Radio România Internațional

Tag: sanatate

  • Necesitatea unei legislații comune în domeniul sănătății la nivelul UE

    Necesitatea unei legislații comune în domeniul sănătății la nivelul UE

    Statele membre ale UE sunt responsabile de organizarea și de furnizarea serviciilor de sănătate și a asistenței medicale. Prin urmare, rolul UE în ceea ce privește politica în domeniul sănătății vine în complementarea politicilor naționale.



    În domeniul sănătății, UE adoptă acte legislative și recomandări pentru a proteja cetățenii. Acestea se referă, printre altele, la produsele medicale și drepturile pacienților.



    De la începutul pandemiei, UE a colaborat cu statele membre pentru a consolida sistemele de sănătate naționale și a limita răspândirea virusului. UE a desfășurat o acțiune de coordonare la nivelul său pe baza celor mai bune cunoștințe științifice disponibile și a oferit recomandări țărilor membre ale UE cu privire la măsurile de sănătate publică.



    Recent, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Vlad Botoș a declarat că este nevoie de o o uniune și în domeniul sănătății, precizând că în acest fel s-ar putea stabili standarde minime pentru spitale și unități medicale, proceduri comune pentru diferite situații, o legislație mai apropiată în ce privește aprobarea medicamentelor și dispozitivelor medicale noi.



    “Pandemia ne-a arătat că sănătatea nu mai poate fi tratată ca o problemă regională sau națională, nu poate fi tratată nici ca o problemă doar a unei entități politice mari, pentru că sănătatea și mai ales pandemiile nu țin cont de granițe.



    Uniunea Europeană a fost un factor major în găsirea soluțiilor la începutul pandemiei și apoi în asigurarea dozelor necesare de vaccin atât în statele noastre, cât și în țările terțe care aveau nevoie de ajutor. Însă, nu a fost destul pentru a reduce numărul sutelor de mii de victime. Sistemele de sănătate nu au fost suficient de pregătite, iar multe state nu-și permit să prioritizeze sănătatea nici acum. Din păcate, chiar în interiorul Uniunii Europene există diferențe majore în sisteme de sănătate. Pentru că Uniunea Europeană să fie un factor esențial pentru îmbunătățirea sănătății la nivel mondial, trebuie să creăm o unitate, un mod de lucru, proceduri comune în interiorul uniunii noastre. O strategie viabilă trebuie să țină cont de acest lucru.”





  • Eurostat: progrese înregistrate de UE în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă

    Eurostat: progrese înregistrate de UE în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă

    Dezvoltarea durabilă se află de mult timp în centrul politicilor europene. Uniunea Europeană s-a angajat pe deplin să pună în aplicare Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective adoptate de Organizația Națiunilor Unite în anul 2015.

    Publicația la care ne referim acum este a șaptea dintr-o serie de monitorizări anuale lansate de Centrul European de Statistică Eurostat în anul 2017.

    Iată principalele constatări:

    Uniunea Europeană a înregistrat cele mai mari progrese în direcția asigurării muncii decente și a creșterii economice. Anul trecut, rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nou record, de 74,6 %, în timp ce rata șomajului de lungă durată a scăzut, de asemenea, la un nou nivel record.

    S-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei și îmbunătățirea egalității de gen. Ponderea persoanelor afectate de costurile suplimentare pentru locuință a scăzut din 2015, iar câștigurile salariale ale femeilor se apropie acum de cele ale bărbaților.

    S-au înregistrat, de asemenea, progrese la capitolul reducerii inegalităţilor, educația de calitate, promovarea păcii și a securității personale pe teritoriul Uniunii, îmbunătățirea accesului la justiție și a încrederii în instituții.

    S-au redus diferențele de venituri dintre păturile bogate și cele sărace. Uniunea este pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului conform căruia 45 % din populație ar trebui să aibă studii postliceale.

    Viața în Uniunea Europeană a devenit mai sigură în ultimii ani, pentru că rata criminalităţii a scăzut considerabil.
    În plus, Uniunea a înregistrat progrese la capitolele sănătate şi bunăstare, în pofida regreselor cauzate de pandemie. S-au făcut progrese și în ceea ce privește inovarea și infrastructura.

    Progrese moderate există la capitolele tendințelor de consum şi producţie responsabile, orașe și comunități durabile, sănătatea mediului subacvatic, combaterea foametei, apa curată, salubritatea, precum şi energia accesibilă şi curată.

    Se preconizează progrese şi în ceea ce privește acțiunile climatice, viața terestră şi parteneriatele globale, pe măsură ce statele membre vor aplica deciziile privind obiectivele de mediu.

    În ceea ce privește viața pe uscat, Uniunea continuă să se confrunte cu scăderi constante ale populațiilor de păsări comune și de fluturi de câmp.

    În ceea ce privește parteneriatele pentru obiective, tendința reflectă creșterea datoriei publice ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19.


  • Grupul operativ UE-SUA în domeniul sănătății

    Grupul operativ UE-SUA în domeniul sănătății

    La cel de-al doilea
    summit mondial din 2022 privind COVID-19, Comisia Europeană și Departamentul
    pentru Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite ale Americii au semnat un
    acord de consolidare a cooperării în materie de pregătire și răspuns în caz de
    amenințări la adresa sănătății publice. Acordul permite ambelor părți să
    colaboreze cu privire la o gamă largă de subiecte pentru a aborda în comun
    urgențele sanitare, contribuind la instituirea unei arhitecturi sanitare
    globale solide. Astfel, în ultimul an, Comisia Europeană și Administrația Statelor
    Unite ale Americii și-au intensificat cooperarea și au făcut luna aceasta un
    nou pas înainte prin lansarea primului grup operativ în domeniul sănătății.

    Prioritățile imediate ale grupului de lucru vor fi lupta împotriva cancerului
    și a amenințărilor globale pentru sănătate, a declarat Stella Kyriakides,
    comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară.

    În
    primul rând, în ceea ce privește cancerul, Comisia Europeană și Administrația
    SUA consideră cooperarea transatlantică în combaterea cancerului ca o
    prioritate cheie în domeniul sănătății. Planul european și programul american
    de combatere a cancerului sunt poate două dintre cele mai strategice,
    cuprinzătoare și ambițioase inițiative de abordare a cancerului din lume.
    Lansarea acestui tip de cooperare transatlantică la nivel internațional în
    domeniul cancerului este cu adevărat unică. Și am început deja prima fază a
    schimburilor noastre cu experții, în două domenii importante de interes comun:
    cancerul pediatric și cancerul pulmonar.


    Al doilea subiect cheie
    îl reprezintă amenințările actuale și emergente pentru sănătate, cum ar fi
    COVID-19, gripa aviară și rezistența la antimicrobiene, spune Stella
    Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară.

    Este foarte încurajator să vedem colaborarea dintre Autoritatea Europeană
    de Pregătire și Răspuns în Situații de Urgență și Autoritatea de Cercetare și
    Dezvoltare Biomedicală Avansată din Statele Unite ale Americii în ceea ce
    privește viitorul amenințărilor globale pentru sănătate. Un subiect pe care
    l-am deschis și l-am discutat cu toți miniștrii sănătății de la Reuniunea G7 a
    fost cel al negocierilor privind acordul pandemic. Și vreau să spun încă o
    dată, și nu ne vom opri niciodată să o spunem, că Statele Unite ale Americii
    sunt un partener cheie pentru noi. Ne angajăm să lucrăm pentru un rezultat cu
    succes al negocierilor până în luna mai a anului viitor și mă bucur că Statele
    Unite împărtășesc același angajament. Vom lucra și la o serie de alte măsuri
    pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemie. Trebuie să lucrăm
    împreună în viitor, așa cum am făcut-o în ultimii ani. Și, nu în ultimul rând,
    cooperarea transatlantică privește abordarea provocărilor specifice cu care se
    confruntă femeile în domeniul sănătății. Drepturile femeilor la sănătate
    sexuală și reproductivă sunt piloni ai societăților democratice și toți avem
    datoria să le susținem. Avem datoria să intensificăm acțiunea la nivel global.



    În cadrul discuțiilor
    privind grupul operativ pentru sănătate a existat, de asemenea, un schimb de
    opinii privind situația din Ucraina. Astfel, Uniunea Europeană și Statele Unite
    ale Americii și-au reafirmat solidaritatea în fața agresiunii Rusiei și s-au
    angajat să continue sprijinul pentru Ucraina atât timp cât este nevoie.


  • Niifharistuseri suţiali tru România

    Niifharistuseri suţiali tru România



    Guvernul român de coaliţie easti tru ună catandisi greauă, cu zori băgată di dauli părţă, aţea a sindicatelor ditu educaţie şi sănătate, cari caftă cristeri ma mări la tiñiili di cafi mesu, şi aţea a deficitului bugetar excesiv, pisti limita aprukeată tru Uniunea Europeană. Profesorllii şi personalu nididactic suntu, di luni, tru grevă ghenerală, una ti cari spun că poati si s’lundzească sptămâñi buni, periclitânda ase examenele naţionale. Până tora, negocierile eşuară. Sindicaliştilli vor ca autorităţli s’află cearei rapidi tră criştearea a tiñiiloru di cafi mesu a tutulor cadrilor didactiţi. Reprezentanţălli a elevilor şi părinţălor avură muabeti şi elli cu guvernul. Ndrupăscu căftărli a profesorlor, ama suntu găilipsiţ di aprukearea a examenelor di bitisita di an. Executivlu spuni că ceareia u reprezintă adoptarea a nomlui ti tiñiili di cafi mesu. Profesorllii numata au ama arăvdari, spun că suntu sătulli di tăxeri şi caftă adoptarea a unui actu normativ cari s’mărească tuti tiñiili di cafi mesu ditu Educaţie până la elaborarea de cătră Parlament a năului nomu a tiñiiloru di cafi mesu bugetare. Nu maş amintatiţli a profesorlor debutanţă lipseaşti să s’mărească, ama a tutăloru cadrilor didactice, caftă sindicaliştilli. Easti zborlu ti aproapea 260.000 di persoani, uidisitu cu Anton Hadăr, lider a Federaţiillei Naţionale Sindicale “Alma Mater”:


    “Nu aprukemu ună pripunire aţea turlie că s-himu haristusiţ. Ceareili pi lungu kiro, dimi, yinitorlu nomu a tiñiiloru di cafi mesu, şi eali amănă. Tru aestu ritmo, vă asiguripsescu că stămănă aesta va s’hibă grevă şi minduescu că va s’hibă ună grevă di lungu kiro, nu maş di ună stămână”.



    Creasti cabaia multu heavra suţială şi tru zona a sănătatillei. Niifharistusiţ că tră elli nomlu a tiñiiloru di cafi mesu unitaru nu s-ari băgată tu lucru asi cum lipsea, sindicaliştilli di la Federaţia Sanitas pichetară Ministerul Sănătatillei. Ună eventuală grevă a infirmierilor şi asistenţilor nu va s’aducă zñie a muştiradloru ditu saloani, am ava s’ducă la amânarea a născăntor intervenţii chirurgicale. Prezidentulu ali Federaţie Sanitas, Leonard Bărăscu:


    “Greva ghenerală tră pacienţi nu nsimneadză ici ţiva, garantez mini tora lucrul aestu, tră aţea că lăndzidzlli va s’hibă mutriţ idyea cum pănă tora – şi multu ghini. Problema easti că va s’lipsească s’trădzemu mănă di niscănti operaţii cari pot s’hibă croniţi şi nica au amânari programări cari pot s’hibă şi eale anulate şi duse niheamă manclo cu ndaua dzali”.



    Lucrătorlli ditu sănătate caftă ma largu dutearea ninti a angajărlor tru Sănătate şi Asistenţă suţială, darea a tiñiiloru di cafi mesu ditu grilă a tutulor lucrătyorloru, calcularea a tutulor sporurlor şi a tarifului orar tră gărdză pritu raportari la tiñia di cafi mesu ti eastu tru plată, calcularea indemnizaţiei di hrană pritu raportare la tiñia di cafi mesu minimă brută pi văsilie actuală şi finanţarea suficientă a instituţiilor ditu Sănătate şi Asistenţă Socială. Pe 8 di cirişaru va s’acaţă ună grevă di avertismentu cu dănăsearea a lucărlui kiro di dauă săhăţ, iar greva ghenerală easti programată tru 15 di cirişaru.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Nemulţumiri sociale în România

    Nemulţumiri sociale în România

    Guvernul român
    de coaliţie se află într-o postură ingrată, sub o dublă presiune, cea a
    sindicatelor din educaţie şi sănătate, care solicită majorări semnificative de
    salarii, şi cea a deficitului bugetar excesiv, peste limita admisă în Uniunea
    Europeană. Profesorii şi personalul nedidactic sunt, de luni, în grevă
    generală, una despre care spun că s-ar putea prelungi săptămâni bune,
    periclitând astfel examenele naţionale. Până acum, negocierile au eşuat.
    Sindicaliştii vor ca autorităţile să găsească soluţii rapide pentru majorarea
    salariilor tuturor cadrelor didactice. Reprezentanţii elevilor şi părinţilor au
    discutat şi ei cu guvernul. Susţin revendicările profesorilor, dar sunt
    îngrijoraţi de apropierea examenelor de sfârşit de an. Executivul susţine că
    soluţia o reprezintă adoptarea legii salarizării. Profesorii nu mai au însă
    răbdare, spun că s-au săturat de promisiuni şi cer adoptarea unui act normativ
    care să mărească toate salariile din Educaţie până la elaborarea de către
    Parlament a noii legi a salarizării bugetare. Nu doar veniturile profesorilor
    debutanţi trebuie să se mărească, ci ale tuturor cadrelor didactice, pretind
    sindicaliştii. Ar fi vorba de aproximativ 260.000 de persoane, potrivit lui
    Anton Hadăr, lider al Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater:

    Nu
    am primit o propunere în aşa fel încât să fim mulţumiţi. Soluţiile pe termen
    mai îndepărtat, adică, viitoarea lege a salarizării, şi ele trenează. În acest
    ritm, vă garantez că săptămâna aceasta va fi grevă şi cred că va fi o grevă de
    durată, nu doar de o săptămână    .

    Creşte periculos temperatura socială
    şi în zona sănătăţii. Nemulţumiţi că pentru ei legea salarizării unitare nu s-ar
    fi aplicat corect, sindicaliştii de la Federaţia Sanitas au pichetat Ministerul
    Sănătăţii. O eventuală grevă a infirmierilor şi asistenţilor nu va afecta
    pacienţii din saloane, dar va conduce la amânarea unor intervenţii
    chirurgicale. Preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu:

    Greva
    generală pentru pacienţi nu înseamnă nimic, garantez eu de acum lucrul ăsta,
    pentru că bolnavii vor fi îngrijiţi ca şi până acum – şi foarte bine. Problema
    este că va trebui să renunţăm la anumite operaţii care pot fi cronice şi mai
    suferă amânare programări care pot fi şi ele anulate şi duse un pic mai încolo
    cu câteva zile    .

    Angajaţii din sănătate vor continuarea angajărilor în Sănătate
    şi Asistenţă socială, acordarea salariilor de bază din grilă tuturor
    angajaţilor, calcularea tuturor sporurilor şi a tarifului orar pentru gărzi prin
    raportare la salariul aflat în plată, calcularea indemnizaţiei de hrană prin
    raportare la salariul minim brut pe ţară actual şi finanţarea suficientă a
    instituţiilor din Sănătate şi Asistenţă Socială. Pe 8 iunie va avea loc o grevă
    de avertisment cu întreruperea activităţii timp de două ore, iar greva generală
    este programată în 15 iunie.


  • Fonduri pentru primul spital de campanie paneuropean

    Fonduri pentru primul spital de campanie paneuropean

    Comisia Europeană a decis să sprijine cu peste 100,6 milioane de euro înfiinţarea primului spital de campanie paneuropean. La proiect participă şapte state membre ale Uniunii – România, Germania, Franţa, Belgia, Portugalia, Luxemburg, Italia, dar şi o ţară din afara spaţiului comunitar, Turcia.

    Obiectivul este de a îmbunătăţi asistenţa medicală de urgenţă acordată în caz de dezastre majore naturale sau provocate de om. Prin acest proiect se vor înfiinţa trei echipe medicale de urgenţă, care vor include servicii chirurgicale şi de diagnosticare. În plus, 17 echipe de asistenţă specializată vor oferi servicii de terapie intensivă, de tratare a arsurilor, transportare a pacienţilor, diagnosticare avansată, de sprijinire a mamelor şi copiilor sau de reeducare. Printre serviciile medicale oferite se mai numără asistenţă pentru sănătatea mintală, tratament ortopedic, de laborator, de aprovizionare cu oxigen şi de sprijin pentru telecomunicaţii.

    Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor declară că spitalul de campanie va fi cel mai mare din Europa și unul dintre cele mai avansate la nivel mondial.

    Proiectul vaspori capacitatea UE de a se pregăti și de a răspunde în fața diverselor dezastre, consideră comisarul european. Spitalul de campanie paneuropean ar urma să-şi înceapă activitatea, treptat, de anul viitor. Echipele vor putea funcţiona în mod autonom, astfel încât să sprijine instituţiile naţionale de asistenţă medicală existente atunci când acestea nu sunt în măsură să facă faţă unei anumite situaţii de urgenţă.

    Noua structură va completa rolul crucial în răspunsul la situații de urgență asigurat deja de cele 15 echipe medicale de urgență oferite de statele membre și de statele participante la fondul european de protecție civilă, precizează Comisia Europeană într-un comunicat.

    Dezvoltarea acestui spital de campanie paneuropean se aliniază unei inițiative a Organizației Mondiale a Sănătății, care are ca scop reducerea pierderilor de vieți omenești și prevenirea dizabilităților pe termen lung cauzate de dezastre, epidemii și alte situații de urgență.


  • Creșterea deficitului de medicamente în țările UE

    Creșterea deficitului de medicamente în țările UE

    De la sfârșitul anului 2022, statele UE au raportat probleme
    serioase în procurarea anumitor medicamente importante. Sunt insuficiente
    antibioticele, pentru a trata infecțiile respiratorii. Alte clase de
    medicamente, inclusiv siropul pentru tuse, paracetamolul pentru copii și
    medicamentele pentru tensiune arterială, sunt și ele în cantități insuficiente
    ori au dispărut din farmacii.


    În luna martie a acestui an, Comisia Europeană a prezentat
    planuri de revizuire a legislatie UE în domeniul farmaceutic.


    Planurile includ obligații mai stricte pentru
    satisfacerea ofertei, notificarea mai rapidă a deficitelor și o mai mare
    transparență a stocurilor. Mulți pacienți
    europeni se confruntă cu lipsa medicamentelor necesare pentru afecțiuni cronice
    grave din cauza creșterii deficitului de produse esențiale și a problemelor de
    producție, generate printre altele de dependența Uniunii Europene față de
    țări terțe.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Victor Negrescu
    a făcut apel la Comisia Europeană, să reacționeze și să rezolve de îndată
    această situație, care pune în pericol sănătatea a sute de mii de persoane.




    Toți pacienții europeni au dreptul la medicamente, din păcate,
    astăzi, mulți dintre pacienții europeni nu mai au acces la tratamentele de care
    au nevoie, pe fondul creșterii prețurilor și a dispariției medicamentelor
    generice. Această situație este generată, printre altele, de problemele de
    producție, dar și de creștere a deficitului de produse esențiale la nivelul
    Uniunii Europene. Astfel, medicamentele necesare pentru tratarea cancerului, a
    infecțiilor și a bolilor sistemului nervos epilepsie sau parkinson reprezintă
    mai mult de jumătate din tratamentele care ne lipsesc.

    În ciuda solicitărilor
    făcute de Parlamentul European, Uniunea Europeană continuă să fie din ce în ce
    mai dependente de țări terțe, mai ales de India și de China, în ceea ce
    privește producția de substanțe farmaceutice active sau de medicamente.

    Problema este mult mai complexă. Pentru a putea fi rezolvată de un singur stat,
    este nevoie de soluții europene.     Și acum,
    când vorbim în plen, pacienții din România așteaptă un răspuns.

    Fac apel la
    Comisia Europeană să reacționeze și să rezolve de îndată această situație
    expusă deja de Parlamentul European, care pune în pericol sănătatea sute de mii
    de persoane.


  • Bani europeni pentru spitale

    Bani europeni pentru spitale

    Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, şi cel al
    sănătăţii, Alexandru Rafila, au semnat o serie de contracte de finanţare ale
    unor proiecte de investiţii în infrastructura de sănătate folosind
    instrumentele Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR). Astfel, de aceste fonduri vor beneficia
    spitale militare din ţară, dar şi altele din Bucureşti şi Constanţa
    (sud-est). Spitalele militare de urgenţă de la Sibiu (centru), Piteşti (sud),
    Craiova (sud-vest) şi Braşov (centru) vor primi bani pentru reabilitare şi
    pentru construirea de noi pavilioane. Ministrul apărării a spus că încrederea
    pacienţilor în spitalele militare se află la un nivel foarte ridicat și a
    subliniat că sume importante vor fi folosite pentru acestea.

    Angel Tîlvăr Documentele pe care am onoarea să le semnez alături de dl.
    profesor Rafila, ministrul Sănătăţii, ne permit finanţarea de construcţii noi
    cu aproape 400 de milioane de lei (cca.81 milioane euro) în cadrul Componentei 12 Sănătate, aferentă
    PNRR, la patru spitale militare din ţară.

    Tot prin PNRR, în Bucureşti, va fi construit
    un centru de diagnostic şi tratament al tuberculozei, în valoare de 129 de
    milioane de lei (cca. 26 milioane euro). Managerul Institutului de
    Pneumoftiziologie, Beatrice Mahler, a explicat că această investiţie este
    benefică atât pentru bolnavi, cât şi pentru medicii de specialitate. Beatrice
    Mahler: Este o investiţie pe care o aşteaptă pacientul cu
    tuberculoză din România, care, din fericire, prin acest tip de investiţii nu se
    mai simte stigmatizat, dar este o investiţie pe care o aşteaptă şi personalul
    din sănătate, pentru că ne dorim nu doar siguranţa pacientului, ci şi siguranţa
    personalului.

    La rândul său, ministrul sănătăţii a precizat că în
    viitor vor fi finanţate pentru reabilitare şi dotare şi cabinetele medicilor de
    familie. Alexandru Rafila: Vom finaliza în curând toate
    contractele de investiţii atât în asistenţa medicală spitalicească, cât şi în
    cea prespitalicească – mă refer la cabinetele de medicină de familie, care ,în
    curând, vor intra şi ele în faza finală, care să permită finanţarea,
    reabilitarea şi dotarea acestor cabinete.

    Tot prin contractele
    semnate, va fi construit la Constanţa un
    corp nou pentru sănătatea mamei şi copilului la Spitalul de Urgenţă şi se va
    extinde Policlinica Municipală. PNRR este conceput
    astfel încât să asigure dezvoltarea României, prin sprijinirea nivelului de
    adaptare la situații de criză, în contextul recuperării după criza COVID-19,
    cât și valorificarea potențialului de dezvoltare economică, prin reforme majore
    și investiții cheie. Pentru a
    beneficia de sprijin, statele membre transmit Comisiei Europene planurile lor
    de redresare și reziliență și primesc finanțare. Banii se acordă în tranșe,
    până în august 2026, în funcție de îndeplinirea unor obiective.În total, România
    beneficiază de o finanțare de peste 29 de miliarde de euro.

  • Lipsă de medicamente în România

    Lipsă de medicamente în România

    Numărul
    persoanelor diagnosticate cu infecţii respiratorii creşte în România de
    la o săptămână la alta, cum se întâmplă în această perioadă în majoritatea
    țărilor europene. Un număr de pacienți
    mult mai mare decât în mod obișnuit ajung la medicii de familie şi la camerele
    de gardă ale spitalelor din întreaga ţară.

    Recent, medicii au semnalat şi
    cazuri de infectare simultană cu coronavirus şi virus gripal, precum și oameni
    infectați cu noua tulpină de coronavirus denumită Kraken.

    Specialiştii
    estimează că vârful valului gripal va fi atins în săptămânile următoare şi că o
    scădere a numărului de îmbolnăviri va fi abia în a doua jumătate a lunii
    viitoare. Ei reiau apelurile către
    populaţie să nu ia medicamente la întâmplare şi să solicite sfatul medicilor,
    în condițiile în care îmbolnăvirile în număr foarte mare amplifică criza
    determinată de lipsa unor medicamente din farmacii. Vorbim în special de cele
    pediatrice, pe bază de paracetamol, ibuprofen sau chiar de unele antibiotice.

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, subliniază că pe piaţă sunt siropuri
    antitermice cu aceste substanţe şi că problema apare în momentul în care
    părinţii caută unele medicamente consacrate. La rândul lor, pacienții reclamă
    prețurile mari ale înlocuitorilor. Alexandru Rafila dă, din nou, asigurări că în
    România nu este criză de medicamente antiinflamatoare şi antitermice, pentru că
    avem fabrici proprii care produc substanţa de bază din astfel de produse, dar a
    adăugat că lipsa parţială de pe piaţă a unor medicamente a fost cauzată de
    întârzierile în livrarea materiei prime din China.

    Mai trebuie amintit că ministerul a propus, la finalul anului trecut, suspendarea
    temporară a distribuţiei în afara teritoriului României a unor medicamente
    antibiotice şi antitermice. La rândul lor, producătorii spun că prețurile unor
    medicamente nu acoperă costurile de producție, iar costul mic al pastilelor,
    dar și majorarea prețurilor la energie și utilități vor duce la dispariția mai
    multor medicamente.

    Situația este mult mai complicată în cazul medicamentelor
    pentru tratarea bolnavilor de cancer. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor
    bolnavilor de cancer, Cezar Irimia, a declarat că pacienţii au reclamat încă de
    la începutul anului că nu se găsesc şapte medicamente oncologice.

    Cezar Irimia: Lipsesc încă de anul trecut. Am sesizat acest lucru ministerului.
    Ni s-a promis că problema se va rezolva. I-am adus chiar dovezi că aceste
    medicamente pleacă la exportul paralel şi tot nu s-a făcut nimic în acest sens,
    iar de la începutul anului avem în call center-ul nostru şapte medicamente
    reclamate de pacienţi că nu se găsesc.

    Ministrul sănătăţii susține că
    lipsesc doar trei medicamente din care două sunt în depozite.

    Alexandru Rafila: Din cele trei medicamente, am verificat, două există în depozite
    în cantităţi mari. Sigur, nu putem noi, ca şi Minister al Sănătăţii, să
    înlocuim managerii spitalelor care nu au comandat aceste medicamente. Există o
    singură problemă la un produs, un produs mai vechi din punct de vedere al
    utilizării în terapia oncologică, la care avem o problemă    . În
    acest caz, Alexandru Rafila a spus că aşteaptă de la comisia de specialitate
    din Ministerul Sănătăţii o soluţie pentru medicamentul care nu se găseşte de
    mult timp.


  • Gripa sezonieră a revenit în România

    Gripa sezonieră a revenit în România

    Timp de peste
    doi ani – din februarie 2020, când în România a apărut primul caz de Covid-19,
    până în martie 2022, când au fost ridicate toate restricțiile impuse de pandemie
    – au fost destui cei care au remarcat că cel puțin din discursul public au dispărut
    cuvinte precum ʺrăcealăʺ, ʺvirozăʺ ori ʺgripăʺ. Toată atenția – fie a mult mediatizaților
    specialiști ori a oamenilor obișnuiți – s-a îndreptat, în toată această
    perioadă, într-o singură direcție: infecția cu Sars-CoV-2.


    Ultima
    epidemie de gripă sezonieră din România datează din februarie 2020, chiar
    dinainte de declanșarea pandemiei. Or, după nedorita paranteză de doi ani, în
    prezent, infecţiile respiratorii specifice anotimpului rece au revenit brusc în
    atenție prin numărul lor în creștere. Celebrele ʺvaluriʺ de Covid-19 au fost, acum,
    înlocuite cu o ʺavalanșăʺ de viroze. Spitalele sunt aglomerate, iar Camerele de
    Gardă sunt pline de oameni cu febră, frisoane şi tuse.


    Sars-CoV-2 coexistă
    cu toate celelalte tipuri de viroze – spun medicii. Cum se disting acestea între
    ele? Doctorul Cătălin Apostolescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase
    Matei Balş din Bucureşti, explică:

    ʺToate bolile produse
    de virusuri se numesc viroze. Dintre aceste viroze se diferenţiază câteva care
    au nişte particularităţi. Vorbim de infecţia cu Sars-CoV pe care o ştim, deja,
    de doi ani de zile. Vorbim de gripă, care este renumită că poate să evolueze
    către forme severe şi poate să ducă chiar la deces. Şi mai vorbim de infecţia
    cu virusul sinciţial respirator, care dă la copii în special forme severe de
    boală și de toate celelalte virusuri ale guturaiului, cum ar fi rinovirusurile
    sau coronavirusurile indigene, ca să le spun aşa.Sunt aceleaşi grupe sau categorii de pacienţi
    vulnerabili pe care îi cunoaştem, mă refer la vârstele extreme – copiii mici şi
    persoanele cu vârste foarte înaintate sau pacienţii care au diverse alte boli
    cronice care pot să influențeze negativ evoluţia unei astfel de viroze. Mă refer la cei cu boli cardiace, boli
    respiratorii, diabet zaharat sau pacienți care au boli ce duc la imunosupresie.ʺ


    Ce este de făcut, în condițiile în
    care acțiunea virusurilor este potențată inclusiv de vremea mult mai caldă
    decât în mod normal la această dată? Autoritățile au întocmit o listă cu
    recomandări adresate populației: să evite aglomerația sau, dacă nu, eventual, să
    poarte măști de protecție în spații închise, să aerisisească încăperile, să
    mențină igiena, să stea acasă în caz de infecție respiratorie și să consulte
    medicul de familie de la primele simptome. În spitale – triaj zilnic pentru
    personal, limitarea vizitelor și echipament de protecție pentru orice persoană
    care intră în contact cu pacienții.


    ʺNu dorim să
    introducem restricții, ci să facem populația partener, încât să ținem sub
    control un fenomen natural, gripa, care apare sezonier.ʺ     – a întărit ministrul Sănătății,
    Alexandru Rafila: ʺPrefer recomandări, decât restricții. Și
    știți bine că experiența noastră din pandemie a dovedit că am avut dreptate -
    situația a fost mult mai bună atunci când am făcut recomandări, răspunsul
    populației la aceste recomandări a fost mult mai bun decât în perioada de
    restricții care a generat și foarte multă tensiune în societate. Prefer un
    partener în populație, nu o tensionare a situației în general, mai ales că
    discutăm și despre un context economic foarte complicat.ʺ


    Cum elevii au
    revenit în bănci pe 9 ianuarie, la rândul său, ministrul Educației, Ligia Deca,
    a precizat că nu încurajează neparticiparea la cursuri. Experiența mai degrabă
    nefericită din pandemie a cursurilor suspendante sau organizate exclusiv ori
    parțial on-line nu se mai dorește repetată!

    Ligia Deca: ʺNu încurajăm în niciun fel neparticiparea la cursuri. Considerăm că,
    după doi ani pandemici, este foarte important să păstrăm ritmul și să avem un
    procent mare de participare la cursuri. Considerăm că accentul, așa cum am
    discutat împreună cu domnul ministru al Sănătății, trebuie să fie pe prevenție.
    Există o serie de măsuri recomandate – în primul rând, realizarea triajului
    zilnic atât de către familii, acasă, pe baza identificării eventualelor
    simptome, urmate de izolarea copiilor la domiciliu, cât și realizarea triajului
    zilnic când copiii intră în școală sau grădiniță. Este normal ca, atunci când
    sunt simptome evidente, să fie informați părinții sau aparținătorii legali. De
    asemenea, recomandăm – nu este obligatoriu! – purtarea măștii de protecție de
    către cadrele didactice și, de ce nu?, și de către elevi. Dorim ca toți copiii
    să aibă acces la educație și, în cazul în care manifestă simptome respiratorii,
    să aibă o perioadă cât mai scurtă, care să fie ulterior recuperată, de izolare
    la domiciliu.ʺ


    La ce să se
    aștepte românii anul acesta? La o revenire la normalitatea de dinainte de
    pandemie sau la un nou episod în foiletonul pandemic început în februarie 2020?
    Nimeni nu știe, chiar dacă opiniile sunt foarte ferme atât în rândul
    optimiștilor, cât și în cel al pesimiștilor.


    Un lucru este
    cert! În toți anii pre-pandemici, în România au existat sezoane gripale de 2 până
    la 4 săptămâni! Singura diferență e că vârful s-a manifestat, de regulă, în
    luna februarie. Anul acesta, sezonul gripal a fost ceva mai rapid, cazurile
    înmulțindu-se cu precădere în ianuarie. Această situație particulară se datorează
    inclusiv celei din 2020-2022, când circulația virusurilor a fost mai redusă ca
    urmare a măsurilor restrictive temporar draconice cauzate de pandemie, dar și
    pentru că, din același motiv, populația are o imunitate mai scăzută. Cu alte
    cuvinte, actuala stare de fapt – spune ministerul Sănătății – nu este nici neobișnuită,
    nici dramatică.



  • Alertă epidemiologică tru România

    Alertă epidemiologică tru România

    Creaştirea iruşi a numirlui di infecţii respiratorii feaţi că autorităţli sanitare di Bucureşti s’apufusească catandisea di alertă epidemiologică. Tru stămăna ditu soni a anlui tricut, rata di pozitivare tră infecţia gripală fu di 37%. Cu ună stămână ninte, eara di 32%. Căţe maş alertă şi nu declararea a epidimiillei, aşi cum s’aştipta presa?



    Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, exighisi că, tru cazul epidemiei, vrea nă turnamu la misurli di carantină şi izolare şi spusi că aleadzi urminiili tu locu di restricţii. Iara urminiili tră curmari arăspăndearea a infecţiilor gripale suntu afirearea di călbălăki, purtarea a prusupidăllei tu locurli ncllisi şi cu călbălăki, igiena, consultarea a medicului di familie la apariţia simptomelor, consultarea a centrelor di evaluare ică a centrelor di permanenţă şi continuarea a vaccinarillei antigripale.



    Ratili istoriţi di infecţii respiratorii zfură năstricuti trei stămâni arada, ama nu fu agiumtă, toradioară, intensitatea maximă, estimată di autorităţ că va s’hibă pi la giumitatea a meslui ţi yini. Uidisitu cu ministrulu Rafila, arăspândarea accelearată a virusurilor gripale s’exighiseaşti pritu slaba imunizare a bănătorloru ditu añilli di ma nnti, cându virusul – vedetă eara Sars-Cov-2.



    Alexandru Rafila: Ari căbilea ca tru aestu sezon kipita a aluştoru infecţii s’hibă agiumtă tru intervalul 15 yinaru – 10 şcurtu, şi vă plăcărsescu s’nu agărşiţ aestu interval, după cari va s’yină ună scădeati a numirlui di cazuri di viroze respiratorii, kiola şi di arăţimi. Sigura că aestă catandisi particulară ditu aestu an s’faţi di itia a catandisillei ditu 2021 – 2022, când circulaţia aluştor virusuri fu ma ñicurată şi, atumţea, şi populaţia ari ună imunitate ñicurată la virusurile cari facu infecţie respiratorii, inclusiv gripale. Durata, di arada, easti anamisa di dauă şi patru stămâni”.



    Pe aestu fundal sanitar, luni cilimeañilli s’toarnă la scullio după vacanţa di iarnă. Nu s’bagă problema ti ncllidearea a unităţlor di nvăţământu, aşi cum s-feaţi tu kirolu ali pandemie. Ministrul Educaţillei, Ligia Dica: Lugursimu că după doi ani pandemiţ easti multu important s’ţănemu ritmolu şi s’avem un procent mari di participare la cursuri. Ari un singiru di misuri fapti urminie, prota ş-prota realizarea a triajlui cafi dzuuă, emu di familii, acasă, şi atumţea cându elevllii intră la şcoală ică la grădiniţă, atumţea cându sunt simptome evidente, s’hibă informaţ părinţălli ică aparţinătorllii legali. Urminipsimu purtarea a prusupidăllei di protecţie di cătră cadrili didactiţi şi, căţe nu, şi di cătră elevi”.



    Sunt importante, cundille ministrul ali Educaţie, tiñisearea a misurloru di igienă, dezinfecţia periodică a mâñilor şi a suprafeţelor şi, nu dipu tru soni, aerisirea periodică a udadzloru. Tru cazlu anda numirlu di cilimeañi lăndziţ creaşti tru ună clasă, activitatea poati s’hibă dănăsită la atea clasa simfunu cu normili cunuscuti.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Alertă epidemiologică în România

    Alertă epidemiologică în România

    Creşterea rapidă a numărului de infecţii respiratorii a determinat autorităţile sanitare de la Bucureşti să instituie starea de alertă epidemiologică. În ultima săptămână a anului trecut, rata de pozitivare pentru infecţia gripală a fost de 37%. Cu o săptămână înainte, fusese de 32%. De ce doar alertă şi nu declararea epidemiei, aşa cum se aştepta presa?



    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a explicat că, în cazul epidemiei, s-ar fi revenit la măsurile de carantină şi izolare şi a spus că preferă recomandările restricţiilor. Iar recomandările pentru frânarea răspândirii infecţiilor gripale sunt evitarea aglomeraţiei, purtarea măştii în spaţiile închise aglomerate, igiena, consultarea medicului de familie la apariţia simptomelor, consultarea centrelor de evaluare sau a centrelor de permanenţă şi continuarea vaccinării antigripale.



    Ratele istorice de infecţii respiratorii au fost depăşite trei săptămâni la rând, însă nu a fost atinsă, deocamdată, intensitatea maximă, estimată de autorităţi că va fi pe la jumătatea lunii viitoare. Potrivit ministrului Rafila, răspândirea accelerată a virusurilor gripale se explică prin slaba imunizare a populaţiei din anii trecuţi, când virusul – vedetă era Sars-Cov-2.



    Alexandru Rafila: Este posibil ca în acest sezon vârful acestor infecţii să fie atins în intervalul 15 ianuarie – 10 februarie, şi vă rog să reţineţi acest interval, după care va urma o scădere a numărului de cazuri de viroze respiratorii, inclusiv de gripă. Sigur că această situaţie particulară din acest an se datorează mai degrabă situaţiei din 2021 – 2022, când circulaţia acestor virusuri a fost mult mai redusă şi, ca urmare, şi populaţia are o imunitate redusă la virusurile care produc infecţie respiratorii, inclusiv gripale. Durata, de obicei, este între două şi patru săptămâni”.



    Pe acest fundal sanitar, luni copiii revin în şcoli după vacanţa de iarnă. Nu se pune problema închiderii unităţilor de învăţământ, aşa cum s-a întâmplat în perioada pandemiei. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca: Considerăm că după doi ani pandemici este foarte important să păstrăm ritmul şi să avem un procent mare de participare la cursuri. Există o serie de măsuri recomandate, în primul rând realizarea triajului zilnic, atât de către familii, acasă, şi atunci când elevii intră la şcoală sau la grădiniţă, atunci când sunt simptome evidente, să fie informaţi părinţii sau aparţinătorii legali. Recomandăm purtarea măştii de protecţie de către cadrele didactice şi, de ce nu, şi de către elevi”.



    Sunt importante, a subliniat ministrul Educaţiei, respectarea măsurilor de igienă, dezinfecţia periodică a mâinilor şi a suprafeţelor şi, nu în ultimul rând, aerisirea periodică a încăperilor. În cazul în care numărul de copii bolnavi creşte într-o clasă, activitatea se poate întrerupe la clasa respectivă, conform normelor obişnuite.






  • Bugetul 2023, tru andreadziri

    Bugetul 2023, tru andreadziri

    Cătă tru giumitatea a meslui andreu, româñilli va s’poată s’veadă cum va s’hibă tru or sta tru 2023 ditu videala financiară. Guvernul di București va tra s’bagă tru debatu publicu, deapoa, s’adoptă bugetlu di stat pi anlu yinitoru. Easti thimilliusitu pi ună isapi di creastire economică di 3% şi ari ca ţintă un deficit bugetar di 4,4%. Inclusiv di itia a polimlui di la sinuri, creaştirea di la Apărare va s’hibă nai ma marea după 1989 — 2,5 procente. Fură, ama, pruvidzuti creaştiri şi tră Educaţie, Transporturi, Agricultură ică Sănătate.



    Bugetlu pi 2023 easti primlu construit pi programe economiţi și sociale, aţea ţi va s’da izini ti ună ma bună monitorizare a hărgiloru, a gradlui di implementare, ama şi a impactului real tru economie — să spusi la Guvern. Ma ghini spusă, bugetlu va s’da izini ti duţearea ninti a investiţiilor, inclusiv ditu PNRR, kivernisearea a deficitlui bugetar şi a inflaţiillei, identificânda, tutunăoară, izvurili financiare tră creaştirile a tiñiiloru di cafi mesu şi pensii ţi eara hăbărisiti.



    Premierlu Nicolae Ciucă: ʺPot s’dau asiguripseri că, până tru giumitatea a meslui andreu, aşi cum zburămu tru călindari va s’avemu bugetlu aprobat tru Parlamentu. Tră atea băgămu tru proiectul “Ndrupari tră România”, misurli va s’ducă ninti şi tru anlu yinitoru. Tutunăoară, va s’aflămu alanti misuri pi cari putem s’li lomu tră cetăţeañilli vulnearabili.ʺ



    Tru un interviu televizat, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara, tu arada a lui, că bugetul construit di programe easti ună alăxeari emu di paradigmă, cât şi di abordari: ʺ Dimecu, cara anlu aestu adrămu un buget tră anlu yinitoru pi programe, anlu yinitoru, iuva dupu meslu yismăciuni, va s’poţ s’vedz progreslu. Avumu un program, bun, ai ună apandisi, ari un efect pozitiv. Unu negativ lipseaşti s’hibă adaptat, lipseaşti alăxeari. Easti ună chestiune di normalitate, tră aţea că nu suntu păradzlli a ministrului di Finanţe ică a Guvernului ali Românie, sunt păradzlli a cetăţenilor.ʺ



    Tru perspectiva-a vulusearillei proiectulu bugetar, Executivul lipseaşti s’adoptă ma multi acte normative, inclusiv ună ordonanţă cari reglementeadză, tră anlu yinitoru, ntră altili, nglliţări I crişteri di tiñii di cafi mesu. Concret, actul normativ pruveadi criştearea a tiñiiloru di cafi mesu ditu sectorul bugetar cu 10% andicra di andreu 2022, ama s’nu năstreacă, grila di salarizari. Alliumtrea, tiñiili di cafi mesu a demnitarilor armănu pi livelu ditu bitisita-a aluştui an.



    Valoarea a punctului di pensie creaşti cu 12,5%. Pensionarlli cu venituri ma ñiţ di 3.000 di lei va s’hărsească di agiutoari date tru două tranşe, tru yinaru şi sumedru. Aţelli cu pensii di până tru 2.000 di lei va s’llia, tut tru dauă etapi, şi un agiutoru suplimentar tră păltearea a facturilor la energie. Va s’hibă criscută tiñia di cafi mesu minimă la 3.000 di lei ică nglliţatu punctul di amendă.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Bugetul 2023, în pregătire

    Bugetul 2023, în pregătire

    Spre jumătatea lunii decembrie, românii ar urma să afle cum vor sta în 2023 din punct de vedere financiar. Guvernul de la București vrea să pună în dezbatere publică, apoi, să adopte bugetul de stat pe anul viitor. Este bazat pe o estimare de creştere economică de 3% şi are ca ţintă un deficit bugetar de 4,4%. Inclusiv din cauza războiului de la graniţe, creşterea de la Apărare va fi cea mai mare după 1989 — 2,5 procente. Au fost, însă, prevăzute creşteri şi pentru Educaţie, Transporturi, Agricultură sau Sănătate.



    Bugetul pe 2023 este primul construit pe programe economice și sociale, ceea ce va permite o mai bună monitorizare a cheltuielilor, a gradului de implementare, dar şi a impactului real în economie — s-a spus la Guvern. Mai precis, bugetul va permite continuarea investiţiilor, inclusiv din PNRR, gestionarea deficitului bugetar şi a inflaţiei, identificând, totodată, sursele financiare pentru creşterile de salarii şi pensii deja anunţate.



    Premierul Nicolae Ciucă: ʺPot da asigurări că, până la jumătatea lunii decembrie, aşa cum am discutat calendarul, vom avea bugetul aprobat în Parlament. Pentru ceea ce am cuprins în proiectul “Sprijin pentru România”, măsurile vor continua şi în anul viitor. De asemenea, vom identifica celelalte măsuri pe care putem să le luăm pentru cetăţenii vulnerabili.ʺ



    Într-un interviu televizat, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara, la rândul său, că bugetul construit de programe reprezintă o schimbare atât de paradigmă, cât şi de abordare: ʺAdică, dacă anul ăsta facem un buget pentru anul viitor pe programe, anul viitor, undeva după luna septembrie, vei putea să urmăreşti progresul. Am avut un program, bun, ai un răspuns, are un efect pozitiv. Unul negativ trebuie adaptat, trebuie modificat. E pur şi simplu o chestiune de normalitate, pentru că nu sunt banii ministrului de Finanţe sau ai Guvernului României, sunt banii cetăţenilor.ʺ



    În perspectiva aprobării proiectului bugetar, Executivul trebuie să adopte mai multe acte normative, inclusiv o ordonanţă care reglementează, pentru anul următor, printre altele, îngheţări sau creşteri de salarii și pensii. Concret, actul normativ prevede majorarea salariilor din sectorul bugetar cu 10% faţă de decembrie 2022, fără a se depăşi, însă, grila de salarizare. În schimb, salariile demnitarilor se menţin la nivelul de la finalul acestui an.



    Valoarea punctului de pensie se majorează cu 12,5%. Pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare acordate în două tranşe, în ianuarie şi octombrie. Cei cu pensii de până în 2.000 de lei vor primi, tot în două etape, şi un ajutor suplimentar pentru plata facturilor la energie. Va fi majorat salariul minim la 3.000 de lei sau îngheţat punctul de amendă.






  • Ce știu europenii despre antibiotice?

    Ce știu europenii despre antibiotice?


    Utilizarea antibioticelor în Uniunea Europeană este în scădere, dar jumătate din populație crede că antibioticele pot fi folosite împotriva virusurilor. Informațiile reies dintr-un sondaj Eurobarometru special publicat cu prilejul Zilei europene a sensibilizării cu privire la antibiotice.



    Doar 23% dintre respondenți au declarat că au luat antibiotice sub formă orală în ultimul an, cea mai mică pondere înregistrată din 2009 până în prezent. Procentele variază mult între cele 27 de state membre, de la 42 % în Malta, la numai 15% în Suedia sau Germania. În același timp, 8% dintre antibiotice au fost administrate fără rețetă medicală, iar o bună parte din populația UE a apelat fără motiv la antibiotice, pentru simptome sau infecții virale. Acest fapt se datorează, cel mai probabil, faptului că numai 50% dintre europeni știu că antibioticele nu ucid virusurile. Mai mult, doar 3 din 10 europeni știu că utilizarea nenecesară a antibioticelor le face să devină ineficiente și că administrarea acestora ar trebui să înceteze numai la finalizarea întregii cure de tratament.



    La fel de puțin respondenți cunosc efectele secundare ale antibioticelor și că răcelile nu pot fi tratate cu ajutorul lor. Populația UE este înclinată să apeleze la antibiotice pentru infecția tractului urinar (15%), dureri în gât (13%), bronșită (12%), răceală (11%), gripă (10%), febră (10%) sau COVID-19 (9%).

    Vă amintiți dacă ați fost informați în ultimul an să nu utilizați antibiotice fără să fie cazul, cum ar fi, spre exemplu, pentru tratarea răcelii? Roșu – Nu / Albastru – Da (datele sondajului Eurobarometru pentru România, în interiorul graficului)

    eb-antibiotice-info-2022.jpg



    Datele sondajului special Eurobarometru pentru România arată că 21% dintre respondenți au răspuns că au luat antibiotice în ultimele 12 luni. 19% dintre aceștia nu au avut prescripție medicală pentru tratament. O cincime dintre respondenți (21%) nu știau că antibioticele îți pierd eficiența dacă sunt consumate fără să fie nevoie. În schimb, doar 35% dintre români cred că antibioticele ucid virusurile și 30% cred că acestea sunt eficiente împotriva răcelii.

    Când credeți că trebuie să opriți tratamentul cu antibiotice: odată ce terminați dozele recomandate de medic – Albastru / când vă simțiți mai bine – Roșu (datele pentru România, în interiorul graficului)

    eb-antibiotice-oprire-tratament-2022.jpg



    Rezistența la antimicrobiene produce riscuri serioase asupra sănătății, după cum atrage atenția și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) care a publicat vineri date care indică o creștere semnificativă a numărului de infecții și de decese cauzate de rezistența la antibacteriene. Deși consumul total de antimicrobiene a scăzut cu 23% în ultimul deceniu (2012-2021), utilizarea celor mai eficiente antibiotice a înregistrat un avans considerabil, mai ales în spitalele europene. Tot ECDC estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în cele 27 de state UE, Islanda și Norvegia din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Aceste infecții ridică cheltuielile din sistemul sanitar al Uniunii Europene cu circa 1,5 miliarde de euro.



    Ziua europeană a sensibilizării cu privire la antibiotice este o inițiativă europeană anuală în domeniul sănătății, care are loc la 18 noiembrie, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la amenințarea reprezentată de rezistența la antimicrobiene și la importanța utilizării prudente a antibioticelor, informează Comisia Europeană.

    Vi s-au luat probe de sânge, de urină sau prin exudat faringian pentru a afla cauza bolii înainte de a începe tratamentul cu antibiotice? Roșu – Nu / Albastru – Da (datele pentru România, în interiorul graficului)

    eb-antibiotice-analize-2022.jpg