Radio România Internațional

Tag: sanatate

  • Mai multe locuri la terapie intensivă

    Mai multe locuri la terapie intensivă

    În perioada imediat următoare, în România ar putea fi operaţionalizate încă 73 de paturi de terapie intensivă, numărul acestora ajungând astfel să depășească 1.600. Secretarul de stat Andrei Baciu, de la Ministerul Sănătăţii, a explicat că deja au fost puse în funcțiune 13, dar că totul depinde exclusiv de resursa umană. Declarațiile vin în contextul în care, din cauza creșterii numărului de infectări cu noul coronavirus, spitalele românești fac cu greu față numărului mare de pacienți, în special al celor cu forme mai grave.



    Premierul Florin Cîțu a admis că situaţia la terapie intensivă rămâne tensionată și a subliniat că resursele alocate trebuie să fie în continuare mari. “Este nevoie de acelaşi efort pe care l-am făcut şi acum, să îl continuăm, chiar dacă – şi asta este partea bună – cifrele arată că rata de pozitivare a scăzut”, a indicat șeful guvernului. El a mai arătat că valul trei al pandemiei de COVID-19 în România a început să scadă fără o carantinare de tip lockdown.



    Pe de altă parte, secretarul de stat Baciu a afirmat că a crescut interesul populației pentru vaccinare, mai puţin de 10% având o ezitare semnificativă. Mare parte din oameni, practic, s-ar vaccina dacă ar putea să o facă imediat, a mai susținut demnitarul, arătând că în capitală și în județe precum Cluj, Sălaj, Sibiu și Maramureş, rata de imunizare este peste 20%. Noi oferim acces crescut la vaccinuri pentru localităţile care au o incidenţă mai ridicată, tocmai pentru a veni şi cu acest instrument în sprijinul autorităţilor locale, a explicat secretarul de stat.



    Între timp, la Bucureşti a continuat disputa lansată în spațiul public de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, după demitere, privind numărul deceselor din spitalele Covid. Voiculescu, membru al USR-PLUS, a susținut că ar fi existat diferențe de raportare anul trecut, în timpul guvernării PNL, și i-a cerut actualului premier liberal Cîțu, care l-a demis fără să se consulte cu partenerii de coaliție, să clarifice situația.



    Din opoziţie, PSD a cerut înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă, vorbind despre o falsificare a datelor puse la dispoziţia publicului. Diferenţa dintre raportările deceselor unor pacienţi cu COVID-19 în două aplicații speciale este minimă şi are drept cauză un factor strict obiectiv, respectiv ora diferită la care acestea sunt făcute în cursul zilei, a explicat luni Spitalul Colentina din București. Spitalul, care funcţionează ca unitate suport COVID începând din martie 2020, mai spune că toate decesele înregistrate de atunci şi până în prezent au fost raportate cu respectarea tuturor reglementărilor legale, iar afirmaţiile care pun la îndoială acest fapt nu au o bază reală.



    Și Ministerul Apărării Naţionale a precizat că decesele înregistrate în formaţiunea medicală de tratament ROL 2, care este operaţionalizată de Spitalul Militar Central, au fost centralizate şi raportate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.






  • Planul UE de luptă împotriva cancerului

    Planul UE de luptă împotriva cancerului

    Având ca punct de plecare noi tehnologii,
    cercetare și inovare, Planul UE de combatere a cancerului – o prioritate majoră
    în domeniul sănătății a Comisiei von der Leyen – stabilește o nouă abordare a
    Uniunii în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul
    acestei maladii din cauza căreia, doar în 2020, de exemplu, 1,3 milioane de
    persoane din UE și-au pierdut viața. În același timp, 2,7 milioane de persoane
    au fost diagnosticate cu această boală. Planul a fost conceput astfel încât să
    abordeze întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții
    pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit
    acestei boli.

    Despre acest plan complex european am discutat cu eurodeputatul
    Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru
    Programul de Sănătate al UE:

    Este o inițiativă extrem de importantă a UE, a Comisiei Europene, este una
    dintre prioritățile în materie de sănătate. De la bun început, doamna comisar
    Kyriakides a promit de la președintele Comisiei, d-na von der Leyen,
    însărcinarea de a construi un plan de luptă împotriva cancerului, EU beating
    cancer plan. Asta va însemna că UE va face din lupta împotriva cancerului o
    prioritate. Va revizui legislația, va face un program-cadru, o platformă
    europeană după care statele naționale vor fi invitate să își construiască
    propriile planuri de cancer sau să-și revizuiască planurile deja existente.

    De
    asemenea, în domeniul cercetării misiunea pentru cancer este misiunea
    prioritară în ceea ce privește cercetarea în sănătate din programul Orizont
    Europa. Vor fi acțiuni finanțate și din programul de sănătate al UE, EU4Health,
    am introdus în acest program al UE posibilitatea ca anumite acțiuni ale Comisiei
    Europene de a pune laolaltă cunoștințe comune, de a pune laolaltă și a schimba
    bune experiențe, de a finanța experți europeni care să ajute la lupta împotriva
    cancerului, deci și din acest program vor fi fonduri disponibile pentru lupta
    împotriva cancerului. Cel mai important este, însă, că prin această inițiativă
    europeană se va pune o presiune pozitivă pe statele membre de a face ceva
    consistent în lupta împotriva cancerului și sigur se va crea și o platformă europeană,
    o rețea europeană, dacă vreți, de profesioniști care vor lupta împotriva
    cancerului.

    Planul European de combatere a cancerului este
    structurat în jurul a patru domenii principale de acțiune, cu 10 inițiative
    emblematice și numeroase acțiuni de sprijin. El este cu atât mai important cu
    cât estimările arată că, în lipsa unor măsuri concludente, numărul cazurilor de
    cancer va crește cu aproape 25% până în 2035, această boală devenind principala
    cauză de deces în UE. În plus,
    pandemia de COVID-19 a afectat grav activitățile de îngrijire în domeniul
    cancerului, perturbând tratamentele, întârziind stabilirea diagnosticului și
    vaccinarea și afectând accesul la medicamente.


  • Uniunea Europeană pentru sănătate

    Uniunea Europeană pentru sănătate

    Programul Uniunea Europeană pentru sănătate își propune să îmbunătățească
    și să promoveze sănătatea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor
    transfrontaliere grave la adresa sănătății, să corecteze accesibilitatea
    medicamentelor și a dispozitivelor medicale în situații de criză, dar și să consolideze
    sistemele de sănătate.

    Este primul program serios și complet al Uniunii
    Europene pentru sănătate, spune Nicu Ștefănuță, europarlamentar, din partea
    grupului Renew Europe, USR România.

    Mulți dintre ascultători nu știu,
    probabil, că Uniunea Europeană nu avea o competență pe sănătate. Statele membre
    au dorit ca ele să se ocupe de acest domeniu. Criza recentă a arătat că nu
    există o situație în care Uniunea Europeană să nu aibă competență și, în
    sfârșit, au acordat Uniunii Europene permisiunea să dezvolte activități de
    sănătate. Astfel, avem un program, un buget, care este de 12 ori mai mare decât
    tot ce era înainte. Avem o strategie de cancer, una de pandemie sau de
    vaccinare. Avem tot ceea ce se numește o politică europeană încă la început,
    însă pe care eu o salut, de a cărei existență mă bucur și la elaborarea căreia
    am participat. Programul va fi implementat pe de-o parte direct, de la Comisia
    Europeană. Prin alte măsuri, instituțiile, spitalele se vor putea înscrie
    direct în program.

    Vom avea și acțiuni mari, statale, de exemplu, în forma
    rezervelor strategice medicale. 12% dintre acești bani, datorită unui
    amendament pentru care am luptat și eu, vor merge către rezerve medicale
    strategice. Acestea sunt foarte importante nu doar pentru cazuri cum e cel în
    care ne aflăm, de exemplu, o pandemie, ci și pentru medicamente care ne
    lipsesc, de exemplu, pentru cancer sau alte boli severe. În România, ne
    confruntăm des cu lipsa medicamentelor noi, inovatoare. Noi vrem ca Uniunea
    Europeană să ofere acel ajutor ultim, acel mecanism de salvgardare, de apărare,
    atunci când statul are o problemă.


    Una dintre acțiunile ample pentru sănătate este Planul European de
    Combatere a Cancerului.

    Nicu Ștefănuță: Uniunea Europeană și-a propus un moment
    istoric, cum a fost trimiterea unui om pe Lună, lupta împotriva cancerului. De
    aceea, s-a născut acest plan de combatere a cancerului, cu foarte multe
    dimensiuni, are 12 dimensiuni și mai mulți piloni. Se va face un registru al
    inegalităților, al prețurilor diferite în statele membre sau ale lipsurilor din
    acestea. Vom avea și o rețea de excelență a spitalelor oncologice în care va fi
    inclus cel puțin unul din fiecare stat membru. Vom avea, de asemenea, rețele de
    specialiști., mai ales când vorbim despre cancere rare.

    Bineînțeles, mulți bani
    din planul împotriva cancerului se vor duce în cercetare, cam patru miliarde
    de euro din bugetul actual. Mai țin și acțiuni care nu țin de bani, ci de
    legislație. Cei care au cancer, de multe ori, se izbesc de discriminări.
    Băncile îi privesc altfel, asigurătorii, la fel. Le măresc toate ratele, fiindcă
    sunt considerați nesiguri. Or acesta e un tratament inuman. Îi taxăm ca
    societate de două ori pe oamenii care sunt deja săraci și foarte afectați de
    această boală gravă.


  • Pandemia și drepturile omului

    Pandemia și drepturile omului

    Lumea a fost
    ‘zdruncinată’ de COVID-19 pe parcursul anului trecut, iar pandemia şi măsurile
    adoptate de autorităţi în general pe glob cu scopul combaterii ei au avut
    impact asupra tuturor şi pe alocuri au agravat inegalităţile şi abuzurile
    existente. Este concluzia la care a ajuns organizaţia Amnesty International în
    raportul său privind situaţia drepturilor omului în lume. Referitor la România,
    măsurile adoptate de guvern în faţa pandemiei au stârnit preocupări în ce
    priveşte drepturile omului, în special privind menţinerea ordinii, a libertăţii
    de întrunire paşnică şi a dreptului la educaţie, consideră autorii raportului.

    În
    martie 2020 – aminteşte Amnesty – guvernul de la Bucureşti a declarat stare de
    urgenţă, ulterior înlocuită cu stare de alertă, măsură care a făcut posibilă
    derogarea temporară de la un anumit număr de drepturi garantate de Convenţia
    europeană a drepturilor omului, precum dreptul la educaţie, dreptul de a
    circula liber sau dreptul la libertatea de exprimare şi asociere. La capitolul
    discriminare, un proiect de lege privind consolidarea legislaţiei menite să o
    combată era încă în aşteptare în Senat, la sfârşitul anului trecut, a constatat
    Amnesty International. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, publicat în
    februarie şi citat de organizaţie, romii au continuat să se confrunte cu discriminarea
    şi segregarea, în special în domeniile educaţiei şi al ocupării forţei de
    muncă, precum şi al accesului la locuinţe, fiind în special ţinta evacuărilor
    forţate. În timpul stării de urgenţă, ONG-urile şi mass-media au relatat cazuri
    de utilizare ilegală a forţei de către poliţie şi de maltratări la care ar fi
    fost supuşi aceştia.

    Grupuri pentru drepturile omului şi ONG-uri şi-au exprimat
    îngrijorarea cu privire la utilizarea populaţiei de romi ca ţapi ispăşitori în
    timpul pandemiei şi au deplâns ceea ce consideră a fi o ‘creştere a
    discursurilor de ură şi rasism’ împotriva acestor populaţii în mass-media şi pe
    reţelele de socializare, în special din partea unor lideri de opinie sau a altor
    figuri publice influente. În privinţa comunităţii LGBTI (lesbiene, homosexuali,
    persoane transgender şi intersexuale), Parlamentul a adoptat în iunie o lege
    care a interzis în special cursurile şi instruirea cu privire la identitatea de
    gen. Votat în absenţa unei dezbateri publice, acest text a prevăzut
    interzicerea ‘activităţilor de propagare a teoriei sau a opiniilor privind
    identitatea de gen în virtutea cărora genul este un concept diferit de sexul
    biologic şi cele două nu sunt întotdeauna identice’, afirmă Amnesty.

    La capitolul
    educaţie, organizaţia citează un studiu care demonstrează dificultăţile cu care
    s-au confruntat copiii din categoriile vulnerabile ale populaţiei în contextul învăţământului
    la distanţă stabilit în perioada lockdownului. Elevii romi s-au numărat printre
    cei mai afectaţi. Conform studiului, doar 15% dintre copiii din grupurile
    marginalizate au participat regulat la activităţi oferite online, printre
    principalele obstacole fiind lipsa de echipament tehnic şi de spaţiu pentru a
    studia în mod adecvat în locuinţe supraaglomerate şi incapacitatea părinţilor
    de a oferi sprijinul necesar pentru finalizarea temelor.


  • Orizont Europa – programul de cercetare și inovare al UE

    Orizont Europa – programul de cercetare și inovare al UE

    Succesor al Orizont 2020 și dispunând de fonduri cu 30 de procente mai mari decât acesta, Orizont Europa este cel mai puternic Program pentru cercetare și inovare din lume, este programul Uniunii Europene, iar cele șașe misiuni ale sale vizează întreg spectrul provocărilor mondiale. Sănătate, climă, mediul digital, energie și mobilitate, alimentație, agricultură și biodiversitate, cultură și creativitate, securitate civilă, industrie și spațiu – sunt domeniile în care va acționa, în următorii șapte ani, Programul Orizont Europa. Misiunile urmăresc, între altele, să salveze viața a peste 3 milioane de pacienți bolnavi de cancer, până în 2030, să asigure neutralitatea climatică pentru 100 de orașe, să asigure sănătatea solurilor și alimentelor, a oceanelor, mărilor și a apelor interioare și să sporească reziliența regiunilor la schimbările climatice.

    Despre Orizont Europa am discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European:

    Orizont Europa este cel mai important program de sprijin al cercetarii și este programul care continuă eforturile și programele UE, ultima inițaitivă a fost Orizont 2020. Este, de altfel, cel mai mare ca buget și ambiții program de cercetare din lume, program public, cercetare din bani publici. Există, în mod evident, un buget foarte important, 95 de miliarde de euro, pe următorii șapte ani și programul va sprijini cercetătorii europeni, în consorții, pe inițiative competitive, să-și ducă la îndeplinire principalele proiecte.

    Sigur că acest program Orizont Europa nu putea să nu țină cont de provocările cu care se confruntă astăzi UE și de obiectivele strategice ale UE, de aceea o bună parte din acest program va fi concentrat pe schimbările climatice, va fi concentrat pe zona de digitalizare, inteligență artificială și, sigur, un domeniu la care eu personal țin foarte mult, m-am și implicat foarte mult, este acela al sănătății, cu un focus special pe cancer, misiunea pentru cancer fiind una din misiunile deja definite de către program. Dar nu numai, în mod evident, infecțiile antimicrobiene și alte inițiative importante, inclusiv cercetări în domeniul pandemiilor, pentru a fi mai bine pregătiți în viitor, vor fi sprijinite de acest program.

    În urmă cu două săptămâni, Comisia Europeană a adoptat primul plan strategic pentru Orizont Europa. Planul stabileşte orientările strategice pentru direcţionarea investiţiilor în primii patru ani ai programului, promovează o autonomie strategică deschisă prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor şi lanţurilor valorice digitale, generice şi emergente esenţiale și, de asemenea, prin acesta se stabileşte refacerea ecosistemelor şi a biodiversităţii Europei şi gestionarea durabilă a resurselor naturale. Se estimează că datorită Orizont Europa se vor crea până la 100 de mii de locuri de muncă pentru cetățenii europeni, iar câștigul pentru PIB va fi de până la 11 euro pentru fiecare euro investit.



  • Nevoia educației pentru sănătate

    Nevoia educației pentru sănătate

    Recent, Institutul Național de
    Statistică a făcut publice niște date alarmante: dintre cele aproape 200.000 de nașteri din 2019, peste 700 dintre ele au
    avut în prim plan fete cu vârsta sub 15 ani și aproape 18.000 provin de la mame
    cu vârsta între 15-19 ani. În condițiile acestea, aproape un sfert (23%)
    dintre mamele minore al UE sunt originare din România. Statisticile acestea,
    însă, nu sunt o surpriză. Ele nu fac decât să confirme încă o dată existența
    unui fenomen cu care societatea românească se confruntă de foarte mult timp.
    Iar una din cauze este lipsa educației sexuale, deși ea este inclusă într-un
    curs opțional de educație pentru sănătate care se predă de mulți ani chiar din
    clasa întâi. Cursurile opționale sunt ținute de profesori, dar în anumite
    cazuri și de specialiști din cadrul unor asociații non-guvernamentale. Una
    dinte ele se numește Tineri pentru tineri și de aproape 30 de ani a fost
    implicată în promovarea educației pentru sănătate printre elevii din România,
    după cum aflăm de la președinta Adina Manea.

    Dacă vorbim despre
    programele derulate de Tineri pentru tineri, noi lucrăm, mai ales, cu elevii
    de liceu tocmai pentru a acoperi această lipsă din sistemul național de
    învățământ. La liceu, în jurul vârstei de 15, 16 sau 17 ani, statistica
    națională ne arată de mulți ani încoace că se situează debutul în viața sexuală
    pentru adolescenți și atunci este important ca ei să știe aceste lucruri
    înainte să înceapă. Dar noi le vorbim și despre autocunoaștere și comunicare,
    vorbind despre valori, despre decizii, despre comportamente responsabile,
    despre cum comunicăm… Apoi trecem la partea de contracepție și evident, la
    prevenirea HIV și ce se întâmplă cu problematica SIDA.



    Deși
    legea este în vigoare din 2004, numărul celor care au parcurs acest curs
    opțional este încă foarte mic. De pildă în 2019, doar 140.000 de elevi, adică
    4,6% din total, erau înscriși. Și tot în
    acel an, a
    apărut în Parlament o inițiativă de modificare a legii 272/2004privind protecţia şi promovarea
    drepturilor copilului. Modificările prevăd, în principal, înlocuirea noțiunii de educație
    sexuală cu cea de educație sanitară și introducerea obligativității
    acordului scris al părinților sau reprezentanților legali ai copiilor pentru
    derularea în unitățile școlare a programelor de educație sanitară. Ambele
    modificări nu sunt de bun augur, consideră reprezentanții societăți civile după
    cum detaliază Adina Manea.

    Introducerea
    acestei sintagme acordul obligatoriu al părinților într-o lege a protecției
    copilului este o suprareglementare. Ministerul Educatiei, pentru tot ceea ce se
    întâmplă în școală, are metodologii specifice prin care spune cum se desfășoară
    orice. Atât curriculumul referitor la trunchiul comun, adică disciplinele
    obligatorii, cât și cele opționale, cum
    este opționalul Educație pentru sănătate. Acest opțional de educație pentru
    sănătate este predată de către cadre didactice, nu este predat de către
    persoane din afara sistemului. Dar, în
    același timp școlile, pot să realizeze protocoale de colaborare cu organizații
    neguvernamentale pe care le verifică, pe care le cunosc și în care au
    încredere. Toate acestea presupun acordul părinților pentru că nimeni din afara
    școlii nu poate preda acolo fără acordul părinților.



    În plus, consideră Adina Manea și alți
    reprezentanți ai societății civile, terminologia de educație sanitară nu se
    mai folosește în România de foarte multă vreme. Iar la nivel internațional,
    terminologia potrivită este Educație pentru sănătate și promovarea sănătății.
    Mai mult decât atât. Cursurile și activitățile desfășurate în școli de
    organizația Tineri pentru tineri nu se rezumă doar noțiuni de reproducere, ci
    abordează și teme precum prevenția sarcinilor și a infecțiilor, informații care
    ar fi de folos și părinților, consideră Adina Manea.

    Vedem în statistici ca
    adulții din România, adică părinții copiilor sau ai elevilor, ar putea să beneficieze
    de aceste cursuri, căci ei nu cunosc suficiente lucruri pe care să le transmită
    copiilor lor. A apărut argumentul că educația de acest tip se face în familie.
    Foarte bine! Să se facă și în familie! Dar acolo unde familia nu știe, nu poate
    sau nu există, ce facem?



    Dar, în cazurile în care familia
    există și este implicată în viața elevului, ce părere au părinții despre acest
    subiect: modificarea sintagmei educație sexuală în educație sanitară? Iată
    ce răspunde Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți.

    Este adevărat că această denumire atrage reticența părinților și
    inclusiv noi, Federatia Asociațiilor de Părinți, am spus că ar fi bine că
    vorbim de educație pentru sănătate care să cuprindă într-adevăr un modul de
    educație sexuală. Fără discuție,
    educația sexuală trebuie să existe, dar, bineînțeles, trebuie făcută în funcție
    de vârsta elevilor. Una este să se predea educație sexuală la ciclul primar, alta este la ciclul gimnazial și cu totul
    altceva înseamnă s-o predai la liceu. Dar, în general, fără discuție avem
    nevoie de educație sexuală fiindcă avem o mulțime de copile care au copii. Din
    păcate suntem campioni în Europa și la acest capitol și chiar avem nevoie de
    acest tip de educație.


    În
    privința inițiativei de modificare legislativă, Federația Asociațiilor de
    Părinți nu a fost chemată la consultările din Parlament, aflăm tot de la Iulian
    Cristache.

    Nu am fost cooptați. Eu m-am dus special la
    comisia parlamentară, așa că noi am fost prezenți. Se știe punctul nostru de
    vedere, l-am trimis în scris și-am dat comunicate. Dacă ei nu ne-au vrut, noi ne-am dus, totuși. Știți cum se spune:
    Dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem. Ne-am făcut datoria din acest punct de
    vedere. Dar în general e adevărat că
    există reticențe, căci sunt mulți părinți care consideră educația sexuală un
    subiect tabu, iar asta nu este absolut deloc normal.


    În
    opinia Federației Asociațiilor de Părinți, actualul opțional de educație pentru
    sănătate ar trebui încurajat mai mult. Iulian Cristache.

    Din păcate, dacă nu se
    aduce la cunoștință părintelui și dacă directorul continuă să trateze cursurile
    opționale doar ca modalitate de completare a normelor școlare pentru anumiți
    profesori, atunci nu vom face absolut nimic. Condiția de bază este, inclusiv,
    la nivel de educație pentru sănătate să se dea posibilitatea alegerii acelui
    modul de educație sexuală. Noi am citit programa și ea este adaptată foarte
    bine nevoilor curente. Deci nu cred că trebuie cine știe ce mai mari completări
    aduse. Referitori la proiectul nou, da, este nevoie să avem profesioniști la
    catedră care să predea aceste lucruri.
    Pe lângă profesorul de biologie pot veni asistente medicale, pot veni
    doctori de la cabinetele de planning familial. Avem nevoie de profesioniști astfel
    încât informația să fie transmisă corect și nu denaturată.


    În prezent, inițiativa de modificare
    a legii 272/2004 este din nou în Parlament după ce promulgarea ei a fost
    respinsă de președintele țării.

  • Programul EU4Health, recent votat de PE

    Programul EU4Health, recent votat de PE

    Parlamentul European a adoptat, la 9
    martie, programul EU4Health – UE pentru sănătate – propus de
    Comisia Europeană ca răspuns la pandemia de COVID, care a avut un impact major
    asupra sistemelor de sănătate din statele UE. Cu un buget de peste 5 miliarde
    de euro, EU4HEalth este cel mai mare program în domeniul sănătăţii care a
    existat vreodată în Europa.

    Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru enumeră principalele
    beneficii ale noului program: Prin noul program Eu4Health, toți
    românii vor beneficia de câteva lucruri extrem de importante. În primul rând,
    acces la îngrijiri medicale de calitate printr-un standard european care
    trebuie finanțat corespunzător. Tocmai de aceea, bugetul acestui program se
    ridică la 5,1 miliarde de euro. Această creștere va fi asigurată atât prin
    consolidarea majoră a sistemului național de sănătate, cât şi prin reducerea
    inegalităților față de alte state membre, precum și cele dintre diversele
    categorii sociale. În al doilea rând, înseamnă acces la mai multe medicamente
    și dispozitive medicale performante la prețuri accesibile. În al treilea rând,
    pentru că tot vorbim de foarte mult timp despre prevenție, acum vom avea, în
    sfârșit, de metode eficiente de prevenție. 20% din fonduri sunt destinate doar
    pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății. În al patrulea rând, pentru
    că ne confruntăm cu tot felul de situații de urgență, acum vom avea sprijin
    european medical de urgență în cazul apariției unei crize sanitare. Mai precis,
    livrarea de medicamente și materiale medicale esențiale din stocul nou
    înființat la nivel european, dar și de o rezervă de personal medical, un corp
    medical european de sprijin ce va putea fi mobilizat în cazul unei crize
    medicale. Iar în al cincilea rând, dar nu ultimul, pregătirea necesară pentru
    eventualele amenințări transfrontaliere la adresa sănătății, iar aici nu este
    vorba doar de epidemii și pandemii, vorbim atât de condiții de criză sanitară,
    dar și de abordarea problemelor nou apărute pe parcurs, legate de cancer, boli
    rare și îmbătrânirea populației.




    Nevoile sistemelor medicale
    naționale din cadrul spațiului comunitar sunt diferite, iar unele țări, printre
    care și România, au nevoie de îmbunătățiri majore în domeniul sănătății. De
    aceea, Tudor Ciuhodaru propune ca un procent egal din PIB-ul fiecărui stat
    membru să meargă către bugetul Uniunii acordat sănătății:


    Va exista un pachet de servicii
    medicale pe care să îl ofere fiecare țară europeană și am propus ca minim 6%
    din PIB, pe modelul alocării a 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO, să fie
    alocat de fiecare stat membru către această uniune europeană a sănătății. Iar
    acolo unde sunt vulnerabilități, unde există inegalități – și, da, avem multe
    probleme de acest gen în România – acea diferență pentru a asigura standardul
    european de calitate în sănătate să se acorde suplimentări din partea Uniunii
    Europene, fie prin pilonul social, fie prin EU4Health sau prin programul
    Orizont 2020 în așa fel încât, oriunde ne-am afla la nivel european, să
    beneficiem de aceleași soluții terapeutice.

    Este un lucru pe care ni-l dorim cu
    toții și, în plus, se vor schimba date medicale la nivel european, în așa fel
    încât programul de cercetare extinsă să ofere fiecărui cetățean european
    aceleași tratamente, când are nevoie, acolo unde are nevoie și sper ca, odată
    și odată, tot ceea ce înseamnă servicii de sănătate să poate fi asigurate în
    România și să nu mai fie nevoie să ne plimbăm pe cerul Europei sau prin alte
    locuri în căutarea sănătății. Practic, este un standard reformat care va fi
    suplimentat financiar, iar aceste lucruri vor fi reglementate foarte clar prin
    măsuri aplicate la nivel european.


  • Bugetul de stat, adoptat

    Bugetul de stat, adoptat

    Parlamentul de la București a adoptat, marți, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe acest an așa cum au fost propuse de Guvern. Este primul buget de stat al României care
    nu a fost modificat în Parlament, coaliția reușind să respingă toate
    amendamentele opoziției. Reprezentanţii PNL, USR PLUS
    şi UDMR au caracterizat bugetul pe 2021 drept unul echilibrat, bazat pe
    sustenabilitate, responsabilitate politică şi creştere economică. Premierul
    Florin Cîţu a precizat că odată cu acest buget va începe reconstrucţia
    României, iar acest lucru nu se poate face decât prin reforma aparatului
    administrativ şi prin investiţii.

    Florin Cîţu: Reformă şi investiţii
    – sunt cele două lucruri pe care am axat acest buget. Investiţii-record,
    jumătate din fonduri europene, şi reformă, pe care mulţi politicieni au tot
    aruncat-o în spaţiul public, dar cam toţi au fugit de ea, şi este momentul să o
    facem    .


    Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spune că bugetul este unul
    al relansării, robust, echilibrat și realist. La rândul său, vicepremierul Dan Barna consideră că votul
    de marţi din Parlament confirmă că România are ‘cel mai ambiţios buget de
    investiţii’ pe care l-a avut vreodată. Tot
    din Coaliție, UDMR a atras atenţia că este nevoie de bugete multianuale pentru
    asigurarea creşterii economice şi a predictibilităţii pentru investitori.

    Vicepremierul Kelemen Hunor: Am reuşit să venim cu un buget foarte
    bine gândit, foarte bine făcut, în aşa fel încât în 2021 nu numai că reducem
    deficitul la 7,1, dar reuşim să facem investiţii în toate domeniile importante
    – de la infrastructură mare până la sănătate, de la educaţie până la mediu şi
    dezvoltare locală. Vor fi investiţii care vor schimba România în anii care
    urmează    .


    Opoziţia, care a depus peste 3.400 de amendamente, susţine că la
    baza acestui proiect de buget stă principiul austerităţii. Social-democraţii
    acuză coaliţia de guvernare că a instaurat dictatura bugetară şi a impus
    controlul absolut asupra bugetului, contrar
    prevederilor constituţionale şi cutumelor democratice.

    Lucian Romaşcanu,
    liderul senatorilor PSD:     Antieconomic, antisocial, ilegitim şi
    antinaţional. Nu reprezintă sub nicio formă voinţa celor care ne-au trimis pe
    noi în Parlament, iar lucrul cel mai grav este că pentru prima oară în 30 de
    ani acest buget trece fără niciun amendament    .


    Și reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor,
    ultranaţionalist, au criticat bugetul. Deputatul Mircea Chelaru:     Este
    bugetul coaliţiei de guvernare, nu este bugetul românilor. Este un buget, aşa
    cum e şi bugetul asigurărilor sociale, respingător, pentru că s-a respins tot. Este
    un buget care s-a construit pe excluziunea politică    .

    Bugetul României pe 2021 este fundamentat pe
    o creştere economică de 4,3% şi un deficit bugetar de 7,1%, cu venituri în
    creştere până la 365 de miliarde de lei (circa 75 mld euro) şi cheltuieli de
    445 de miliarde de lei (circa 90 mld euro).

  • Comisia Europeană luptă mai eficient împotriva cancerului

    Comisia Europeană luptă mai eficient împotriva cancerului

    În ajunul Zilei mondiale de luptă împotriva
    cancerului, respectiv pe 3 februarie, Comisia Europeană a prezentat Planul
    european de combatere a cancerului – o prioritate majoră în domeniul sănătății
    a Comisiei von der Leyen și un pilon esențial al unei Uniuni Europene a
    sănătății puternice.


    Stefan De Keersmeacker, purtător de cuvânt al
    Comisiei Europene pe probleme de sănătate, a declarat pentru Radio România:

    E bine să ne amintim trei valori importante pe care le-am luat în
    considerare atunci când am lansat planul anti-cancer: spre exemplu, în 2020,
    2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer,
    iar alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză. Dacă
    nu luăm măsuri în acest sens acum, atunci numărul cazurilor de bolnavi de
    cancer ar ajunge să crească cu peste 24% până în anul 2035.

    De asemenea, nu
    trebuie uitat impactul economic deosebit de important pe care cancerul îl are.
    Un impact ce este extimat la peste 100 de miliarde de euro anual. Aşadar,
    cancerul aduce după sine costuri importante, atât în privinţa pierderii de
    vieţi omeneşti, cât şi în privinţa impactului economic. De aceea Comisia
    Europeană a creat Planul european de combatere a cancerului, un angajament
    politic important, de a lua măsuri concrete de luptă împotriva cancerului. Ceea
    ce face acest plan este să se adreseze problematicii bolii în totalitate. Este
    structurat pe diferite acţiuni, în diferite faze: faza de prevenire, faza de
    detectare timpurie a bolii, faza de diagnoză şi tratament, şi, de asemenea,
    calitatea vieţii pacienţilor cu cancer.

    Planul Comisiei Europene urmăreşte
    boala în toate fazele şi propune acţiuni cheie, pentru abordarea tuturor
    provocărilor.


    L-am întrebat pe Stefan De Keersmeacker care sunt schimbările pe care
    Planul european de combatere a cancerului le aduce:

    Veţi vedea că Planul european de combatere a cancerului
    vine cu multe schimbări importante şi propune multe schimbări importante,
    inclusiv importanţa prevenţiei. Pentru că 40% din cazurile de cancer ar fi
    putut fi evitate, aşa că este foarte important să investim mult în prevenţie.
    Aşa că acest plan încurajează schimbări pentru prevenirea îmbolnăvirii, cum ar
    fi alegerea unui stil de viaţă sănătos, reducerea consumului de tutun, precum
    şi alte schimbări menite să îndrepte atenţia oamenilor către o viaţă sănătoasă.



    Planul european de combatere a cancerului va fi
    sprijinit prin acțiuni care acoperă mai multe domenii de la ocuparea forței de
    muncă, educație, politică socială și egalitate, trecând prin domeniile
    comercializării, agriculturii, energiei, mediului și climei, până la
    transporturi, politica de coeziune și impozitare.


    Acest plan va fi pus în aplicare cu ajutorul
    întregii game de instrumente de finanțare ale Comisiei, pentru acțiunile de
    combatere a cancerului fiind alocat special un cuantum total de 4 miliarde EUR,
    inclusiv din partea programelor UE pentru sănătate, Orizont Europa și
    Europa digitală.


  • Guvernul ține cheltuielile sub control

    Guvernul ține cheltuielile sub control

    Anticipată de mulţi, rigoarea de contabil a noului premier, liberalul Florin Cîţu, fost şef la Finanţe, a fost confirmată la nici o săptămână de la învestire. Guvernul său de coaliţie, PNL-USR+-UDMR, a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, că salariile angajaţilor plătiţi de stat nu vor mai creşte anul viitor. Sunt plafonate la nivelul din această lună şi sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile de hrană sau merit. Decizia vizează întreg personalul din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică şi funcţii asimilate acestora. Ordonanţa mai prevede că se amână cu încă un an plata aşa-numitelor pensii speciale, ce nu respectă principiul contributivităţii, pe care ar urma să le primească primarii. Guvernul a adoptat aceste hotărâri pentru a menţine cheltuielile sub control şi a creşte investiţiile – a explicat primul-ministru Cîţu. El şi-a propus în 2021 o ţintă de deficit bugetar de 7% din Produsul Intern Brut, iar ordonanţa de urgenţă reprezintă o economie la buget de 17,6 miliarde de lei (echivalentul a peste trei miliarde de euro). Actul normativ mai prevede şi măsuri care vin în sprijinul companiilor din domeniul HoReCa şi continuă plata şomajului tehnic şi a 41,5 procente din salariul personalului ce este menţinut la lucru.



    Printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Executivul de la Bucureşti a prelungit cu încă trei luni perioada în care debitorii afectaţi de efectele pandemiei de COVID-19 pot cere băncilor amânarea plăţii ratelor, până la maximum nouă luni. Din opoziţie, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dâncu, apreciază că echipa Cîţu exercită o guvernare antisocială. El spune că toate asigurările pe care partidele aflate acum la guvernare le-au dat românilor în campania electorală, potrivit cărora populaţia nu va suferi suplimentar în această criză, au fost doar vorbe goale. Independent de jocurile politice, sindicaliştii din domeniul sănătăţii le-au transmis guvernanţilor că această plafonare a salariilor îi va sancţiona chiar pe angajaţii care luptă în prima linie cu pandemia.



    Nemulţumiţi de îngheţarea veniturilor sunt şi angajaţii din ministerul de Interne, iar reprezentanţii sindicatelor i-au transmis, prompt, acest lucru ministrului de resort, Lucian Bode. Grefierii, la rândul lor, au anunţat proteste, atât în faţa sediului ministerului de Interne din Bucureşti, cât şi a jumătate dintre prefecturile din ţară. Iritarea din societate e amplificată şi de recentul anunţ al Autorităţii Electorale Permanente că partidele politice vor cere rambursarea unor cheltuieli făcute la alegerile parlamentare din acest an de circa 167 de milioane de lei (peste 30 milioane de euro), ceea ce înseamnă de aproape patru ori mai mult față de scutinul parlamentar din 2016. Or, luna aceasta, la legislative, n-a mers la urne nici o treime din electorat şi doar 9% dintre români spun că au încredere în partide, ceea ce face tot mai îndoielnică legitimitatea acestora.

  • Program de screening pentru depistarea bolilor cardio-vasculare

    Program de screening pentru depistarea bolilor cardio-vasculare

    Institutul
    Naţional de Sănătate Publică a lansat proiectul Totul pentru inima ta -
    program de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc
    car-diovascular.


    În
    program sunt implicaţi și alți șase parteneri, de la asociații ale
    profesioniștilor medicali precum Societatea Română de Cardiologie, Institutele
    de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş și Timișoara, dar și asociații ale
    societății civile precum Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii și
    Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).


    Ideea
    proiectului a pornit de la faptul că statisticile indică faptul că rata de
    mortalitate in România din cauze cardiovasculare este de trei ori mai mare
    decât în alte ţări din Uniunea Europeană


    Proiectul
    este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital
    Uman 2014-2020, iar bugetul se ridică la o valoare de 20 milioane euro.


    Proiectul
    îşi propune ca 165.000 persoane, dintre care cel puţin 50% aparţinând
    grupurilor vulnerabile, să beneficieze de servicii de screening.


    În derularea screeningului vor fi implicați
    circa 900 de specialişti, care şi-au
    propus să găsească cele mai bune instrumente şi cea mai bună formulă de
    adresare sistemică a bolilor cardiovasculare.


    În program vor fi implicați inclusiv
    medici de familie, care vor fi special instruiți în acest sens.


    Președintele COPAC, Radu Gănescu: Practic, este un consorțiu de
    instituții din societate civilă, instituții publice și societate profesională.
    Ceea ce ne interesează pe noi în acest proiect este vorba despre screeningul
    pentru identificarea pacienților cu risc cardiovascular. Și aici targetul
    nostru la nivel populațional este să ajungem la 165.000 de persoane. Asta
    înseamnă că vom merge în fiecare zonă din țară și împreună cu medicii de
    familie, care vor fi incluși într-un proiect de învățare, vom merge și vom
    căuta să facem acest screening.





    Inițiatorii
    proiectului spear ca prin acest program să obțină reducerea diferenţelor faţă
    de media europeană în ceea ce priveşte durata şi calitatea vieţii pacienţilor
    cu boli cardiovasculare, precum şi ajutarea celor mai vulnerabili – persoane cu
    nivel socio-economic şi nivel de educaţie mai scăzute, care găsesc cu mai mare
    dificultate calea spre serviciile medicale necesare.




    Programul
    de screening se va desfăşura în perioada 2020-2023.



  • A treia rectificare bugetară a anului

    A treia rectificare bugetară a anului

    Executivul de la București a adoptat, luni, a treia rectificare bugetară din acest an, necesară, potrivit premierului Ludovic Orban, pentru a face faţă cheltuielilor provocate de pandemia de COVID-19, pentru plata pensiilor şi echilibrarea bugetelor locale. Au apărut noi şi noi provocări şi cheltuieli – a explicat premierul – în condiţiile în care pandemia, dar şi o serie de iniţiative legislative au sporit presiunea cu cheltuielile sociale. Contrar estimărilor din vară, deficitul bugetar va ajunge la finalului anului la 9,1% din PIB, iar economia va înregistra o scădere de 4,2%.

    Este ultima rectificare adoptată în acest an de Executiv, care duce deficitul bugetar la peste 96 de miliarde de lei (peste19,5 miliarde de euro). Bani suplimentari vor fi alocați Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a şomajului tehnic şi a programului flexibil de muncă. Şi ministerul Sănătății va primi mai mulți bani pentru lupta anti-COVID. Din cei aproximativ un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro), se vor aloca fonduri și pentru plata stimulentului de risc pentru ambulanțieri, care nu fuseseră cuprinși în actul normativ inițial, prin care se acordau aceste beneficii medicilor ce se confruntă cu epidemia de COVID-19.

    În plus, ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a anunțat că a fost suplimentată contribuţia României la efortul financiar european de producere a unui vaccin împotriva SARS-CoV-2.Bani în plus vor fi acordaţi și pentru investiţii. Florin Cîţu a precizat că această rectificare bugetară asigură continuarea investiţiilor, care vor fi de 55 de miliarde de lei (circa 11 miliarde de euro), în creştere faţă de bugetul iniţial. Educația și Agricultura au primit, de asemenea, bani suplimentari la ultima redistribuire de fonduri din acest an. Ministerul Agriculturii va primi bani în plus pentru a-i despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. La rândul lor, Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne vor pierde bani la această rectificare bugetară.

    Cele mai mari tăieri sunt, însă, la Ministerul Apărării, aproximativ 2 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro). Alte instituții care mai suferă tăieri bugetare sunt Administrația prezidențială și Camera Deputaților. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar pentru acest an va fi în jurul valorii de 9,8 la sută din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului Finanţelor. În opinia instituţiei cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului făcută de Guvern, poziţia finanţelor publice de la sfărșitul acestui an este importantă, întrucât reprezintă punctul de pornire al construcţiei bugetare pentru anul 2021. Consiliul Fiscal recomandă atât o restructurare a cheltuielilor, cât şi a veniturilor bugetare, între altele, prin lărgirea bazei de impozitare, îmbunătăţirea colectării taxelor şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

  • Proiect de screening gratuit pentru cetăţeni, la Spitalul Judeţean Constanţa

    Proiect de screening gratuit pentru cetăţeni, la Spitalul Judeţean Constanţa

    Spitalul Judeţean Sf. Apostol
    Andrei Constanţa va derula un proiect de screening pentru cancerul
    colorectal, finanţat din fonduri europene.


    Proiectul
    Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare
    precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale
    în regiunea Sud-Est este finanţat în cadrul Programului Operaţional
    Capital Uman 2014-2020.


    Prin intermediul acestuia, vor fi
    desfăşurate activităţi de identificare, mobilizare şi acordare de sprijin
    pentru peste 50 mii de persoane din regiunea Sud-Est.


    Având în vedere că printre obiectivele
    proiectului se numără şi promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi
    a oricărei forme de discriminare, cel puţin jumătate dintre persoanele care
    vor fi investigate, vor proveni din
    mediul rural, putând fi chiar neasigurate.


    Contractul are o valoare de aproape 24
    de milioane de lei şi a fost semnat luna aceasta.


    Prezent la Constanţa, pentru semnarea
    contractului, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a vorbit despre
    publicul ţintă al proiectului dar şi despre costurile pe care le-ar avea în mod
    normal, aceste teste:




    50 de mii de persoane cu vârstele cuprinse
    între 50 şi 74 de ani vor putea beneficia de serviciile de prevenţie medicală
    pentru testarea cancerului colonorectal. Este un test care costă foarte mult,
    în momentul de faţă. Calculele noastre arată că peste 200 de euro se plătesc
    pentru astfel de teste, care sunt făcute în regim de preveţie. Aşadar, grupul
    ţintă de beneficiari pe care l-am avut în vedere, va putea să efectueze aceste
    teste în mod gratuit, la Spitalul Judeţean Constanţa.





    Dealtfel, la nivel naţional este în
    derulare un program de prevenţie medicală, finanţat din fonduri europene, prin
    care peste 4 milioane de români pot fi testaţi gratuit pentru diferite tipuri
    de cancer, a mai precizat ministrul:




    Peste 4 milioane de români, în cadrul Programului
    Naţional de prevenţie medicală şi peste 675 de milioane de euro, e Programul
    naţional, care de asemenea, se adresează testării şi diagnosticării precoce în
    special în zona cancerului colonorectal, a cancerului de col uterin sau a
    cancerului mamar. E un program pe care îl susţinem din fonduri europene şi care
    se înscrie în linia politicii europene de diagnosticare precoce şi de asigurare
    a serviciilor spitaliceşti în regim de spitalizare de zi.





    Dintre toate tipurile de cancer, cel
    colorectal se află pe locul doi ca incidenţă şi mortalitate în România.


    Depistarea precoce a bolii va duce la un
    număr mai mare de pacienţi vindecaţi, scăderea mortalităţii şi reducerea
    costurilor alocate tratamentului, spun reprezentanţii Spitalului Judeţean
    Constanţa.


  • Situaţie gravă în spitalele din România

    Situaţie gravă în spitalele din România

    Capacitatea
    secţiilor de terapie intensivă din România va creşte săptămâna aceasta, iar
    Guvernul va asigura fonduri pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii
    ATI, a dat asigurări premierul Ludovic Orban, după consultările avute cu
    ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, inclusiv pe tema tragediei de sâmbătă, de la
    Piatra Neamţ.


    Ludovic Orban: Planul pe săptămâna aceasta prevede o
    creştere a capacităţii cu cel puţin 200 de paturi. Sunt soluţii pe care le-am
    gândit pentru fiecare regiune. Și pentru Bucureşti am discutat mai multe
    soluţii posibile. Am discutat ca peste tot unde există posibilitatea de a
    deschide secţii de Terapie Intensivă, să asigurăm tot ceea ce este necesar:
    ventilatoare, injectomate. De asemenea, încercăm să găsim resurse pentru a
    realiza toate aceste lucrări în cel mai scurt termen posibil.


    Prim-ministrul
    a mai anunţat că va fi elaborat un plan de conformitate care va fi prezentat
    managerilor de spitale.

    Ludovic Orban: Urmărim, practic,
    conformitatea cu reglementările privind funcţionarea secţiilor de Terapie Intensivă.
    Am discutat posibilitatea de a deconta toate aceste cheltuieli printr-o
    finanţare europeană nerambursabilă. Legat de creşterea capacităţii de tratare
    în secţiile de terapie intensivă, am discutat în detaliu situaţia pe fiecare
    judeţ, va fi crescută capacitatea de tratare, inclusiv prin includerea a noi
    spitale care vor deveni spitale de suport COVID.


    La rândul său, ministrul Sănătăţii a anunțat
    că, în Capitală, vor funcţiona încă două spitale ca unităţi sanitare suport
    pentru COVID-19. Nelu Tătaru a declarat că principala preocupare a
    autorităților în această perioadă este mărirea numărului de paturi de terapie
    intensivă. Acesta a subliniat faptul că în multe spitale s-a făcut în acest an
    o modernizare forţată, iar acum autoritățile trebuie să se asigure că
    modificările făcute respectă normele de siguranţă.


    După incendiul de la
    spitalul din Piatra Neamț, echipe ale Direcţiilor de Sănătate Publică şi ale
    Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă desfăşoară, începând de
    luni, controale în toate secţiile de terapie intensivă de la nivel naţional
    pentru verificarea instalaţiilor şi a condiţiilor de punere în funcţiune a
    aparaturii medicale. Controalele făcute până acum arată că există judeţe în
    România în care niciun spital nu are autorizaţie de securitate la incendiu.


    Sindicatul
    angajaţilor din domeniul sănătăţii – SANITAS – avertizează că tragedia de la
    Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, în care au murit mai mulți pacienţi cu
    COVID-19 aflaţi la terapie intensivă, se poate repeta oriunde în țară, din
    cauza echipamentelor vechi şi a suprasolicitării personalului.România înregistrează, zilele acestea, noi
    recorduri atât în ceea ce privește numărul persoanelor decedate, cât și al
    pacienților internați la Terapie Intensiva din cauza infecției cu SARS-COV-2,
    iar spitalele sunt din ce în ce mai solicitate.

  • Ludovic Orban: “Este mult mai ușor să nu te îmbolnăvești decât să treci prin boală”

    Ludovic Orban: “Este mult mai ușor să nu te îmbolnăvești decât să treci prin boală”

    Premierul Ludovic Orban a transmis, luni seară, un
    apel către români, după tragedia de la secția ATI a Spitalului Județean Neamț,
    și a mulțumit cadrelor medicale pentru implicare.



    Vreau să-i rog pe români să înțeleagă că este fundamentală
    respectarea regulilor. Vedem ce se întâmplă în alte țări. Nu trebuie să ajungem
    acolo, în situația în care a explodat pandemia. Tot ce am făcut a fost pentru a
    încerca să-i convingem pe români să respecte regulile de protecție sanitară.


    Fac apel, este mult mai ușor să nu te îmbolnăvești decât să treci
    prin boală. Aveți grijă de voi pentru a vă păstra sănătatea    , a spus
    premierul Orban.

    Aș vrea să le mulțumesc tuturor celor care fac un efort uriaș pentru a salva pacienții. O luptă care se dă în condiții grele, a mai spus Ludovic Orban.


    Premierul spune că Guvernul se pregătește şi
    de un eventual val trei al pandemiei, care ar putea veni în luna
    februarie, după cum spun unii specialiști.


    Facem eforturi constante pentru a ne
    pregăti, pentru a face faţă şi mai bine. Puteţi vedea că am făcut progrese.
    Sigur, nu pot să zic că sunt progresele chiar la nivelul nevoilor, dar am făcut
    progrese pe linie, a declarat Orban, referindu-se la creşterea
    capacităţii de testare, creşterea numărului de locuri la ATI, introducerea de
    noi spitale în circuitul antiCOVID.