Radio România Internațional

Tag: Salvati copiii

  • Jurnal românesc – 25.11.2024

    Jurnal românesc – 25.11.2024

    Peste 821.000 de români și-au exprimat opțiunea în diaspora, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă. 4.227 au votat prin corespondenţă, restul s-au prezentat la urne în cele 950 de secţii organizate în afara țării. Cei mai mulţi alegători au votat în Marea Britanie – peste 150.000, Germania – peste 148.000, Italia – peste 123.000, Spania – peste 88.000 și Republica Moldova – peste 80.000. Pe primele două locuri în opțiunile electoratului român de peste hotare s-au aflat independentul Călin Georgescu (cu circa 43%), urmat la distanță (cu în jur de 27%) de candidata USR, Elena Lasconi. Votul în diaspora la alegerile prezidenţiale s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică.

     

    Cei mai mulţi dintre copiii rămaşi în ţară în urma migraţiei economice a unuia sau a ambilor părinţi apreciază că nevoia de sănătate este prima prioritate pentru ei, urmată de sentimentul de siguranţă că nu sunt singuri şi de acoperirea nevoilor materiale de bază – arată rezultatele unei anchete derulate de Salvaţi Copiii România.

    Organizaţia continuă şi în acest an şcolar programul de sprijin pentru copiii rămaşi singuri acasă în urma migraţiei economice a părinţilor, dar şi pentru părinţii lor sau persoanele în grija cărora au rămas. Astfel, copii din judeţele Dâmboviţa, Neamţ, Tulcea şi Olt sunt integraţi în programe complexe de sprijin psiho-socio-educaţional, fie prin intermediul centrelor de zi ale organizaţiei, fie prin activităţi organizate în diverse localităţi din mediul rural din judeţele respective. Echipe locale formate din psihologi, cadre didactice şi asistenţi sociali le oferă servicii beneficiarilor, cu sprijinul voluntarilor implicaţi în program.

    Potrivit organizației Salvaţi Copiii România, amploarea fenomenului copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate a făcut necesară dezvoltarea unei reţele de servicii specializate destinate acestor copii – servicii de consiliere psihologică şi socială, activităţi de suport şcolar şi activităţi de socializare pentru copii, precum şi activităţi de educaţie parentală, consiliere socială şi îndrumare juridică pentru adulţi. Organizaţia a creat astfel de servicii începând din 2010, derulate în Bucureşti şi în 18 judeţe ale țării.

     

    Lucrările de restaurare a Bisericii ʺSfântul Ierarh Nectarie de la Eghina și Sfântul Martinʺ din Tours, Franța, avansează semnificativ. Recent, au fost restaurate vitraliile și porțiuni din fațada principală. Lăcașul de cult a fost achiziționat de comunitatea românească în urmă cu 15 ani, cu sprijinul Mitropoliei ortodoxe a Europei Occidentale și Meridionale. Restaurarea a început acum 5 ani, iar între anii 2022 și 2023 s-au desfășurat ample lucrări de refacere a elementelor din lemn și a acoperișului. Preotul paroh Vasile Șomle a declarat că acest lucru nu ar fi fost posibil fără implicarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, întrucât comunitatea este destul de mică, de aproximativ 1.200 de persoane. De asemenea, tot cu sprijinul Statului român, comunitatea a amenajat o sală de clasă și un spațiu dedicat bibliotecii parohiale, în care copiii să poată participa la sesiuni de cateheză și de lectură. Biserica Parohiei ʺSfântul Nectarie de la Eghina și Sfântul Martinʺ a fost construită în anul 1860, după schițele arhitectului Gustave Guéron și se află în centrul istoric al orașului Tours.

     

    Filmul ʺAnul Nou care n-a fostʺ a cucerit trofeul Piramida de Aur la a 45-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cairo. Regizată de Bogdan Mureșanu, pelicula a impresionat publicul și juriul cu povestea sa puternică și realizarea sa artistică. ʺAnul Nou care n-a fostʺ este o tragicomedie a cărei acțiune se desfășoară într-o singură zi, înaintea Revoluției din 1989, în care personajele caută normalitate, siguranță, iubire, libertate și sens într-o lume absurdă, alimentată de frică. Filmul „Anul nou care n-a fost” a câștigat premii importante, anul acesta, la Festivalul de Film de la Veneția: cel mai bun film din secțiunea Orizzonti și premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din secțiunea Orizzonti și secțiunile paralele. Totodată, regizorul Bogdan Mureșanu, în egală măsură, scenarist al filmului a fost recompensat cu Premiul Bisato d’Oro 2024 pentru cel mai bun scenariu din partea criticilor independenți.

  • Sprijin pentru copiii refugiaţi din Ucraina

    Sprijin pentru copiii refugiaţi din Ucraina

    Organizația non-guvernamentală „Salvați Copiii” a contribuit la acest efort de la bun început și a aflat care sunt principalele probleme ale refugiaților.

    Din datele obținute de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați, de la începutul crizei și până în prezent, în România au intrat cam 5 milioane 245 de mii de cetățeni ucraineni, iar „Salvaţi Copiii” a sprijinit în jur de 354.700 de persoane, dintre care aproape 180.000 de copii. De altfel, aproape jumătate din refugiați sunt copii veniți aici, în principal, cu mamele și bunicele lor ale căror principale griji sunt lipsa unui venit stabil asigurat de o slujbă și bariera lingvistică.

     

    Așadar, în prezent, nevoia de integrare pe o durată mai multă a acestor familii a devenit prioritară în comparație cu prima perioadă a războiului, comentează Leonard Andreescu, manager de proiect în cadrul Organizației „Salvați Copiii”.

    “În luna februarie am lansat un chestionar pe care persoanele din Ucraina aflate în asistența noastră l-au completat și astfel s-au evidențiat anumite nevoi. Nevoia de ajutor financiar apare destul de frecvent, la cel puțin 23% dintre cei chestionați, apoi sprijin pentru accesul la serviciile medicale şi cursurile de limba română. S-au creat destul de multe facilități în sectorul non-guvernamental. Din păcate, încă din partea autorităților există o insuficientă acoperire a nevoii de cursuri de limba română şi de servicii de tip after-school pentru copii.

    În general acest lucru e solicitat de mamele singure care nu au cu cine să își lase copiii pentru a munci. Dacă ne uităm la statistici și la ce a reieșit din această anchetă sociologică pe care noi am dezvoltat-o, vedem că procentele cumva sunt corelate: nevoia de after-school pentru copii apare la 13% dintre respondenți și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă la 12% dintre ei. Deci cam același procent de persoane care își caută loc de muncă au și nevoie de after-school pentru copii, pentru că nu reușesc să își lase copiii într-un loc sigur. Nu au cu cine să-i lase și atunci nu pot să-și găsească un  serviciu.”

             

    În ajutorul lor Organizația „Salvația Copiii” în parteneriat cu primăria sectorului 6 din București au deschis recent un centru de zi pentru copiii refugiaților ucrainieni. Aici își pot petrece în siguranță timpul după terminarea cursurilor până când mamele lor îi pot lua acasă.

    Leonard Andreescu detaliază: “Noi oferim sprijin nu doar prin acest centru de zi. Oferim sprijin și pentru copiii de vârstă preșcolară și antepreșcolară, prin plata taxelor pentru creșe și grădinițe, acolo unde este cazul. Oferim inclusiv transport pentru copii, astfel încât părinții să poată să îi ducă dimineață fie la școală, fie la centrul nostru, în funcție de programul de învățământ al copiilor și să-i poată lua seara.”

    Centrul de zi din sectorul 6 al capitalei nu este singurul de acest fel administrat de Salvați Copiii. Mai sunt și altele în București și în țară, deschise prin colaborarea cu autoritățile locale, toate serviciile fiind gratuite.

     

    Leonard Andreescu: “In cadrul centrului copiii beneficiază de o masă caldă, de sprijin la lecții, de cursuri de limba română adaptate pentru străinii, de activități de coeziune socială, dar şi de un concept destul de complex de suport psihologic în scopul de a îi ajuta pe copii să depășească anumite probleme emoționale.

    Am identificat la foarte mulți dintre ei probleme, unele chiar foarte severe, emoționale, cauzate, bineînțeles, de această rupere de viața obișnuită, de locurile pe care le cunoșteau, de familie, de restul familiei, de tați. Activitățile de acest tip îi ajută mult să depășească sentimentul că se simt străini fiindcă nu reușesc să vorbească limba, tendinţa de a se izola fiindcă oricum se simt dați la o parte.

     

    Un aspect foarte important al acestui centru este faptul că nu este deschis doar pentru copii ucraineni. Avem și copii români din familii defavorizate, din familii monoparentale, care au aceeași problemă în identificarea unui loc de muncă pentru că nu au cu cine să lase copiii. Și atunci ei merg împreună cu copiii români în acest centru. Activitățile se desfășoară împreună. Bineînțeles că noi îi ajutăm să comunice. Avem mediatori culturali vorbitori de limbă română, rusă și ucraineană, profesori care cunosc și metodele de predare din Ucraina, dar și din România, astfel încât să le fie cât mai ușor copiilor să se integreze, să identifice prieteni români care să le dea acea stare de normalitate și de siguranță, să-i ajute să depășească probleme emoționale pe cât se poate, bineînțeles.”

     

    Momentan, centrul de zi nu poate primi mai mult de 40 de persoane, din păcate pentru copiii ucrainieni care, oricum, au dificultăți de integrare în școlile românești sunt înscriși, ne explică tot Leonard Andreescu:

    “Este extrem de greu pentru ei. Tocmai de aceea 90% dintre ei doar asistă la cursuri. Asta presupune o perioadă de maxim un an de zile în care ei pot să asiste la ore, dar fără să fie obligați să aibă o prezență zilnică, fără să primească note, fără să fie trecuți în catalog. Este ca o perioadă tampon care îi ajută pe ei să se obișnuiască atât cu programul, cât și cu limba, și colegii de clasă. Apoi după maxim un an, sunt obligați să fie înscriși, așa cum sunt și ceilalți elevi și să participe la activitățile de educație. Foarte puțini dintre acești copii participă online la şcoli din Ucraina, adică nu studiază la noi, dar aceştia sunt excepții.”

    În prezent, după valurile inițiale de refugiați, mulți dintre ei în tranzit către alte țări, în România au rămas înregistrați în jur de 79.000 de cetățeni din Ucraina.

     

     

     

  • Medicină pe roţi

    Medicină pe roţi

    Cele mai recente statistici ne arată faptul că există inegalitate între zona rurală și zona urbană şi în ceea ce privește numărul cabinetelor de medicină de familie. Preponderent, ele se află în zonele urbane cu 6.300 de cabinete, comparativ cu 4.100 de cabinete în mediul rural. Mai mult decât atât. Organizaţia non-guvernamentală Salvaţi Copiii, în demersurile sale de ajutorare a mamelor şi a celor mai mici pacienţi, a descoperit că una din zece gravide din mediul rural nu a fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii. În acelaşi timp, 34% dintre gravide nu au fost la medicul ginecolog în timpul sarcinii, iar 50% dintre acestea menționează că analizele, ecografiile, consultațiile nu au fost gratuite.

    Din ce motive se întâmplă asta ? Silvia Burcea, coordonatoare de programe în cadrul Salvaţi Copiii, a găsit câteva răspunsuri.

    “Există un cumul de factori. Vorbim aici de persoane vulnerabile, care se confruntă cu sărăcia și care, pe de o parte, nu pot ajunge la un medic pentru că se află în localități situate la zeci de kilometri depărtare de primul spital județean, localități unde nu există microbuz, nu există tren astfel încât să poată ajunge la un spital județean. Iar aceste persoane nu au resurse astfel încât să poată plăti un mijloc de transport privat. Vorbim și de persoane care nu au educație medicală sau nu au fost niciodată la medic. Avem cazuri de gravide care la a șasea sarcină nu au fost niciodată la un control, la o monitorizare în timpul sarcinii. Este deci un cumul de factori.”

     

    Acest cumul de factori este completat şi de alte cauze specifice modului în care profesia de medic este exercitată în România. Doctorul Mihai Ranete ne oferă o perspectivă din interior.

    “În zona rurală s-a pus accentul, așa cum este corect până la un anumit punct, pe medicina de familie, dar trebuie să înțelegem că în zonele rurale trăiesc oameni care au nevoie și de consultări specializate. Și, pe lângă deficitul de medici de familie, căci în majoritatea comunelor și satelor din România avem un medic de familie doar pe hârtie, gândiți-vă că de multe ori aceștia trebuie să vadă un număr destul de mare sau trebuie să parcurgă mulți kilometri.

    Pe lângă medicina de familie, există un deficit destul de mare de medici specialiști și aici nu mă refer neapărat la mediul rural, cât și la orașe. Sunt județe în care nu există un specialist pediatru și sunt județe în care există unu sau doi specialiștii ginecologi și așa mai departe. Medicii au început să rămână în centrele mari pentru că aici au resursele necesare. Asta apare ca un dezavantaj pentru pacient, care trebuie să se deplaseze către un spital mare, unde să poată accesa un serviciu de genul ăsta. Și chestiunea asta devine problematică pentru că mulți dintre aceștia nu-și permit să-și cumpere nici măcar biletul către cel mai apropiat spital pentru a accesa un consult ginecologic sau un consult pediatric.”

     

    De aceea, împreună cu alţi colegi, Mihai Ranete a pus pe picioare asociaţia Caravana cu medici, înfiinţată cu 10 ani în urmă de cinci medici rezidenţi. Ajutorul lor constă în pregătirea unor cabinete mobile care se deplasează prin satele României, dotate cu aparatură şi echipe de medici specialişti.

    Mihai Ranete detaliază: “Caravanele în momentul de față au trei mari direcții. Prima dintre ele este caravana dedicată patologiei cardiovasculare pentru pacienți adulți și vizăm bolile cardiovasculare cele mai frecvente în rândul lor.

    Medicii la fața locului, ajutați bineînțeles și de aparatură, reușesc să asigure practic o adevărată zi de internare chiar în satul pacienților. Un al doilea tip de caravane este cel dedicat sănătății femeii. Și asta are o componentă importantă educațională și unde vizăm partea de sănătatea sânului. Se fac ecografii de sân. Pacientele primesc vouchere să-și facă o mamografie în cel mai apropiat centru din zona lor. Se fac consultări ginecologice și, la final, oferim niște răspunsuri concrete.

    Ajutorul de la „Salvați Copiii” ne permite în momentul de față să aprofundăm consultul ginecologic. Cele trei unități mobile sunt adaptate pentru asta și ne oferă un cadru sigur și legal de a oferi aceste servicii, chiar și lângă o școală sau într-un sat de pe vârful unui deal.

    Și nu în ultimul rând, sunt caravanele dedicate pediatriei, unde pacienții noștri sunt copii. Acestea au, de asemenea, o importantă componentă educațională centrată pe partea de stomatologie. Copiii sunt învățați ce înseamnă o carie şi ce înseamnă o igienă corectă a dinților. Se face un consult în acest sens și, pe de altă parte, există consultările pediatrice cu o evaluare globală.”

     

    Şi, de curând, asociaţia Caravana cu medici a primit un ajutor important prin parteneriatul cu organizaţia „Salvaţi Copiii” care le-a oferit alte trei unităţi mobile, după cum aflăm de la Silvia Burcea”

    “Cele trei unități mobile sunt de fapt niște cabinete medicale pe roți. Ele au mobilier medical, au ecograf cu trei sonde și oferă un spațiu sigur și legal. Pentru efectuarea și efectuarea acestor consultații putem să ajungem cu aceste caravane în zone izolate, acolo unde nu există cabinete de medicină. Este foarte important de menționat faptul că unim în jurul acestor unități medicale adevărate rețele. Vorbim aici de parteneriate cu autoritățile locale, echipe de asistenți sociali, asistenți medicali care întâi scanează și marchează comunitățile astfel încât să identifice cazurile vulnerabile care au nevoie cu adevărat de ajutor urgent și, de asemenea, bineînțeles, de echipele multidisciplinare de medici specialiști.”

     

    Bineînţeles, acesta este doar un ajutor punctual care ar trebui cumva înglobat în serviciile medicale oferite de autorităţile locale pentru a-l face sustenabil cât mai mult timp în viitor. De aceea, proiectele următoare ale celor două organizaţii non-guvernamentale merg în direcţia extinderii acestui tip de serviciu medical mobil pentru a suplini cât se poate lipsa infrastructurii obişnuite.

  • Copiii și războiul – un studiu de caz trist

    Copiii și războiul – un studiu de caz trist

    57% dintre copiii chestionați au spus că sunt fie foarte nefericiți, fie ceva mai puțin fericiți. 23% dintre ei nu merg la școală, deși există posibilitatea ca aceștia să frecventeze o școală online. 87% au spus că preferă prezența fizică la școală, iar 60% au spus că își pot face prieteni în țara-gazdă într-un cadru școlar fizic. Trei sferturi dintre copii au spus că nu au acces la servicii pe care și le-ar dori, cum ar fi locuri de practicare a hobby-urilor, de întâlnire cu prietenii sau de petrecere a timpului liber. Aici intervin organizațiile non-guvernamentale, cum e “Salvați Copiii” România, care gestionează foarte bine situațiile de criză.

    Am întrebat-o pe Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației, ce servicii pot să ofere aceste entități, a căror importanță, mai ales în vreme de criză, este crucială:

    «Organizațiile neguvernamentale pot juca un rol crucial în protecţia copiilor refugiați, mai ales în contextul unui flux mare de persoane, aşa cum este cazul persoanelor care s-au refugiat din Ucraina. În primul rând, acestea pot mobiliza rapid resurse și pot interveni imediat pentru a oferi asistență umanitară.

    De asemenea, organizațiile pot oferit asistență și suport în numeroase moduri, inclusiv prin furnizarea de adăpost, hrană, îngrijire medicală, acces la servicii sociale și educație. 

    De asemenea, pot furniza servicii de consiliere psihologică pentru a ajuta copiii să facă față traumelor și dificultăților cu care se confruntă. Pe lângă asistența imediată ca răspuns la o situație de criză, organizațiile non-guvernamentale pot să ofere programe de integrare și să creeze spații sigure, incluzive, pentru refugiați în comunități. 

    De cele mai multe ori, persoanele refugiate au nevoie în special de informații, îndrumare, consiliere pentru a-și accesa drepturile și serviciile disponibile, cum ar fi accesarea sistemului de învățământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă, în cazul părinților și, de asemenea, accesarea serviciilor de consiliere emoțională.

    Totodată, prin cursurile de instruire și formare oferite specialiștilor, organizațiile pot împărtăși din experiența proprie, astfel, îmbunătățind calitatea serviciilor oferite și crescând eficiența acestora, în beneficiul copiilor, de exemplu. 

    Organizațiile non-guvernamentale pot să facă lobby, advocacy. Pot contribui semnificativ la îmbunătățirea vieții şi protecţiei copiilor refugiați.

     De exemplu, ca urmare a războiului din Ucraina, “Salvați Copiii” România a inițiat rapid o intervenție umanitară cuprinzătoare. Am ajuns deja la 340.000 de persoane, dintre care 170.000 de copii, am lucrat în 10 puncte de trecere a frontierei, în 5 centre de azil, în trei tabere mobile pentru refugiați și în trei zone de tranzit. 

    În aceste locuri, am înființat spații sigure pentru copii, am acoperit nevoile imediate, asistență emoțională, am oferit informații vitale pentru copii și adulți, iar, ulterior, pentru a sprijini procesul de integrare pe termen mediu și lung, am înființat opt centre de consiliere, unde oferim consiliere, informare, management de caz, suport psiho-social, activități pentru copii și adolescenți, suport material și financiar. Deci, organizațiile pot face foarte multe».

     

    Una dintre cele mai vulnerabile categorii de copii sunt cei fără părinți, de care organizația “Salvați Copiii” s-a lovit:

    «Desigur, am întâlnit, și este, într-adevăr, una dintre cele mai vulnerabile categorii de copii aflați în dificultate. Este foarte greu să fii refugiat și să nu beneficiezi de prezența și protecția părinților. Există, însă, şi România are proceduri care să-i protejeze imediat pe acești copii. 

    Din experiența noastră (lucrăm în acest domeniu încă din 1994) numărul copiilor refugiați fără ambii părinți e mic, dar există un număr considerabil de copii refugiați care provin din familii monoparentale. 

    Această experiență pentru ei e profund emoționantă și îngrijorătoare, deoarece acești copii se află într-o situație extrem de vulnerabilă și sunt supuși la riscuri majore. În această situație, a copiilor fără un părinte sau fără ambii părinți, prioritatea “Salvați Copiii” a fost să oferim copiilor sprijin și protecție, să le asigurăm siguranță și să le furnizăm resursele necesare pentru a face față dificultăților. 

    Este esențial să acționăm rapid, eficient, pentru a identifica soluțiile cele mai potrivite pentru fiecare în copil în parte și pentru a colabora cu autoritățile locale, pentru a asigura îngrijirea și protecția acestor copii în mod corespunzător. Trebuie o atenție deosebită acordată lor și asigurării drepturilor lor și siguranței acestor copii”.

     

    Există multe voci, în societate care sunt revoltate de grija, uneori excesivă, spun acestea, pentru copiii refugiați în detrimentul copiilor români. Iată ce le răspunde acestora Gabriela Alexandrescu:

    «Înțelegem și respectăm preocupările exprimate, mai ales în contextul actual al societății noastre. Este important să subliniem că misiunea noastră este de a veni în ajutorul tuturor copiilor care sunt vulnerabili, indiferent de originea lor. Ne angajăm încă din 1990, de când ne-am înființat, să oferim asistență și sprijin tuturor copiilor, inclusiv celor refugiați, în conformitate cu valorile noastre umanitare și cu standardele internaționale. Este esențial să ne concentrăm pe soluții, care să asigure bunăstarea tuturor copiilor, indiferent de circumstanțe, și să lucrăm împreună pentru a crea un mediu mai sigur, mai incluziv, pentru toți membrii comunității noastre. 

    În același timp, considerăm că e important să comunicăm constant, pentru a oferi informații clare, astfel încât societatea în ansamblu să înțeleagă modul de funcționare a programelor și faptul că, în general, un program sau un proiect cu un anumit grup-țintă sau o anumită categorie defavorizată nu se implementează în detrimentul altor categorii defavorizate. 

    De exemplu, noi ne-am implicat în suportul populației și copiilor din Ucraina și ce poate fi mai vulnerabil decât cazul unor copii care fug de războaie, de bombe și de moarte! Deci ne-am implicat în ajutorul lor și am dezvoltat programe, dar fără să întrerupem ceea ce făceam în România pentru reducerea mortalității infantile, pentru asigurarea serviciilor de sănătate pentru mamă-copil, pentru accesul la educație al copiilor noștri la cei din comunități sărace, pentru protecția împotriva violenței și pentru protecția copiilor fără suport parental. 

    Cred că oamenii trebuie să se gândească că cel mai îngrozitor lucru pentru copii este războiul, cel mai îngrozitor lucru este să nu mai aibă locul lor, casa lor, familia lor, așa încât trebuie să înțeleagă că acești oameni au nevoie de suportul nostru în continuare, pentru că este o situație vulnerabilă pentru ei în țara lor».

     

  • Ce nu ştiu părinţii

    Ce nu ştiu părinţii

    Mulţi părinţi nu ştiu ce fac şi cât timp petrec minorii pe internet.  Această observaţie empirică, presupusă de majoritatea adulţilor, a primit, recent, şi o confirmare clară printr-o cercetare sociologică realizată de organizaţia Salvaţi Copiii din România.

    Axat pe percepţia celor mari privind utilizarea internetului de către cei mici, studiul a fost comparat cu cel similar realizat acum un an din perspectiva copiilor.  Iar concluzia comparaţiei este sintetizată astfel: “din nefericire, copiii și părinți, ne aflăm în două lumi diferite în privința percepției atât a riscului, cât și a timpului petrecut online”. Sunt cuvintele sociologului Ciprian Grădinaru care detaliază.

    “Vedem că 3 din 10 părinți ne spun că fiul sau fiica petrec cam o oră pe zi online. Asta e de mirare pentru că, de fapt, copiii spun că doar un procent marginal – 2% sau 3% – petrec sub o oră pe zi. 

    Observăm o primă diferență, căci foarte mulți copii, aproape trei din zece, spun că petrec mai mult de patru ore pe internet pentru activități extrașcolare. Nu i-am întrebat despre sarcinile școlare pentru că suntem în context post-pandemic în care, cel mai probabil, comportamentele de învățare au rămas ancorate în zona online. 

    Principalele lucruri pe care părinții spun că ai lor copii le fac online sunt jocurile și vizionarea de conținut video cu tot ce implică aceasta. O să insist doar asupra unei singure teme  – rețelele sociale, unde 30% aproape dintre părinți spun că fiul sau fiica are un profil. 

    Dacă ne uităm la părinții care au copii cu vârsta peste 10 ani, acest procent crește spre 40%. Dar, dacă aducem în discuțiile în discuție opiniile copiilor din studiul din februarie 2023, vedem că 90% dintre copii spun că aveau un profil pe o rețea socială.”

    Diferențele dintre ce cred părinții că știu și ce spun copiii că fac în realitate online devin dramatice în contextului hărțuirii pe internet sau al altor incidente.

    Ciprian Grădinaru: “În privința incidentelor online o să fac referire doar la două elemente: 9% dintre părinți spun că, în ultima perioadă, fiul sau fiica a avut parte de un astfel de incident. Sunt două lucruri care merită analizate puțin aici. 

    Acum aproape 11 ani, în 2013, în cazul unui alt eșantion de părinți, procentul era eminamente identic: 9%. Din 2013 până acum, rețelele sociale au explodat. Au apărut multe rețele noi, multe cu grad mare de risc. Aparatele de pe care copiii intră pe internet la fel s-au înmulțit, cantitatea de timp petrecut online a crescut. Știm noi că în ultimii 10 ani vârsta la care intră copiii pe net a scăzut cu vreo 4 ani. Totuși, numărul de incidente și necunoașterea acestora rămân constante. 

    Este un subiect de cercetare pentru că, în cazul eșantioanelor copii, aproape 40% dintre ei spun că au avut un astfel de incident, dar numai 20% dintre ei spun că au și vorbit mai departe cu cineva. Acel cineva poate să fie prietenul, nu neapărat părintele. Astfel încât estimăm noi că unul din patru incidente pe internet rămân necomunicate către oricine altcineva, nu numai către părinți.”

    De altfel problema principala rămâne lipsa de comunicare dintre generații care-i face pe părinți să ignore preocupările copiilor, iar pe copiii să se ascundă de adulți. Totuși, există tentative de cunoaștere din partea celor mari, după cum aflăm tot de la sociologul Ciprian Grădinaru.

    “Acum 10 ani, în 2013, părinții aveau o monitorizare participativă mult mai importantă a comportamentului online al copilului. Procente mult mai mari de părinții spuneau că fac activități împreună pe internet cu copilul. De pildă, se jucau împreună. Acești indicatori au scăzut cu minim 10% – 20% în ultimii 10 ani. În schimb, ca un lucru bun, a crescut utilizarea programelor de control parental. Probabil au și apărut mai multe. Dacă acum 10 ani doi din zece părinți spuneau că au astfel de programe instalate pe device-urile copiilor, astăzi procentul s-a dublat. Acum rămâne întrebarea cât de eficiente sunt și ce fac ceilalți care nu folosesc aceste aplicații.”

     

    Lipsa dialogului și a cunoașterii reciproce creează situații dramatice pentru copiii care sunt hărțuiți online, unii dintre ei ajungând chiar în cabinetele de psihoterapie.

    Despre o experiență de acest fel ne vorbește acum eleva Bianca Joiță:  “Eram în clasa a opta. Țin minte că eram foarte stresată din cauza evaluării naționale și părinții mei, de asemenea, erau și ei stresați. 

    Prima dată când am auzit de pandemie și de vacanța de două săptămâni am fost foarte fericită că o să stau acasă și că o să am timp să învăț. Însă știm bine că aceste două săptămâni s-au transformat în luni întregi și în aceste luni în care eu am fost acasă cu părinții, în care puteam să fiu aproape de ei, puteam să vorbesc cu ei și să-i cunosc. Dar din pricina stresului școlar și din pricina dezorganizării mele, reacția mea la această supraîncărcare emoțională a fost să mă depărtez de ei.

     Așadar, am stat foarte mult în online și astfel am ajuns o victimă a bullying-ului. Am început să vorbesc cu persoane care erau de vârsta mea. Însă m-au rănit emoțional, căci începuseră să facă glume pe seama mea și a înfățișării mele. Iar eu, pentru că deja mă depărtasem foarte mult de părinți și mă izolasem de-a dreptul pe telefon și pe net, mi-a fost greu să le spun prin ce treceam. A fost o luptă prin care am trecut singură și din care am învățat. Acum, fiind elevă la un liceu pedagogic, știu cât de important este să vorbești cu părinții, cât de importantă este relația familială și ce greșeli am făcut și cum puteam să evit această situație urâtă.”

    În concluzie, pe lângă monitorizarea mai strictă a activității online și limitarea timpului petrecut în fața ecranelor, alt mod de a evita pericolele internetului este comunicarea personală dintre copiii și părinți, conchid experții organizației Salvați Copiii.

  • Brazi pentru copii

    Brazi pentru copii

    Record de
    generozitate la Festivalul Brazilor de Crăciun scoși la licitație, pe 8
    decembrie, de organizația neguvernamentală Salvați Copiii! În urma vânzării a 22
    de brazi decorați de artiști sau designeri români de prestigiu a fost strânsă
    impresionanta sumă de 1 milion de euro. Banii, oferiți de companii de succes și
    antreprenori, vor asigura sprijin socio-educațional pentru copii vulnerabili, aflați
    în risc sever de sărăcie și excluziune socială.


    Organizată în
    parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, și această licitație s-a
    transformat într-un spectacol al binelui, așa cum se întâmplă, deja, de peste
    20 de ediții.

    George Roman, director de programe la Salvați Copiii: Festivalul Brazilor de Crăciun reprezintă un eveniment, practic, în
    lumea mondenă, fiind de foarte mare interes pentru companii și pentru oameni
    care au resurse suficiente, încât să se gândească să sprijine și programele
    destinate copiilor. Sunt creați brazi – în jur de 20-25 de brazi la fiecare
    ediție – de designeri celebri. Apoi, aceștia pot fi admirați timp de o
    săptămână sau mai mult în spațiile în care se organizează licitațiile, iar noi
    am organizat licitațiile în hoteluri, de câteva ori în Palatul Parlamentului
    și, de câțiva ani, în Muzeul Național de Artă al României. Acești brazi, în
    seara de gală, sunt licitați de oameni de afaceri sau reprezentanți ai
    companiilor cu care am colaborat sau care doresc să ajute la sfârșit de an
    organizația Salvați Copiii, pentru a derula programele educaționale cu copiii.


    Iată și numele
    câtorva vip-uri pentru care notorietate rimează cu generozitate: Aș aminti-o, în primul rând, pe dna Doina Levintza, un artist
    extraordinar, care ne-a oferit în fiecare an, din 2001, brazi de excepție.
    Probabil că sumele colectate prin munca dumneaei ar putea să fie considerate
    cele mai mari în raport cu ceilalți designeri. De asemenea, au venit, de
    exemplu, din domeniul sportului și au susținut, prin participarea la licitații,
    Horia Tecău, Ilie Năstase, Ion Țiriac, Nadia Comăneci – cred că a fost la două
    sau trei ediții, Gabriela Szabo, Simona Halep și dintre cei cunoscuți în zona
    de televiziune Andreea Esca, Andreea Raicu care, de fapt, și organizează
    licitația de câțiva ani buni, Smiley, Cătălin și Andra Măruță și, în primele
    ediții, ambasadori – ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei
    de Nord, ambasadorul Suediei în România, care a și participat la licitație ca
    organizator, deci oameni care ne-au sprijinit.


    Brazii sunt
    unicat. La această gală, din 2023, cei mai râvniți doi dintre ei au fost licitați,
    fiecare, pentru 140 de mii de euro. În total, de-a lungul tuturor ediţiilor de
    până acum, au fost colectate fonduri ce depășesc 9 milioane de euro. E o sumă
    mare? Sau, dimpotrivă, mică, raportată la nevoile existente? Răspunde tot
    George Roman:

    E o sumă utilă, putem spune, pentru că noi
    putem să multiplicăm activitățile în foarte multe comunități și facem acest
    lucru în funcție de suma de bani colectată în fiecare an. Sunt programe, știm
    foarte bine, care pot necesita fonduri în valoare, la nivel național, de
    300-400.000 euro, tocmai pentru a susține o intervenție pe termen lung. Și rezultatele sunt
    extraordinare, pentru că știm foarte bine că sunt dificultăți în privința
    calității educației în mediul rural. Zilele trecute, o analiză internațională
    PISA a arătat că există o diferență foarte mare între rezultatele copiilor
    vulnerabilizați de sărăcie și ale celor din mediile sociale avantajate, care
    sunt echivalente cu o diferență de 3 ani de educație școlară între copii, ceea
    ce înseamnă că și programele noastre se vor adresa cu prioritate acestor zone,
    pentru că acolo sunt cele mai mari nevoi.


    Grație Festivalurilor
    Brazilor de Crăciun, educaţia s-a transformat în şansă reală pentru mai mult de
    200 de mii de copii. Prin ce programe? Directorul George Roman, de la Salvați
    Copiii, trece succint în revistă câteva dintre ele:

    Programele
    educaționale, în special programele de educație remedială, așa numitul Program
    a doua șansă pentru copiii care au părăsit sistemul educațional cu ceva ani în
    urmă și care nu pot fi reintegrați în sistemul de zi și atunci au nevoie de
    cursuri speciale… Sau Școala după școală, unde oferim și o masă caldă
    copiilor în foarte multe comunități. Avem rezultate care totalizează aproape
    150.000 de copii care au beneficiat de sprijin socio-economic, care au fost
    reintegrați educațional sau pentru care am avut activități de prevenire a
    abandonului școlar. Sunt și programe destinate preșcolarilor – Grădinițele Estivale
    – organizate în comunitățile cele mai sărace din România, unde nu există, de
    fapt, grădiniță pentru copii și pentru care cele 2 – 3 luni de pregătire
    înainte de intrarea în clasa pregătitoare sunt cruciale. Studiile arată că
    abandonul școlar în ciclu primar se produce tocmai din cauza lipsei de
    pregătire în anii de preșcolaritate și din acest motiv și grădinițele estivale
    reprezintă o prioritate pentru noi, până acum ajutând 10.000 de copii din
    satele izolate din România.


    În plus,
    peste 100 de biblioteci şcolare au fost dotate cu zeci de mii de cărţi, săli de
    clasă au fost renovate și utilate, zeci de mii de copii au primit rechizite
    școlare, dar și părinții lor au fost sprijiniți, pentru că eaproape imposibil să dezvolți
    activități pentru educația școlară a unui copil, fără să ai în vedere familia
    extinsă.


    În România,
    riscul de sărăcie și excluziune socială este dintotdeauna cu mult mai mare în
    zonele rurale decât în cele urbane. Iar recentul raport PISA al OECD subliniază
    că, fără investiții suplimentare în zonele afectate de sărăcie structurală, disparitățile
    se vor adânci. De aceea, George Roman, director de programe la Salvați Copiii, trage,
    la rândul său, un semnal de alarmă:

    Suntem
    țara care investește cel mai puțin pentru educație, să fie clar asta, și doar
    printr-o creștere graduală, considerăm noi, a investițiilor putem să atingem
    media europeană. În acest moment, România investește în jur de 3 – 3,2% din
    PIB. Media europeană se situează la nivelul de 5 procente. Deci mai avem de
    recuperat, din păcate, pentru a ajunge la un obiectiv de echitate în care o
    școală din mediul rural să arate exact ca o școală din mediul urban. Este cel
    mai onest lucru pe care îl poate face un guvern pentru copiii din România.
    Niciun copil nu trebuie condamnat la sărăcie și la educație lipsită de calitate
    numai prin locul nașterii lui!


  • Jurnal Românesc – 05.07.2023

    Jurnal Românesc – 05.07.2023

    Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a fost primit marți, la Berlin, de către cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, cu care a discutat, în principal, despre situaţia privind politica de securitate pe Flancul estic al NATO şi despre următorul summit NATO de la Vilnius. Oficialul german a mulțumit Bucureștiului pentru reacţia fermă pe care a avut-o la invazia rusă în ţara vecină Ucraina. “România are o contribuţie remarcabilă şi susţinerea acordată la consolidarea Flancului estic al NATO este una exemplară. România este un aliat şi partener important şi de încredere – a declarat Olaf Scholz. La rândul său, Marcel Ciolacu şi-a exprimat speranţa ca pe teritoriul României să existe în viitor trupe germane permanente. Cât privește Schengen, el a reafirmat că Bucureștiul a îndeplinit toate cerinţele tehnice pentru aderare şi a primit, din nou, asigurări din partea Germaniei de susţinere a integrării în spaţiul european de liberă circulaţie. La Berlin, Marcel Ciolacu s-a întâlnit şi cu reprezentanţii comunităţii de români din Germania, cărora le-a prezentat proiectele guvernului de la Bucureşti dedicate diasporei. “Trebuie să găsim soluţiile de a exista, totuşi, o comunicare între dvs. şi cei de acasă. O să venim cu un program de start-up pentru diaspora – a declarat premierul.



    Având în vedere creşterea semnificativă a numărului celor care călătoresc în străinătate în perioada estivală, Direcţia Generală de Paşapoarte aminteşte că cetăţenii români minori cu vârsta mai mică de 14 ani pot călători în străinătate doar dacă au paşaport. În cazul minorilor cu vârsta peste 14 ani se poate folosi şi cartea de identitate pentru a merge în state din Uniunea Europeană sau în alte ţări care recunosc acest act ca document de călătorie. Autorităţile atrag atenţia că certificatul de naştere nu este un document care să permită ieşirea din ţară şi le recomandă cetăţenilor români să verifice condiţiile din statul pe teritoriul căruia urmează să călătorească, accesând site-ul mae.ro, secţiunea condiţii de călătorie. Cererile pentru eliberarea paşapoartelor se pot depune la orice serviciu public dedicat, indiferent de domiciliu, de regulă în baza programărilor online, iar termenul de eliberare este de câteva zile. În plus, DGP a dezvoltat o aplicaţie online prin care se oferă posibilitatea verificării în timp real a statusului cererii de emitere a paşaportului simplu electronic. Link-ul este disponibil pe site-ul oficial al Direcţiei Generale de Paşapoarte www.pasapoarte.mai.gov.ro, secţiunea Status paşaport, precum şi pe hub.mai.gov.ro/epasapoarte.



    Autoritățile anunță noi programe dedicate familiilor în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate. Camera Deputaţilor a adoptat, recent, o lege iniţiată de parlamentari liberali, în baza căreia vor putea fi utilizate fonduri europene pentru finanţarea mai multor forme de ajutor destinate copiilor, pentru a traversa mai uşor perioada separării de părinţi. Proiectul completează legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Potrivit datelor oficiale, copiii rămaşi acasă după ce părinţii au plecat la muncă în străinătate sunt expuşi la numeroase riscuri: abandonul şcolar, autoizolarea, apariţia tulburărilor emoţionale şi comportamentale, riscul de a se îmbolnăvi sau de a intra într-un anturaj negativ, consum de droguri sau de alcool. Proiectul legislativ prevede măsuri de sprijin pentru integrarea lor la şcoală şi în comunitate. Măsurile vor putea fi aplicate prin proiecte iniţiate de instituţii publice locale şi centrale, şcoli, medici de familie, spitale, organizaţii neguvernamentale care se ocupă de protecţia copilului, precum şi de către cultele religioase. Sunt prevăzute, totodată, programe de afterschool, rechizite şi haine pentru şcoală, burse sau decontarea transportului. Iniţiatorii spun că cel puţin 20.000 de copii ai căror părinţi sunt la muncă în străinătate vor putea fi ajutaţi chiar din toamna acestui an.



    Salvaţi Copiii România anunță că extinde programul de educaţie remedială estivală pentru copiii din grupuri vulnerabile şi deschide grădiniţele de vară. Potrivit unui comunicat al Salvaţi Copiii România, dintre cei peste 3.100 de copii din familii cu dificultăţi economice şi cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, 300 sunt preşcolari. De asemenea, vor fi organizate tabere pentru cel puţin 1.000 de copii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Organizația anunță că, în cei 25 de ani de activităţi estivale, au fost sprijiniţi pedagogic şi socio-economic peste 16.200 de copii. În România, în prezent, 15,6% dintre tinerii între 18-24 de ani au absolvit cel mult gimnaziul, deşi ţinta fixată în 2010 a fost de reducere a fenomenului la 11,3% până la sfârşitul anului 2020.

  • Jurnal Românesc – 05.05.2023

    Jurnal Românesc – 05.05.2023

    54% dintre români nu susţin o eventuală unire a României cu Republica Moldova la un moment dat, în viitor şi doar 33% sunt pentru unire, relevă un sondaj de opinie realizat de Avangarde. Dacă mâine ar fi organizat un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 31% dintre români ar vota pentru şi 50% împotrivă. Tot 31% dintre români consideră că Republica Moldova ar trebui să fie acceptată de urgenţă în NATO, în timp ce 40% sunt împotriva acestui demers. Totodată, 41% dintre români consideră că Republica Moldova ar trebui să fie acceptată de urgenţă în UE, în vreme ce 30% se opun. În cazul unei invazii militare a Rusiei în Republica Moldova, 56% dintre intervievaţi nu ar fi de acord ca România să ajute cu trupe statul moldovean şi doar 29% susţin intervenţia. Sondajul Sentimentul unionist în România; anticipând viitorul a fost realizat telefonic, în perioada 26 – 29 aprilie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 850 de subiecţi şi are o eroarea maximă de +/-3,4%, la un nivel de încredere de 95%.


    954.000 de copii din România au avut, în copilărie, experienţa plecării unuia dintre părinţi în străinătate, potrivit unui studiu realizat între iunie 2021 şi iunie 2022 de organizaţia Salvaţi Copiii România. Aproape 184.000 de copii sunt total lipsiţi de îngrijirea directă a părinţilor, având fie ambii părinţi, fie părintele unic susţinător al familiei plecat în străinătate, a spus preşedintele executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu. Potrivit acesteia, pentru puţin peste jumătate dintre copii, aparţinătorii declară că şcoala a fost informată cu privire la situaţia minorului cât timp părintele a fost plecat la muncă în străinătate. Studiul mai relevă că primele trei destinaţii de migraţie pentru muncă în cazul femeilor sunt Italia, cu 21%, Spania, 17% şi Austria, 12%. Bărbaţii se îndreaptă cu predilecţie către joburile din Germania (24%), Italia (22%) şi Marea Britanie (14%). 31% dintre copiii care au fost chestionaţi au declarat că nu au fost de acord cu plecarea părintelui la muncă în străinătate. Fenomenul migraţiei este fluid şi necesită adaptarea legislaţiei la acesta într-un timp rezonabil, a declarat vicepreşedintele USR Dan Barna. În opinia sa, faptul că în prezent se poate cumpăra vechime în muncă ar putea determina unele familii să revină în ţară. La rândul său, europarlamentarul Victor Negrescu a anunţat că va interpela Comisia Europeană cu privire la situaţia elaborării strategiei în acest domeniu şi va trimite o scrisoare către comisarii care se ocupă de această problematică, în aşa fel încât să fie puse bazele unui grup de lucru european.

    O platformă de comunicare pe probleme de sănătate între medici români şi belgieni a fost lansată de Ambasada României la Bruxelles cu prilejul unui simpozion privind cooperarea în domeniul oncologiei. Iniţiativa are rolul de a înlesni schimbul de experienţă pentru a dezvolta sistemul de sănătate românesc. Ambasadorul României la Bruxelles, Andreea Păstârnac, a spuscă România are astfel şansa de a valorifica şi experienţa conaţionalilor care activează în sistemul medical din Belgia pentru a crea politici publice care au dat rezultate la nivel internaţional. Diplomatul a afirmat că, în dialogul pe care îl poartă cu guvernul federal şi cu guvernele regionale, a încercat identificarea de modalităţi de punere în valoare a comunităţii româneşti de profesionişti din Belgia. Ea a apreciat că sunt necesare proiecte bilaterale de cercetare în domeniul sănătăţii şi şi-a exprimat încrederea că printr-o astfel de diplomaţie medicală pot fi aduşi împreună specialişti români şi belgieni pentru a le elabora. Andreea Păstârnac a precizat că profesioniştii şi antreprenorii români din Regat sunt cel mai mare grup după cei belgieni, iar unii dintre ei ocupă poziţii importante în organizaţiile de profil din această ţară.

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat un memorandum pentru derularea unor consultări preliminare informale, la nivel de experţi, cu autorităţile ungare, în vederea deschiderii unui nou punct de trecere a frontierei în zona localităţilor Beba Veche din România şi Kubekhaza din Ungaria. Executivul român a transmis că deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria va avea ca efect intensificarea schimburilor economice, culturale, educative, sportive, descurajarea traficului ilegal de orice fel, precum şi un grad sporit de securitate a frontierelor. Pentru ca noua vamă să poată fi înfiinţată este necesară modificarea Acordului dintre cele două state referitor la aplicarea Convenţiei dintre România şi Ungaria privind controlul traficului rutier şi feroviar, a precizat partea română. În prezent, graniţa dintre România şi Ungaria poate fi tranzitată prin 17 puncte rutiere şi feroviare.


  • Mamele și gravidele minore din comunități rurale defavorizate

    Mamele și gravidele minore din comunități rurale defavorizate

    10% dintre
    nașterile din România provin de la mame adolescente, după cum 45% din naşterile din
    Uniunea Europeană în rândul fetelor cu vârste sub 15 ani provin din România,
    aflată pe primul loc la acest capitol. O spune organizaţia Salvaţi
    Copiii, care, într-un raport, arată care este, în egală măsură, legătura
    între nivelul de educaţie şi vârsta adolescentelor din comunități rurale
    defavorizate care devin mame.


    85% dintre
    mamele şi gravidele sub 18 ani nu mai merg la şcoală, majoritatea abandonând
    cursurile înainte de sarcină. Una din 10 recunoaște că nu a fost la şcoală niciodată,
    iar trei sferturi au renunţat la şcoală înainte de clasa a VIII-a.


    Îngrijorător
    este, apoi, că 4 din 10 gravide sau mame minore nu apelează la alte servicii
    medicale pe durata sarcinii în afara celor oferite de medicul de familie. O
    treime din viitoarele mame de vârstă mică spun că nu au făcut nicio analiză
    medicală, motivul principal fiind lipsa banilor – jumătate dintre familiile lor
    au un venit lunar sub o mie de lei, echivalentul a doar circa 200 de euro. Totodată,
    80% nu au utilizat nicio metodă contraceptivă, deoarece nu au avut informații.


    Statistica
    prezentată de Salvaţi Copiii mai arată că trei sferturi din mamele
    sau gravidele minore au rude sau cunoştinţe care au născut atunci când aveau
    mai puţin de 18 ani. Și o treime din ele însele sunt născute de mame minore.


    În Sălaj,
    de pildă, zeci de fete sunt sprijinite printr-un program iniţiat de un grup de
    lucru special constituit la nivel judeţean. Prin acest program, mamele minore
    beneficiază de servicii medicale, sociale şi educaţionale pentru a se putea
    integra în societate.

    Ne vorbește despre aceste mame Violeta Milaş, directorul
    Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj:

    ʺMajoritatea provin din mediul rural, în care aceste tinere sau copii,
    aceste mame minore nu au documente de identitate, certificate de naştere,
    familiile sunt plecate… În momentul în care ajung la spital şi nasc, nu
    există certificat de naştere, nu există buletin. Înregistrarea copilului este o
    problemă. Educaţia şi cultura acestor familii este că e ceva normal să nască la
    această vârstă. A trebuit să le învăţăm lucruri elementare de igienă şi pe urmă
    să ajungă să reuşească să-şi crească proprii copii. În comunităţile unde există
    asistent social pregătit şi asistenţi medicali comunitari, acolo se văd
    rezultate, în sensul că sunt monitorizate, le învaţă anumite lucruri şi
    situaţia acestor mame este mai simplă.ʺ


    La București,
    la Ministerul Sănătății, acum un an a fost reînființată, după o foarte lungă
    absență, o structură care să se ocupe de sănătatea mamei și a copilului. Se
    lucrează, de asemenea, la înființarea a circa 200 de centre comunitare
    integrate la nivel național, plasate în zone locuite de populații vulnerabile,
    care să ofere atât servicii medicale, cât și sociale. Însă, ministrul Alexandru
    Rafila, confirmă: pentru ca gravidele și mamele minore să aibă acces la
    servicii medicale și sociale, autoritățile centrale trebuie să se bazeze pe un
    parteneriat cu cele locale.


    Tot ministrul
    Rafila consideră, însă, și că esențială este educația, iar numărul mamelor
    minore din România s-ar putea diminua doar dacă acestea ar merge la şcoală, iar
    educaţia pentru sănătate ar deveni o disciplină permanentă, care să facă parte
    din curriculă:

    ʺCred că problema principală este legată de
    accesul la educaţie şi, în secundar – dar nu neapărat pe locul doi ca
    importanță, ele derivă una din cealaltă – de accesul la educaţia pentru
    sănătate. Accesul la educația pentru sănătate este foarte important, este
    multidisciplinar, nu se referă exclusiv la educația sexuală, și ar trebui să
    evităm să rămânem cantonați exclusiv în această zonă, a educației sexuale. Avem
    un nou ministru la Educaţie şi sunt convins că o să putem să găsim o soluţie,
    astfel încât educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă,
    adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă. Dar nu putem să
    facem educaţie pentru sănătate, dacă aceşti copii nu merg la şcoală. E clar că
    problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor
    minorităţi, unor grupuri vulnerabile care în mod tradiţional se căsătoresc la
    vârste extrem de tinere şi, ca urmare, au copii.ʺ


    În iulie
    2022, în România a fost promulgată legea privind introducerea, începând cu
    clasa a VIII-a de gimnaziu, a unor ore de educație pentru sănătate, la care elevii
    pot lua parte cu aprobarea părinților. Și în viziunea consilierului
    prezidenţial Diana Păun, această educaţie pentru sănătate este prioritară,
    pentru că ea este filtrul prin care li se oferă generaţiilor prezente şi
    viitoare şansa unor alegeri informate și responsabile. Tot consilierul Diana
    Păun promite și alte schimbări:

    ʺÎn cadrul educaţiei pentru sănătate,
    educaţia sexuală reprezintă o componentă importantă care are potenţialul de a
    schimba aceste statistici cenuşii, ca să nu le spunem negre. În mediul rural şi
    în comunităţile izolate este cea mai mare nevoie de o reţea de medicină şcolară
    funcţională, de educaţie sexuală, de servicii de planning familial, iar Planul Național
    de Redresare și Reziliență a prioritizat acest lucru. Investiţia în dotarea şi
    reabilitarea cabinetelor de planning familial în regiuni vulnerabile, cu număr
    mare de sarcini în adolescenţă şi un număr mare de boli cu transmitere sexuală
    se regăseşte ca pilon important în PNRR pe sănătate şi va contribui la
    îmbunătăţiri considerabile.ʺ


    Nevoi sunt,
    în consecință, multe și pe multiple planuri! O reformă care să conducă la
    schimbări în profunzime trebuie să vizeze, de pildă, în plus, şi resursa umană
    din sănătate – număr necesar de profesionişti cu specializări adecvate și o
    distribuţie a lor geografică optimă. Trebuie colectate, totodată, informaţii şi
    elaborată o situaţie cât mai cuprinzătoare în domeniul sănătăţii mamei şi
    copilului din comunităţile izolate social şi neintegrate. Esențială este, de
    asemenea, comunicarea şi cooperarea dintre serviciile publice de asistenţă
    socială, serviciile medicale și instituţiile educaţionale. Toate aceste
    demersuri – și multe altele! – sunt esenţiale, în condiţiile în care este
    cunoscut, pe de o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere presupune
    riscuri legate de sarcină mai mari, iar, pe de altă parte, maternitatea
    prematură le expune pe mamele tinere riscului de a abandona şcoala și de a
    intra în cercul vicios al sărăciei, cu efecte din generație în generație.



  • Pauza Mare 14.12.2021

    Pauza Mare 14.12.2021

    O nouă dramatizare a seriei Andilandi la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii (interviuri în direct cu scriitoarea Sînziana Popescu și regizorul Mihai Lungeanu); Alte amintiri din Ploieștiul de odinioară (interviu cu istoricul Lucian Vasile, editorul volumului Automobile, dulcețuri și alte povestiri despre Ploiești”, apărut la editura Asociației pentru Educație și Dezvoltare Urbană); Festivalul Brazilor de Crăciun (interviu cu Liliana Bibac – Moșneguțu, coordonatoare de proiecte în cadrul asociației Salvați Copiii):




  • Consiliere şi suport emoţional pentru copiii românilor plecaţi la muncă în străinătate

    Consiliere şi suport emoţional pentru copiii românilor plecaţi la muncă în străinătate

    Peste 75.000 de copii din România cresc
    departe de părinți, aceștia fiind plecați să muncească în străinătate.


    Este cifra indicată de statisticile
    oficiale dar acestea îi cuprinde doar pe cei care sunt în evidența
    autorităților. În realitate, numărul cazurilor ar putea
    fi și mai mare.     Iar problemele pe măsură.


    Anca Stamin, de la Organizația Salvați
    Copiii România, spune că pe lângă problemele emoționale, copiii care cresc
    departe de părinți sunt expuși și riscului de abandon școlar:


    Pentru a-i ajuta, Organizația derulează
    proiectul Măsuri integrate de prevenire a abandonului școlar și protecție a
    copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate    , având ca partener
    Asociația Școala de Valori:


    Proiectul
    își propune să ofere servicii de suport educațional și psihologic, activități
    recreative și de socializare dar și activități de evaluare și consiliere
    vocațională pentru copii, pentru a-i sprijini să-și aleagă în viitor o carieră
    potrivită profilului lor dar și cerințelor în schimbare ale pieței muncii.



    Însă nu doar copiii au nevoie de ajutor. În astfel de situații, presiunea este
    mare și pe cei care rămân acasă cu ei, indiferent că e vorba de un părinte, de
    bunici sau de frați mai mari.


    Ei vor lua parte la programe de educaţie
    parentală și consiliere, spune Anca Stamin, coordonatorul proiectului:


    Și
    pentru că este foarte mare nevoie ca persoanele în grija cărora rămân, să știe
    cum să gestioneze situațiile problematice care se pot ivi în creșterea copiilor
    care au părinții departe, vom organiza și programe de educație parentală și
    consiliere pentru aceștia. Pentru o mai bună implicare a comunităților locale
    în sprijinul acestor copii, vom crea rețele locale de intervenție. Vom face și
    campanii de informare și conștientizare cu privire la efectele negative pe care
    plecarea părinților la muncă în străinătate le poate avea asupra copiilor
    rămași acasă.


    Sunt mai
    multe școli incluse în proiect, acestea fiind dealtfel și gazdele
    activităților, spune Anca Stamin:


    Din județul Constanța, Liceul Tehnologic Gheorghe Duca,
    chiar din municipiu, Școala Gimnazială Grigore Moisil din Năvodari și Liceul
    Cobadin. În județul Tulcea vom lucra cu copiii în Școala Profesională Danubius,
    Gimnazială nr.12 și Școala Gimnazială Turcoaia. În sediile acestor instituții
    de învățământ se vor desfășura atât activitățile de consiliere cât și cele de
    suport educațional și activitățile recreative pentru copii. Practic, copiii,
    vor rămâne, după programul lor de școală obișnuit, pentru activitățile care au
    loc în proiect.



    În județul Constanța sunt peste 3.000 de
    copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate iar în județul
    Tulcea, alți 1.000.
















  • Salvați Copiii, derulează activități de informare destinate părinților care revin în România

    Salvați Copiii, derulează activități de informare destinate părinților care revin în România

    Mii de copii care au părinţii plecaţi în străinătate la muncă suferă din această cauză, în timp ce pandemia a redus frecvenţa întoarcerii în ţară a românilor, atrage atenţia organizaţia Salvaţi Copiii, care a început o campanie de informare, împreună cu Poliţia de Frontieră, direct la graniţa cu Ungaria, informeaza Agerpres.

    Voluntari ai organizaţiei, sprijiniţi de poliţişti de frontieră, împart materiale informative românilor care lucrează în străinătate şi care revin în ţară în această perioadă pentru a petrece vacanţa alături de familii. Materialele conţin informaţii despre impactul pe care îl are asupra copiilor plecare părinţilor în altă ţară.

    Conform analizei realizate de Salvaţi Copiii la începutul lunii mai 2021, pe un eşantion de 700 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate dintre beneficiarii programelor socio-educaţionale ale organizaţiei, 4% au părinţii plecaţi de mai putin de un an, 32% de o perioadă între un an şi trei ani, 37% de o perioadă între patru şi șase ani, 18% între șapte și nouă ani, iar 9% de peste 10 ani.

    În ceea ce priveşte frecvenţa reîntoarcerilor, dacă anterior pandemiei 12% dintre părinţi se reîntorceau o dată la doi ani sau mai rar, 32% o dată pe an, 29% de două ori pe an, doar 20% de trei ori pe an sau mai mult, iar în cazul a 7% a fost menţionată o altă situaţie (majoritatea situaţiilor descrise fiind de fapt referitoare la ruperea legăturii cu copiii din ţară), începând din martie 2020, pentru 46% dintre părinţi frecvenţa reîntoarcerilor a fost mai scăzută, iar pentru alţi 46% dintre ei frecvenţa reîntoarcerilor a rămas aceeaşi.

    Este firesc ca părinții să facă tot ce le stă în putință pentru binele copiilor lor. Este foarte grea alegerea între a-l trimite pe copil la școală și a-i asigura accesul la educație, și a-i asigura securitatea emoțională, așa cum se întâmplă când copilul crește alături de părinți. Copiii lăsați în grija rudelor sunt copii de două ori vulnerabilizați: odată de clivajul social care le trimite părinții să câștige bani în afara țării și a doua oară de această vulnerabilizare psihologică, emoțională și socială. Această problematică a fost accentuată de perioada pandemiei; s-au agravat și dificultăţile cu care se confruntă copiii, dar şi îngrijorarea resimțită de părinții de la distanță şi dificultăţile pe care le întâmpină cei în grija cărora au rămas copiii în creșterea lor., a explicat Președintele Organizației Salvați Copiii România, domnul profesor doctor Mihai Gafencu.

    Pe parcursul lunii august, Organizația Salvaţi Copiii va derula, cu sprijinul Poliției de Frontieră Române, activități de informare destinate părinților care se întorc în țară cu privire la nevoile copiilor rămași acasă și importanța comunicării cu aceștia, la puncte de trecere a frontierei terestre și aeriene. Startul acestora va fi dat de activităţile realizate de specialiști și voluntari ai Organizației Salvați Copiii filiala Timiș în perioada 5-6 august, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial de Poliție de Frontieră Oradea.

    Totodată, în luna august, prin intermediul centrelor locale Salvați Copiii vor avea loc activități susținute de informare și suport pentru părinții copiilor din programele Salvați Copiii reîntorși în țară, caravane locale de informare în mediul rural și activități de informare în parteneriat cu autorități locale pentru părinți, persoane în grija cărora au rămas copiii și autorități locale.

    Activitățile fac parte din campania de informare Rămâi aproape de copilul tău!, derulată de Salvați Copiii în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.

    ‘Vom sprijini această campanie de informare, destinată prinţilor care se întorc în ţară, cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă. Vom distribui pliante celor care tranzitează frontiera, fără să fie afectate acţiunile de supraveghere şi control de la frontieră’, a spus purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, Laura Bondar.

    Organizaţia Salvaţi Copiii a derulat, în ultimii zece ani, 17 programe pentru aproape 10.000 de copii şi aproape 7.000 de adulţi, fiind vorba de familii afectate de plecarea la muncă în străinătate.

  • Jurnal românesc – 17.06.2021

    Jurnal românesc – 17.06.2021

    Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice sau temporare se depun personal, în ţară, la oricare serviciu public comunitar de paşapoarte preponderent în baza programărilor on-line pe platforma epasapoarte.ro, transmite Direcţia Generală de Paşapoarte. Programul cu publicul este afişat atât pe site-ul instituţiei pasapoarte.mai.gov.ro, cât şi pe site-urile prefecturilor. Direcţia a mai anunţat că, pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor, în perioada 15 iunie – 13 august, activitatea de lucru cu publicul se desfăşoară în intervalul orar 8.00 – 20.00. De asemenea, pentru a spori capacitatea de primire a cererilor de eliberare a paşapoartelor, a fost redusă perioada de timp alocată unei programări online, de la 10 la 7 minute.


    În situaţia în care nu a fost efectuată o programare prealabilă, serviciile publice comunitare de paşapoarte analizează posibilitatea primirii cererii de eliberare a documentului de călătorie, doar în cazul în care nu există intervale orare neacoperite de programări. Cei care întâmpină dificultăţi în realizarea unei programări online, pot accesa un tutorial realizat în acest sens ce se regăseşte pe prima pagina a site-ului pasapoarte.mai.gov.ro. Direcţia le recomandă persoanelor programate să respecte atât ora stabilită, cât şi măsurile de protecţie sanitară.



    Guvernul României a decis acordarea unor ajutoare umanitare gratuite din rezerva Ministerului Sănătăţii pentru Ucraina şi Serbia, precum şi acordarea unor servicii medicale în vederea gestionării epidemiei de COVID-19. Ajutorul umanitar constă în acordarea a peste 100.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 Ucrainei şi a peste 50.000 de doze Serbiei. În ambele cazuri este vorba despre ser produs de compania AstraZeneca şi achiziţionat de ministerul Sănătăţii. Potrivit deciziei Executivului, transportul dozelor se va realiza prin structurile de specialitate ale Ministerului de Interne, respectiv prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile de specialitate aflate în coordonarea acestuia. Guvernul a mai adoptat o ordonanţă de urgenţă care îi permite statului român să vândă o parte din dozele de vaccin nefolosite. De la începutul campeniei de inoculare, România a mai donat peste 400.000 de doze de vaccin Republicii Moldova.



    Asociaţia “Salvaţi Copiii” Târgu Mureş a anunţat că deschide trei noi programe destinate copiilor care au părinţi plecaţi la muncă în străinătate, astfel încât aceştia să fie protejaţi de riscurile sociale, psiho-emoţionale şi educaţionale. Programele, care se derulează până în decembrie 2023, sunt operaţionalizate în Târgu Mureş, Sighişoara şi Sântana de Mureş. Obiectivul proiectului, în valoare totală de aproximativ 1,5 milioane de lei, este crearea unui model integrat, inovator şi sustenabil de sprijinire a dezvoltării armonioase a preşcolarilor şi elevilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, cu accent pe acces la educaţie, consiliere psihologică, activităţi recreativ-sociale şi sănătate, precum şi responsabilizarea părinţilor şi reprezentanţilor legali, a comunităţilor locale şi a altor actori reprezentativi în domeniul educaţiei şi protecţiei drepturilor copilului. Peste 86.000 de copii aveau la finalul anului 2019 părinţi plecaţi la muncă în străinătate, potrivit datelor oficiale ale serviciilor publice de asistenţă socială. Dintre aceştia, peste 22.600 aveau ambii părinţi plecaţi peste hotare sau proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. “Salvaţi Copiii” arată că, la nivelul Regiunii Centru, au fost raportaţi peste 6.800 copii aflaţi în această situaţie, dintre care aproape 1.300 se află în judeţului Mureş.



    Pianista Beatrice Cori va susţine un recital pe 21 iunie la Teatrul Vila Torlonia din Roma cu ocazia Sărbătorii Muzicii de la Roma 2021. Concertul, organizat de Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia” din Roma, Roma Culture și Accademia di Romania la Roma, are loc cu patronajul Ambasadei României în Italia şi face parte din programul de vară al ciclului anual “Europa in Musica”: stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma care se desfășoară în perioada 15 — 29 iunie. Beatrice Cori va interpreta piese de Robert Schumann, György Ligeti și Alexandr Scriabin. Accesul publicului la eveniment se va face cu respectarea regulilor de protecţie sanitară și în baza unei rezervări prealabile la adresa de e-mail accadromania@accadromania.it. Reprezentanţa culturală românească în capitala Italiei atrage atenţia că rezervarea este valabilă doar cu e-mail de confirmare ce trebuie prezentat la intrarea în teatru.




  • Unul dintre cele mai longevive proiecte finanțate din bani europeni este Ora de net

    Unul dintre cele mai longevive proiecte finanțate din bani europeni este Ora de net

    Ultimul demers este implementat în perioada
    ianuarie 2o19- decembrie 2020.


    Proiectul se ridică la peste 594 de mii de euro
    din care aproximativ jumătate- 297 de mii de euro- fonduri europene.


    Banii au fost obținuți prin Connecting Europe
    Facility, un instrument al Uniunii Europene de finanțare a investițiilor
    strategice în transport, energie și infrastructură digitală.


    Inițiativa este extrem de utilă mai ales în
    această perioadă de izolare în care cei mici nu mai merg la scoală și nu mai
    interacționează față în față iar riscurile s-au amplificat după ce aproape
    totul s-a mutat în online, spune coordonatorul programului de siguranță pe
    internet al organizației Salvați Copiii, Teodora Stoica:


    Cel puțin în ultima perioadă am observat foarte multe cazuri
    referitoare la conținut dăunator. Există foarte mulți copii care dau peste
    astfel de conținut pe internet și au sentimente.. nu știu.. greu de gestionat
    cumva. Există multe situații în această perioadă în care copiii au fost
    convinși să dea mai departe poze cu ei sau anumite informații personale și mai
    apoi au fost șantajați sau hărtuiți pe baza acestor informații pe care le-au
    oferit acolo. Este foarte important să înțelegem că există anumite riscuri, să
    discutăm cu copiii noștri despre ele și cumva să menținem această comunicare cu
    ei pentru ca în cazul in care se intamplă ceva mai dificil copiii să știe să
    vină către părinți, să ceară ajutorul, pentru ca orice situație până la urmă
    are o soluție.


    Conform unui studiu realizat anul trecut 54 la
    sută dintre copii spun că au fost hărțuiti în mediul online iar 61 la sută
    susțin că s-au simțit inconfortabil ca urmare a ceva ce au văzut sau citit pe
    internet.


    Pe lângă pagina de net dedicată Salvați copiii
    mai pune la dispoziția copiilor și părinților o linie de consiliere la care
    specialiștii răspund întrebărilor ce țin de siguranța în mediul online.
    Totodată Ora de net presupune activități în școli:


    Avem numeroase ateliere pentru părinți pe care le organizăm,
    numeroase activități pe care le facem în școli și în continuare vom avea
    sesiuni de formare pentru cadrele didactice în perioada ce urmează pentru că
    vedem că există din ce în ce mai mult această nevoie ca profesorii să știe să
    folosească tehnologia și nu doar să o folosească într-un scop util ci să o
    folosească și într-un mod sigur astfel încât copiii să fie protejați.






  • Mobilizare civică în vreme de pandemie

    Mobilizare civică în vreme de pandemie

    Pandemia iscată
    de noul coronavirus a dus, după cum se știe, la tragedii în toată lumea. Dar a
    dus și la întărirea solidarității și cooperării umane. În România, multe
    asociații non-guvernamentale și inițiative civice sau private sprijină
    domeniile vulnerabile și persoanele cel mai grav afectate de efectele
    socio-economice ale pandemiei. Un exemplu este Fondul de urgență pentru spitale
    lansat chiar la începutul crizei de către Asociația Salvați Copiii din România,
    o asociație care de mulți ani colaborează cu maternități și unități medicale.
    Și acum banii donați de firme și persoane fizice pentru acest fond se îndreaptă
    către cei aflați în prima linie a luptei contra virusului, ne spune Ștefania
    Mircea, reprezentanta organizației Salvați Copiii:


    Sistemul medical
    românesc a intrat în această luptă cu vulnerabilitățile pe care le cunoaștem cu
    toții, deci cu atât mai mult era nevoie să fim responsabili și solidari.
    Viețile tuturor depind de medicii care stau pe baricadă, iar un medic lipsit de
    protecție se pune în pericol pe sine și-i pune și pe cei din jur. Medicul și
    personalul medical sunt, din păcate, cei mai expuși, pentru că ei nu stau
    acasă. Sunt în prima linie a luptei contra pandemiei care, după cum știm, a
    făcut deja atâtea victime în lume. Iar fără echipamente de protecție și
    echipamente medicale ei nu ne pot salva nici pe noi, nici pe ei-înșiși. Noi
    primim solicitări de la medicii din țară care au nevoie de echipamente medicale
    sau de protecție. Înregistrăm cererile într-un registru și încercăm să ajungem
    cu donațiile noastre acolo unde este nevoia cea mai mare.



    Donațiile se pot
    face printr-un cont bancar deschis special pentru acest fond de urgență, dar și
    prin SMS. Până în prezent, suma donată a atins aproximativ 500.000 de euro din
    care s-au achiziționat în jur de 135.000 de echipamente și materiale medicale.
    35 de unități medicale și de îngrijire a pacienților și 74 de cabinete de
    medicină de familie din 17 județe au beneficiat de ajutorul celor de la Salvați
    Copiii. Iar donațiile au constat în ventilatoare, un sistem de ecografie
    portabil, aparate de dezinfectare, echipamente de curățare și dezinfectare pentru
    saloane și săli de operație, mănuși, bonete, botoși, combinezoane, viziere. Au
    fost donate, de asemenea, trei incubatoare pentru prematuri precum și substanțe
    de dezinfectare. Dar poate cel mai impresionant aspect al acestei campanii a
    fost mobilizarea oamenilor obișnuiți. Din totalul donațiilor, 92.000 de euro au
    provenit de la persoane fizice.

    Ștefania Mircea: Este impresionant să
    vezi cum oamenii de rând au înțeles că este nevoie de solidaritate. Chiar unul
    dintre medicii cu care colaborăm a lansat un apel printre pacienții dânsului și
    oamenii au început să doneze de la cea mai mică sumă până la sume mai măricele
    pentru a putea ajuta sistemul medical. Este impresionant. Se tot spune că
    traversăm o criză asemănătoare trecerii printr-un război. De aceea, nevoia de
    umanitate a fost foarte mare. Pe timp de criză, oamenii sar în ajutorul
    celorlalți, iar noi le mulțumim din inimă celor care ne-au sprijinit până acum
    și facem un apel ca, în continuare, oamenii să se implice și să doneze
    indiferent de nivel și de forma contribuției lor.


    Vârstnicii,
    mai ales cei nevoiași și singuri, se numără, de asemenea, printre persoanele
    aflate în pericol în perioada aceasta. Iar Asociața SNK, prin proiectele sale
    Seneca Ecologos și Editura Seneca, prima editură verde din România, face și în
    vremuri de pandemie ceea ce făcea înainte: promovează responsabilitatea, de
    data această față de vârstnici prin programul Bunicii noștri. Donăm și livrăm în siguranță alimente și
    produse de igienă persoanelor în vârstă vulnerabile este deviza sub care a
    demarat acest program.

    Gândit inițial numai pentru o lună,
    proiectul s-a extins, căci, venind în ajutorul vârstnicilor, cei de la
    Asociația Seneca au descoperit și alte persoane vulnerabile, cum ar fi
    zilierii, mamele singure, cei concediați sau aflați în șomaj tehnic. De aceea,
    a fost nevoie de donații din partea firmelor și a cetățenilor, ne spune
    Anastasia Staicu, reprezentanta Asociației SNK:

    În prima lună, ne-am
    dus către 85 de bunici, iar în prezent ajutăm 700 de persoane, din 24 de județe
    și peste 30 de localități. Ajungem și în zone mărginașe. Oferim, desigur,
    ajutor și în București, dar încercăm să ajungem și în țară, în locuri mai puțin
    accesibile. Doar în prima lună proiectul a funcționat complet doar din banii Asociației.
    Apoi, când am anunțat că am vrea să continuăm ni s-au alăturat mai mulți
    oameni, mii de persoane din Comunitatea Declic care au donat. Iar mie mi se
    pare extraordinar că oamenii aceștia au decis să împartă puținul lor cu
    ceilalți.

    Donațiile lor ne-au copleșit. Au ajuns la suma de aproape 80.000 de
    euro cu care putem ajuta cam 700 de persoane lunar. Noi avem un plan săptămânal
    și nu avem doar cazuri individuale. De pildă, ajutăm și 250 de persoane aflate
    în 15 centre pentru vârstnici din Giurgiu (sud). Tot în Giurgiu am dus pachete
    la case de copii și la cămine pentru persoane cu dizabilități. Tot ce am primit
    ne ajută foarte mult pentru a ajuta și noi mai departe.


    Săptămânal,
    voluntarii SNK duc către beneficiarii lor câte trei pachete individuale cu
    alimente și produse de igienă: ulei, lapte, pâine, borcane cu bulion și
    zacuscă, morcovi, lămâi, pastă de dinți, săpun și prosoape de bucătărie. Iar
    proiectul ar putea continua și după încetarea stării de urgență și ridicarea
    treptată a restricțiilor, ne anunță Anastasia Staicu:

    Atât cât ne vor
    permite resursele vom continua. La fel, atât timp cât oamenii se vor afla în
    stare de alertă. Totuși, speram ca în câteva luni să se găsească soluții și la
    nivel de stat. Toate inițiativele private de întrajutorare din această perioadă
    sunt un scut care-i protejează pe cei mai vulnerabili pe timp de criză, dar
    sperăm că, mai târziu, vor interveni și autoritățile ca să-și facă treaba.


    Până atunci, solidaritatea
    dovedită de donatorii particulari în aceste cazuri rămâne unul dintre
    câștigurile acestei perioade extrem de dificile.