Radio România Internațional

Tag: sanatate

  • Acord provizoriu pentru propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului privind mercurul

    Acord provizoriu pentru propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului privind mercurul

    Regulamentul Uniunii Europene privind mercurul este unul dintre principalele instrumente de transpunere a Convenției de la Minamata, din Japonia, un tratat internațional semnat în 2013 pentru a proteja sănătatea umană și mediul împotriva efectelor negative ale acestei substanţe.

    Documentul se referă la întregul ciclu de viață al mercurului, de la mineritul primar până la eliminarea deșeurilor, contribuind la obiectivul final de a interzice complet utilizarea, fabricarea și exportul de mercur. O primă măsură vizează eliminarea mercurului din amalgamul dentar, de la 1 ianuarie 2025, şi înlocuirea acestuia cu variantele de obturaţie dentară care nu conţin această substanţă. Va exista, însă, şi o derogare, până la 30 iunie 2026, pentru statele comunitare care au nevoie de mai mult timp pentru a-şi adapta sistemul de asistenţă medicală. Oricum, Regulamentul existent a interzis încă din 2018 utilizarea amalgamului dentar cu mercur pentru copii şi femeile însărcinate.

    Deși a menținut interdicția de a exporta amalgam dentar începând cu 1 ianuarie 2025, Consiliul a convenit să interzică fabricarea și importul în UE, începând cu 1 ianuarie 2027.

    De asemenea, după 31 decembrie 2025 sau 30 iunie 2026, fabricarea, importul şi exportul a şase categorii de lămpi cu mercur vor fi interzise. Acestea pot fi înlocuite cu tehnologia led, care este şi eficientă din punct de vedere energetic.

    Potrivit studiilor medicale, mercurul poate afecta sistemul nervos central, plămânii, rinichii şi sistemul imunitar.

    Nu există niciun motiv pentru a continua utilizarea mercurului în viaţa noastră de zi cu zi atunci când riscurile pentru sănătate sunt atât de bine documentate. În prezent, avem alternative eficiente pentru stomatologie şi lămpi. Odată cu revizuirea Regulamentului privind mercurul, UE este pe cale să devină prima economie fără mercur şi să avanseze cu un pas înainte către un viitor fără substanţe toxice pentru cetăţeni şi mediu, a declarat comisarul pentru mediu, Virginijus Sinkevicius.


  • Discuţii cu sindicaliştii din sănătate

    Discuţii cu sindicaliştii din sănătate

    Pe fondul nemulţumirilor, în principal de ordin salarial, mai multe categorii de angajați au protestat în ultima perioadă în România, între aceștia numărându-se și cei din sistemul de sănătate. Reprezentanții Sanitas și Solidaritatea Sanitară au avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai guvernului cărora le-au prezentat revendicările lor legate de salarizare și de deficitul de personal.


    Vicepreşedintele Sanitas, Răzvan Gae, într-o postare pe o reţea de socializare: La acest moment, toată lumea suferă pentru că sporurile sunt undeva la 2018, pentru anumite categorii, chiar mai mult de 2018, mai în spate, chiar 2010-2012, iar sistemul sanitar suferă de o lipsă acută de personal. Şi aici, aş vorbi în mod special de asistenţi, infirmiere, îngrijitoare, brancardieri, personal TESA, ş.a.m.d. Din fericire, noua grilă de salarizare a dus acolo unde era necesar medicul primar, poate şi medicul specialist. Restul … un medic rezident în anul 1 mai mult de 3.500 de lei în mână nu ia. Un medic rezident anul IV undeva la 4.700 de lei, în contextul în care acesta face şi gărzi, iar o infirmieră dintr-un ambulatoriu de specialitate, undeva la 2.400 – 2.500 de lei. Iar o asistentă dintr-o secţie de chirurgie dintr-un spital foarte mare nu ia mai mult de 3.800 de lei.


    În cadrul noii runde de discuții de luni cu premierul Marcel Ciolacu liderii sindicali, care au cerut o majorare de 20%, au obţinut promisiunea unei creşteri salariale de 15%, pe lângă indexarea cu 5% de la începutul anului. Cele două părţi au stabilit ca aceste procente să fie acordate în două tranşe: 10% în luna martie şi 5% în luna iunie. Nu este însă clar cum va fi distribuită această majorare, care îi nemulţumeşte totodată pe unii dintre participanţii la discuţii


    Într-o primă reacție după ieșirea de la discuții, reprezentanţii Sanitas au spus că nu au toate datele legate de câte persoane lucrează în sistemul public de sănătate şi strâng în aceste momente informaţiile de care au nevoie. Acestea sunt importante pentru că trebuie să ştie cu cât vor creşte salariile tuturor categoriilor din domeniu: medici, asistente, infirmieri, brancardieri şi personalul TESA. După ce vor deţine toate aceste informaţii, au spus ei, vor vedea dacă vor continua sau nu acţiunile de protest.


    Pe de altă parte, reprezentanţii sindicatului Solidaritatea Sanitară susţin că, în practică, majorarea salariilor de bază nu se va face cu 20%, aşa cum susţine guvernul, ci cu mai puțin. Aceasta pentru că majorarea ar viza salariul de bază, astfel că veniturile angajaţilor, care includ şi sporuri, ar creşte de fapt cu mai puţin de 14%. Tot ei au spus că vor continua negocierile cu executivul, dar şi protestele, care prevăd pe 11 martie un miting în fața sediului Guvernului, după care se va lua decizia legată de greva generală, în funcţie de numărul de angajaţi care au semnat pentru aceasta.


  • Puncte nevralgice ale situației copiilor din România

    Puncte nevralgice ale situației copiilor din România

    Recent,
    organizația Salvații Copiii din România a dat publicității o radiografie a
    situației minorilor din țara noastră, din care se detașează 10 puncte extrem de
    critice. Printre ele sunt numără probleme care trenează de foarte mulți ani și
    care, deși sunt arhicunoscute, nu sunt și îndreptate. De pildă, unul din cinci copii români nu ajunge
    să finalizeze școala la timp, anual peste 7.000 de copii români se nasc din
    mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame fiind la a doua sau chiar a treia
    naștere, peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte
    plecat la muncă în străinătate, iar la țară, rata mortalității infantile
    continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs.
    4,2 la mie). Acestor probleme li se adaugă altele poate mai puțin discutate în
    spațiul public, dar la fel de grave. Una dintre acestea privește sănătatea
    emoțională sau psihică a copiilor. Peste 41% dintre fetele de 15 ani au
    probleme legate de somn în timp ce 57% dintre ele resimt frecvent nervozitate. Directorul
    de advocacy al organizației Salvați Copiii, George Roman, atrage atenția asupra
    acestei chestiuni.

    Bunăstarea emoțională se referă la modul în care autoritățile înțeleg să
    investească în servicii de sănătate mentală și de protecție a copiilor care au
    nevoie de sprijin suplimentar, cum ar fi copiii cu cerințe educaționale
    speciale sau copiii cu dizabilități. Și nu avem nici avem scoruri pozitive.
    Inclusiv Organizația Mondială a Sănătății a pus în evidență faptul că sunt
    copiii din România cu probleme legate de somn şi de autocontrol. Uneori se simt izolați, excluși din grupurile lor, la nivelul instituțiilor
    de educație sau în comunitate. E nevoie de bani pentru a avea parte de ședințe
    de consiliere psihologică, pentru că serviciile sociale, direcțiile generale de
    protecție a drepturilor copilului au un număr foarte limitat de psihologi, nu
    toți dintre ei pregătiți să asigure consiliere sau psihoterapie, iar
    organizațiile neguvernamentale sunt puține la număr și supraaglomerate. De
    exemplu, la Centrul de Sănătate Mentală a Organizației Salvați Copiii există o
    coadă de câteva luni, uneori se așteaptă între 3 şi 6 luni, pentru cazuri care
    ar avea nevoie de servicii, având în vedere că noi le acordăm gratuit.


    O parte din
    problemele emoționale ale copiilor sunt cauzate și de lipsa părinților plecați
    la muncă în străinătate. De altfel, mirajul plecării îi atrage și pe tineri
    parcă crescuți cu aceste deziderat în minte. George Roman revine cu detalii.

    Mai mult de jumătate dintre
    copii nu vor să rămână în România, iar două dintre motivele esențiale pe care
    le-au menționat copiii sunt legate de calitatea sistemului de educație. Cam o
    treime dintre ei au spus că vor să plece fix din cauza acestui lucru, pentru că
    şcoala nu este atractivă și consideră că nu se pot forma din punct de vedere
    profesional şi educațional în România. Dar există și un procent
    destul de important, semnificativ, în opinia noastră, cel al copiilor care vor
    să plece, pentru că aici se consideră amenințați de sărăcie: între 21% şi 22%
    dintre copii au spus acest lucru. Nu vor să trăiască săraci în România și
    încearcă să se împlinească material în alte state, având probabil mulți dintre
    ei și exemplul propriilor părinți.


    Un alt aspect extrem de grav se referă la abuzul sexual. Dintre
    sesizările penale referitoare la victimele minore mai puțin de 20% sunt
    finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor. Iată cum comentează
    directorul de advocacy George Roman.

    Noi părem a fi cel mai puțin interesați
    de combaterea acestui fenomen al abuzului sexual. În afara câtorva
    profesioniști din sistemul judiciar extraordinar de bine pregătiți, la nivel
    național de politici sociale sunt puține investiții. Vă pot da ca exemplu un
    program pe care Salvați Copiii în colaborare cu Direcția Generală de Protecția
    Drepturilor Copilului din Sectorul 6 București l-a dezvoltat în ultimii doi
    ani. Este, cred, unul dintre puținele exemple în care copilul implicat în
    situații judiciare primește protecția necesară în timpul audierii lui pentru a
    nu fi retraumatizat sau batjocorit pur și simplu prin audieri care pot ajunge
    şi la un număr de 14. Un copil abuzat sexual ar fi obligat să rememoreze trauma
    prin care a trecut în fața oricui este implicat direct sau indirect în
    procedurile judiciare. Și aici mă refer la audierile repetate de la poliție,
    parchet, instanțe şi servicii sociale.


    În puținele cazuri când
    sesizările de abuz sexual al unui adult asupra unui minor ajung în fața
    instanțelor, condamnările sunt nu doar rare, dar 3 din 5 sentinţe sunt însoţite
    de suspendarea executării pedepsei. Iar asta presupune că agresorul se va putea
    întoarce în comunitatea în care trăiește și victima sa, conchide George Roman,
    directorul de advocacy al organizației Salvați Copiii care speră ca, totuși,
    anul viitor radiografia situației copilului să înregistreze și redresări.


  • Spațiul european al datelor privind sănătatea

    Spațiul european al datelor privind sănătatea

    Propunerea de regulament
    referitor la un spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmărește
    să îmbunătățească accesul și controlul persoanelor fizice asupra datelor lor
    electronice cu caracter personal privind sănătatea, permițând în același timp
    reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare. Aceasta prevede
    un mediu de date specifice sănătății, care va contribui la promovarea unei
    piețe unice pentru serviciile și produsele digitale de sănătate.


    În prezent,
    accesul transfrontalier la datele privind sănătatea variază de la un stat
    membru la altul. Noile norme urmăresc să permită unui turist spaniol să cumpere
    medicamente în baza unei rețete într-o farmacie germană sau medicilor să aibă
    acces la informațiile medicale ale unui pacient belgian care urmează un
    tratament în Italia.


    Europarlamentarul croat Tomislav Sokol, membru al Partidului
    Popular European, a subliniat importanța acestui regulament:

    Pandemia COVID-19 a demonstrat importanța datelor
    de sănătate actualizate pentru luarea deciziilor cheie în domeniul sănătății
    publice și pentru a răspunde la situații de criză în timp util, dar și pentru
    tratament, cercetare și inovare. Cu toate acestea, există încă multe obstacole
    în statele membre sub forma unor reguli și proceduri complexe care împiedică
    exploatarea deplină a potențialului datelor digitale privind sănătatea.

    Cele
    mai mari probleme provin din absența standardelor obligatorii la nivelul
    Uniunii, ceea ce determină o funcționare limitată și incapacitatea de a face
    schimb de date, nu numai între spitale și clinici din diferite țări, ci adesea
    în cadrul aceluiași stat membru.

    Prin stabilirea unui Spațiu european de date
    privind sănătatea, încercăm să înlăturăm aceste bariere și probleme. Scopul
    prezentului regulament este de a înființa un spațiu european de date pentru a
    îmbunătăți accesul cetățenilor la datele lor personale de sănătate. Este vorba
    de așa-numita utilizare primară a datelor electronice de sănătate.

    Pe de altă
    parte, utilizarea secundară înseamnă utilizarea datelor de sănătate pentru
    inovare și cercetare, pentru a dezvolta noi tratamente și medicamente care
    salvează vieți. Prin utilizarea principală a datelor de sănătate, cetățenii
    sunt puși în centrul atenției, deoarece li se oferă control asupra datelor lor personale
    pentru a îmbunătăți asistența medicală în întreaga Uniune Europeană.



    În temeiul noilor norme,
    persoanele vor avea un acces mai rapid și mai ușor la datele electronice
    privind sănătatea, indiferent dacă se află în țara lor de origine sau în alt
    stat membru. Acest lucru va aduce beneficii cetățenilor UE, facilitând luarea
    unor decizii în cunoștință de cauză și furnizarea transfrontalieră de asistență
    medicală mai sigură.


  • Val de infecţii respiratorii

    Val de infecţii respiratorii

    România nu se
    confruntă cu o epidemie de gripă, însă camerele de gardă ale spitalelor şi
    cabinetele medicale fac faţă cu greu numărului mare de cazuri de infecţii
    respiratorii specifice sezonului rece. Cel puţin nouă persoane bolnave de gripă
    au murit de la începutul iernii.

    Spitalul de boli infecţioase din
    Iaşi, unul din marile centre medicale ale ţării, a raportat, pe lângă
    cazurile de gripă, infectări în creştere cu COVID-19 şi chiar un caz care
    prezintă coinfecţie, adică gripă şi COVID-19. Situaţia este complicată şi de
    lipsa acută de medici. Cum s-a ajuns în această situaţie, explică expertul în
    politici de sănătate, Emilian Imbri:

    Suntem într-o perioadă normală. Ne
    confruntăm cu răceli banale sau cu răceli cu complicaţii. Spitalele sunt
    supraaglomerate pentru că noi nu mai avem la dispoziţie o reţea de medici de
    familie capabilă să dea consultaţii şi peste orele de program. Nu avem reţea de
    pediatrie. De ce? Pentru că România a desfiinţat facultăţile de pediatrie şi
    specialitatea de pediatrie nu mai există în România; şi, ca atare, avem doctori
    care au spaima de a nu-şi depăşi atribuţiile, de a nu se ocupa şi de cazurile pe
    care le consideră mult prea complicate şi riscul de malpraxis se poate îndrepta
    împotriva lor.


    Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a recomandat
    populaţiei să apeleze mai întâi la medicul de familie în cazul unor simptome de
    viroză respiratorie sau gripă. El a atras atenţia că staţionarea prelungită la
    Unitatea de Primiri Urgenţe pentru o formă uşoară sau medie de viroză
    predispune şi la alte îmbolnăviri. În cazul copiilor, medicii recomandă
    izolarea la domiciliu şi administrarea unui tratament simptomatic, nu cu
    antibiotice.


    Alexandru Rafila a reamintit că România nu se confruntă în acest
    moment cu o epidemie de gripă, iar datele arată că numărul cazurilor de viroze
    respiratorii este chiar cu 25% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.


    Elevii au revenit, luni, la ore, după vacanţa de iarnă, iar medicii le-au recomandat părinţilor să nu trimită copiii la
    şcoală, dacă prezintă simptome de răceală, pentru a preveni răspândirea
    viruşilor şi i-au sfătuit să ceară ajutorul medicului de familie. Şi personalul
    didactic şi nedidactic cu simptome respiratorii trebuie să evite intrarea în
    colectivitate.


    Doctorii se aşteaptă la o creştere a numărului de bolnavi în
    perioada următoare şi recomandă o alimentaţie bogată în vitamine pentru a
    creşte imunitatea.


    Prevenirea şi controlul infecţiilor respiratorii sunt
    posibile, afirmă ministerul Sănătăţii, dacă se respectă o serie de măsuri de
    igienă personală sau a spaţiilor unde se desfăşoară cursurile. Cadrului didactic
    i se solicită realizarea zilnică, la prima oră de curs, a unei inspecţii
    vizuale a elevilor prezenţi în clasă, cu scopul identificării unui eventual
    elev bolnav care prezintă semne de febră sau boală infecto-contagioasă.


  • Bugetul 2024, promulgat

    Bugetul 2024, promulgat

    Aprobate pe 15 decembrie de Executiv și, cinci zile mai târziu, printr-o procedură accelerată, de Legislativ, Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 au fost promulgate joi de președintele Klaus Iohannis.


    Inflaţia şi menţinerea echilibrelor macroeconomice sunt provocările principale ale anului viitor, declara premierul, în plenul reunit al Parlamentului, atunci când a prezentat proiectul bugetului de stat pe 2024, construit, potrivit lui Marcel Ciolacu, astfel încât să asigure creşterea bunăstării cetăţenilor.

    Direcţiile strategice pe care se bazează acest buget sunt, spunea premierul – o strategie economică coerentă pentru a atinge anul viitor a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, investiţii record, creşterea veniturilor pentru 12 milioane de români, inclusiv pentru pensionari, un mediu economic mai puternic prin accesarea schemelor de ajutor pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă. Dar, în acelaşi timp, pentru a avea un mediu economic echitabil, cu adevărat concurenţial, cu mai puţine scutiri şi facilităţi fiscale, un plan coerent de ordonare a cheltuielilor bugetare şi un pachet de măsuri de creştere a colectării şi combatere a eficientă a evaziunii fiscale, alături de o garanţie fermă pentru securitatea cetăţenilor în contextul războiului de la graniţă, prin alocarea unui buget de 2,5% din PIB pentru Apărare.

    Este un buget calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste, susține Marcel Ciolacu. La fel ca în acest an, vom avea o economie care va creşte pe investiţii, nu pe consum, iar pentru aceasta am decis să prioritizăm investiţiile, care vor aduce jumătate din creşterea economică şi vor avea o rată de creştere dublă faţă de cea a consumului, a explicat premierul, în condițiile în care în matricea construcției bugetare de anul viitor un loc special îl au investițiile, situate la o valoare de circa 7% din Produsul Intern Brut.

    Iar pentru a nu mai arunca bani pe zeci de mii de proiecte începute şi niciodată realizate, pentru 2024 au fost selectate peste 150 de proiecte de investiţii importante, dintre care 108 la Transporturi şi Infrastructură, 21 la Ministerul Dezvoltării, 13 la Mediu, nouă la Sănătate.

    Pe lângă infrastructură, celelalte două domenii strategice în care se va investi masiv în 2024 vor fi Educaţia şi Sănătatea. Creșterea economică prevăzută este de 3,4%, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 5% din PIB.


    Opoziţia a criticat, însă, construcția bugetară. Nerealist, construit pe cifre false, fără viziune, proiectul de buget nu asigură o dezvoltare a României, spun reprezentanții partidelor de opoziție. După calculele lor, în urma supraestimării veniturilor și a subestimărilor cheltuielilor, deficitul bugetar va depăși 7% din PIB, adică nu va rezulta o consolidare fiscală, ci dimpotrivă.


  • Medicina tropicală în România

    Medicina tropicală în România

    Dezmembrarea imperiilor coloniale de după 1945 și deschiderea către întreaga lume a noilor state africane, asiatice și sud-americane a fost un efect logic al ideilor care promovau egalitatea națiunilor și a statelor. România și-a orientat și ea politica externă către țările Lumii a Treia sau ale Sudului Global. Prin programe de ajutorare umanitară, prin programe de asistență economică, prin programe educaționale, țările din nord încercau să contribuie la înlăturarea tragediilor umane din societăți aflate în conflict ori la dezvoltarea altora foarte înapoiate.



    Însă noua deschidere globală a însemnat creșterea circulației indivizilor și a riscurilor sanitare asociate ei. Astfel, și România a căutat să dezvolte domenii noi de cercetare medicală, așa cum a fost cel al bolilor tropicale. Însă adversitatea politică dintre țările socialiste, țări democrate ocupate de Uniunea Sovietică după 1945 și transformate în regimuri represive, și țările occidentale libere s-a răsfrânt și în cercetarea științifică.



    Istoricul Bogdan-Cristian Iacob a scris despre dezvoltarea domeniului bolilor tropicale în România înainte de 1989. El a vorbit despre una dintre diferențele existente în cursul anilor 1960 între țările socialiste, România printre ele, și Occident. Aceasta se observă și din scrierile doctorului Ludovic Păun, unul dintre cei mai importanți specialiști români în bolile tropicale.



    ”Era minimalizat rolul experților occidentali în medicină tropicală. Deși rezoluția din 1974 a Adunării Mondiale a Sănătății, un fel de parlament al Organizației Mondiale a Sănătății, care privea crearea unui program special pentru studiul bolilor tropicale a fost o inițiativă socialistă și a țărilor africane, de fapt occidentalii erau cei care veniseră cu ideea unei coordonări globale a domeniului. Această influență a Occidentului în studiul bolilor tropicale era observată doi ani mai târziu de Ludovic Păun, care participa la prima sesiune a acestui program special al Organizației Mondiale a Sănătății.



    El remarca faptul că nicio țară socialistă nu fusese nominalizată ca participantă la cercetare. Nu exista preocuparea pentru formarea de medici care să susțină un program medical de lungă durată. Păun observa prezența activă la ședință a unor organizații financiare și a unor trusturi de medicamente. El sugera că se lansa un program de cercetare prin care se asigura în viitor piața de desfacere pentru medicamentele care vor intra în fabricație. Deci medicina tropicală în România se lansa ca o colaborare cu Sudul Global și în același timp pornind de la o critică anticapitalistă.”



    De fapt, medicina tropicală începuse în Occident în perioada colonială. Dar adversitatea dintre capitalism și socialism producea diferențieri puternice, regimurile comuniste considerau medicina tropicală din Occident prea axată pe intervențiile tehnologice. Țările socialiste propuneau analiza formelor social-economice și puneau accent pe educație sanitară și pe centralitatea pacientului. Bogdan-Cristian Iacob spune că însăși constituirea unui vocabular comun era dificilă.



    ”În cazul României, medicina tropicală nu prinde în anii 1960. Pe de-o parte, cuvântul ”tropical” în sine era tabu, termenul folosit era ”țări cu climă dificil de suportat”. Un alt termen era cel de ”boli infecțioase”, mult mai neutru, și care permitea relevarea rolului României în programul de eradicare a malariei. Un alt motiv pentru care domeniul nu prinde este și faptul că regimul de la București evita să se implice în Africa Subsahariană. Acest lucru se schimbă doar din 1970, când Nicolae Ceaușescu vede Sudul Global ca pe o alternativă economică și politică atât în relațiile cu Occidentul și țările socialiste, cât și în perspectiva accesului la materii prime.”



    Două sunt sursele care au stat la baza dezvoltării medicinei tropicale în România, una asiatică și alta africană. Prima a fost colaborarea cu India, medici români ca Ludovic Păun beneficiind de stagii de pregătire acolo. A doua a fost asistența medicală pe care România a acordat-o unor țări africane precum Congo-Kinshasa, actuala R.D. Congo, Guineea, Angola, Mozambic, prin medici trimiși la fața locului să studieze bolile. Marea epidemie de holeră din 1961 ajunge până în Balcani și vestul URSS și convinge autoritățile române să acorde o mare atenție domeniului.



    Patologiile de import aduse de studenții asimptomatici din Asia și Africa și de românii care lucrau în țări din Sudul Global stimulează serologia și cercetările. În 1974 este înființată clinica de boli tropicale din cadrul spitalului ”Dr. Victor Babeș” din București. Programul de boli tropicale, în care cercetarea românească obține succese notabile, se axa pe cercetarea următoarelor boli: malarie, schistosomiază sau febra melcului, tripanosomiază sau boala somnului, leishmanioză, lepră, filarioză limfatică sau elefantiazis și oncoceroză. În program au mai fost introduse și studierea unor boli carantinale precum holera, febra galbenă, ciuma, tifosul exantematic și variola.



    Deceniul următor, al anilor 1970, înseamnă și o schimbare a orientării medicinei tropicale române. Referințele autorilor români de articole științifice devin din ce în ce mai mult occidentale, mai ales din lumea anglo-saxonă. În paralel, România încearcă să-și construiască un model propriu de cercetare, neinspirat nici din Occident și nici din lagărul socialist. Iar anii 1980 sunt dominați de apariția SIDA și de noile provocări care deschid alte teme de dezbatere medicală, morală și politico-economică



  • Bugetul 2024, orientat spre investiții

    Bugetul 2024, orientat spre investiții

    Pentru că sfârșitul anului se apropie cu pași
    repezi, autoritățile de la București planifică bugetul pentru 2024. Un buget
    orientat către investiţii şi dezvoltare, cu accent deosebit pe proiectele
    finanţate din fonduri europene, spun guvernanţii. Prin alocări consistente
    pentru proiecte de infrastructură, dezvoltare economică şi inovare, se propune
    crearea de locuri de muncă, stimularea creşterii economice şi îmbunătăţirea
    calităţii vieţii pentru fiecare cetăţean. Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că bugetul de anul viitor trebuie să menţină ritmul din
    acest an şi chiar să-l depăşească în ceea ce priveşte finanţarea marilor
    proiecte. Deja, guvernul a adoptat un memorandum elaborat de Ministerul de
    Finanţe, care conţine lista de proiecte de investiţii publice semnificative pe
    baza căruia va fi construit bugetul de anul
    viitor, iar prima proiecţie a viitoarei execuţii bugetare a fost analizată de liderii coaliţiei
    guvernamentale într-o şedinţă de lucru. Se are în vedere prioritizarea
    sectoarelor esenţiale, precum educaţia, sănătatea, infrastructura şi serviciile
    publice.

    Cei mai mulți bani au urma să primească Ministerul Transporturilor, și
    anume 90% din fondurile pentru investiţii. De altfel, acest minister deţine
    cele mai multe proiecte, 108, care se află în diferite stadii de realizare. Surse
    guvernamentale au afirmat că, în domeniul sănătăţii, bugetul va include alocări
    semnificative pentru modernizarea infrastructurii medicale, achiziţionarea de
    echipamente medicale de ultimă generaţie şi asigurarea că personalul medical
    are condiţiile necesare pentru a oferi servicii de calitate. Scopul este
    îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor, astfel încât niciun cetățean să nu fie lipsit de asistenţa
    medicală de care are nevoie. În ceea ce privește domeniul educaţiei, autoritățile
    doresc să investească în infrastructură şcolară, calificarea şi remunerarea
    profesorilor, precum şi în resurse didactice, fiind hotărâte să ofere tuturor
    elevilor şansa de a se dezvolta la maximumul potenţialului lor. În același
    timp, bugetul se va axa pe combaterea evaziunii fiscale şi colectarea mai bună
    a veniturilor publice. Va include, totodată, măsuri şi investiţii pentru
    consolidarea sistemului fiscal, sporirea transparenţei şi îmbunătăţirea
    eficienţei colectării veniturilor publice. La capitolul justiție, ministrul de
    resort, Alina Gorghiu, spune că doreşte de la viitorul buget finanţări pentru proiecte precum
    construirea a două penitenciare noi sau vouchere pentru victimele
    infracţiunilor.

    După ce coaliţia de guvernare va stabili modul de construcţie
    a bugetului de anul viitor, acesta va fi adoptat în
    Guvern, iar, apoi, va fi trimis Parlamentului pentru a fi dezbătut şi aprobat.


  • Protestul Asigurărilor de Sănătate

    Protestul Asigurărilor de Sănătate

    Nemulţumiţi că
    salariile nu le-au mai fost majorate de şase ani, angajaţii Casei Naţionale de
    Asigurări de Sănătate şi ai celor judeţene au blocat, joi, activitatea de
    relaţii cu publicul pe perioadă nederminată. Blocul Naţional Sindical, entitate
    care îi reprezintă, a transmis că această decizie survine ca urmare a faptului
    că, după luni de zile de dialog şi de aşteptare, administraţia de la Bucureşti
    nu a găsit soluţii satisfăcătoare şi imediate. Organizaţiile
    sindicale şi conducerea CNAS au încercat rezolvarea problemelor de salarizare
    prin promovarea unui proiect de lege care să genereze sprijinul legislativ
    necesar corecţiilor salariale. Acesta a fost însă scos de două ori de pe
    ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, cameră decizională în această speţă,
    pentru că în proiect au apărut între timp şi alte categorii de personal din
    sectorul de sănătate publică, ceea ce a dus la o majorare a impactului bugetar.

    Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, spune, însă, că salariaţii din sistem nu cer o
    rectificare bugetară, deoarece Casa Naţională de Asigurări de Sănătate dispune
    de resurse financiare suficiente pentru zece creşteri salariale. El
    a precizat că a discutat despre această problemă cu mai mulţi membri ai
    Executivului şi Legislativului. Dumitru Costin: Subiectul este
    nu cunoscut, foarte bine cunoscut. Personal, am discutat cu premierul, am
    discutat cu preşedintele Camerei Deputaţilor, am discutat cu ministrul muncii,
    care e şi ministrul dialogului social. Săptămâna asta m-am întâlnit şi cu
    ministrul de finanţe. Nimeni nu poate să spună: ne-am trezit acum cu o problemă
    la Casa Naţională şi la Casele judeţene şi la casa OPSNAJ    .

    La rândul
    lor, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate
    atrag atenţia că după ce, luna trecută, Guvernul român şi-a asumat răspunderea
    pe Legea privind măsurile fiscal-bugetare, peste 100 de salariaţi ai caselor de
    asigurări de sănătate au migrat către alţi ordonatori de credite din sistemul
    public, ceea ce a slăbit capacitatea de gestionare a relaţiei cu cei peste
    40.000 de furnizori de servicii de sănătate care activează la nivel naţional.
    Sindicaliştii arată că aceste plecări din sistem au venit în contextul în care,
    în ultimii 4 ani, prin plecări voluntare, CNAS a pierdut peste 25% din totalul
    angajaţilor. De cealaltă parte, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a
    transmis că întreruperea acordării de servicii medicale nu poate fi acceptată
    şi că speră că va exista un dialog între noua conducere a CNAS şi angajaţi.
    Într-un interviu acordat televiziunii publice române, el a spus că bugetul CNAS
    este cel mai mare din România, de câteva ori mai mare decât bugetul
    Ministerului Sănătăţii, şi că este firesc să fie aşa, întrucât instituţia
    plăteşte programele naţionale de sănătate, serviciile acordate de spitale, dar
    şi decontarea medicamentelor gratuite şi compensate. Rafila a atras însă
    atenţia că există o problemă în condiţile în care din cele 19 milioane de
    persoane care beneficiază de servicii medicale în România, doar 5 milioane
    contribuie la fondul de asigurări


  • România 43

    România 43

    Declaraţii Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, în deschiderea unei dezbateri organizată de Alianţa pentru Unirea Românilor, cu tema “Viitorul forţei de muncă în România, între aducerea diasporei înapoi acasă şi forţa de muncă din străinătate”.






  • Săptămâna Europeană a Sportului 2023

    Săptămâna Europeană a Sportului 2023

    Agenţia Naţională pentru Sport a lansat, miercuri, pe Stadionul Arcul de Triumf din Capitală, ediţia 2023 a Săptămânii Europene a Sportului care se va desfăşura în mai multe oraşe din ţară în perioada 23-30 septembrie. Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, Gabriel Toncean, a declarat că proiectul Be Active – Săptămâna Europeană a Sportului poate să constituie un pas către normalitate în România, una dintre ţările cu cei mai puţini practicanţi de sport din Uniunea Europeană.



    Proiectul, derulat în România prin evenimente care vor marca noua campanie #BeActive a Uniunii Europene, promovează un stil de viaţă activ şi sănătos şi contribuie la conştientizarea importanţei sportului şi a vieţii active pentru sănătatea şi starea de bine a comunităţilor. Evenimentul are ca obiectiv estimat un număr de minimum 100.000 participanţi direcţi şi indirecţi, la nivel naţional.



    Săptămâna Europeană a Sportului este centrată în jurul a 4 teme, care să atragă toate categoriile de public: Sport în mediul educaţional, Sport la locul de muncă, Sport în aer liber şi Sport în cluburi sportive şi centre de fitness.



    În afara evenimentelor organizate de Agenţia Naţională pentru Sport, organizate cu sprijinul voluntarilor PROEDUS, primăriile, cluburile şi federaţiile sportive, direcţiile judeţene pentru sport şi alte organizaţii vor desfăşura multiple activităţi la nivel local şi judeţean. Toate evenimentele organizate la nivel naţional se vor regăsi pe harta din cadrul platformei comune puse la dispoziţie de Comisia Europeană, care centralizează evenimentele şi participanţii din toate ţările participante: https://sport.ec.europa.eu/european-week-of-sport/countries-and-regions.



    Personalităţi sportive de renume ale României s-au alăturat iniţiativei, în calitate de ambasadori #BeActive: Elisabeta Lipă, Cătălin Chirilă, Ana-Maria Popescu, Monica Roşu, Vali Caciuriac, Doina Melinte, Alina Dumitru, Lăcrămioara Perijoc, Filip Ghiorghi, Roxana Bacşiş, Otilia Bădescu, Anişoara Cuşmir, Marian Drăgulescu, Anca Stoenescu, Alina Dumitru, Andreea Răducan, Valeria Răcilă van Groningen, Monica Iagăr, David şi Bogdan Cristofor, Virgil Stănescu, Constantina Diţă, Georgeta Andrunache şi Mihai Petre.



    Am stat de vorbă cu 3 mari foste campioane, Constantina Diţă, Valeria Răcilă van Groningen şi Laura Badea.



    Vă invităm să ascultaţi mai întâi interviul cu Constantina Diţă, cea care a câștigat medalia de aur la proba de maraton la Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing.






    Următoarea interlocutoare a fost Valeria Răcilă van Groningen, fosta mare canotoare română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1984.






    A treia interlocutoare a fost Laura Badea, marea scrimeră română campioană olimpică la Atlanta 1996, la floretă.






    Săptămâna Europeană a Sportului (SES) este o iniţiativă a Comisiei Europene, menită să promoveze sportul şi activitatea fizică în întreaga Europă.




    Săptămâna

  • Decizii în învăţământul preuniversitar şi în sistemul sanitar

    Decizii în învăţământul preuniversitar şi în sistemul sanitar

    Personalul didactic din Învăţământul preuniversitar din
    România va avea mai multe beneficii în baza noului Contract Colectiv de Muncă, recent
    semnat. Anunţul a fost făcut pe pagina sa de Facebook chiar de ministrul Educaţiei,
    Ligia Deca, care a precizat că: în semn de respect și de apreciere
    pentru munca pe care o depun în fiecare zi    , angajaţii care au în
    îngrijire un copil bolnav, cu vârsta de până la 7 ani, beneficiază de reducerea
    programului de lucru, fără a le fi afectată vechimea în muncă. Vor fi acordate
    2 zile lucrătoare libere plătite (nu una singură) profesorilor care trebuie să
    rămână acasă cu un copil suferind.

    De asemenea, va fi decontată contravaloarea
    ochelarilor de vedere sau a lentilelor pentru angajaţii care, conform atribuțiilor de
    serviciu, sunt nevoiți să lucreze la calculator. Va fi reglementată și
    posibilitatea ca un post liber să fie ocupat printr-un contract de muncă, până
    la ocuparea prin concurs a postului. Iar Ziua învăţătorului, marcată anual pe 5
    iunie, va fi nelucrătoare pentru personalul din Învăţământ.

    Aceste beneficii -
    a precizat Ligia Deca – sunt acordate în plus față de majorările salariale pe
    care profesorii le vor primi în perioada următoare, la capătul – amintim noi – a
    trei săptămâni de grevă generală.

    Pe fondul unui Învățământ subfinanțat și
    lăsat la dispoziția deciziilor mai degrabă neinspirate ale miniștrilor de
    diferite culori politice care s-au perindat zeci de ani prin fruntea
    domeniului, profesorii au decis, la final de mai și început de iunie, că e
    momentul să își facă auzite nemulțumirile – în principal pecuniare, dar și privitoare
    la statutul dascălului român, în particular, și al Educației, în general.
    Aceasta, în ciuda adoptării unor noi Legi, care ar urma – spun cei care le-au
    redactat și votat – să dea speranțe de revigorare a domeniului.

    Mai bine
    recompensați financiar decât dascălii, inclusiv pe fondul nu foarte
    îndepărtatei pandemii de covid-19 care i-a transformat în eroi, angajații din
    Sănătate vor avea, și ei,de la 1 august, venituri mai mari. Reprezentanţii
    Federaţiei Sanitas care îi reprezintă au anunţat că, în completarea
    drepturilor deja negociate şi obţinute, asistenţii şi surorile medicale vor
    primi pentru gărzi o indemnizaţie lunară de 500 de lei (echivalentul a 100 de
    euro), iar pentru zilele lucrate în weekend sau pentru sărbători legale se vor
    plăti 100 de lei (20 de euro). Medicii vor primi 500 de lei pentru o gardă
    lunară în afara normei, respectiv 1.000 de lei pentru cel puţin două gărzi
    suplimentare. Toţi salariaţii din sistem vor beneficia de vouchere de vacanţă.
    Se vor relua şi angajările : vor fi scoase la concurs 4.000 de posturi
    imediat şi alte 10.000 în perioada următoare.


  • Cum protejăm copiii de poluare

    Cum protejăm copiii de poluare

    Poluarea afectează grav sănătatea umană. Acesta este deja un fapt binecunoscut și documentat despre care atât OMS, cât și alte organisme internaționale avertizează de mulți ani. Recent, în România, asociația non-guvernamentală, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, a măsurat efectele aerului poluat asupra bucureștenilor și rezultatele sunt extrem de alarmante: peste 2.800 de morți cauzate de expunerea pe termen lung la a particulelor PM2.5, particule responsabile și pentru mai bine de 540 de decese ale persoanelor suferinde de boala ischemică a inimii în timp ce 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticule PM10.



    Măsurătoarea a fost posibilă grație senzorilor montați în majoritatea cartierelor bucureștene, senzori aparținând rețelele civice Aerlive. Amplasați în zone-cheie ale orașului, senzorii transmit nivelul emisiilor de pulberi în suspensie și avertizează când limita lor legală este depășită. Rezultatele pot fi văzute de orice harta digitală disponibilă pe siteul aerlive.ro. Coordonatoarea Aerlive și directoarea executivă a Ecopolis Oana Neneciu detaliază funcționarea rețelei



    “În momentul de față avem integrați în harta din aplicație peste 40 de senzori de monitorizare a calității aerului și monitorizăm particulele în suspensie, adică particulele de praf încărcate cu diverse substanțe preluate din atmosferă, de pe carosabil, de peste tot din jurul nostru. Și senzorii aceștia transmit în timp real date către harta Aerlive. Noi acum ne concentrăm foarte tare pe măsurarea calității aerului din jurul școlilor din București. Împreună cu Primăria capitalei am montat primăvara aceasta 44 de noi senzori lângă școli și spitale din București. Pe lângă acest senzori, mai avem încă 12 pe care îi montăm tot în comunități din București și din Ilfov, prin proiectul nostru Acțiunea pentru aer curat care se adresează comunităților. Până la finalul anului vom avea peste 100 de senzori integrați pe hartă și, sperăm noi, date și mai bune despre poluarea cu pulberi în suspensie.



    Monitorizarea aerului din preajma școlilor a devenit o necesitate tot în urma unor măsurători realizate prin senzorii Aerlive. Raportul privind calitatea aerului în București 2021-2022, realizat tot de Ecopolis, constată că în jurul unităților de învățământ se depășește frecvent limita legală pentru poluarea cu PM10 și PM2,5. De pildă, stațiile de monitorizare aerlive.ro din cadrul școlilor au înregistrat valori de până la 4 ori mai mari decât valoarea limită admisă, ceea ce pune în pericol sănătatea elevilor. De aceea se impunea o monitorizare și mai atentă. Oana Neneciu explică :



    “Ne-am gândit că la nivelul școlilor și al spitalelor și în general a infrastructurii rutiere, care este foarte vulnerabilă la poluare, acolo putem găsi soluții punctuale pentru reducerea poluării din zonele respective. Ar trebui redusă, de exemplu, viteza auto sub 30 de kilometri la oră pe toate străzile adiacente. Ar trebui eventual închise anumite străzi acolo unde se face primirea copiilor în școală. Și pentru asta desfășurăm campania Oprește motorul, proiect pe care îl derulăm împreună cu Asociația Părinți de Cireșari și care credem noi că ar putea fi foarte eficientă.



    Având deja mai mult de un an de funcționare, proiectul Oprește motorul a fost de fapt inițiat de grupul civic Părinți de Cireșari format din membrii unor familii care locuiesc în preajma parcului Cireșari din sectorul 1 al Capitalei. Prin cooptarea rețelei Aerlive, Oprește motorul nu doar că ajută la o mai bună monitorizare a aerului, dar contribuie și la informarea părinților în legătură cu noxele emise de propriile mașini chiar lângă școlile copiilor lor. Oana Neneciu :



    “În majoritatea orașelor mari europene care au probleme cu calitatea aerului, este interzis prin lege să staționezi cu motorul pornit mai mult de 3 minute. Deci este ceva deja legiferat. La noi încă nu se întâmplă asta. Și atunci am pornit de la această evidență pe care cu toții observăm că în jurul școlilor, părinții, atunci când vin să-I lase pe copii sau să îi ridice, stau cu motorul pornit așteptându-i și câte 20 de minute. Oamenii, în mare majoritate, nu cred că sunt conștienți de poluarea care provine din această acțiune, faptul că sunt în jurul unei școli unde copiii se joacă afară, unde copiii inhalează toate acele noxe și, prin urmare, nu reacționează. Și atunci ne-am gândit că prima soluție pe care o putem întreprinde este să punem niște panouri informative lângă școli prin care să îndemnăm părinții să oprească motorul în staționare. Pe lângă această campanie fizică pe care ne-o dorim să o derulăm în toate școlile din București, vom avea și o propunere de hotărâre de Consiliu General prin care să interzicem staționarea cu motorul pornit.



    În timpul verii campania aceasta se va opri temporar, împreuna cu instalarea senzorilor de mediu, dar totul va fi reluat la toamnă. Până atunci bucureștenii și clujenii vor putea afla nivelul de poluare din orașele lor instalându-și pe telefon aplicația gratuită Aerlive.



  • Retrospectiva săptămânii 04.06. – 10.06.2023

    Retrospectiva săptămânii 04.06. – 10.06.2023

    O vară sub spectrul mișcărilor sociale?


    Doar minivacanța de Rusaliile ortodoxe, în
    prelungirea Zilei internaționale a Copilului a pus, temporar, în surdină
    zgomotul nemulțumirilor sociale din România! Odată minivacanța încheiată,
    protestele au fost reluate cu intensitate, semn al insatisfacțiilor profunde
    din societate. Greva generală a cadrelor didactice din învăţământul
    preuniversitar, care solicită venituri mai mari, a intrat, luni, în a treia
    săptămână. Vineri, la București a fost programat un nou marş de protest al
    angajaţilor din domeniu, în continuare nemulţumiţi de răspunsul Guvernului la cererile
    lor. Cu o zi înainte, în încercarea de a le domoli furia, Executivul a adoptat un
    memorandum prin care s-a angajat să aducă salariul unui profesor debutant la
    nivelul celui mediu brut pe economie în grila de salarizare ce va intra în
    vigoare la anul.Liderii sindicali s-au declarat, însă,
    nemulţumiţi de garanţiile juridice oferite. În paralel, cum, ca la orice sfârșit
    de an școlar trebuie încheiate situații școlare și organizate examene naționale,
    Ministerul de profil a decalat unele date din calendarul în vigoare în sistemul
    de învățământ, în așteptarea stingerii conflictului social și a revenirii
    profesorilor în activitate.

    Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, la
    București a avut loc și un protest al angajaţilor din Sănătate. Marile lor nemulţumiri
    sunt legate, în pricipal, de salarii şi sporuri. Dacă salariul unui doctor cu
    peste 25 de ani de experienţă poate ajunge la 9.000 de lei net pe lună (1.800
    de euro), cel al unui asistent medical cu aceeaşi vechime abia trece de 3.000
    de lei, doar dacă lucrează și de gardă. Chiar în timpul protestului, angajații
    din Sănătate au primit vestea că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin
    care a corelat salariile cu grila de salarizare din 2022 pentru infirmiere,
    îngrijitoare și brancardieri. În baza aceleiași ordonanțe, veniturile
    polițiștilor ar urma să crească la nivelul maxim prevăzut de lege. Poliţişti care
    au protestat și ei faţă de proiectul de reformare,asumată prin PNRR, a pensiilor speciale de Stat de care se bucură în
    prezent atât ei, cât și alte categorii profesionale precum magistrații. Poliţiştii
    cer scoaterea pensiilor militare din PNRR. Potrivit reformei, ar fi mărită
    vârsta de pensionare şi ar fi reduse pensiile.



    De la nivel de trai, la creștere economică


    Nici situația românilor, dar nici cea a economiei
    nu este una tocmai înfloritoare! Veniturile totale medii lunare au fost, în
    România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1.300 de euro) per familie,
    în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, potrivit datelor furnizate, miercuri,
    de Institutul Naţional de Statistică. Peste 85% din banii câştigaţi au fost,
    însă, cheltuiți pentru hrană, locuinţă, utilităţi și pentru plata taxelor şi
    impozitelor. La nivel macro, economia țării a crescut cu 2,3 procente în primul
    trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit estimărilor,
    creşterea economică va continua, dar într-un ritm mai lent decât în 2022, din
    cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii economice
    mai slabe a partenerilor comerciali ai României.



    B9 condamnă Rusia


    Din dispoziţia ministrului de Externe, Bogdan
    Aurescu, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost informat, joi, asupra deciziei
    autorităţilor române de a reduce personalul diplomatic şi tehnico-administrativ
    al Moscovei în România, prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat
    de cel al reprezentării diplomatice şi tehnico-administrative a României în Rusia.
    Astfel, Moscova trebuie să reducă numărul de posturi cu 21 de poziţii de
    diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, adică cu 61%. Măsura
    reflectă nivelul actual al relaţiilor bilaterale, reduse drastic de România
    după declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei,
    arată MAE. Partea rusă are la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a pune în
    aplicare decizia părţii române. Pe de altă parte, preşedinţii prezenţi, la începutul
    săptămânii, la summit-ul de la Bratislava al ţărilor din Formatul Bucureşti 9,
    între care și cel român Klaus Iohannis, au condamnat ferm războiul brutal,
    nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei. Șeful statului român a vorbit despre
    importanţa crucială a flancului estic al NATO în faţa ameninţării ruse.



    Regele Charles al III-lea, acasă, în România


    Regele Charles al III-lea al Marii Britanii şi-a
    încheiat vizita particulară de cinci zile în România, prima în afara Regatului
    de la încoronarea sa. Marți, la Viscri, în județul Brașov (centru), unde a
    cumpărat o locuinţă încă din anul 2006, transformată, apoi, în muzeu botanic – una
    din pasiunile regelui, Charles al III-lea a fost întâmpinat de localnici şi
    turişti extrem de încântaţi de prezenţa sa în inima României. Vizita Regelui a
    început pe 2 iunie, când a fost primit, la București, de preşedintele Klaus
    Iohannis. Circa 300 de persoane au participat la recepția organizată în onoarea
    actualului suveran pentru a marca 25 de ani de la prima sa vizită în ţară. Apoi,
    a mers în satul Valea Zălanului din judeţul Covasna, unde deţine mai multe case
    tradiţionale.



    În așteptarea Galei UNITER


    Pe 12 iunie va avea loc a 31-a ediţie a Galei
    premiilor UNITER, prin care teatrul românesc premiază cele mai bune creaţii ale
    anului precedent. Pentru desfășurarea Galei a fost ales, anul acesta, orașul
    Timişoara (sud-vest) – Capitală Culturală a Europei. Organizatorii promit un eveniment
    deosebit ce va purta parfumul anilor ʹ20 – ʹ30 ai secolului
    trecut. Până atunci, s-a decis prezentarea pe scenă, săptămâna aceasta, a
    pieselor nominalizate la categoria ʹCel mai bun spectacolʹ. Pe
    de altă parte, aproape 200 de filme sunt proiectate la Cluj (nord-vest), începând
    de vineri, timp de 10 zile, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului de Film
    Transilvania, la care şi-au anunţat prezenţa actori şi regizori celebri din
    ţară şi străinătate, între care actorii Geoffrey Rush și Timothy Splash sau
    regizorul Oliver Stone.


  • Gestionarea tematicii sociale de către Președinția suedeză a Consiliului UE

    Gestionarea tematicii sociale de către Președinția suedeză a Consiliului UE

    Suedia a preluat pe data de 1 ianuarie 2023 Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar mandatul său se va încheia pe data de 30 iunie 2023.



    Într-un articol de opinie apărut în numărul 118 al buletinului informativ realizat de Institutul European din România a fost prezentată modalitatea prin care Președinția suedeză și-a propus să gestioneze tematica socială.



    Abordarea de la Stockholm pornește de la ideea că exercitarea capacității de muncă este o condiție necesară pentru a diminua riscul de sărăcie și excluziune socială. Printre măsurile urmărite se numără: schimbări ale unor directive referitoare la piața muncii și la siguranța și protecția muncitorilor, inclusiv pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru.



    O altă dimensiune vizată de Președinția suedeză se referă la elaborarea unei strategii pentru sănătate și asistență socială și creșterea vizibilității problemelor cu privire la viața independentă pentru persoanele în vârstă.



    Vă invităm să accesați textul integral al articolului aici. (autor Mihaela-Adriana Pădureanu, Expert, Serviciul Studii Europene)