Radio România Internațional

Tag: sanatate

Sistemul medical în vreme de pandemie

În iarna lui 2019, Guvernul liberal de la București condus de Ludovic Orban își asuma răspunderea pentru Legea bugetului de stat pe anul în curs. Spre nemulțumirea vocal exprimată a multora, Sănătatea primea, în 2020, cu aproape 23% mai puțin faţă de 2019, adică aproximativ 11,5 miliarde de lei. Unul dintre cele mai mici bugete din Uniunea Europeană alocate acestui sector.

În plus, în luna februarie, același Guvern liberal adopta o ordonanță de urgență vehement contestată de o parte a societății civile, care permitea pacienților să acceseze serviciile medicale prestate de furnizori privați în același regim cu cele prestate de unitățile publice. Cu alte cuvinte, se instituia același regim de decontare a serviciilor medicale pentru unitățile publice și private.

Ce a urmat? Epidemia de coronavirus a ajuns și în România, îmbolnăvirile se înmulțesc pe zi ce trece, iar spitalele private au făcut un pas înapoi, lăsând greul în seama celor publice, subfinanțate. Este motivul pentru care, forțat de împrejurări, Executivul lui Ludovic Orban a luat în calcul, acum, o rectificare bugetară extraordinară, permisă de starea de urgenţă, pentru a acorda mai mulţi bani sistemului medical.

Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, în două-trei săptămâni, poate chiar mai devreme, pe măsură ce va creşte capacitatea de diagnostic, România va ajunge să înregistreze cel puţin 1.000 de cazuri pe zi de infecţii cu noul coronavirus. În opinia sa, pandemia ar putea dura aproximativ doi ani, adică până va fi realizat un vaccin, însă până la vară va apărea un medicament pentru tratarea noului tip de coronavirus. În aceste condiții, măsurile de distanţare socială trebuie respectate până în momentul în care se va reuşi stabilizarea numărului de cazuri înregistrate zilnic.

În egală măsură – adăugăm noi – este nevoie îngrijiri medicale de calitate. Or, cadrele medicale din România sunt, cel puțin în acest moment, departe de a le putea oferi. Medicii afirmă că își pun în pericol viețile zi de zi. Cel puțin pentru moment, în spitalele românești nu sunt suficiente echipamente de protecție, iar cele existente nu sunt eficiente.

Este emblematic cazul Spitalului Județean din Suceava. Jumătate din românii care au murit, până joi dimineață, din cauza coronavirusului au fost pacienți internați în acest spital. Totodată, din cele circa 100 de cadre medicale infectate în toată țara, peste 80 sunt din Suceava – medici, asistente medicale și infirmieri. Unitatea medicală a fost închisă pentru dezinfectare, managerul ei a fost demis și a fost declanşată o anchetă penală. Pe lista unităţilor medicale contaminate figurează și Spitalele Gerota și Obregia din București, Spitalul Judeţean din Galaţi sau Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva.

Chiar și așa, în paralel, autoritățile române fac demersuri de a se aproviziona cu materialele necesare combaterii epidemiei de coronavirus. Astfel, statul român a achiziționat 100 de mii de combinezoane de protecţie prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate. Acestea au fost aduse din Coreea de Sud cu o aeronavă C-17 Globe Master III a NATO. Tot din Coreea de Sud, România va primi, în total, 2 milioane de teste pentru coronavirus. Nu în ultimul rând, cum clorul este cea mai sigură soluție pentru dezinfectare, combinatul Chimcomplex din Râmnicu Vâlcea și-a modificat liniile de producție pentru a putea produce, în regim prioritar, hipoclorit de sodiu.

26 March 2020
Jurnal românesc – 26.03.2020

Premierul Ludovic Orban a anunţat că ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a demisionat din funcţie din motive “personale şi profesionale”. Şeful Guvernului a declarat că regretă decizia ministrului, dar că o înţelege, şi că îl propune înlocuitor pe secretarul de stat Nelu Tătaru. “Domnul secretar de stat face parte din echipa de la Ministerul Sănătăţii, a fost, este şi va fi în prima linie a bătăliei contra coronavirus. Deja stăpâneşte foarte bine toate procedurile, tot planul de măsuri”, a spus Orban. Prim-ministrul a afirmat că va continua să întărească echipa de la Ministerul Sănătăţii pentru a putea face faţă provocării fără precedent pe care o reprezintă epidemia de COVID-19.

“Rămânem concentraţi pe întărirea direcţiilor de sănătate publică, pe creşterea vitezei de derulare anchetelor epidemiologice şi a capacităţii de diagnosticare, pe asigurarea condiţiilor normale de viaţă, cu respectarea regulilor în carantină şi în izolarea la domiciliu”, a subliniat Ludovic Orban. El a precizat că prioritatea zero o reprezintă achiziţia de materiale, echipamente şi dispozitive necesare pentru protecţia atât a angajaţilor spitalelor, cât şi a pacienţilor care sunt trataţi pentru alte afecţiuni decât pentru infecţia cu noul coronavirus.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit la telefon cu omologul ungar, Peter Szijjarto, şi a obţinut acordul guvernului de la Budapesta pentru deblocarea situaţiei lucrătorilor transfrontalieri care fac naveta zilnic de o parte şi de alta a frontierei româno-ungare. Oficialul maghiar a anunţat că cei care locuiesc în Ungaria sau în România vor avea posibilitatea să treacă frontiera dintre cele două state pentru a se deplasa la locul de muncă dacă acesta se află la o distanţă de 30 de kilometri de graniţa comună. El a precizat că vieţile comunităţilor care se află de o parte şi de alta a frontierei se află într-o legătură strânsă, iar pe lângă protejarea sănătăţii oamenilor este importantă şi menţinerea capacităţii de funcţionare a economiilor.

Ministrul român de Externe a anunţat că detaliile privind implementarea acestei decizii urmează să fie stabilite prin dialog direct de Ministerele de Interne din cele două ţări, prin poliţiile de frontieră, care vor conveni atât punctele de trecere a graniţei ce vor putea fi utilizate în acest scop cât şi momentul de la care măsura intră în vigoare. Ungaria a interzis din 17 martie accesul cetăţenilor străini pe teritoriul său, însă, ca urmare a discuţiilor cu autorităţile române, a deschis un coridor umanitar terestru care leagă Austria de România pentru cetăţenii români şi bulgari care vor să se întoarcă acasă din Europa occidentală.

Situaţia minorităţii române din Ucraina a fost unul dintre subiectele abordate de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în convorbirea telefonică pe care acesta a avut-o cu noul şef al diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba. Bogdan Aurescu a subliniat atenţia deosebită pe care Bucureştiul o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din ţara vecină, cu precădere a dreptului la educaţie în limba română, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie. Oficialul român a solicitat reluarea cât mai curând posibil a formatelor de dialog bilateral pe acest subiect şi a evidenţiat necesitatea identificării unei soluţii durabile, în conformitate cu interesele minorităţii române din Ucraina.

MAE transmite că, în acest context, Bogdan Aurescu a evocat şi discuţia dintre preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Volodâmâr Zelenski din marja celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, din septembrie 2019, când şeful statului ucrainean a dat asigurări că vor fi identificate soluţii la problemele create de adoptarea de către Parlamentul de la Kiev a Legii Educaţiei. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina, concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa, şi reprezintă a treia etnie ca pondere în statul vecin.

190 de cetăţeni români au fost repatriaţi, miercuri seara, de la Roma cu o cursă aeriană tip charter, operată de compania naţională TAROM, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Aceştia se adaugă celor peste 1.400 de români pe care autorităţile i-au repatriat în ultimele săptămâni din zone afectate de pandemia de COVID-19. MAE precizează că, până pe 29 martie, sunt planificate o serie de zboruri din diferite oraşe italiene spre România, ca parte a demersurilor comune cu ministerul Transporturilor pentru facilitarea repatrierii lucrătorilor sezonieri din Italia, precum și a celor care se găsesc în situații deosebite, fără posibilități reale de a rămâne pe teritoriul Italiei sau de a reveni pe cont propriu în România. Bucureştiul reia apelurile făcute anterior privind evitarea oricăror călătorii externe neesenţiale. De asemenea, le solicită românilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate să respecte cu stricteţe recomandările autorităţilor din statele în care se află şi subliniază că deplasările către România nu sunt recomandate, deoarece pot constitui un factor suplimentar de propagare a infecţiei cu COVID-19.

26 March 2020
România, în topul deceselor provocate de tuberculoză

Ziua de 24 martie este dedicată luptei împotriva tuberculozei. Cu această ocazie, Eurostat a publicat marți date despre decesele provocate de tuberculoză în Uniunea Europeană. Astfel, 3.770 de persoane au decedat în anul 2016 din cauza tuberculozei în cele 27 de state ale Uniunii. România a avut un total de 982 de decese, adică aproximativ un sfert din numărul total (26%) al deceselor din spațiul comunitar.

Numărul deceselor, în continuă scădere

Lituania are cea mai mare rată din rândul statelor membre UE, cu 60 de decese de tuberculoză la un milion de locuitori. România se situează pe al doilea loc cu 50 de decese de tuberculoză la un milion de locuitori, urmată de Letonia (39 de decese/1 milion de locuitori). Cele mai scăzute rate de deces din cauza tuberculozei se înregistrează în Olanda şi Suedia, ambele cu doar două decese la un milion de locuitori, urmate de Luxemburg, Belgia, Cipru, Germania şi Slovenia, fiecare cu câte trei decese la un milion de locuitori.

Datele Eurostat arată că numărul deceselor din cauza tuberculozei a scăzut în 2016 comparativ cu anul precedent, atât în Uniunea Europeană, unde decesele au scăzut cu 300 de cazuri, dar şi în România care a avut 82 de decese mai puțin.

La nivelul Uniunii, rata deceselor din cauza tuberculozei era în 2016 de opt decese la un milion de locuitori, într-o scădere semnificativă față de 2011, când media europeană era de 11 decese la un milion de locuitori.

58 de milioane de persoane vindecate pe toată planeta din 2000

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, Eforturile globale în combaterea tuberculozei au salvat, peste 58 de milioane de persoane în ultimele două decenii. Aproximativ o treime din populaţia lumii are tuberculoză latentă, ceea ce înseamnă că oamenii au fost infectaţi cu bacterii TB, dar nu sunt bolnavi şi nu pot transmite boala. Persoanele infectate cu bacterii TB care au sisteme imunitare compromise – cum ar fi persoanele infectate cu HIV, afectate de malnutriţie sau cu diabet, persoanele fumătoare – au un risc crescut de a se îmbolnăvi.

În România, Ministerul Sănătăţii derulează cel mai amplu program de screening pentru tuberculoză, la nivel naţional. Proiectul Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente beneficiază de cofinanţare din fonduri europene nerambursabile în valoare de 63,3 milioane lei, la care se adaugă contribuţia din bugetul Ministerului Sănătăţii, în valoare de 975 mii lei.

Proiectul are o perioadă de derulare de cinci ani, și are țintă peste 75.000 de pesroane, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunităţi rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependenţă de alcool, droguri sau alte substanţe toxice, respectiv persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar.

25 March 2020
COVID-19: CE direcționează către România peste un miliard de euro

Comisia Europeană (CE) va direcţiona către România peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor COVID-19, scrie într-un document publicat pe pagina de Facebook a reprezentanţei CE în România.

Țara noastră va primi 483 de milioane de euro de la CE, prin renunţarea în acest an la obligaţia de a solicita României rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale. Sumă la care se vor adăuga alte 637 de milioane de euro, prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în lunile martie şi aprilie.

Banii au scopul de a sprijini sistemele de sănătate prin finanţarea achiziţiilor de echipamente de protecţie, medicamente şi teste, a adapta mediul de muncă din domeniul sanitar la situaţia actuală, a asigura accesul persoanelor vulnerabile la facilităţile medicale şi a oferi creditare pentru IMM-uri în vederea atenuării şocurilor financiare provocate de COVID-19.

sursa: agerpres

20 March 2020
Programele de cercetare Orizont

Orizont 2020 este cel mai amplu
program de Cercetare şi Inovare derulat până acum de Uniunea Europeană, care
i-a alocat o finanţare de 80 de miliarde de euro pe durata a şapte ani (2014-2020).
Acestor bani li se adaugă investiţiile private atrase pentru inovaţii,
descoperiri şi premiere mondiale, care aduc ideile de excepţie din
laboratoarele de cercetare pe piaţă.

Orizont 2020 a fost gândit ca un mijloc de
stimulare a creşterii economice inteligente şi sustenabile, dar şi de creare de
locuri de muncă, Parlamentul European plasându-l în centrul Strategiei Europa
2020. Programului Orizont 2020 îi va succeda Orizont Europa, pentru perioada
2021-2027, care va beneficia de o finanţare chiar mai consistentă.

Despre
obiectivele programelor Orizont, europarlamentarul Cristian Buşoi, care, ca
raportor, să obținut includerea tratării cancerului ca
prioritate absolută a viitorului program de cercetare în sănătate:

Cu
mulţi ani în urmă, pe la începuturile prezenţei mele în Parlamentul European,
am fost responsabil pentru capitolul Sănătate din actualul program de cercetare
Orizont 2020, iar la sfârşitul mandatului trecut şi în continuare în acest
mandat sunt responsabil raportor pentru capitolul de Sănătate în viitorul
program care va începe în 2021, Orizont Europa.

Nu doar în Sănătate, unde avem
o prioritate absolută cercetarea în domeniul cancerului, dar şi în toate
celelalte arii de interes, e foarte important ca aceste programe să funcţioneze
bine, ca obiectivele ambiţioase şi cei peste 100 de miliarde de euro să fie
investiţi cu cât mai mare eficienţă. În mod special, în sănătate să reuşim să
descoperim cât mai multe metode de diagnostic şi tratamente pentru a face ca
într-o bună zi, în UE şi în lume, cancerul să fie doar o amintire neplăcută, să
poată să fie vindecat aşa cum se întâmplă cu multe alte boli, maladii, care
poate în trecut nu-şi aveau rezolvare, dar care prin progresele ştiinţei astăzi
sunt boli care sunt vindecabile.

Şi, evident, un lucru foarte important, un
lucru pe care România nu l-a reuşit în anii trecuţi şi trebuie să fiu sincer nu
va fi uşor să-l reuşim, este ca în aceste programe, care sunt finanţate direct
la Bruxelles, în care există o competiţie între diverşi actori din toate ţările
UE şi în care trebuie să se formeze consorţii cu institute de cercetare din cel
puţin trei ţări ale UE, România să fie mai prezentă şi mai mulţi bani europeni
să vină în România.

Orizont Europa va fi al nouălea program-cadru pentru cercetare şi
inovare al Uniunii Europene şi va urmări să consolideze bazele ştiinţifice şi
tehnologice ale Uniunii, să stimuleze competitivitatea acesteia şi să ajute
Europa să devină un lider capabil să confrunte provocările secolului XXI – de
la sănătate la încălzirea globală, de la digitalizare la economia circulară.

18 March 2020
Cheltuielile pentru protecția socială în Uniunea Europeană

Protecția socială a fost în 2018 o prioritate pentru toate statele membre UE care au alocat aproape o cincime din valoarea Produsului Intern Brut (19,2%) pentru acest domeniu. Ponderea acestor cheltuieli semnificativ între 24,1% din PIB în Finlanda şi 9% în Irlanda, conform datelor publicate joi de Eurostat.

Cât a cheltuit România pentru pensii în 2018

Alte patru state din spațiul comunitar – Franța, Danemarca, Italia şi Austria – au alocat cel puțin 20% din PIB pentru protecția socială în 2018. În România, ponderea cheltuielilor cu protecția socială a fost de 11,6% din valoarea Produsului Intern Brut, mult sub media de 19,2% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Un nivel apropiat au mai înregistrat Irlanda, Malta, Letonia, Bulgaria și Cehia, toate cu cheltuieli mai mici sau egale cu 12% din PIB.

Eurostat a pus la dispoziție și date împărțite pe categoriile ce alcătuiesc protecția socială. Astfel, media europeană a cheltuielilor pentru persoanele în vârstă, categorie care include pensiile, a fost de 10,4% din PIB în 2018. În toate statele membre, această categorie reprezintă cea mai importantă parte din cheltuielile cu protecția socială, dar și aici ponderea variază între 13,6% din PIB în Finlanda şi 3,2% din PIB în Irlanda. Cheltuielile pentru pensii ale României au avut o valoare de 8,6% din PIB.

Cheltuieile statelor membre UE pentru protecția socială (Sursa: Eurostat)

România are printre cele mai mici cheltuieli din UE pentru sănătate și educație

În privința cheltuielilor guvernamentale pentru sănătate, pe primul loc în UE este Danemarca, țară care în 2018 a alocat 8,3% din PIB, urmată la mică distanță de Austria (8,2%) și Franța (8,1%). România se află la coada clasamentului cu cheltuieli de 4,7% din PIB, iar în urma sa se situează Letonia (4%) și Cipru (2,7%).

România, alături de Irlanda, ocupă ultima poziție din blocul comunitar la cheltuielile pentru educație. Cele două state au alocat 3,2% din PIB pentru educație, sub media de Uniunii de 4,6%. La polul opus, se situează Suedia care a înregistrat o ponderea a cheltuielilor în valoare de 6,9% din PIB.

În schimb, România se situează exact la același nivel ca şi media din UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția mediului, respectiv 0,8% din PIB. Cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 106 miliarde euro din cheltuielile guvernamentale pentru protecția mediului, în anul 2018.

29 February 2020
Jurnal românesc – 04.02.2020

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 ianuarie 2020 a fost de 18.983.127, cu 5.685 mai mic decât la 31 decembrie anul trecut, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.265.583 aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 717.544, în străinătate. Aceştiadin urmă sunt şi posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 231.382, Germania – 101.504, Italia – 63.037, Statele Unite ale Americii – 60.274, Canada – 43.658, Spania – 41.620, Israel – 38.622 şi Ungaria – 27.108. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în diaspora trăiesc peste 5,6 milioane de români.

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, efectuează o vizită în Franţa, în perioada 4-6 februarie, unde se va întâlni cu omologul francez Agnes Buzyn. Cei doi au programată o întrevedere la Paris, în cadrul căreia vor discuta despre un memorandum de înţelegere care va fi încheiat între cele două ministere şi care prevede stabilirea de parteneriate, schimb de experienţă şi bune practici în domenii ale asistenţei medicale, precum marii arşi, transplant, chirurgie cardiacă pediatrică, politica medicamentului sau acreditarea unităţilor sanitare. Victor Costache şi Agnes Buzyn vor analiza şi cooperarea între cele două sisteme de sănătate, în vederea asigurării măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu noul coronavirus. Vizita de lucru a ministrului Costache în Franţa include şi o întâlnire cu medicii români care activează în centre medicale din Hexagon. Potrivit estimărilor, în Franţa trăiesc circa 300.000 de români.

Toate școlile din orașul Cernăuți intră începând din 4 februarie în carantină, transmite Agenția BucPress. Măsura preventivă a fost luată de primarul orașului, Oleksii Kaspruk, după ce acesta s-a consultat cu medicii cernăuţeni. Comunicatul primăriei precizează că peste 6.000 de elevi nu s-au prezentat marţi la cursuri şi că 4.500 dintre aceştia suferă de viroze respiratorii acute. Măsura luată de Primărie nu include însă şi grădiniţele, care îşi vor continua activitatea. Şcolile din Cernăuţi vor rămâne închise până la data de 16 februarie.

Expoziția de grafică “Arcanele majore – I Tarocchi”, semnată de Gianmaria Potenza, a fost deschisă pe 3 februarie la Galeria Principală a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția. Potenza este unul dintre cei mai cunoscuți artiști plastici contemporani din Italia. Este sculptor, pictor, grafician, autor de fresce, mozaicuri şi de decorațiuni interioare realizate atât în interiorul unor ansambluri arhitecturale cât şi în saloanele unor mari nave de croazieră. Pe plan internațional este unanim recunoscut încă din 1986, iar în Rusia, unde sculptura sa “Lumea Crucificată” a fost ridicată la rangul de simbol al Muzeului de Artă Contemporană din Sankt Petersburg, este considerat “un nou Canova”. Expoziția de la Veneţia a fost îngrijită de poetul și publicistul român Grigore Arbore Popescu, cel care, în urmă cu 30 de ani, a publicat volumul “I Tarocchi”, dedicat seriei de opere găzduite acum de Galeria Principală a Institutului de Cultură din Veneția.

Expoziția Internațională de Grafică “Holocaust” va fi inaugurată pe 5 februarie la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău, în colaborare cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca. “Holocaust” este o expoziție colectivă ce reunește 40 de lucrări de gravură, litografie şi artă digitală semnate de 20 de artiști din lumea întreagă și este dedicată comemorării victimelor Holocaustului. Între cei care expun se află românii Adrian Lis, Marina Nicolaev şi Ovidiu Petca, precum şi artişti din Polonia, Macedonia, Portugalia, Italia, Suedia, Ungaria, Olanda, Mexic, Canada, Puerto Rico şi Japonia. Vernisajul va avea loc în prezența curatorului expoziției, artistul plastic Ovidiu Petca, și a actriței Diana Cozma, care va susține un recitalul de poezie “Negru lapte al zorilor”. Gazda evenimentului este directorul Muzeului Național de Artă din Chișinău, Tudor Zbârnea.

4 February 2020
România, pregătită pentru combaterea coronavirusului

Sute de persoane au murit în China, în urma infectării cu noul coronavirus si s-a inregistrat si primul deces in afara Chinei, in Filipine. Peste 17 mii s-au contaminat cu virusul care a apărut în oraşul Wuhan, în decembrie şi se răspândeşte, în lume, cu o viteză îngrijorătoare. În China continentală, cu excepţia Hong Kong şi Macao, sunt confirmate mai multe decese ca urmare a acestui coronavirus decât din cauza epidemiei Sindromului Acut Respirator Sever, care a ucis 349 de persoane în perioada 2002-2003.

În România, sunt luate măsuri suplimentare pentru monitorizarea şi împiedicarea infectării cu noul coronavirus ce provoacă pneumonie, s-a anunţat după o reuniune a Comandamentului pentru Situaţii de Urgenţă, convocată de ministrul de Interne Marcel Vela, la care a participat şi cel al Sănătăţii, Victor Costache. Guvernul a pregătit o ordonanţă de urgenţă pentru a spori capacitatea de răspuns în cazul răspândirii infecţiei cu noul virus din China în spaţiul european. Astfel, Executivul va cumpăra echipamente speciale de protecţie şi izolare şi va fi suplimentat numărul personalului medical pe aeroporturile internaţionale.

Pe aeroportul Otopeni din Bucuresti, cel mai mare din ţară, există un circuit special pentru persoanele care vin în România din China. De asemenea, vor fi detaşaţi medici şi pe lângă Poliţia de frontieră. Ministrul de Interne, Marcel Vela a anunţat ce tipuri de echipamente vor fi achiziţionate:

“Echipamente individuale de protecţie, camere de izolare cu presiune negativă, izolete cu presiune negativă pentru transport pe targă, seturi de suport cardiorespirator, compuse din ventilator, monitor şi câte patru injectomate, substanţe pentru dezinfectare şi filtre pentru echipamente de izolare.”

Vestea bună este că, până acum, nu a fost semnalat niciun caz în România şi nici în statele din jur, dar autorităţile vor ca sistemul să fie cât mai bine pregătit. Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a subliniat că măsurile sunt preventive pentru a spori capacitatea de reacţie în cazul răspândirii infecţiei cu noul virus provenit din China în spaţiul european, iar românii nu au motive să se alarmeze.

În acelaşi timp, el a anunţat că au fost luate toate măsurile pentru diagnosticare şi tratament în trei centre de boli infecţioase: “La nivel naţional, Institutul “Matei Balş” are capacitatea de a diagnostica orice caz suspect de coronavirus. Două alte institute din ţară vor primi 100 de kituri de coronavirus – ne referim la Iaşi şi Cluj.”

Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decretat că epidemia provocată de noul coronavirus apărut în China şi care s-a răspândit în mai multe regiuni ale lumii constituie o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional.

3 February 2020
Măsuri contra coronavirus

Răspândirea noului coronavirus este urgenţă de sănătate la nivel
global – a anunţat, joi seară,
Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În timp ce, în China,
autorităţile fac eforturi supraomeneşti pentru a reduce pe cât posibil
consecinţele ei, epidemia a pus pe jar întreaga comunitate internaţională.

Specialiştii
afirmă că mortalitatea asociată este sub 2%. Chiar şi aşa, numărul cazurilor de
infecţie este în creştere, tot mai multe ţări anunţând apariţia, pe teritoriile
lor, de cazuri de îmbolnăvire. În
lipsa unui vaccin, una din măsurile cele mai la
îndemână a fost limitarea călătoriilor în şi dinspre China. Astfel, companii
aeriene din toată lumea au continuat să îşi suspende zborurile – Air France,
Air India, Egipt Air, SAS, Ethiopian Airlines, British Airways, Lufthansa,
Swiss, Turkish Airlines sau Australian Airlines. Decizii asemănătoare au luat,
în Statele Unite, American Airlines şi United Airlines.

În România, din
fericire, până vineri la amiază, nu a fost confirmat niciun caz de îmbolnăvire
cu coronavirus – după cum a anunţat Comitetul interministerial pentru
monitorizarea şi managementul potenţialelor infecţii cu noul virus.

Ministerul
Sănătăţii a informat că Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei
Balş din Bucureşti este dotat cu tot ce este necesar diagnosticării
rapide a bolii. S-a anunţat şi că vor fi achiziţionate ventilatoare mecanice
pentru pacienţii cu afecţiuni respiratorii grave. Aceste aparate vor ajunge în
fiecare spital judeţean din ţară şi în centrele desemnate să trateze
eventualele cazuri de infecţii cu coronavirus.

În aeroporturi şi în unităţile
medicale sanitare desemnate pentru preluarea şi tratarea eventualelor cazuri se
menţin măsurile, deja, stabilite.

Șeful Inspectoratului pentru Situații de
Urgență, Raed Arafat, a anunțat că România a solicitat, într-o videoconferinţă
la nivelul Uniunii Europene, ca doi cetăţeni români să primească locuri şi să
fie scoşi din China cu un avion special trimis de Franța pentru a repatria
cetăţeni francezi, dar şi europeni. Potrivit regulilor stabilite, la bordul
acestui avion nu sunt urcate persoane cu simptome ale gripei, ci doar aparent
sănătoase, urmând ca, după sosire, acestea să intre în carantină. Ţările care
au cetăţeni la bordul avionului respectiv pot să îi recupereze din zona de
carantină după circa trei zile.

Cum, în România ajung, pe diferite căi, şi
mărfuri provenind din China, Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor a dat asigurări că nu există riscul contaminării cu noul
coronavirus prin intermediul diverselor produse, jucării sau haine, importate.
Durata de viaţă a virusului în afara corpului uman este de doar 24 de ore, în
timp ce transportul unui container cu mărfuri din China până în România durează
în medie între 30 şi 35 de zile.

31 January 2020
Cerere și ofertă în farmaciile românești

Vorbim cu prof.univ.dr. Alexandru Rafila despre medicamentele căutate
de români – generice și inovative, ieftine sau scumpe – precum și despre
locul României în Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

31 January 2020
Starea sănătății în Uniunea Europeană

În urma publicării de către Comisia Europeană a rapoartelor care descriu
profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări, concluzia cea mai imporantă
este că trecerea la prevenție și la asistența medicală primară este tendința
cea mai importantă în toate țările.

Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței
Comisiei Europene în România, Ştefan Turcu, trage câteva concluzii referitoare
la ţara noastră: Aş spune că poate
principala constatate este legată de speranţa de viaţă în România. Deşi este printre
cele mai scăzute din UE, remarcăm că a crescut constant din anul 2000 , rămâne
însă cu 6 ani sub media din Uniunea Europeană.
Şi poate şi mai important este ceea ce noi numim nivelurile mortalităţii
evitabile prin prevenţie şi ale deceselor evitabile prin cauze tratabile.

Care sunt statele
membre de la care ar trebui să învăţăm şi care sunt concluziile la nivelul UE
în urma publicării rapoartelor, ne spunde tot
Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene
in România:

Aş spune că ar
trebui să învăţăm de la toate statele membre pentru că unele au găsit soluţii
la o problemă, altele au găsit soluţii la o altă problemă. Şi pentru că tot pomeneam
de state europene aş remarca şi câteva tendinţe la nivel european. E foarte
important să observăm că reticenţa faţă de vaccinuri este o ameninţare la
adresa sănătăţii publice peste tot în Europa.

Cum poate fi combătută această
ameninţare? În primul rând, trebuie să îmbunătăţim cunoştinţele oamenilor
despre sănătate. În al doilea rând, lucrătorii din domeniul sănătăţii ar trebui
să fie mai activi în a le explica clar oamenilor ce presupune vaccinarea şi de
ce este important ca ea să fie făcută. De asemenea, este important de explicat
şi care sunt consecinţele aşa numitei transformări digitale, transformarea
digitală a promovării sănătăţii şi a prevenirii bolilor. Este adevărat, pot fi
şi perdanţi şi câştigători, în sensul în care este posibil ca oamenii care ar
trebui să beneficieze de asistenţă medicală prin tehnologie mobilă şi alte
instrumente digitale să fie chiar cei care nu prea au acces la aceste
instrumente şi facilităţi. Dacă privim panoramic, constatăm că există o
diferenţă clară în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală la nivelul
UE.

Pe de altă parte, dacă revenim la România, observăm şi faptul că foarte
multe afecţiuni în general se tratează în spital, conceptul de ambulatoriu nu
prea există în România, ceea ce este contra curentului de la nivelul UE.Bineînţeles,
inovarea rămâne şi în acest domeniu un atu şi inovările în ceea ce priveşte
mix-ul de competenţe din domeniul sănătăţii ridică un mare potenţial pentru
sistemul de sănătate

31 January 2020
Virusurile respiratorii revin în actualitate

Institutul Naţional de Sănătate Publică din România a anunţat,
zilele trecute, debutul sezonului gripal, după ce peste 25% din cazurile
testate la virus au avut rezultat pozitiv. Până acum, activitatea gripală a
evoluat cu intensitate scăzută, cu răspândire locală în judeţele Argeş, Braşov, Cluj şi Bucureşti şi cazuri sporadice în alte judeţe. Creşte,
însă, în aceste zile, numărul cazurilor de gripă în rândul copiilor şi se
măreşte lista unităţilor de învăţământ unde cursurile au fost suspendate. În
Capitală, mai multe şcoli şi grădiniţe şi-au oprit parţial activitatea în
următoarele zile.

În acest moment nu se poate vorbi de epidemie, a precizat, la
Radio România, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru
Rafila: În niciun caz nu putem vorbi despre epidemie. Este vorba, practic, de
intensificări locale ale circulaţiei gripei, virusului gripal, Bucureşti,
Braşov, de fapt, Centrul de Control al Bolilor a şi specificat acest lucru. În
rest, discutăm de o circulaţie relativ scăzută a virusului gripal sau a
virusurilor gripale, este mai corect spus, pentru că în acest an circulă
simultan toate virusurile gripale, atât tipurile A, cât şi tipurile B. Însă, mă
rog, măsurile care au fost luate în câteva şcoli din Bucureşti sunt decizia
Autorităţii de Sănătate Publică Locală, care a considerat, datorită numărului
mai mare de viroze respiratorii şi cazuri de gripă, că e bine să facă o
întrerupere a cursurilor.

La nivel naţional, au fost confirmate în
această iarnă, aproape 200 de cazuri de
gripă şi s-au înregistrat şi decese. Medicii se aşteaptă în perioada următoare
la o circulaţie mai intensă a virusurilor gripale. Specialiştii în sănătate
publică vorbesc despre măsurile care se impun pentru limitarea răspândirii
bolii, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Alexandru Rafila: Este greu de făcut în momentul de faţă un
plan suplimentar. O să discutăm dacă este cazul unui astfel de plan, dar,
sigur, cea mai bună soluţie este să fie alertate Autorităţile de Sănătate
Publică şi acolo unde apare un număr mare de îmbolnăviri într-un timp scurt
trebuie luate anumite măsuri care să limiteze transmiterea bolii. În rest,
educaţia populaţiei şi măsurile de igienă individuală sunt esenţiale pentru a
ne proteja împotriva gripei, dacă nu am reuşit încă să ne vaccinăm.

Până
acum au fost vaccinate antigripal peste 1,4 milioane de persoane din grupele cu
risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii. Amintim că, în România,
anul trecut s-au îmbolnăvit de gripă peste 2.200 de persoane şi au murit din
cauza complicaţiilor circa 200.

22 January 2020
Ambulatoriul Integrat al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca

În medicina modernă, la mare preţ sunt prevenirea îmbolnăvirilor şi tratamentele în sistem ambulatoriu. Internarea clasică, de lungă durată, este rezervată doar pentru cazurile grave.

Pentru prevenire se investeşte în educaţia sanitară şi în medicina de familie, iar pentru tratamentele ambulatorii sunt necesare, evident, dotări ale unităţilor sanitare care să facă faţă acestui gen de abordare.

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca are cel mai mare ambulatoriu din ţară şi doreşte să-şi dezvolte aceste capacităţi. Managerul Spitalului, ec. Ioan Mureşan:

Ambulatoriul integrat al spitalului nostru s-a format prin fuziunea, în etape, a 5 policlinici clujene. Are 24 de specialităţi clinice pentru adulţi, 12 pentru copii şi 5 laboratoare clinice medicale.

Ne-am definit strategia de dezvoltare cu sprijinul Consiliului Judeţean, reuşind să asigurăm asistenţă ambulatorie pentru cca 900 de pacienţi zilnic. Am elaborat două documentaţii pentru atragerea a 22 milioane lei, fonduri europene, necesare pentru lucrări de extindere, reabilitare şi modernizare a clădirilor, precum şi pentru dotarea cu aparatură medicală de înaltă performanţă. Cele două proiecte au trecut de fazele de evaluare la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, iar acum aşteptăm semnarea contractelor. Mai exact, dorim să modernizăm laboratorul de recuperare pentru Medicină Fizică şi Balneologie, să extindem serviciile de hidroterapie prin amenajarea a două bazine, pentru adulţi şi copii, să punem la punct un Centru de Chirurgie Avansată Minim Invazivă – care va fi o premieră locală – pentru tratamentul vascular periferic al piciorului, al diferitelor hernii, tumori ovariene benigne, colposcopii şamd, toate cu spitalizare de zi. Vrem, de asemenea, să ne dotăm cu un aparat RMN, un angiograf pentru afecţiunile vasculare, un ecograf multidisciplinar de înaltă performanţă, aparatură pentru laboratorul de Gastroscopie şi alte dotări, pentru toate specialităţile Ambulatorului.

Scopul proiectelor este furnizarea de servicii ambulatorii de excelentă calitate şi crearea de condiţii optime de recuperare pentru numărul în creştere de cazuri diagnosticate.

20 December 2019
Directiva privind produsele de tutun din UE va fi revizuită

Seduse de o industrie care se reinventează pe zi
ce trece, 700 de mii de persoane mor prematur în fiecare an în Europa din cauza
fumatului, a amintit în Parlamentul European, vicepreşedintele Comisiei de
Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară (ENVI), eurodeputatul Cristian
Buşoi. El a atras atenţia asupra necesităţii pregătirii temeinice şi din timp a
revizuirii Directivei privind produsele din tutun din Uniunea Europeană, în
vigoare din 2014:

Comisia Europeană îşi propune să revizuiască Directiva
privind produsele din tutun în anul 2021. Cred că această revizuire este
absolut necesară, există o practică de revizuire a legislaţiei europene care
are loc odată la un număr de ani, în funcţie de cât de urgentă este această
revizuire şi cât de complex este actul legislativ. Dincolo, însă, de această
rutină absolut necesară de a revizui actele legislative, în ceea ce priveşte
Directiva privind produsele din tutun cred că mai sunt şi alte motive foarte
puternice care fac absolut necesară această revizuire. În primul rând,
implementarea Directivei. Directiva nu a fost cu totul şi cu totul implementată
în toate ţările UE şi trebuie făcută o analiză la zi şi trebuie văzut în ce
măsură anumite prevederi trebuie să fie modificate pentru ca implementarea să
fie mai facilă. În al doilea rând, din 2014 încoace au apărut produse noi.
Vorbim de ţigările electronice, de produsele cu tutun încălzit şi alte produse
şi dispozitive pe care le vedem prezente pe piaţă, în magazine, în viaţa de zi
cu zi a cetăţenilor europeni. Or, în ceea ce priveşte publicitatea, în ceea ce
priveşte ambalarea, în ceea ce priveşte felul în care sunt prezentate aceste
produse, astăzi există la nivel european un vid legislativ.

Eurodeputatul
Cristian Buşoi a propus formarea unui grup de lucru interdisciplinar pentru
pregătirea acestei revizuiri, scopul principal fiind acela al protejării
sănătăţii cetăţenilor. Un alt aspect extrem de important care trebuie dezbătut
şi cuprins în noua Directivă ţine de comeţul ilicit cu tutun – un fenomen care,
pe lângă consecinţele asupra sănătăţii publice, afectează şi economia,
pierderile fiind de circa 20 de miliarde de euro anual numai în UE.

Cristian
Buşoi: Unele
ţări europene au început să gândească nişte iniţiative naţionale, dar normal ar
fi, aşa cum s-a întâmplat cu ţigările clasice, să existe o abordare armonizată
la nivel european. Apoi, sigur nu ţine neapărat de obiectivul Directivei, dar
este o discuţie importantă care trebuie făcută – felul în care se gândeşte
taxarea acestor produse. Poate într-un fel similar cu taxarea produselor din
tutun clasic sau aşa cum se va decide în urma unei consultări publice şi chiar a
unui dialog cu industria, şi o mai bună, şi mai fermă şi mai eficientă abordare
a luptei împotriva produselor contrafăcute din tutun.

Toate acestea sunt subiecte pe care grupul de lucru să le
analizeze, urmând ca apoi să prezinte nişte recomandări Comisiei Europene în
vederea revizuirii Directivei.

13 December 2019
Starea sănătății în UE

Rapoartele din 30 de țări care care descriu profilul sistemelor de sănătate loacle arată câteva dintre tendințele majore manifestate în transformarea sistemelor de sănătate ale Uniunii Europene și trage principalele concluzii din profiluri.

O serie de sondaje și dezbateri din întreaga Europă arată că sănătatea este una dintre principalele priorități ale cetățenilor. Vytenis Andriukaitis, fostul comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, și-a exprimat satisfacția că promovarea sănătății și prevenirea bolilor primesc în sfârșit atenția binemeritată.

Sunt foarte mândru că am inițiat ciclul Starea sănătății în Uniunea Europeană și că am contribuit, împreună cu OCDE și cu Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate, la realizarea a două cicluri pentru cele 28 de state membre ale Uniunii, la care se adaugă Norvegia și Islanda – a mai spus comisarul. El a explicat că această bază solidă de cunoștințe specifice fiecărei țări, dar și întregii Uniuni Europene contribuie la procesul de elaborare a politicilor de la nivel național și la cooperarea la nivelul comunitar. Vytenis Andriukaitis și-a exprimat speranța ca succesorul său să continue acest exercițiu și ca un număr mai mare de state membre să participe, pe bază de voluntariat, la discuțiile ulterioare pe marginea constatărilor acestuia, dar și să împărtășească bunele practici.

Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea includ o analiză aprofundată a sistemelor de sănătate, analizând starea a populației și factorii de risc importanți, precum și eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din fiecare stat membru al Uniunii. Rapoartele reflectă în mod clar obiectivele pe care diferitele state membre le au în comun, evidențiind posibile domenii în care Comisia poate încuraja învățarea reciprocă și schimbul de bune practici.

Raportul însoțitor subliniază câteva dintre cele mai importante tendințe manifestate în transformarea sistemelor noastre de sănătate. Este vorba, între altele, de: reticența față de vaccinuri, transformarea digitală a promovării sănătății și a prevenirii bolilor, diferențele în ce privește accesul la asistența medicală, inovările în materie de competențe în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății.

2 December 2019