România – cănină şi fărtuni
România s-ampulisi cu fenomene meteo extreme tru aestă stămână, dzuua di ñiercuri hiinda nai ma greauă: tru kirolu anda sudlu, sud-estul şi estul a văsiliillei fură sumu avertizări codu aroşu, purtocalliu şi galbinu di căñină, cu tempiaraturi cari au năstricură 40 di gradi Celsius, tru născănti giudeţi ditu alanti regiuni fură alerti codu aroşu di averse, grindină şi fărtuni. Kirolu slabu feaţi şi victime: pi Transalpina, tru ţentrul a v4siliillei, ună mlleari muri după ţi un cumapciu scos ditu arădăţiñi di băteri di vimtu vărtosu cădzu pisti aftukină tru cari eara, iar Botoşani, doi fraț muriră pi cămpu că lli-agudiră kiritlu. Tru giideţlu Harghita, urdinarea pi calea di heru fu ambudyiusită după ţi ma mulţă arbori cădzură pi calea di heru. Fărtuna asparsi şi citia a bazinlui di anutari ditu reședituța giuideţlui, municipiul Miercurea Ciuc. Cu ună dzuuă ninti, citia a Bibliotecăllei Universitatillei di Oradea fu loată di vimtu, iara panouri fotovoltaiţi fură proiectate pi gădrămadz. Dzăţ di ñilli di consumatori armasiră fără curentu electric. Ma multi localităţi ditu giuideţlu Iaşi (est) armasiră fără apă potabilă, iara Portul Constanţa (sud-est, la Amarea Lae) fu ncllisu di itia a vimtului vărtosu. Salvatorllii avură intervenţiie şi tru giuideţlu Tulcea, tut ditu sud-est, tră evacuarea a oamiñiloru ţi avea armasă ambudyiusiţ tu aftukinati după ună apă mari cari anvăli carosabilul. Alță pompieri români agiută, tru aesti dăli, ta s’astingă focurli ditu Gărţie.
Atacă aarusescă aproapea di Românie
Polimlu nkisiit di ruşi tru Ucraina agiumsi, tu aestă stămână, multu aproapea di România. Tră prota oară di la ahurhita a confruntarillei, Rusia atacă, luni, tru hăryie, dauă porturi ucrainene di la Dunăre, di asparsi măyăzii di yiptu şi pligi ma multi persoane. Unu ditu porturile atacate, Reni, easti multu aproapea di România, aproximativ 20 di km, iara autorităţile di la Bucureşti condamnară sertu Moscova tră atacarea a porturilor di la Dunăre. Atacurli s’facu tru condițiile tru cari Dunărea easti ună di tu călliurli alternative tră transportul a yipturloru ditu Ucraina, după ţi Rusia s-trapsi ditu acordul cari dădea izini ti navigarea tru siguranţă pi Amarea Lae a pamporiloru ncărcati cu produse agricole ucrainene. București, Ministerul Apărarillei deadi asigurări că, tru aestă oară, nu ari ună fuvirseari militară directă la adresa a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ali Românie. Şi ministrul di Externe, Luminiţa Odobescu, declară că România, ca membru NATO şi ali Uniuni Europeani, ari nai ma importanti şi ma vărtoasi garanţii di securitate ditu tută istoria llei. Ea feaţi muabeti pi telefonu cu secretarul di stat american, Antony Blinken, deadunu cu cari condamnară aesti ditu soni atacuri ali Moscova contra a ţivililor ditu Ucraina şi contra ali infrastructură fluviale şi maritime, catacum şi turlia cinic tru cari Federaţia Rusă zñiipseaşti securitatea alimentară globală.
Date financiare mutrinda România
Xikea bugetara ali României agiumsi la 2,34% ditu Produsul Intern Brut la giumitatea aluştui an, atea ţi spuni ună creaştiri di pisti giumitate di proţentu andicra di idyiulu kiro ditu 2022. Veniturile fură cu 12% ma mări, ama hărgili avură un avansu di 16,5 procente. Simfunu cu datili prezentati di Ministerul Finanţelor, ună evoluţie pozitivă semnificativă s’veadi tru categoria investiţiilor, iu creaştirea easti di pisti 56%. Ţinta di dificit tră bitisita aluştui an easti di 4,4%, iara Executivlu ndreadzi ună pachetă fiscală tră tiñisearea aluştui. Ca pripuneri eara zburăti niscănti crişteri di taxe şi eliminarea a niscăntoru beneficii, ama şi ncllidearea cama di 200 di ñilli di posturi bugetare niocupate, tru paralel cu ñicurarea a hărgiloru ditu ministere. S’acaţă tru isapi eliminarea ma multi excepţii di la păltearea a contribuţiei la sănătate tru sectoare cata cum IT, construcţii şi agricultură, ama şi ţănearea pi lucru maş dauă cote di TVA, una di 9% şi alta di 19 di proţente.
Planlu naţional di prevenire şi combatere a harkinlui tru România
Executivlu di București adoptă Planlu naţional di prevenire şi combatiri a harkinlui tru România, cari va s’bagă tru lucru pi etapi, tru yinitorlli 5 añi. Năulu program favorizeadză acceslul iruşi a pacienţilor la misuri di prevenţie, la diagnostic şi la yitripseari şi, nu dipu tru soni, la serviţii paliative. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, declară că va si s’facă investiţii tru domeniul oncologiillei, iara serviciile di cari va s’aibă hăiri pacienţii va s’deconteadză acutotalui, inclusiv ateali di radiotearapie avansată. Guvernul va s’crească şi un fondu tră inovaţie, prinţipallii beneficiari hiinda tut pacienţăllii oncologiţ. Pi di altă parte, reprezentanţăllii a Fedeaţiillei Asociaţiilor Lăndziţloru di Harkinu cutugursiră ixikea a normelor metodologice di aplicari a alustui plan, fără di cari, spun elli, nu să ştie cât kiro lipseaşti s’treacă di la diagnosticari, până cându ahurheşti yitripsearea efectivă. Tru contextu, aeşti cundilleară că au naeti s’pitreacă Ministerul a Sănătatillei tru giudico.
Medalii tră România la Campionatele Mondiale di nataţie di la Fukuoka
Sportivii români Constantin Popovici şi Cătălin Pitru Preda amintară, gioi protili medalii, malămă şi asimi, tră delegaţia a Româniillei la Campionatili Mondiale 2023 di nataţie di la Fukuoka (Japonia), după ţi s’clasară pi protili dauă locuri tru concursul di ansăreri tru apă di la mare anălţime (27 metri). Popovici, 34 ani, agiumsi primul campion mondial ali României la ansăreri tru apă di la mare anălţime. La compitiţia ditu Japonia, anutătorul român David Popovici (18 ani), campion mondial tru 2022 la 100 şi 200 m liber, nu amintă niţi ună medalie.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
