectă
    nivelul actual al relaţiilor bilaterale, reduse drastic de România după
    declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva
    Ucrainei. Partea rusă are la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a pune în
    aplicare decizia Bucureştiului.




    Votul în plenul Parlamentului European asupra rezoluţiei prin care
    se cere contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării României
    la Spaţiul Schengen va avea loc, cu siguranţă, între 10 şi 13 iulie la
    Strasbourg, a anunţat eurodeputatul Vlad Gheorghe. Acesta susţine că textul
    final va conţine toate punctele de interes pentru România, între care şi
    solicitarea unui nou vot pentru aderare până la finalul acestui an, care să fie
    bazat strict pe criteriile necesare pentru acest pas. Spunem clar că
    decizia de a lăsa România şi Bulgaria în afara Schengen este una
    discriminatorie pentru români şi bulgari, cu atât mai mult pentru cei din
    diaspora care pierd timp, bani şi nervi când revin în ţară şi
    solicităm compensarea financiară pentru toate costurile cauzate de
    neaderare, în ciuda îndeplinirii condiţiilor încă din 2011, a precizat
    europarlamentarul român. El s-a declarat convins că rezoluţia care va fi
    adoptată în Legislativul European cu majoritate transpartinică va reprezenta o
    presiune suplimentară în favoarea României.




    Trupa ZMEI3 va susţine un concert, la 13 iunie, pe scena
    prestigiosului Centru pentru Artele Performative John F. Kennedy
    din capitala Statelor Unite ale Americii ca parte a unui amplu program al
    Ambasadei României la Washington, intitulat Romania – Statele Unite: Un
    Parteneriat pentru Viitor. Celebrând Talentul Românesc. La eveniment,
    organizat de reprezentanţa diplomarică românească şi Institutul Cultural Român
    de la New York, sunt aşteptate aproape 500 de persoane, între care oficiali ai
    Administraţiei americane şi Congresului, reprezentanţi ai corpului diplomatic
    acreditat la Washington, membri ai comunităţii româno-americane, personalităţi
    din mediile academic, cultural, de afaceri şi think-tank-uri. Formată la
    Berlin, trupa ZMEI3 a reuşit să creeze
    un nou stil muzical – Rough Romanian Soul, care îmbină influenţe de folk-jazz
    cu atitudine punk-rock şi cu un sound avangardist cu accente psihedelice. De-a
    lungul timpului, ZMEI3 a susţinut concerte pe scena celui mai mare festival de
    World Music din Marea Britanie, la Radio BBC 3 şi BBC World, la Troubadour în
    Londra, precum şi la numeroase festivaluri de profil din România, Germania şi
    Austria.




    Expoziţia The traditional blouse with embroidery, care
    include cămăşi tradiţionale din România şi Republica Moldova, va fi deschisă la
    14 iunie la galeria Institutului Cultural Român din Stockholm. Evenimentul este
    realizat în colaborare cu Ambasada României în Suedia, Ambasada Republicii
    Moldova şi cu Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord şi marchează Ziua
    Iei, sărbătorită la 24 iunie. Cu prilejul vernisajului, interpreta Dana
    Dragomir, supranumită Regina naiului în Suedia, şi pianistul
    Mathias Helberg vor susţine un recital. Expoziţia de ii va cuprinde şi cămăşi
    din zona Bistriţa-Năsăud din colecţia Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de
    Nord, alături de ii din stânga Prutului. În 2022, cămaşa cu altiţă sau ia
    românească a fost inclusă de către Comitetul UNESCO pe Lista Patrimoniului
    Imaterial al Umanităţii. Expoziţia din capitala Suediei va putea fi vizitată
    până la 25 iunie.


  • B9 condamnă Rusia

    B9 condamnă Rusia

    Şefii de stat şi de guvern din România, Bulgaria, Cehia, Estonia,
    Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, reuniţi la Bratislava în
    formatul Bucureşti 9, au condamnat ferm războiul brutal, nejustificat şi ilegal
    pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei. În declaraţia comună a summitului,
    la care a fost prezent şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se
    arată că Rusia trebuie să înceteze atacurile continue asupra populaţiei şi
    infrastructurii civile ucrainene, să pună capăt deportării copiilor şi
    violenţei sexuale şi să îşi retragă necondiţionat forţele de pe teritoriul
    ucrainean. Totodată, aceştia cer Belarusului să-şi înceteze complicitatea la
    agresiunea rusă şi se angajează să îi tragă la răspundere pe responsabilii
    pentru crima de agresiune prin instituirea unui mecanism juridic adecvat.
    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că securitatea statelor
    aflate pe flancul estic al NATO trebuie întărită şi că întâlnirea din capitala
    Slovaciei a reconfirmat că ţările din formatul B9 acţionează pentru întărirea
    securităţii comunităţii euroatlantice în ansamblul său. Klaus Iohannis:

    Noi, statele situate pe flancul estic, suntem în prima linie a contracarării
    consecinţelor dezastruoase ale acestui război cu multiple implicaţii:
    securitare, umanitare, economice, alimentare şi legate de energie. Rusia va
    continua să fie cea mai mare ameninţare la adresa securităţii europene şi
    euroatlantice.

    De aceea, cu toţii înţelegem necesitatea consolidării apărării
    noastre naţionale şi a creării pe flancul estic a unei apărări înaintate şi
    robuste. Iohannis a precizat că România va rămâne alături de Ucraina oricât
    timp va fi necesar şi că Bucureştiul sprijină ferm perspectivele de integrare
    euroatlantică a statului vecin. De asemenea, Iohannis şi ceilalţi lideri B9 au
    salutat Finlanda în postura sa de nou membru al NATO şi au reconfirmat
    sprijinul acordat Suediei pentru a deveni membru cu drepturi depline cât mai
    curând, ceea ce, apreciază aceştia, va întări şi mai mult Alianţa. În cadrul
    reuniunii au fost propuse înfiinţarea unui centru comun de analiză, instruire
    şi educaţie cu Ucraina, cu sediul în Polonia, precum şi un pachet de sprijin
    multianual mai robust şi mai cuprinzător, care să consolideze capacităţile de
    apărare ale Kievului, inclusiv prin implementarea standardelor NATO. Nu în
    ultimul rând, liderii statelor B9 au condamnat distrugerea barajului Nova
    Kahovka de pe fluviul Nipru, despre care au spus că este o crimă de război în
    condiţiile în care inundaţiile ameninţă zeci de mii de oameni. Nu există,
    deocamdată, informaţii clare privind autorii, însă Kievul şi Moscova se acuză
    reciproc.

    Organizaţia Formatului București 9 a fost înființată la 4 noiembrie
    2015 în capitala României, la inițiativa președinţilor României şi Poloniei,
    Klaus Iohannis și, respectiv, Andrzej Duda.


  • Yinitorul a Consiliului ali Europă

    Yinitorul a Consiliului ali Europă

    Tru hamunisia a Glleţurloru, tu Islanda, s-dizvărti nu di multu kiro patra Andamasi la Nivel Analtu a văsiliiloru membre a Consiliului ali Europă. Tu kirolu ditu soni să zbură multu pţănu ti aestă organizație pan-europeană. Sonea, minduescu, fu cându Rusia işi ditu organizație, după ţi u aputrusi Ucraina. Eara ună evoluție aştiptată cunuscută hiinda raţiunea existențăllei Consiliul Europei. S-amintă tut tru meslu mai, tru 1948, și ari ca subiectu apărarea ndrepturilor a omului. Alănci ninti di Declarația Schuman cari nkisea cu znuearea ali Europă și anvărtuşearea ali irini pi thimellilu a cooperarillei economiţi. Tru aestu kiro, ama, easti alătusită cu niscanti organisme ică mecanisme ale Uniuni Europeană, acă aţeali doauă organizații avură imnaticlu ahoryea, pi călliuri specializate. Aesta nu nsimneadză că nu conlucreadză și nu colaboreadză. Nai multi ori, şi ma lişoru, Consiliul a Europăllei easti alătusitu cu Consiliul European i cu Consiliul a Uniunillei Europene, cari suntu structuri orlea-zorlea ali Uniuni Europeană.


    Tru aestu kiro, Consiliul a Europăllei ari 46 de membri ntră cari lli videmu tuti văsiliili a Uniunillei Europene și aproapea tuti văsiliili ditu Europa, tuti aţeali ditu fostul spațiu iugoslav și aproapea tuti aţeali ditu fostul spațiu sovietic. Ari dauă excepții, Rusia, dealihea, cari s’trapsi tru 2022, cu puțănu kiro ninti s’hibă exclusă, di itia că u aprutrusi Ucraina. Belarus, alliumtrea, s-trapsi nică ditu 1999, anda ş-afusi aminti că nica di atumţea eara limbiduă călcarea-a ndrepturlor a omlui di regimlu Lukașenko. Tru aestă hăvaie, cu un polimu criminal activ pe teritoriul a Europăllei, implicarea-a Consiliului a Europăllei era esențială.


    Dupu cama un an di dzăli di anda nksisi cu polimlu Rusia tru Ucraina și cu cărvanea nimisurată di călcari greauă a ndrepturlor a omlui di cătră armata aputrusitoari, mindueamu că valorli promovate de Consiliul Europei numata angreacă. Nădia irinillei kirea unăoară cu călcărli greali ti ndrepturli a omlui, inclusiv aţelu la bană, părea că va s’armănă nicunuscute și nipidipsite. Agioclu a sinferurloru gheopolitiţi și gheo-economiţi părea s’hibă tu amprotusa și s’bagă tu aumbră crimele fapti di aruși tru Ucraina. Mecanismili di securitate colectivă, maxus ONU, nu feaţiră ici ţiva ti s’dănăsească polimlu și sancționaria agresorlui, a deapoa Uniunea Europeană bagă tru lucru sancțiuni ţi suntu călcati, sum ma multi pretexte, tră sinferuri economiţi și politiţi. Alăncescu efecte ale propagandă arusă și nica şi defecțiuni ti funcționarea a sistemelor ţi lipseaşti s’hibă fără căsuri. Consiliul a Europăllei lipsea să s’mintească di multu kiro, ditu protili sticuri di oară a polimlui. Lipsea s’treacă de simpla excluderi ali Rusie, cari nu dotu nu tiñiseaşti apofasili și sancțiunile stabilite la Strasbourg.


    După un an di polimu, nu ari ună apofasi limbidă și efectivă tru problema agresiunillei contra ali Ucraină, ditu partea a unăllei organizații interstatală cu anami. Nica să zburaşti ti dişcllidearea a unlui tribunal internațional ama nu s’feaţi ici ţiva tu aestă cali


    Tru aest kiro, la Haga, Tribunalul tră fosta Iugoslavie easti ună clădire babgeană și cu ixiki tru activitate, hiinda aretcu căftată di vărnu. Consiliul a Europăllei adoptă, tru andreu anlu ţi tricu, un Plan de Acțiune tră Ucraina, cu numa “Reziliență, Refacere, Reconstrucție” tră perioada 2023-2026. Conțănutlu a lui easti consistent și ghini ndrupătu maş că situația easti tru evoluție, dimi aspărdzerli și crimili nica s’fac tru Ucraina, znuearea easti aspartă și ea, vărnu nu easti sigura pi bana a lui tru Ucraina bombardată sălbatic di Rusia. Andamasea ditu Islanda adoptă ună declarație intitulată “Uniți anvărliga di valorli a noastre”. Nai ma importantă evoluție fu, fără di altă, apofasea ti dishcllideari a unui registru a zñiiloru fapti di ruși prin invadaria Ucrainei. Easti un registru internațional cari nu alasă nanăparti aesti lăhtăroasi crime, tăxeaşti s’nu li alasă fără s’hibă păltiti şi avem nădia că va s’hibă şi pidipsiti.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Comisia îmbunătăţeşte previziunile privind creşterea economiei UE

    Comisia îmbunătăţeşte previziunile privind creşterea economiei UE

    Scăderea preţurilor la energie, reducerea constrângerilor legate de ofertă şi o piaţă puternică a forţei de muncă au susţinut o creştere moderată în primul trimestru al anului curent, eliminând temerile legate de o recesiune. Acest început, mai bun decât se estimase, ridică perspectivele de creştere pentru economia Uniunii Europene la 1% în acest an (comparativ cu 0,8 procente în previziunile intermediare din iarnă) şi la 1,7% anul viitor (comparativ cu 1,6 procente în iarnă).

    Economia europeană a reuşit să limiteze impactul negativ al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, făcând faţă crizei energetice prin diversificarea rapidă a aprovizionării şi prin scăderea considerabilă a consumului de gaze. Reducerea semnificativă a preţurilor la energie se repercutează asupra întregii economii, conducând la scăderea costurilor de producţie ale întreprinderilor. La rândul lor, consumatorii constată o scădere a preţurilor la energie, deşi consumul privat ar urma să se menţină la un nivel redus, întrucât ritmul de creştere a salariilor rămâne sub nivelul inflaţiei.

    Dat fiind că inflaţia rămâne ridicată, condiţiile de finanţare ar urma să se înăsprească şi mai mult – avertizează Comisia Europeană. Deşi se aşteaptă ca BCE şi alte bănci centrale din Uniune să se apropie de sfârşitul ciclului de creştere a ratelor dobânzii, este probabil ca turbulenţele recente din sectorul financiar să sporească presiunea asupra costurilor legate de credite şi asupra accesului la acestea, încetinind ritmul de creştere a investiţiilor, în special a celor din sectorul rezidenţial.

    Potrivit Bruxelles-ului, rezilienţa economiei Uniunii Europene este consolidată în prezent de o piaţă a forţei de muncă mai puternică decât oricând. Rata şomajului din blocul comunitar a atins un nou record de 6% în martie, iar ratele de participare şi de ocupare a forţei de muncă au atins niveluri fără precedent. Se aşteaptă ca piaţa forţei de muncă din Uniune să aibă doar o reacţie moderată la ritmul mai lent al expansiunii economice. Ritmul de creştere a salariilor s-a accelerat de la începutul anului trecut, dar a rămas, până în prezent, cu mult sub nivelul inflaţiei. Se prognozează însă creşteri salariale mai susţinute, în contextul urcării accelerate a salariilor minime în mai multe ţări şi, în general, pe fondul presiunilor exercitate de lucrători pentru a-şi redobândi puterea de cumpărare.


  • Viitorul Consiliului Europei

    Viitorul Consiliului Europei

    În Insula Ghețurilor,
    Islanda, s-a desfășurat recent a patra Întâlnire la Nivel Înalt a țărilor
    membre ale Consiliului Europei. În ultimul timp s-a vorbit extrem de puțin
    despre această organizație pan-europeană. Ultima dată, cred, a fost când Rusia
    a părăsit organizația, după ce a invadat Ucraina. Era o evoluție previzibilă
    dat fiind rațiunea existenței Consiliul Europei. S-a născut tot în luna mai, în
    1948, și are ca subiect apărarea drepturilor omului. A apărut înaintea
    Declarației Schuman care punea refacerea Europei și întărirea păcii pe baza
    cooperării economice. În prezent, însă, este confundată cu diferite organisme
    sau mecanisme ale Uniunii Europene, deși cele două organizații au mers
    întotdeauna separat, pe drumuri specializate. Asta nu înseamnă că nu
    conlucrează și nu colaborează. Cel mai
    des și mai ușor, Consiliul Europei este confundat cu Consiliul European sau cu
    Consiliul Uniunii Europene, care sunt structuri stricte ale Uniunii Europene.

    În prezent, Consiliul Europei are 46 de membri printre care regăsim toate
    țările Uniunii Europene și toate aproape toate țările din Europa, toate cele
    din fostul spațiu iugoslav și aproape toate cele din fostul spațiu sovietic.
    Există două excepții, Rusia, desigur, care s-a retras în 2022, cu puțin timp
    înainte de a fi exclusă, din cauza invadării Ucrainei. Belarus, în schimb, s-a
    retras încă din 1999, amintindu-ne că încă de atunci era evidentă încălcarea
    drepturilor omului de către regimul Lukașenko. În acest context, cu un război
    criminal activ pe teritoriul Europei, implicarea Consiliului Europei era
    esențială.

    La mai bine de un an de la declanșarea de către Rusia a războiului
    din Ucraina și cortegiul nemăsurat de încălcare gravă a drepturilor omului de
    către armata invadatoare, aveam impresia că valorile promovate de Consiliul
    Europei nu mai contează. Speranța păcii dispărea pe măsură ce încălcările grave
    ale drepturilor omului, inclusiv cel la viață, păreau că vor rămâne necunoscute
    și nepedepsite. Jocul intereselor geopolitice și geo-economice păreau să
    primeze și să pună în umbră crimele comise de ruși în Ucraina. Mecanismele de
    securitate colectivă, mai ales ONU, nu au făcut nimic pentru oprirea războiului
    și sancționarea agresorului, iar Uniunea Europeană pune în funcțiune sancțiuni
    ce sunt încălcate, sub diferite pretexte, pentru interese economice și
    politice. Apar efecte ale propagandei ruse și chiar defecțiuni ale funcționării
    sistemelor ce ar trebui să fie infailibile. Consiliul Europei trebuia să se
    implice de mult timp, din primele clipe ale războiului. Trebuia să treacă de
    simpla excludere a Rusiei, care nu respecta deloc deciziile și sancțiunile
    stabilite la Strasbourg.

    După un an de război, nu există o decizie clară și
    efectivă în problema agresiunii împotriva Ucrainei, din partea unei organizații
    interstatale de prestigiu. Încă se discută de înființarea unui tribunal
    internațional dar nu s-a făcut nimic în această direcție.

    În acest timp, la
    Haga, Tribunalul pentru fosta Iugoslavie este o clădire uriașă și lipsită de
    activitate, fiind rar deranjată de cineva. Consiliul Europei a adoptat, în
    decembrie trecut, un Plan de Acțiune pentru Ucraina, intitulat Reziliență,
    Refacere, Reconstrucție     pentru perioada 2023-2026. Conținutul său este
    consistent și bine susținut doar că situația este în evoluție, adică
    distrugerea și crimele continuă în Ucraina, refacerea este distrusă și ea,
    nimeni nu este sigur pe viața sa în Ucraina bombardată sălbatic de Rusia. Reuniunea
    din Islanda a adoptat o declarație intitulată Uniți în jurul valorilor
    noastre. Cea mai importantă evoluție a fost, fără îndoială, decizia de
    înființare a unui registru al pagubelor provocate de ruși prin invadarea
    Ucrainei. Este un registru internațional care nu lasă neobservate aceste
    înfiorătoare crime, promite să nu le lase nedespăgubite și sperăm că nu le lase
    nici nepedepsite.

  • Ucraina, principala temă a liderilor UE de Ziua Europei

    Ucraina, principala temă a liderilor UE de Ziua Europei


    La 73 de ani de la Declarația Schuman”, cea care a propus ideea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care ar face ca războiul dintre națiunile Europei să fie de neconceput, Ziua Europei a fost marcată de oficialii europeni prin mesaje de susținere a Ucrainei, aflată de peste an într-un război de agresiune declanșat de Rusia.



    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers cu această ocazie la Kiev unde s-a întâlnit cu șeful de stat ucrainean Volodimir Zelenski. Șefa Executivului comunitar a reafirmat sprijinul UE pentru Ucraina și a lăudat curajul cu care poporul ucrainean luptă pentru “idealurile Europei”.



    În Rusia, Putin și regimul său au distrus aceste valori. Iar acum încearcă să le distrugă aici, în Ucraina, pentru că se tem de succesul pe care îl reprezentați și de exemplul pe care îl arătați. Și le este teamă de drumul vostru spre Uniunea Europeană”, a mai spus Ursula von der Leyen.



    La rândul său, Zelenski a cerut accelerarea procedurilor pentru începerea negocierilor de aderare la spațiul comunitar, Ucraina fiind condiționată de în stadiu incipient finalizarea unei serii de reforme care cuprind, printre altele, lupta împotriva corupției și protecția minorităților naționale. “A sosit de mult timpul să înlăturăm această incertitudine politică artificială în relațiile dintre Ucraina şi UE. A sosit momentul să luăm o decizie pozitivă cu privire la deschiderea negocierilor de aderare”, a spus acesta.



    Totodată, liderul de la Kiev a cerut de Uniunii să accelereze livrarea de muniții de artilerie, mulțumind Urusulei von der Leyen pentru decizia de a furniza un milion de obuze armatei ucrainene: “Am discutat problema-cheie: viteza de aprovizionare şi de livrare a acestor muniţii. Avem nevoie deja de acestea pe câmpul de luptă, a adăugat el.”



    La întoarcerea din capitala Ucrainei, șefa Comisiei a afirmat că Executivul european vrea să întrerupă comerţul cu mărfuri dintre statele membre şi Rusia care sosesc prin ţări non-UE, după ce a constatat o creştere a unor “fluxuri comerciale extrem de neobișnuite”, notează Agerpres. Kazahstan, Armenia şi Emiratele Arabe Unite sunt statele prin care sunt eludate sancțiunile impuse Rusiei, potrivit unor surse ale oficialilor europeni.



    Conferința de presă susținută de Ursula von der Leyen și Volodomir Zelenski după întânirea de la Kiev (video în limba engleză)




    Războiul din Ucraina a fost principala temă și în forul legislativ european care a organizat dezbaterea ”Aceasta este Europa”, iar printre invitați s-a a aflat și cancelarul german, Olaf Scholz:



    “La 2.200 de km la nord-est de aici, Putin îşi scoate astăzi la paradă soldaţii, tancurile şi rachetele. Nu trebuie să fim intimidaţi de astfel de jocuri de putere! Să rămânem constanţi în sprijinul pentru Ucraina, oricât ar dura!”, a declarat Scholz în cadrul reuniunii de la Strasbourg.



    Cancelarul german a mai cerut în discursul său ca statele UE să sporească eforturile pentru achiziţia în comun de muniţii pentru forţele ucrainene.



    De altfel, în aceeași zi, eurodeputații și-au dat votul pentru a da curs de urgență propunerea de regulament al UE privind sprijinirea producției de muniții (ASAP), depusă de Comisia Europeană la 3 mai. Astfel, forul legislativ european va numi o echipă de negociere și va supune la vot în plen proiectul legislativ în cadrul următoarei sesiuni plenare, care va avea loc în perioada 31 mai — 1 iunie la Bruxelles, după cum a comunicat Parlamentul European. Votul va fi urmat negocierile cu Consiliul pentru acorul potic care, odată obținut, va fi votat în plenul PE în luna iulie.



    Arborarea drapelului Ucrainei în fața sediului Comisiei Europene din Bruxelles



  • Russia’s war of aggression against Ukraine. EU’s response to Russian disinformation and propaganda

    Russia’s war of aggression against Ukraine. EU’s response to Russian disinformation and propaganda

    Institutul European din România prezintă
    cititorilor săi un nou material de tip policy
    brief, publicat în cadrul colecției de microstudii. Autoarea,
    Laura-Ștefania Anton, absolventă a masteratului Security and Diplomacy din cadrul SNSPA, a abordat subiectul
    dezinformării ruse și a prezentat măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru
    a combate acest fenomen. Lucrarea este structurată în două părți. În prima
    parte sunt analizate principalele instrumente folosite de Federația Rusă pentru
    a dezinforma și a influența opinia publică, inclusiv aspectele tehnice ale
    acestor acțiuni – cum ar fi utilizarea rețelelor online de tip Twitter,
    Facebook, Tik Tok și Telegram. Folosirea acestor canale de comunicare urmărește
    transmiterea mesajelor distorsionate către un număr cât mai mare de
    utilizatori. În cea de-a doua parte a lucrării sunt analizate măsurile luate de
    Uniunea Europeană pentru combaterea acestor fenomene. La finalul lucrării,
    autoarea formulează o serie de recomandări pentru statele membre ale Uniunii
    Europene, precum și pentru instituțiile europene, pentru a contracara mai
    eficient informațiile distorsionate răspândite de Federația Rusă.


    Pentru mai multe informații vă invităm să accesați
    website-ul IER aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • UE ndrupaşti stabilitatea a Republicăllei Moldova

    UE ndrupaşti stabilitatea a Republicăllei Moldova


    Şeflu ali diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, salută acordul politic a omologilor a lui ditu spaţiul comunitar tră crearea a unui regim di sancţiuni ali Uniuni Europene, cu scupolu ti contracararea a acţiunilor di distabilizare la adresa ali Ripublică Moldova viţină. El cundille că România lucreadză, deadunu cu autorităţli di Chişinău la prota listă di persoane cari va s’hibă sancţionate.



    Thimilliusită pi ună parti a teritoriilor româneşti ditu apirită arăkiti, tru 1940, di Uniunea Sovietică stalinistă şi independentă andicra di Moscova ditu 1991, ñica republică easti lugursită di analişti viţinlu nai cama tu piriclliu ali Ucraină aputrusită di trupile aruse. Nivelu a fuvirserloru creasti. Provocarea di prişcăvilli va s’hibă un factor di turnură tru situația actuală” — diclara, meslu aestu, ministrul di Interne tru guvernul pro-occidintal di Chişinău, Ana Revenco, adăvgânda că ari și certitudiñi că Rusia ufiliseaşti tora multu cama multu pârghiili pritu cari mindueasti s-spargă catandisea ditu Republica Moldova, nu fără andrupămintulu a oligarhilor fugaţ”.



    Tuti elementele a unui polimu hibrid, catacum alerte false cu bombă, atacuri cibernetiţi, protesti finanțate paranom, șantaj energetic, eara ună mari provocari tră tut sistemlu a Afacerilor Interne — nica spusi ea, tră Radio Chișinău. Propaganda pro-polimur, incitarea la ură, dizinformarea, părți a idyilui polimu hibrid, au scupolu să slăghească reziliența a cetățenilor — nica făţea timbihi șefa Internelor.



    Pi aest fundal, ministrul di Externe Bogdan Aurescu cundilleadză că iţi apofasi loată ti creastirea securitatillei tru Republica Moldova easti hăirlătică şi ti România, iara crearea rapidă a unui regim di sancţiuni ditu partea a Uniunillei Europine va s’hibă un instrument multu important tră s’anvărtuşeadză rezilienţa şi securitatea statului viţinu, tru contextul acţiunilor orchestrate di Rusia.



    Tu arada a lui, analtul reprezentantu tră politică externă ali Uniunii Europeane, Josep Borrell, insistă că Republica Moldova easti unu ditu nai ma zñiipsiti state di itia a polimlui ditu Ucraina, iara Bruxellesul ahărdzi 40 di milioane di euro tră să-lli ndrupască capacitatea di apărare. Tut meslu aestu, Comisia tră bugete ditu Parlamentul European aviză favorabil asistența macrofinanciară di 145 di milioane di euro tră Republica Moldova.



    Eurodiputatlu român Siegfried Mureșan (PPE-PNL), șeful dilegației Legislativului comunitar tră relațiile cu Chișinăul, cundille că easti ananghi ca asistența macrofinanciară s’hibă adoptată fără amănări tru Parlamentul European, iara păradzlli s’agiungă tru Republica Moldova tru kiro ananghi, până tu bitisita a anlui. El adăvgă că Republica Moldova easti stat candidat la Uniunea Europiană și lipseaşti s-u-agiutăm s’treacă pisti provocărli cu cari s’ampuliseaşti şi s’ducă ninti integrarea europeană”. Votlu final, tru plenul Parlamentului European, va s’ţănă, nai ma probabil, meslu ţi yini.



    Autoru: Bogdan Matei

    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • UE sprijină stabilitatea Republicii Moldova

    UE sprijină stabilitatea Republicii Moldova


    Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a salutat acordul politic al omologilor săi din spaţiul comunitar pentru crearea unui regim de sancţiuni al Uniunii Europene, cu scopul contracarării acţiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova vecine. El a precizat că România lucrează, deja, împreună cu autorităţile de la Chişinău la prima listă de persoane care urmează să fie sancţionate.



    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate, în 1940, de Uniunea Sovietică stalinistă şi independentă faţă de Moscova din 1991, mica republică e considerată de analişti vecinul cel mai vulnerabil al Ucrainei invadate de trupele ruse. Nivelul amenințărilor crește. Provocarea de violențe ar fi un factor de turnură în situația actuală” — declara, luna aceasta, ministrul de Interne în guvernul pro-occidental de la Chişinău, Ana Revenco, adăugând că există deja și certitudini că Rusia utilizează acum mult mai intensiv pârghiile prin care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, nu fără sprijinul oligarhilor fugari”.



    Toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, au reprezentat o mare provocare pentru întreg sistemul Afacerilor Interne — a mai spus ea, pentru Radio Chișinău. Propaganda pro-război, incitarea la ură, dezinformarea, părți ale aceluiași război hibrid, au menirea să slăbească reziliența cetățenilor — mai avertiza șefa Internelor.



    Pe acest fundal, ministrul de Externe Bogdan Aurescu subliniază că orice măsură luată pentru creşterea securităţii Republicii Moldova este benefică şi pentru România, iar crearea rapidă a unui regim de sancţiuni din partea Uniunii Europene va fi un instrument foarte important pentru a întări rezilienţa şi securitatea statului vecin, în contextul acţiunilor orchestrate de Rusia.



    La rândul său, înaltul reprezentant pentru politică externă al Uniunii Europene, Josep Borrell, insistă că Republica Moldova este unul dintre cele mai afectate state din cauza războiului din Ucraina, iar Bruxellesul a alocat 40 de milioane de euro pentru a-i susţine capacitatea de apărare. Tot luna aceasta, de altfel, Comisia pentru bugete din Parlamentul European a avizat favorabil asistența macrofinanciară de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova.



    Eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE-PNL), șeful delegației Legislativului comunitar pentru relațiile cu Chișinăul, a subliniat că e necesar ca asistența macrofinanciară să fie adoptată fără întârzieri în Parlamentul European, iar banii să ajungă în Republica Moldova în timp util, până la finalul anului. El a adăugat că Republica Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană și trebuie să o ajutăm să treacă peste provocările cu care se confruntă și să continue integrarea europeană”. Votul final, în plenul Parlamentului European, va avea loc, cel mai probabil, luna viitoare.

  • Another brick in the wall?

    Another brick in the wall?

    Tu kirolu ditu soni, s’veadi ună haristuseari ahoryea, tru zonele di argumentație antiamericană, antidimocratică ică anticapitalistă di tamam, ta s’aducă tu muabeti alăncearea a unăllei alianțe vărtoasă a alternativelor la sistemlu dimocratic contemporan.


    Numa easti simplă, un acronim, BRICS, di la văsiliili ţi fac parti: Brazilia, Rusia, India, China și Africa di Sud, dimi South Africa. Ama aestă parei și numa a llei nu suntu năi, au di cama di dauă dikenii di existență. Numa u diadi un economist ditu SUA, prota fu BRIC, diapoa South Africa adusi un “S” di bitisită. Aţeali patru, cama diapoa ţinţi, văsilii reprezentau mări state cari cunuștea ună creaștire rapidă, atea ti da izini a statisticienilor s’pruveadă ună dominație a văsiliiloru ditu aestă parei tru economia mondială di la giumitatea aluştui secol.


    Fenomenul nu easti nău niţi tora ma niţi atumţea, tu ahuhrita añiloru 2000, cându fu thimilliusită pareia BRICS, atea tin ă da izini s’invocăm cunuscuta piesă Pink Floyd. S’nă aduţemu aminti maş di “tigrilli” asiatiţ ali economiei mondiale, aţeali văsilii cari ciudusea pritu creastirea a lor economică, acă niscănti nu aveau niţi dipu multi resurse și niţi sisteme politiţi dimocratiţi. Ma ninti, mărli văsilii ditu America di Sud avea dimăndată rezultate di simasie tru dizvoltarea economică, aplicânda cearei di la mărlie școlliuri americane di mindueari economică ama eșuară tru niveluri multu mări a borgillei externe.


    Dialihea, nu easti zborlu ti parei cari agiumsiră la gradul di organizare al BRICS că, nica ma multu, la fenomene di dizvoltare cari ciudusiră cumata a jurnaliștilor.


    Tu ahuhrită și BRIC a fost tut un subiect di ahtări hăbări, ama nu alăncră andamasili şi gaereţli di organizare și formalizare a idiiille. Ditu 2009, di la primul summit BRIC, dizvărtitu la Ekaterinsburg, tru Rusia, s-feaţiră jgllioati relativ timidi cătă alăxearea a inițiativăllei tru ună organizație economică, cu coopearare streasă ama și adunarea tu idyiulu scupo a niscăntoru elemente. Ndauă naeţ suntu evidinte: antiamericanismul, naetea ta s’da ună apandisi a gruplui G7 a naima diezvultate state ditu lume, alumta anamisa di Rusia și China, năuntrulu a BRICS, tră dominarea aluştui mecanismu.


    Istoriţlli nă aduc aminti di “Mișcaria văsiliiloru nealiniate”, cari vrea ta s’hibă ună organizație a economiilor emergente, cari nu aproaki adiararea la vără ditu mările puteri, occidintalii pro-americani ică Uniunea Sovietică și lagărlu a llei comunist. Tru realitate, anticapitalismul eara cabaia vărtosu, tru kirolu anda s’mutrea cu simbatie la comunism și la agiutorlu sovietic. Tutunăoară, figurile di prota thesi a Minarillei di nealiniere eara un şingiru di lidiri autocrat a aluştoru năi craturi emergente di atumţea. Și tru aestu kiro, lidirllii cabaia vărtoşi a niscăntoru regimuri cu mari probleme tru tiñisearea a ndrepturilor omului s’vedi tu harea di promotori a pareiillei sumu hlambura alumtăllei politice, acă principiile arădăpsiti suntu economice.


    Prezența Rusiillei tru BRICS easti tributară acutotalui pritu opera a lidirlui dia Moscova, alumta internațională contra ti tut ţi nsimneadză dimocrație ică mecanism cari nu-lli străxeaşti dotu absurdul ti s’nkisească ataca iuţido tu lumi și căndu s’va, ta s’alikească ţi va şi di iu va.


    Dimensiunea reală a colaborarillei tru cadrul BRICS, nica şi atea ti băgarea tu lucruu a niscăntoru mecanisme comune, avu cabaia kindinu tu kirolu a crizăllei COVID. Nkisitu ditu China, virusul feaţi fănicadz tru tută lumea, dimocratică ică nu, ama maxus tru India și Brazilia și baş şi tu Africa di Sud. Dialihea, nu ari informații credibile ti criza COVID ditu un sistem ncllisu cata cum atelu arus. Un altă luyurie ţi nu poati s’hibă dukită easti agioclu diplo ali Rusiei cari llia parti la lucrările G7, acă tu aestu kiro minduea s’ascumbusească economiile emergente contra aliştei parei. Tru 1997, tru un gest di dişcllidiari cătă Rusia, condusă atumţea di Boris Elțtru, nai ma dizvoltate văsilii ditu lume călisiră aestă văsilie, multu ma pțănu dizvoltată și dimocratică, la andamasili a lor la kipită, formând un G8. Tru 2014, cându anexarea ali Crimei yilipsi alithili naeţ a prezidintului rus, Moscova işi ditu G7. BRICS nu easti ună inițiativă nauă și niţi un acronim di cari avdzămu ti prima oară. Năi pot s’hibă maş politiţli pi cari văsiliili participante li hăbărisescu și le promoveadză, dialihea, tru sinferlu işiş, tru cadrul a relațiilor internaționale a lumillei globale di astăndză.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Another brick in the wall?

    Another brick in the wall?

    Tu kirolu ditu soni, s’veadi ună haristuseari ahoryea, tru zonele di argumentație antiamericană, antidimocratică ică anticapitalistă di tamam, ta s’aducă tu muabeti alăncearea a unăllei alianțe vărtoasă a alternativelor la sistemlu dimocratic contemporan.


    Numa easti simplă, un acronim, BRICS, di la văsiliili ţi fac parti: Brazilia, Rusia, India, China și Africa di Sud, dimi South Africa. Ama aestă parei și numa a llei nu suntu năi, au di cama di dauă dikenii di existență. Numa u diadi un economist ditu SUA, prota fu BRIC, diapoa South Africa adusi un “S” di bitisită. Aţeali patru, cama diapoa ţinţi, văsilii reprezentau mări state cari cunuștea ună creaștire rapidă, atea ti da izini a statisticienilor s’pruveadă ună dominație a văsiliiloru ditu aestă parei tru economia mondială di la giumitatea aluştui secol.


    Fenomenul nu easti nău niţi tora ma niţi atumţea, tu ahuhrita añiloru 2000, cându fu thimilliusită pareia BRICS, atea tin ă da izini s’invocăm cunuscuta piesă Pink Floyd. S’nă aduţemu aminti maş di “tigrilli” asiatiţ ali economiei mondiale, aţeali văsilii cari ciudusea pritu creastirea a lor economică, acă niscănti nu aveau niţi dipu multi resurse și niţi sisteme politiţi dimocratiţi. Ma ninti, mărli văsilii ditu America di Sud avea dimăndată rezultate di simasie tru dizvoltarea economică, aplicânda cearei di la mărlie școlliuri americane di mindueari economică ama eșuară tru niveluri multu mări a borgillei externe.


    Dialihea, nu easti zborlu ti parei cari agiumsiră la gradul di organizare al BRICS că, nica ma multu, la fenomene di dizvoltare cari ciudusiră cumata a jurnaliștilor.


    Tu ahuhrită și BRIC a fost tut un subiect di ahtări hăbări, ama nu alăncră andamasili şi gaereţli di organizare și formalizare a idiiille. Ditu 2009, di la primul summit BRIC, dizvărtitu la Ekaterinsburg, tru Rusia, s-feaţiră jgllioati relativ timidi cătă alăxearea a inițiativăllei tru ună organizație economică, cu coopearare streasă ama și adunarea tu idyiulu scupo a niscăntoru elemente. Ndauă naeţ suntu evidinte: antiamericanismul, naetea ta s’da ună apandisi a gruplui G7 a naima diezvultate state ditu lume, alumta anamisa di Rusia și China, năuntrulu a BRICS, tră dominarea aluştui mecanismu.


    Istoriţlli nă aduc aminti di “Mișcaria văsiliiloru nealiniate”, cari vrea ta s’hibă ună organizație a economiilor emergente, cari nu aproaki adiararea la vără ditu mările puteri, occidintalii pro-americani ică Uniunea Sovietică și lagărlu a llei comunist. Tru realitate, anticapitalismul eara cabaia vărtosu, tru kirolu anda s’mutrea cu simbatie la comunism și la agiutorlu sovietic. Tutunăoară, figurile di prota thesi a Minarillei di nealiniere eara un şingiru di lidiri autocrat a aluştoru năi craturi emergente di atumţea. Și tru aestu kiro, lidirllii cabaia vărtoşi a niscăntoru regimuri cu mari probleme tru tiñisearea a ndrepturilor omului s’vedi tu harea di promotori a pareiillei sumu hlambura alumtăllei politice, acă principiile arădăpsiti suntu economice.


    Prezența Rusiillei tru BRICS easti tributară acutotalui pritu opera a lidirlui dia Moscova, alumta internațională contra ti tut ţi nsimneadză dimocrație ică mecanism cari nu-lli străxeaşti dotu absurdul ti s’nkisească ataca iuţido tu lumi și căndu s’va, ta s’alikească ţi va şi di iu va.


    Dimensiunea reală a colaborarillei tru cadrul BRICS, nica şi atea ti băgarea tu lucruu a niscăntoru mecanisme comune, avu cabaia kindinu tu kirolu a crizăllei COVID. Nkisitu ditu China, virusul feaţi fănicadz tru tută lumea, dimocratică ică nu, ama maxus tru India și Brazilia și baş şi tu Africa di Sud. Dialihea, nu ari informații credibile ti criza COVID ditu un sistem ncllisu cata cum atelu arus. Un altă luyurie ţi nu poati s’hibă dukită easti agioclu diplo ali Rusiei cari llia parti la lucrările G7, acă tu aestu kiro minduea s’ascumbusească economiile emergente contra aliştei parei. Tru 1997, tru un gest di dişcllidiari cătă Rusia, condusă atumţea di Boris Elțtru, nai ma dizvoltate văsilii ditu lume călisiră aestă văsilie, multu ma pțănu dizvoltată și dimocratică, la andamasili a lor la kipită, formând un G8. Tru 2014, cându anexarea ali Crimei yilipsi alithili naeţ a prezidintului rus, Moscova işi ditu G7. BRICS nu easti ună inițiativă nauă și niţi un acronim di cari avdzămu ti prima oară. Năi pot s’hibă maş politiţli pi cari văsiliili participante li hăbărisescu și le promoveadză, dialihea, tru sinferlu işiş, tru cadrul a relațiilor internaționale a lumillei globale di astăndză.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Viitorul european al Republicii Moldova

    Viitorul european al Republicii Moldova

    Viitorul
    Republicii Moldova nu sună deloc bine dacă războiul din Ucraina nu se termină
    cum am dori cu toţii să se termine, chit că trupele ruse nu vor intra efectiv
    în Republica Moldova. În momentul acela, speranţa pentru românii din stânga
    Prutului va fi aruncată în aer, iar în momentul în care nu va mai exista
    speranţă pentru proiectul european în Republica Moldova, consecinţele vor fi
    aproape precum cele ale unei ocupaţii ruse.     Aprecierea a fost formulată la
    Radio România de Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi
    Relaţii Internaţionale al Academiei Române, care a făcut o analiză a situației
    din fosta republică sovietică, majoritar românofonă. Securitatea este miza,
    spune dan Dungaciu, fără securitate Republica Moldova nu se poate integra în
    UE, dacă nu-și controlează teritoriile, pentru că un caz de tipul celui cipriot
    nu va mai fi acceptat de către Bruxelles

    Până una, alta, cea mai scurtă cale de integrare europeană a
    Republicii Moldova rămâne tot România, care va fi de fiecare dată ceea ce-i
    rămâne Republicii Moldova când i se ia totul. Într-o situaţie dramatică,
    ultimativă, România este, totuşi, aici sau, dacă vreţi, e acolo, gata să-şi
    asume un tip de parteneriat chiar şi tragic cu Republica Moldova. Asta e calea
    cea mai scurtă, până la urmă, pentru demersul european al Chişinăului. (…)
    Republica Moldova se află într-o incertitudine care e generată de
    incertitudinea din Ucraina. Să sperăm că războiul, oricum s-ar încheia el, va
    lăsa totuşi o falie, o fâşie suficient de consistentă între Republica Moldova
    şi spaţiul nemijlocit de război. Pentru că, aşa cum a sugerat şi d-na Maia
    Sandu, dacă trupele ruse ajung să vină mai aproape şi spre Odesa şi pe Marea
    Neagră, atunci sigur că Republica Moldova nu are, în realitate, nicio şansă să
    fie apărată. Or, asta va fi, până la urmă, marea problemă a Republicii Moldova,
    cum îşi rezolvă problema de securitate.

    Pentru că, atrage atenția Dan
    Dungaciu, politic vorbind, în acest moment, din păcate, în Republica Moldova
    tabăra care e pro-Est sau nu e pro-Vest are în acest moment vânt în pupă, ca
    urmare a ambiguităţii situaţiei de război din Ucraina. Rusia nu renunţă la
    ideea preluării puterii în Republica Moldova şi acţionează prin diferite
    mijloace pentru a-şi instala la Chişinău o guvernare obedientă, a declarat în
    cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei liderul de la Chișinău. Potrivit
    pro-occidentalei Maia Sandu, doar eroismul armatei ucrainene ţine linia
    frontului departe de frontiera moldo-ucraineană, însă ţara sa se confruntă cu
    elementele unui război hibrid.

    Părere împărtășită și de Anatol Şalaru, observator politic şi fost membru al Guvernului de la
    Chișinău: Republica Moldova
    este ţinta unui atac hibrid din partea Rusiei, este ţinta unor încercări de
    destabilizare şi de răsturnare a Guvernului. Vedem cu toţii că săptămânal se
    organizează la Chişinău proteste din partea Partidului Şor şi a susţinătorilor
    lor, dar aceste proteste nu sunt proteste economice sau sunt proteste politice.
    Sunt proteste finanţate, nimeni nu vine la aceste proteste fără bani, toţi sunt
    plătiţi începând de la 20 euro şi terminând cu mii de euro, în funcţie de
    sarcinile pe care le au în faţă. Şi, cu părere de rău, până acum câteva luni,
    Republica Moldova, guvernarea, nu a vrut să recunoască existenţa unor asemenea
    provocări, nu a vrut să recunoască că este ţinta unui război hibrid şi că noi
    suntem, direct sau indirect, vizaţi de acest război al Rusiei.

    Presiunile
    externe pot destabiliza foarte situaţia internă din Republica Moldova, spune
    Anatol Şalaru, fiindcă instituţiile statului sunt slabe, nu au fost consolidate
    şi nu au fost pregătite să facă faţă acestor provocări. În ceea ce privește
    războiul din Ucraina, influenţa este una enormă şi doar victoria Ucrainei în
    acest război poate garanta securizarea Republicii Moldova, poate garanta
    finalizarea negocierilor de aderare la UE şi poate garanta rezolvarea
    problemelor legate de separatism, mai spune analistul politic: Fiindcă, odată cu victoria Ucrainei în
    acest război, armata rusă, care se află ilegal în Transnistria, va putea să
    plece liniştită acasă, fiindcă nimeni nu va mai permite existenţa unui cap de
    pod în Transnistria. Şi separatiştii, care astăzi sunt încurajaţi de către
    Moscova, partidele pro-ruseşti şi Coloana a V-a, care primeşte bani şi are
    asistenţă din Moscova, nu vor mai avea acest sprijin. Iar separatismul
    transnistrean, care se ţine pe armata rusă şi pe gazul rusesc gratuit şi pe ajutorul
    economic din Moscova, nu va mai primi acest ajutor, deoarece conducta de gaz
    care vine în Transnistria trece pe teritoriul Ucrainei. Şi separatismul găgăuz,
    care este încurajat la fel de Moscova şi parţial de Ungaria, nu va mai exista,
    nu va mai avea sprijin şi atunci multe din aceste probleme care există astăzi
    vor dispărea.

    Republica Moldova traversează o perioadă foarte grea şi
    trebuie să menţionăm că întotdeauna a contat pe sprijinul României, fără
    ajutorul căreia nu ar fi făcut faţă crizelor prin care a trecut până acum, mai
    spune Anatol Șalaru. În afară de aceasta, România a fost avocatul Republicii
    Moldova în UE, în Occident – nu a fost nicio întrunire la Bruxelles sau în
    orice altă parte a lumii unde s-au discutat problemele din zona noastră în care
    România să nu pună în discuţie şi problemele din Republica Moldova şi
    ajutorul pe care trebuie să-l dea Europa acestei mici ţări care, de fapt,
    reprezintă veriga slabă în această zonă geopolitică. Iar dacă nu exista acest
    sprijin din partea României şi a UE, nu am fi făcut faţă pe niciun palier, în
    nicio problemă de care ne-am ciocnit până acum    , consideră analistul politic.


  • Tindearea NATO

    Tindearea NATO

    NATO ari un nău membru, Finlanda, cari tricu iruşi pritu procesul di aderari. Easti al 31-lea stat membru ali organizație di apărari colectivă, cari nkisi aestă cali tru 1949, la Washington. NATO fu thimilliusită tu dzuua di 4 apriiuru aşi că aderarea ali Finlandă s’faţi tamam tu yiurtusearea di 74 di ani a Organizației Atlanticului di Nord.



    Apofasea ta s’caftă aderarea la NATO easti ună reacție di autoapărari ali Finlandă andicra di politica belicoasă a viţinăllei a llei, Rusia. Finlanda ari ună istorie lungă și urută ali dominație arusă și sovietică ti ñiclu a llei teritoriu. Tru linii mări, istoria ali Finlandă, aflată anamisa di Rusia și Suedia, ş-aduţi cu istoria a țărilor române, tut aşi hiinda anamisa di sinferurli ali Rusiei și ateali a otomanilor, născănti ori a austriecilor.



    Tru 1809, Finlanda eara mari ducat autonom sum ocupație arusească iara, tru 1812, Imperiul țaristu llia Basarabia di la Moldova și u alăxeaşti tru gubernie. După 1918, Finlanda agiundzi independentă, provinciile românești s’fac ună tru ună văsilie vărtoasă iara Imperiul țaristu s’alăxeaşti tru Uniunea Sovietică. La 30 di brumaru 1939, Stalin invadeadză cabaia Finlanda, avănda besă tratatlu di suţălle pi cari lu-avea cu Hitler. A deapoa, tru yismăciuni, Hitler și Stalin avea aputrusită Polonia. Finlanda alumtă giuneaşti ama fu anănghisită s’vulusească irinea cu Moscova, deadi ditu teritorii ama armasi independentă. Tru perioada a Polimlui Araţi, Finlanda aleapsi neutralitatea, niagărşinda matimili a tricutului a llei cu Rusia ca viţinu ditu apirită.



    Când Putin nkisi aputrusearea contra ali Ucraină și tută retorica anti-occidentală, tră Finlanda agiumsi s’hibă di nai cama marea simasie s’intră tru NATO, goala garanție di securitate. Fuvirserli di securitate mutrescu și Suedia viţină ama, maş că aestă văsilie nu ari sinuru cu Rusia. Ma multu, dauă văsilii ditu NATO s’ncuntreadză ti aderarea ali Suedie. Easti zborlu ti Turchia, cari u stipseaşti că agiută arifugaţlli kurdză, și di Ungaria, cari s’arăzbună tră critiţli a Stockholmului andicra di politica ali Ungarie tru cadrul ali Uniuni Europene. Anaparti di aduţearea tru NATO a născăntoru probleme ditu UE, premierul Victor Orban easti și un cunuscut andrupămintu al Putin și a politicăllei a lui di agresiune tru Ucraina.



    Suedia trapsi mănă di la polimlu ditu 1814, după un conflict cu Norvegia, aşe că tora easti etimă s’tragă mănă di la ună neutralitate di cama di dauă secole, tră si s’veaglle di fuvirsearea ali Rusie. Suedia agiumsi tru aestă săptămână, goala văsilie scandinavă ică nordică cari nu easti anvălită di umbrela NATO. Norvegia viţină easti membră fondatoari a NATO, hiinda anamisa di aţeali 12 văsilii cari ncurpilleară Organizația, tru 1949. Ti aţea, pari ti ciudie că nica s’vehiculeadză ca argumentu că vrearea păn di mardzină al Putin easti s’nu s’aproaki NATO di Rusia.



    Nică ditu 1949, NATO și Uniunea Sovietică avea sinuru comunu, pi sinurlu anamisa di Norvegia și Rusia. Ditu 1952, unăoară cu aderarea ali Turchie la NATO, sinurlu aliştei văsilie cu URSS agiumsi şi elu sinuru comunu anamisa di organizația nord-atlantică și Uniunea Sovietică. Ma multu, cara nu poati s’hibă muabetea ti vără acordu cari s’tăxească un cordon sanitar anamisa di Rusia și NATO, lipseaşti s’aduţemu aminti ti simnarea, la Paris, tru 1997, a “Actului Fondator mutrinda relațiile, cooperarea și securitatea reciprocă”, un document esențial tră cooperarea anamisa di NATO și Rusia, pi năi thimealle.



    Tru 2002, cooperarea fu ahăndusită pritu ”Declarația di la Roma a șefañilor di stat și di guvern a membrilor NATO, respectiv ali Rusie” și fu thimilliusitu un Consiliu NATO-Rusia. Prezidentulu di atumţea ali Rusie eara idyiulu Vladimir Putin, pi cari lu-videm tora stipsinda NATO și Occidentul di tuti aralile ditu lumi, reclamânda tră el ndreptul absurd tra s’apufusească cari ari ndreptul la independență și cari nu, tru mplin secol XXI.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Extinderea NATO

    Extinderea NATO

    NATO are un nou membru, Finlanda, care a parcurs foarte repede procesul de aderare. Este al 31-lea stat membru al organizației de apărare colectivă, care a pornit la drum în 1949, la Washington. NATO a fost înființată într-o zi de 4 aprilie astfel că aderarea Finlandei are loc chiar de aniversarea de 74 de ani a Organizației Atlanticului de Nord.



    Decizia de a cere aderarea la NATO este o reacție de autoapărare a Finlandei față de politica belicoasă a vecinei sale, Rusia. Finlanda are o istorie lungă și sinistră a dominației ruse și sovietice asupra micului său teritoriu. În linii mari, istoria Finlandei, aflată între Rusia și Suedia, seamănă cu istoria țărilor române, de asemenea aflate între interesele Rusiei și cele ale otomanilor, uneori ale austriecilor.



    În 1809, Finlanda devine mare ducat autonom sub ocupație rusească iar, în 1812, Imperiul țarist ia Basarabia de la Moldova și o transformă în gubernie. După 1918, Finlanda devine independentă, provinciile românești se reunesc într-un regat puternic iar Imperiul țarist se transformă în Uniunea Sovietică. La 30 noiembrie 1939, Stalin invadează masiv Finlanda, bazându-se pe tratatul de prietenie pe care îl avea cu Hitler. Mai devreme, în septembrie, Hitler și Stalin invadaseră Polonia. Finlanda a luptat eroic dar a fost nevoită să încheie pacea cu Moscova, a cedat teritorii dar a rămas independentă. În perioada Războiului Rece, Finlanda a ales neutralitatea, neuitând lecțiile trecutului său cu Rusia ca vecin estic.



    Când Putin a dezlănțuit agresiunea împotriva Ucrainei și întreaga retorică anti-occidentală, pentru Finlanda a devenit vital să adere la NATO, singura garanție de securitate. Amenințările de securitate privesc și Suedia vecină, doar că această țară nu are frontieră comună cu Rusia. În plus, două țări din NATO se opun aderării Suediei. Este vorba de Turcia, care o acuză că ajută refugiații kurzi, și de Ungaria, care se răzbună pentru criticile Stockholmului față de politica Ungariei în cadrul Uniunii Europene. Dincolo de aducerea în NATO a unor probleme din UE, premierul Victor Orban este și un cunoscut susținător al lui Putin și a politicii sale de agresiune în Ucraina.



    Suedia a renunțat la război din 1814, după un conflict cu Norvegia, astfel că acum este gata să renunțe la o neutralitate de mai bine de două secole, pentru a se apăra de amenințarea Rusiei. Suedia a devenit, în această săptămână, singura țară scandinavă sau nordică care nu este acoperită de umbrela NATO. Norvegia vecină este membră fondatoare a NATO, fiind printre cel 12 țări care au format Organizația, în 1949. De aceea, pare ciudat că încă se mai vehiculează ca argument faptul că dorința arzătoare a lui Putin ar fi să nu se apropie NATO de Rusia.



    Încă din 1949, NATO și Uniunea Sovietică aveau graniță comună, pe frontiera dintre Norvegia și Rusia. Din 1952, odată cu aderarea Turciei la NATO, granița acestei țări cu URSS a devenit și ea frontieră comună între organizația nord-atlantică și Uniunea Sovietică. Mai mult, dacă nu se poate aduce în discuție vreun acord care să promită un cordon sanitar între Rusia și NATO, merită să ne amintim de semnarea, la Paris, în 1997, a “Actului Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce”, un document esențial pentru cooperarea dintre NATO și Rusia, pe baze noi.



    În 2002, cooperarea a fost aprofundată prin ”Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern ai membrilor NATO, respectiv Rusiei” și a fost creat un Consiliu NATO-Rusia. Președintele de atunci al Rusiei era același Vladimir Putin, pe care îl vedem acum acuzând NATO și Occidentul de toate relele din lume, reclamând pentru el dreptul absurd de a decide cine are dreptul la independență și cine nu, în plin secol XXI.