Radio România Internațional

Tag: scoli

  • Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

    Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

    Societatea are nevoie de profesionişti în toate domeniile — economie, probleme sociale, medicale, culturale. Diferența apare la venituri, pentru că un medic sau un inginer câștigă, de obicei, mult peste un instrumentist sau un pictor. La meseriile de nivel mediu, aceeași stare de fapt — un instalator bun ridică lunar mult mai mult decât un muncitor la bandă sau un vânzător.



    De aceea, școlile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale. Denumirea lor cuprinzătoare a fost Școli de Arte și Meserii.



    Ce este specific unei școli vocaționale ne spune psihologul Daniel David, rectorul UBB, Universitatea Babeş-Bolyai.



    Ca șanse au copiii din zona rurală de a deveni calificați într-o meserie, fie ea vocațională sau nu, explică două tinere învățătoare.



    Care este abordarea politico-administrativă a unui sistem educațional performant l-am întrebat pe europarlamentarul Eugen Tomac.



    Rămâne ca bunele intenții să se transforme într-un aflux de tineri profesioniști, atât de necesari economiei și societății românești.



  • Şcolile, consolidate cu prioritate

    Şcolile, consolidate cu prioritate

    Recentele cutremure devastatoare din Turcia și Siria, dar și o serie de seisme petrecute, în ultima perioadă, în sudul României, au readus în atenția autorităților de la București problema – nerezolvată de zeci de ani – a consolidării antiseismice a clădirilor care ar putea fi afectate la un eventual cutremur de magnitudine mare. În urma primei întruniri, la București, a comitetului interministerial proaspăt creat pentru analiza riscului seismic, s-a decis că școlile, spitalele şi clădirile publice în pericol în caz de cutremur să fie consolidate cu prioritate, printr-un program guvernamental promovat prin ordonanţă de urgenţă.


    Premierul Nicolae Ciucă: Obiectivele prioritare în acest moment sunt elementele de infrastructură din Ministerul Educaţiei, respectiv şcolile şi celelalte clădiri unde se desfăşoară procesul de învăţământ, precum şi spitalele şi clădirile publice unde îşi desfăşoară activitatea un număr mare de persoane.


    39 de clădiri aparţinând unităţilor de învăţământ sunt, la ora actuală, încadrate în categoria 1 de risc seismic, iar în 21 dintre acestea se desfăşoară activităţi şcolare. 15 au destinaţia de săli de clasă și laboratoare. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a anunțat că, deja, o parte din inspectorii şcolari din judeţele în care se află astfel de clădiri au identificat soluţii pentru mutarea elevilor.


    La aceeaşi întrunire a comitetului interministerial pentru analiza riscului seismic, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că s-au primit cereri de finanţare pentru consolidarea a 366 de clădiri, iar instituţia pe care o conduce le va evalua pe toate într-o săptămână. El a mai spus şi că va fi finalizată evaluarea pagubelor produse în urma cutremurelor din județul Gorj (sud), unde au fost trimişi doi experţi.

    Cseke Attila: Am cerut cât mai rapid posibil să avem o evaluare a pagubelor produse, să vedem la nivelul autorităţilor locale, fie că vorbim de municipiul Târgu Jiu, fie că vorbim de alte UAT-uri, ce clădiri sunt afectate şi care ar fi măsurile, respectiv sprijinul, resursele financiare necesare pentru ca situaţia acestor clădiri afectate să fie rezolvată.


    Amintim că pe 13 februarie, în judeţul Gorj, cunoscut printr-o activitate seismică slab-moderată, s-a produs un seism cu magnitudinea 5,2 pe scara Richter. A doua zi, a avut loc un altul de 5,7. Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, de atunci, în zonă au fost peste 800 de evenimente seismice. Numai într-o singură zi, pe 17 februarie, s-au produs 171.


  • Campanii de educaţie rutieră pentru prevenirea accidentelor

    Campanii de educaţie rutieră pentru prevenirea accidentelor

    Proiectul Poliției
    Române vizează conștientizarea participanților la trafic cu privire la
    principalele cauze ale accidentelor rutiere grave: viteza excesivă,
    indisciplina pietonilor sau neacordarea priorității de trecere. Dar şi alte cauze cum
    ar fi: folosirea telefonului mobil ori consumul de alcool şi droguri.


    Campaniile de educație rutieră au loc în şcoli-
    fată în fată- sau, când nu este posibil- online, spune Ion Arseni de la Asociația
    pentru Educare, Dezvoltare şi Implicarea Tineretului, partener în proiect.


    În acest moment ora de
    educație rutiera se desfaşoară la clasele a 3-a şi a 4-a din 10 şcoli din
    Capitală.

    Acum suntem în sectorul 3 şi mergem
    fizic acolo unde putem dar de cele mai multe ori mergem online din cauza
    pandemiei.. avem 2 formatori, specialişti pe educație şi siguranță rutieră care
    intră la clasă şi, la final, intră supereroul- polițistul, avem un parteneriat
    cu poliția romană la nivel național.


    Tinem foarte mult să intrăm la fiecare clasă, să interacționăm cu fiecare
    copil, fiecare copil primeste un kit de educație rutieră şi alte materiale
    educaționale.



    România este pe primul
    loc în Europa la numărul de accidente rutiere grave.


    Anul trecut in țara
    noastră s-au înregistrat 85 de decese la 1 milion de locuitori, în condiţiile
    în care a fost pandemie iar şoselele nu au fost chiar atât de aglomerate.


    În 2019 România a avut
    96 de decese la 1 milion de locuitori- adica dublul mediei Uniunii Europene.


    Fiecare copil primeste şi o broşură, acea broşură conține exact aceste
    statistici şi multe alte informații care ajung la părinți şi astfel ne dorim să
    educăm părinții prin intermediul copiilor.


    De multe ori copiii spun poveşti la şcoală, care de fapt sunt din
    realitate, cum părinții depăşesc viteza, nu folosesc centura de siguranță,
    folosesc telefonul mobil şi avem şi situații in care copiii le atrag atenția
    părinților asupra acestor nereguli pentru că la ora de educație rutieră noi
    i-am invațat aceste reguli de circulație şi bună conduită.


    Pentru a sustine
    campaniile proiectul mai presupune achiziționarea a 45 de laboratoare mobile de
    educație rutieră.


    Proiectul este
    cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul
    Operațional Infrastructură Mare 2014- 2020 şi se desfășoară până pe 30 iunie
    2023.


    Bugetul total este de
    peste 31 de milioane de lei din care mai bine de 20 de milioane- fonduri europene.




  • Muabeţ mutrinda nvițămintul online

    Muabeţ mutrinda nvițămintul online

    Pandemia di Covid feaţi ca nvițămintul ditu Romania să s’dizvărtească nica şi online. Cursurli cu prezență fizică suntu curmati tru născănti școli, cari numata s’ncllidu andicra di rata di incidinţă ditu localitate, că maş dupu numirlu di cazuri ditu cathi unitate di nviţămintu. Autoritățile băgară testi rapidi antigen noninvazive adrati ditu probe di salivă ti şcolari şi preşcolari, personal didactic, didactic auxiliar şi nididactic, după ţi fu aprobată ufilisearea-a aluştoru cu scupolu ti monitorizarea permanentă şi hăirlătică a riscului epidemiologic. Premierlu liberal demis Florin Cîţu exighisi că elevllii a curi părinţă nu suntu simfuñi ta s’hibă testaţ tru a opta dzuuă di carantină apufusită di itia a unui caz di COVID-19 tru clasă, va s’nveaţă ma largu tru sistemu online. Născănţă elevi şi părinţă caftă disvărtearea a oarilor di anveţu di acasă, tru localităţli tru cari incidenţa a cazurlor năstreaţi praglu di 6 la ñillea di bănători.



    Consiliul a Elevilor feaţi timbihi că, tru mai puțănu di unu mesu di la ahurhita-a năului an școlar, cama di 13.000 di elevi şi aproapea 4000 di profesori ditu România s-infectară. Ixikea a testarillei periodică ditu şcoli, nitiñisearea-a a meatriloru suplimentari di protecţie ti elevllii cu lăngori croniţi asociate şi pragurli multu mări la cari s’ncllidu unităţli di nviţămintu va s’ducă, ma largu, la băgarea tu piriclliu a oamiñiloru — nica spusiră reprezentanţălli a elevilor. Ma multu, aeşţă spunu că ţănearea a sculiiloru dişcllisi nsimneadză, tră mulță ditu arada a loru, ufilisirea a călliurloru di transportu ncomun și intearacționarea cu un numir mare di persoane ditu comunitate, aţea ţi favorizeadză arăspândirea a viruslui. Tutunăoară, părințăllii apreciadză că tora piriclliulu easti dipu mari și arucă căbatea pi niaxizearea a autoritățlor.



    Situația nu easti dipu bună niti tru nvițămintul universitar. Rectorii vor ca certificatlu veardi – cari atestă că ești vaccinat, tricuşi pritu lăngoari ică ai un rezultat negativ la un test PCR tră infecția cu virusul SARS-CoV-2 — s’hibă obligatoriu tru universităţ. Consiliul Naţional a Rectorilor caftă alăxearea a cadrului legislativ atea turlie că intrarea tru universităţi şi tru campusuri să s’facă pi thimellilu a dovadăllei di vaccinare anti-COVID, cu excepţia persoanelor cari au contraindicaţii medicale la vaccinari. Ministrul interimar Sorin Cîmpeanu exighisi că, tora, Guvernul nu poati s’adară un proiectu di nomu că, maş Parlamentul poati s’adara aestu lucru. El spusi că să zbură la nivelu a Consiliului Rectorilor ti posibilitatea ta s’hibă pitricută ună carti cătră tuti partidile parlamentare atea turlie tră că aesţă să spună desi andrupăscu ică nu unu ahtari proiect di nomu. Sorin Cîmpeanu adăvgă că, tru cazlu a obligativitatillei certificatlu veardi tru universităţi easti zborlu ahătu ti studenţă, cât şi ti angajaţi. Reprezentanţăllii a studinţălor nu suntu ama simfuñi cu idheea a condiţionarillei ti participarea a lor la activităţli didactiţi di vaccinari. Tru universitățli ditu România, rata di vaccinare easti di 50-55%, sumu media europeană, ama cu 90% ş’cama easti Universitatea di Medicină di Târgu Mureș


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Discuții privind învățământul online

    Discuții privind învățământul online

    Pandemia de Covid a făcut ca învățămantul din Romania
    să se desfășoară inclusiv online. Cursurile cu prezență fizică sunt suspendate în
    unele școli, care nu se mai închid în funcţie de rata de
    incidenţă din localitate, ci de numărul de cazuri din fiecare unitate de
    învăţământ. Autoritățile au introdus teste rapide antigen noninvazive efectuate
    din probe de salivă pentru şcolari şi preşcolari, personal didactic, didactic
    auxiliar şi nedidactic, după ce a fost aprobată folosirea acesora în scopul
    monitorizării permanente şi eficiente a riscului epidemiologic. Premierul liberal demis Florin Cîţu a explicat
    că elevii ai căror părinţi nu sunt de acord să fie testaţi în a opta zi de
    carantină instituită din cauza unui caz de COVID-19 în clasă, vor continua să
    înveţe în sistem online. Unii elevi şi părinţi
    solicită desfăşurarea orelor de acasă, în localităţile în care incidenţa
    cazurilor depăşeşte pragul de 6 la mia de locuitori.

    Consiliul Elevilor a atras
    atenţia că, în mai puțin de o lună de la începutul noului
    an școlar, peste 13.000 de elevi şi aproximativ 4000 de profesori din România s-au
    infectat. Lipsa testării periodice din şcoli, neglijenţa faţă de măsurile
    suplimentare de protecţie pentru elevii cu boli cronice asociate şi pragurile
    mult prea ridicate la care se închid unităţile de învăţământ vor duce, în
    continuare, la vieţi puse în pericol – au mai spus reprezentanţii elevilor. În
    plus, aceştia
    susțin că menținerea școlilor deschise presupune, pentru mulți dintre ei,
    folosirea mijloacelor de transport în comun și interacționarea cu un număr mare
    de persoane din comunitate, ceea ce favorizează răspândirea virusului.
    Totodată, părinții apreciază că acum pericolul este prea mare
    și dau vina pe incompetența autorităților.

    Situația nu este prea bună nici în învățămantul
    universitar. Rectorii vor ca certificatul verde
    – care atestă că ești vaccinat, ai trecut
    prin boală     sau ai un rezultat negativ la un test PCR pentru
    infecția cu virusul SARS-CoV-2 – să devină obligatoriu în universităţi.
    Consiliul Naţional al Rectorilor cere modificarea cadrul legislativ astfel
    încât accesul în universităţi şi în campusuri să se facă pe baza dovezii de
    vaccinare anti-COVID, cu excepţia persoanelor care au contraindicaţii medicale
    la vaccinare. Ministrul interimar Sorin Cîmpeanu a explicat că, acum, Guvernul
    nu poate iniţia un proiect de lege ci, doar Parlamentul o poate face. El a spus
    că s-a discutat la nivelul Consiliului Rectorilor despre posibilitatea
    transmiterii unei scrisori către toate partidele parlamentare pentru ca acestea
    să precizeze dacă susţin sau nu un astfel de proiect de lege. Sorin Cîmpeanu a
    adăugat că, în cazul obligativităţii certificatului verde în universităţi ar fi
    vorba atât despre studenţi, cât şi despre angajaţi. Reprezentanţii studenţilor
    nu sunt însă de acord cu ideea condiţionării participării lor la activităţile
    didactice de vaccinare. În universitățile din România, rata de vaccinare este de 50-55%, sub
    media europeană, singura cu peste 90% fiind Universitatea de
    Medicină din Târgu Mureș


  • Italia – grevă generală

    Italia – grevă generală

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Italiană că, în cursul zilei de 11 octombrie 2021, mai multe organizații sindicale vor organiza o grevă generală, cu durata de 24 ore, care va afecta serviciile publice și private din domeniul transporturilor, activitatea mai multor instituții publice, școli și administrația de stat.

    Greva generală va perturba transportul feroviar, aerian, maritim și al transportul local. În ceea ce privește transportul regional și local, sunt asigurate serviciile esențiale între orele 07:00-10:00, respectiv 18:00-21:00. În principalele orașe italiene sunt anunțate manifestații.

    Cetățenii români sunt rugați să consulte, pentru mai multe informații cu privire la serviciile afectate de greva generală, site-urile Ministerului italian al Infrastructurii și Transporturilor (http://www.mit.gov.it/), ale administrațiilor publice implicate și ale companiilor de transport cu care intenționează să se deplaseze.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +390683523358; +390683523356; +390683523352; +390683523344, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    În cazul unei situații cu caracter de urgență, românii au la dispoziție și numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Italia: +393451473935, respectiv al oficiilor consulare (CG Trieste: +39 340 8821688; CG Milano: +39 366 108 1444; CG Torino: +39 338 756 8134; CG Bologna: +39 324 803 5171; CG Bari: +39 334 604 2299; C Catania: +39 320 965 31 37).

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://roma.mae.ro, www.mae.ro, pagina de Facebook a Ambasadei României în Italia (https://www.facebook.com/roma.mae.romania) şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Și copiii afectați de Covid 19

    Și copiii afectați de Covid 19

    De la începutul pandemiei, în urma cu mai
    bine de un an, în lume, peste 120 milioane de persoane s-au
    infectat cu noul coronavirus. Cum era de așteptat, virusul s-a propagat încet
    și în rândul copiilor. Chiar dacă
    ei par cea mai puţin afectată categorie în ceea ce privește infectarea,
    SARS-CoV-2 îi poate pune în pericol pe micuții care suferă de o serie de
    afecțiuni, în condițiile în care imunitatea lor este foarte scăzută. Astfel, există riscul de a dezvolta simptome severe sau
    complicaţii ale bolii. În aceste condiții, îngrijorarea
    medicilor se amplifică în România, unde tot mai mulţi copii ajung la spital cu
    Covid    -19.

    La Spitalul
    Clinic de Copii Victor Gomoiu din Bucureşti se lucrează la
    capacitate maximă, precizează directorul medical al unităţii, Diana Ionescu Avem şapte
    paturi aprobate, şapte paturi pline, plus tampoanele din fiecare secţie, care
    sunt pline de copii suspecţi, în aşteptarea rezultatului. Unii se pozitivează
    chiar şi în tampoane şi noi aşteptăm să le găsim un loc ori în secţia noastră,
    ori să-i putem transfera. Cazurile uşoare sau cazurile care au trecut de 48 de
    ore de tratament şi sunt stabilizate merg acasă. Tot ce oprim în secţia suport
    Covid sunt cazuri medii sau cazuri grave, cazurile uşoare se pot trata la
    domiciliu. Sunt în mare parte cazuri uşoare, dar există un val din ce în ce mai
    mare de cazuri medii.

    Diana Ionescu subliniază că este extrem de important să fie anunţat medicul de
    familie imediat ce un copil prezintă semne de infectare, adică probleme
    respiratorii sau digestive. De asemenea, copiii cu simptome trebuie
    testaţi cât mai repede. Copiii infectați
    au avut febră, tuse, diaree, vărsături, dureri abdominale, dureri de cap sau
    dureri în gât în momentul diagnosticului. Ei pot prezenta, însă, și stări de
    oboseală, dureri musculare, iar, în cazurile mai severe, pneumonie şi
    insuficienţă respiratorie acută. Covid-19 poate schimba rapid viața copiilor.

    Perturbările
    care afectează familiile, prieteniile, rutina zilnică și comunitatea largă pot
    avea consecințe negative asupra bunăstării, dezvoltării și protecției lor.
    Totodată, carantina și măsurile de izolare la domiciliu, închiderea școlilor sau
    restricționarea deplasărilor întrerup rutina lor și sprijinul social, generând
    stres suplimentar pentru părinți, care
    trebuie să găsească alte opțiuni pentru îngrijirea copiilor. Studiile
    arată că anxietatea, stresul și incertitudinile sunt resimțite puternic și de
    copiii de toate vârstele și ele i-ar putea face mai vulnerabili la violență și
    perturbări de ordin psihologic. Deși au mecanisme proprii prin care fac față
    acestor emoții, copiii au nevoie să se simtă iubiți și sprijiniți acum mai mult
    ca oricând de părinți, pentru că ei sunt cei care le oferă sentimentul de
    siguranță și protecție.

  • Școala la țară, încotro?

    Școala la țară, încotro?

    ʺCum arată
    astăzi școala, va arăta mâine țara.ʺ – spunea Spiru Haret, care, în secolul 19,
    punea bazele învățământului modern din România.


    Școala
    românească a fost vitregită în varii moduri în ultimii zeci de ani, iar actuala
    pandemie nu a făcut decât să acutizeze problemele pe care aceasta le întâmpină.
    În special în mediul rural, situația este dintre cele mai dificile. Or, pe
    lângă organizarea unui târg itinerant de carte, de tabere culturale și
    conferințe inspiraționale pentru tineri, organizația non-profit BookLand contribuie la renovarea și
    dotarea de școli la țară,pentru a le da și
    copiilor din acest mediu șansa la o educație de calitate.


    Mihaela
    Petrovan este fondatoarea BookLand și
    a vorbit la RRI despre neajunsuri, realizări și proiecte. ʺEu cred că educația
    poate să salveze sănătatea românilor. Și nu exagerez. Noi, echipa BookLand,
    suntem o mână de oameni simpli, muncitori și – o spun răspicat – sinceri și
    onești în tot ce ne-am propus, ce am promis am livrat, și chiar mai mult. Ne-am
    propus, de exemplu, anul trecut, să facem zece școli și am făcut paisprezece.
    De ce școli și de ce la sat? Dragostea mea pentru carte e clară. Eu sunt un om
    de la sat, un om din mediul rural și mă mândresc cu asta: m-a format, mi-a dat
    tărie, mi-a dat putere … Și atunci a venit, cumva, natural. Nu pot să vă
    ascund că ideea ne-a fost dată chiar de o școală care ne-a sunat și ne-a
    întrebat dacă am putea să o ajutăm cu nu știu ce. Complicat nu e să scriem
    într-un excel că o școală are nevoie de uși, geamuri, acoperiș, podea, bănci
    … Greu a fost să abordăm firmele și să le convingem să ne dea materiale și,
    pe lângă asta, când zugrăvim sau montăm parchet sau habar n-am ce e nevoie
    într-o școală, lucrurile astea nu se pot face nici cu drone, nici cu roboți. Omul
    pune mâna, echipele de muncitori care sunt chemate din orașe să vină să lucreze
    la sat. Aici a fost provocarea provocărilor, pentru că am găsit cu greu firma
    să ne ajute, să ne dea primii bani pentru asta.ʺ



    Dar Mihaela
    Petrovan și colegii de la BookLand nu
    s-au descurajat. Cu doar o brumă de fonduri la început, au renovat și dotat o
    școală, apoi două, apoi trei. În doar aproximativ un an și trei luni, au ajuns
    la paisprezece! Căci, treptat, prin perseverența de a bate la uși și de a le
    prezenta diverselor firme o cauză nobilă, a lor, bani au venit din ce în ce mai
    mulți și fiecărei școli au putut să îi fie alocați, în medie, 31 de mii de euro.
    Cele mai importante realizări? O școală are acoperiș complet nou, iar o alta -
    o centrală termică de dimensiuni mari, prin construirea unei camere tehnice.

    Din
    nou, Mihaela Petrovan: ʺNe-am concentrat pe zonele sărace ale țării și
    ne-am dus, evident, pe zona cea mai nedreptățită a României – Moldova (est). E
    plină de oameni senzaționali, deștepți, descurcăreți, vorbăreți, dar care nu au
    avut șansa de a avea poziționarea geografică a Ardealului (centru). Eu,
    ardeleancă fiind, m-am dus și am reparat școli în Moldova, pentru că acolo e
    cea mai mare nevoie. Și în sudul țării. Alegem cele mai amărâte școli, cele mai
    vechi, construite acum 100 și mai mult de ani, care au nevoie și de
    consolidare, nu doar de o spoială, au nevoie de mai mult … Nu poți să chemi
    un copil la școală, să îl bagi într-o cocină și să îi ceri să fie performant.
    Nu se poate așa ceva! E o plăcere să înveți într-o sală în care totul e nou,
    miroase a proaspăt, nu mai miroase a igrasie, nu mai curge din tavan când plouă
    … E altceva! Dacă noi dovedim respect față de copiii noștri și ai acestei
    țări, și ei vor dovedi respect față de țară.ʺ



    Potrivit unor
    statistici selectate de pe pagina de Facebook a organizației non-profit BookLand, 82% din școlile românești au
    fost construite înainte de 1970, 16% până în Revoluția anti-comunistă din 1989
    și numai 2% după. Multe instituții de învățământ din mediul rural încă au
    grupuri sanitare în curte, fără apă curentă și canalizare. Cel mai adesea din
    cauza sărăciei, doar 77 din 100 de copii de la sat merg la școala primară sau
    gimnazială. 21% din populația rurală a terminat doar o școală primară și numai
    4,74% a absolvit o facultate. Peste 42% dintre elevii din mediul rural nu au
    promovat examenul de bacalaureat. Să mai notăm și că aproape 40 din 100 de
    gospodării rurale nu au acces la internet într-o Românie în care, de aproape un
    an, din cauza pandemiei, învățământul se desfășoară online.

    Mihaela Petrovan
    completează tristul tablou: ʺȘcoli ținute din nimic! Au făcut minuni
    oamenii aceia. Pe catedrele de acum 100 de ani au pus câte o față de masă să nu
    se vadă că-s rupte pe la colțuri. Pe băncuțele copiilor, rupte, au pus, la fel,
    fețe de masă, pături … Pe bune, chiar așa? Te doare sufletul! În plus, să
    ceri de la niște profesori să își schimbe peste noapte sistemul de predare e
    absurd, nu e posibil. Nu se poate face școală online într-un sat, într-o comună
    în care nu există semnal de internet. Sunt școli în care noi nu am găsit table
    pe pereți, adică erau simulate din niște scânduri vopsite. Copiii n-au tablă să
    scrie cu creta și vorbim de tabletă și de online? Să fim serioși! Suntem niște
    ignoranți și niște ipocriți dacă nu ne pasă de sat, de acolo ne tragem cei mai
    mulți. Copilul de la sat nu are avantajele celui de la oraș și e păcat, nu e
    corect. Noi nu facem o critică la adresa nimănui, ne-am propus să ajutăm, că
    avem, credem, un suflet bun și putem să facem ceva bun. Am pus mână de la mână,
    am adunat, am întâlnit niște firme … Ce facem noi poate să facă oricine.ʺ



    Anul acesta, BookLand își propune să renoveze
    douăzeci de unități școlare din mediul rural. În plus, mai are un deziderat, pe
    care ni-l dezvăluie, la final, tot fondatoarea organizației, Mihaela Petrovan: ʺVisul nostru este să reușim ca, în 2023 – începând de anul acesta ne
    punem pe treabă să facem parteneriatele – să fie gata prima școală-etalon
    pentru România. De la zero, o școală așa cum ar trebui să fie toate școlile din
    România, după model finlandez, dar adaptat puțin pe zona noastră a Balcanilor,
    cu profesori aduși de noi, cu o curiculă propusă de noi … totul gratuit … ʺ


    Cei are doresc
    să ajute organizația BookLand pot
    dona 2 euro lunar, trimițând cuvântul CONSTRUIM prin SMS la 8845. În
    douăsprezece luni, înseamnă, de pildă, o bancă sau un scaun pe care un copil să
    stea la școală, la el în sat.

  • Școlile din România se vor redeschide pe 8 februarie a.c.

    Școlile din România se vor redeschide pe 8 februarie a.c.

    Școlile se vor redeschide în format fizic pe 8 februarie, pentru majoritatea elevilor, începând cu semestrul al doilea al actualului an școlar. Începând de luni, majoritatea copiilor merg fizic la şcoală, a spus Klaus Iohannis, după o întâlnire de lucru la Palatul Cotroceni..

    Trebuie să respectăm şi situaţia din fiecare localitate, să ţinem cont de ce se întâmplă în fiecare localitate şi pentru fiecare şcoală trebuie luate măsuri foarte stricte, fiindcă noi ne dorim ca şcoala să se desfăşoare în condiţii sigure şi pentru copii şi pentru dascăli, a spus președintele României, care a explicat că în scenariul verde, adică în localităţile în care sunt puţine cazuri de COVID, toţi copii merg fizic la şcoală, în scenariul galben – cei de grădiniţă, din clasele I-IV şi din clasa a VIII-a şi a XII-a, în scenariul roşu – copiii de grădiniţă şi clasele I-IV, restul făcând şcoala online.

    În localităţile unde incidenţa este mai mare, localităţi care intră în carantină, în mod natural toată lumea stă acasă. Pe scurt, grădiniţele şi clasele I-IV vor funcţiona fizic peste tot, mai puţin în localităţile care intră în carantină, acolo unde sunt puţine cazuri de COVID-19 toţi copiii merg la şcoală, unde sunt ceva mai multe merg la şcoală cei mici şi clasele VIII şi XII, iar unde sunt destul de multe cazuri înainte să intre în carantină merg doar cei mici, grădiniţă, clasele I-IV, restul făcând şcoală online, a spus șeful statului.

    Detaliile referitoare la redeschiderea şcolilor vor fi clarificate într-un ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei.

    Mai sunt multe detalii de clarificat: cum se verifică dacă un copil este bolnav sau nu, ce se face în acel caz, la câte cazuri de îmbolnăvire dintr-o şcoală se închide şcoala şi aşa mai departe, toate aceste lucruri vor fi foarte rapid clarificate printr-un ordin de ministru comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, un ordin care va fi pregătit astăzi şi mâine şi va fi dat publicităţii. În consecinţă: pregătiţi copiii pentru şcoală!, a afirmat Iohannis.

    Iohannis a spus că nu am scăpat de pandemie și că este nevoie să continuăm să fim responsabili, să purtăm mască, să respectăm măsurile care sunt în vigoare, dar putem să constatăm că în ultimele săptămâni incidenţa bolii s-a redus un pic, avem ceva mai puţine persoane internate la terapie intensivă, avem ceva mai puţine persoane care se internează în spital în fiecare zi. Cum spun experţii: trendul este descendent. Pe de altă parte, nu suntem singuri în Europa şi ne-am uitat puţin în jur să vedem ce fac alţii în acest context. Putem să constatăm că marea majoritate a ţărilor din UE deschid şcolile. În majoritatea statelor, şcolile sunt deja deschise sau vor fi deschise progresiv în următoarele săptămâni. Sunt foarte puţine, doar trei state, care acum nu deschid şcolile.

    Președintele României a avut o şedinţă de lucru cu premierul Florin Cîţu, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, şeful DSU, Raed Arafat, şi directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Adriana Pistol.

  • Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2021

    România, sub semnul noului coronavirus


    A doua etapă a campaniei
    naționale de vaccinare împotriva SARS CoV-2 se desfășoară, de vineri, în
    România.Şeful statului, Klaus Iohannis, s-a imunizat și el
    vineri, pentru a marca, după cum a spus, începutul celei de a doua etape. Vor fi vaccinate persoanele cu grad ridicat de
    risc: vârstnicii din centrele rezidenţiale, adulţii cu vârsta peste 65 de ani,
    adulţii care suferă de boli cronice şi persoanele care desfăşoară activităţi
    esenţiale. Numărul celor
    vizaţi ar putea trece de 6 milioane.

    În prima etapă, care a început pe 27
    decembrie, au fost imunizați angajații din domeniile sănătății și social.Premierul Florin Cîțu
    estimează ca ritmul imunizarii se va accelera începând cu a doua etapă,
    obiectivul fiind ca, în luna septembrie, să fie peste 10 milioane de persoane
    vaccinate în România. De la debutul pandemiei, s-au
    înregistrat circa 700.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, iar
    numărul total al deceselor asociate COVID-19 a depășit 17.000.

    Ca urmare, Guvernul
    a decis, la solicitarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă,
    prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, la nivel naţional. Hotărârea,
    valabilă de joi, prevede păstrarea restricţiilor stabilite de autorităţi pentru
    limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, inclusiv obligativitatea
    păstrării măştii de protecţie în
    spaţiile publice şi interdicţia privind circulaţia pe timpul nopţii. Rămân în
    vigoare interdicţiile privind organizarea şi desfăşurarea mitingurilor,
    demonstraţiilor sau concertelor, dar şi regulile privind activităţile
    culturale, artistice şi sportive. Activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele
    şi rugăciunile colective se desfăşoară în interiorul sau în afara lăcaşurilor
    de cult, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară. În următoarele 30 de
    zile, va fi menţinută şi interdicţia ce vizează aniversările şi petrecerile în
    spaţii închise sau deschise.



    Şcolile din România s-ar putea rededeschide din 8
    februarie


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunțat
    că cele mai multe şcoli se vor redeschide din 8 februarie, dacă situaţia
    epidemiologică nu se înrăutăţeşte. Aceasta este data când începe semestrul al
    doilea. Şeful statului a explicat că sistemul va fi unul descentralizat, în
    funcţie de nivelul local de infectări cu COVID-19. Klaus Iohannis a anunţat că
    o decizie finală va fi luată la o nouă şedinţă de evaluare, pe 2 februarie. În
    prezent, cursurile se desfășoară, în toată țara, în sistem online. În
    ceea ce priveşte învăţământul universitar, care are autonomie, decizia de
    reluare sau nu a cursurilor fizice va fi luată de fiecare universitate.


    Majorări salariale și nemulțumiri financiare


    Guvernul de la București a adoptat, în această
    săptămână, valoarea de 2.300 de lei (peste 470 de euro) pentru salariul de bază
    minim brut pe ţară, începând cu 1 ianuarie 2021. Este vorba de majorarea de
    aproximativ trei procente, anunţată anterior. Ministerul Muncii a precizat că,
    la stabilirea nivelului actual, s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia
    în considerare rata inflaţiei de 2,2% şi creşterea reală a productivităţii
    muncii pe persoană de 0,8% pentru 2020.

    Conform datelor oficiale, în România sunt
    aproximativ 1,4 milioane de angajaţi care primesc salariul minim, ceea ce
    reprezintă peste un sfert din totalul salariaţilor activi la nivel naţional. Hotărârea aprobată de
    Executiv mai stabileşte că, pentru personalul cu studii superioare şi cu
    vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul de pregătire, salariul de bază
    minim brut pe ţară garantat în plată se menţine la suma de 2.350 de lei lunar
    (peste 480 de euro), care nu include sporuri şi alte adaosuri.

    Pe de altă
    parte, nemulțumiți de salarii sunt angajații din poliţie, administraţie publică, asistenţă socială şi
    penitenciare. Sindicalişti din aceste sectoare au participat, miercuri, la un
    miting în faţa Ministerului Muncii, acţiuni similare având loc și în alte orașe
    mari din țară. Aceștia au protestat faţă de plafonarea de către guvern a
    salariilor bugetarilor la nivelul lunii decembrie a anului trecut. Ei solicită,
    între altele, şi eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public şi
    corelarea creşterii salariului minim cu majorarea preţurilor de consum. De asemenea, au
    avut loc proteste ale membrilor şi reprezentanţilor sindicatelor din domeniile
    sănătăţii şi educaţiei, care și-au exprimat nemulţumirea faţă de îngheţarea salariilor în sectorul
    bugetar.



    Se măresc pensiile în România în acest an?


    Curtea Constituţională a României a respins,
    miercuri, o sesizare a Guvernului care contesta Legea care prevede, între
    altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie. Documentul va fi, în
    consecinţă, trimis preşedintelui, care poate fie să îl promulge, fie să îl
    trimită Parlamentului, spre reexaminare. Premierul Florin Cîțu a subliniat, din
    nou, că, în contextul economic actual, grav afectat de criza sanitară, nu
    există resurse pentru a susţine o astfel de creştere. El a amintit că pensiile
    au crescut, anul trecut, cu 14 procente, ceea ce înseamnă 9 miliarde de lei (peste
    1,8 miliarde de euro) în plus anul acesta la buget, însă, deocamdată, bugetul
    este în lucru şi nu este încă stabilit ce se întâmplă cu punctul de pensie în
    acest an. Din tabăra opoziţiei, PSD
    spune că poate demonstra că sunt bani şi cere aplicarea majorării incluse în
    legea pensiilor în vigoare.



    Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al
    României, acuzat de corupție


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    încuviinţat, miercuri, solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a lui
    Călin Popescu Tăriceanu, fost premier între
    2004 şi 2008. El este cercetat de procurorii
    anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită 800.000 de
    dolari, în perioada în care era premier. Procurorii afirmă că fostul şef de executiv ar fi primit banii
    în mod indirect de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul
    adoptării unor hotărâri de guvern în favoarea firmei respective. Călin
    Popescu Tăriceanu respinge acuzaţiile şi spune că în dosarul deschis sunt doar
    presupuneri prin care se încearcă punerea sa într-o lumină defavorabilă. Şi
    fostul lider social-democrat Liviu Dragnea, încarcerat pentru corupţie, este
    urmărit penal într-un nou dosar, a anunţat DNA săptămâna aceasta.

  • Proiect transfrontalier România – Ucraina pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale

    Proiect transfrontalier România – Ucraina pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale

    Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014 -
    2020, cu alocare totală de 60 de milioane de euro, susține promovarea
    dezvoltării economice și sociale prin abordarea provocărilor comune în mediu,
    sănătate publică, siguranță și securitate.




    Astfel sunt formulate dezideratele ce se doresc a fi
    atinse prin proiectele susținute financiar de Uniunea Europeană, inițiative
    care au componente de desfășurare în ambele țări. Pentru rubrica Euranet de
    astăzi, este edificator exemplul de la Botoșani – un proiect susținut de
    Consiliul Județean și de Consiliul Raional Hliboca din Ucraina.




    Informații sunt oferite de doamna Otilia Moruz, director
    al Direcției de Dezvoltare și promovare a Consiliului Județean Botoșani. Așadar,
    un proiect care are desfășurări în România și Ucraina și care vizează, inclusiv
    modernizări de școli. Mai exact?




    Mai exact, este
    vorba de un proiect care vizează creșterea calității serviciilor educaționale
    oferite copiilor cu cerințe educaționale speciale. Proiectul nostru are o valoare
    totală de , aproximativ, 255 de mii de
    euro și își propune două componente mari: o componentă de dotare a două licee
    pentru copiii cu cerințe educaționale speciale din județul Botoșani și
    înființarea unui centru de incluziune și dotarea acestuia din raionul Hliboca;
    cealaltă componentă a proiectului vizează perfecționarea și schimbul de
    experiență între cadre didactice și nedidactice care oferă servicii
    educaționale acestor copii.




    Vorbim de dotarea
    bazei materiale din cadrul Liceului
    Sfântul Stelian Botoșani, Liceului Ion Pillat din Dorohoi și a
    Centrului de Incluziune pentru Copiii cu C.E.S. (cerințe educaționale speciale)
    din Hliboca. Se vor face dotări la laboratoarele specifice de tipul kinetoterapie, logopedie,
    terenurilor de sport, atelierelor de lucru în care acești copii își desfășoară
    activitatea.




    Care este stadiul implementării? Știu că recent au fost
    semnate contractele.




    Practic, contractul
    a fost semnat în ultima zi a anului
    2019. Suntem în faza de implementare, începând cu 6 ianuarie și sper ca, după
    18 luni de implementare, să putem să atingem toți indicatorii și toate
    obiectivele care au fost propuse pentru cei 783 de copii care constituie grupul
    țintă al acestui proiect.


  • Ora de teatru radiofonic, în şcoli

    Ora de teatru radiofonic, în şcoli

    Radio România, prin Teatrul Naţional Radiofonic, împreună cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) propune elevilor din şcolile gimnaziale o altfel de oră, şi anume, ora de teatru radiofonic.

    De această dată, Ora de teatru radiofonic în şcoli va avea loc marţi, 29 octombrie, la Şcoala Gimnazială Numărul 24, începând cu ora 13:00, invitată fiind actriţa Annemary Ziegler.

    Proiectul se desfăşoară pe parcursul anului calendaristic 2019 în şcoli generale din Bucureşti, selecţionate de către ISMB. În fiecare dintre aceste şcoli, echipa proiectului, împreună cu un actor, organizează o audiţie la care elevii pot asculta Mituri şi Legende – Zeii din Olimp, scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc, regia artistică Vasile Manta. După o scurtă prezentare a piesei de teatru, actorul invitat relatează câteva dintre particularităţile teatrului radiofonic dar şi câteva dintre experienţele sale personale din timpul înregistrărilor. Audiţia piesei este urmată de o scurtă dezbatere pe seama conţinutului acesteia, moderată de către coordonatorul proiectului, Manuella Popescu, după care se desfăşoară un mini-concurs dotat cu premii promoţionale Radio România.

    Obiectivul principal al Proiectului îl constituie atât îmbogăţirea nivelului de cultură generală a elevilor, prin audierea unor piese de teatru din fonoteca de aur, cât şi sprijinirea procesului de învăţământ, prin selectarea acelor piese de teatru care se află în programa de învăţământ.

    Promovarea evenimentului se face prin postarea de afişe în şcoli, dar şi pe site-urile şcolilor şi cel al Teatrului Naţional Radiofonic – tnr.srr.ro.

  • Ora de teatru radiofonic, în şcoli

    Ora de teatru radiofonic, în şcoli

    Radio România, prin Teatrul Naţional Radiofonic, împreună cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) propune elevilor din şcolile gimnaziale o altfel de oră, şi anume, ora de teatru radiofonic.

    De această dată, Ora de teatru radiofonic în şcoli va avea loc marţi, 29 octombrie, la Şcoala Gimnazială Numărul 24, începând cu ora 13:00, invitată fiind actriţa Annemary Ziegler.

    Proiectul se desfăşoară pe parcursul anului calendaristic 2019 în şcoli generale din Bucureşti, selecţionate de către ISMB. În fiecare dintre aceste şcoli, echipa proiectului, împreună cu un actor, organizează o audiţie la care elevii pot asculta Mituri şi Legende – Zeii din Olimp, scenariu radiofonic de Sanda Socoliuc, regia artistică Vasile Manta. După o scurtă prezentare a piesei de teatru, actorul invitat relatează câteva dintre particularităţile teatrului radiofonic dar şi câteva dintre experienţele sale personale din timpul înregistrărilor. Audiţia piesei este urmată de o scurtă dezbatere pe seama conţinutului acesteia, moderată de către coordonatorul proiectului, Manuella Popescu, după care se desfăşoară un mini-concurs dotat cu premii promoţionale Radio România.

    Obiectivul principal al Proiectului îl constituie atât îmbogăţirea nivelului de cultură generală a elevilor, prin audierea unor piese de teatru din fonoteca de aur, cât şi sprijinirea procesului de învăţământ, prin selectarea acelor piese de teatru care se află în programa de învăţământ.

    Promovarea evenimentului se face prin postarea de afişe în şcoli, dar şi pe site-urile şcolilor şi cel al Teatrului Naţional Radiofonic – tnr.srr.ro.

  • Un nou an şcolar

    Un nou an şcolar

    Aproape 3
    milioane de elevi şi copii de grădiniţă s-au aşezat, de luni, în bănci. Primul clopoţel a vestit, încă de la
    primele ore ale dimineţii, începutul unui an şcolar. E multă bucurie şi emoţie.
    Sunt şi multe aşteptări, dar, în egală măsură, nelipsitele neajunsuri, semn al
    indiferenţei sau al neputinţei. Spre deosebire de trecut, când elevii au
    avut parte de numeroase vacanţe şi zile libere, anul şcolar care tocmai a
    început are o structură modificată. Semestrul I se va încheia pe 20 decembrie, iar al II-lea va începe în data
    de 13 ianuarie şi se va încheia pe 12 iunie 2020. Pentru elevii din terminală,
    anul şcolar se va încheia pe 29 mai 2020, ca ei să susţină bacalaureatul. În cazul
    clasei a VIII-a, ultima de gimnaziu, cursurile vor lua sfârşit în data de 5
    iunie 2020, elevii urmând, apoi, să se concentreze asupra probelor de admitere
    în liceu.

    Vacanţele elevilor sunt, şi ele, deja, programate: 21 decembrie 2019
    – 12 ianuarie 2020, respectiv 4 – 21 aprilie 2020. Vacanţa de vară va începe pe
    13 iunie 2020. În unele regiuni ale ţării, prima zi de şcoală vine cu veşti
    bune, cu atât mai mult cu cât privesc mediul rural, în mare parte vitregit de
    condiţii de învăţământ ideale. În comuna Floreşti din judeţul Cluj, de pildă,
    în nord-vestul ţării, a fost inaugurată una dintre cele mai mari
    şcoli din mediul rural: are 24 de săli de clasă, 6 laboratoare şi spaţii pentru
    evenimente festive, pentru activităţi ale cadrelor didactice şi pentru
    administraţie. Cum banii pentru proiect – aproape 10 miloane de lei
    (circa 2,1 milioane euro) – provin din bugetul local, iată ce declară primarul Horia Şulea: Capacitatea instituţiei şcolare este de
    900 de locuri. Actualmente va deservi doar ciclul primar, iar începând de anul
    viitor va deveni instituţie liceală, pentru început, cu două clase de liceu,
    una de real şi cealaltă de uman.

    Dacă activitatea unora din primăriile de la ţară sunt un model de bune
    practici, a altora este caracterizată de indolenţă sau neputinţă. În timp ce
    unele se preocupă, de pildă, de amenajarea de cabinete medicale şcolare cu
    personal de specialitate, altele privesc apatice cum şcolarii, în caz de
    urgenţă, sunt nevoiţi să apeleze la medici de familie sau la spitalele de la
    oraş. Probleme sunt, mai ales la sat, şi cu lipsa de autorizaţii sanitare de
    funcţionare, principala cauză fiind lipsa apei curente şi a canalizării. Sunt
    şcoli care nu au nici autorizaţii de securitate la incendiu sau nu au asigurată
    paza şi nu sunt supravegheate cu camere video. Nici microbuzele nu sunt
    suficiente, acolo unde se impune transportul elevilor.

    Acestea fiind spuse, politicienii
    români, în plină pre-campanie electorală, au ales să participe, în teritoriu,
    la deschiderea noului an şcolar. Nu au făcut excepţie candidaţii la
    prezidenţialele din noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica
    Dăncilă. La o şcoală din Bucureşti, Klaus Iohannis a vorbit despre eşecul
    politicilor publice din educaţie, dar şi de lipsa de creativitate a acestora. Iar
    la Hunedoara (sud-vest), Viorica
    Dăncilă a punctat că educaţia este esenţială pentruieşirea
    din sărăcie.

  • Programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli

    Programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli

    O veste bună pentru școlari vine de la Comisia Europeană care a aprobat sumele necesare pentru derularea programului de distribuire a legumelor, fructelor și laptelui pentru cei mici. Programul mai prevede și o componentă educațională prin care elevii pot învăța de unde provin aceste alimente. În legătură cu derularea acestei scheme în țara noastră, ne-a vorbit reprezentantul celei mai mari organizații profesionale din România, domnul Aurel Tănase, președinte OIPA Legume-Fructe.

    Alocările bugetare pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, în perioada 2019/2020, au fost adoptate de Comisia Europeană. Comisia alocă României aproape 18 milioane de euro prin programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli. Din cele aproape 18 milioane de euro, puse la dispoziția României, 6,86 milioane sunt destinate încurajării consumului de fructe şi legume în şcoli, iar 10,8 milioane destinate programului de distribuire a laptelui în şcoli.

    Programul are un scop educațional și vine în completarea activităților desfășurate la nivel național. Comisia a publicat și un raport de evaluare care arată că în anul școlar 2017-2018, aproximativ 159.000 de școli din UE au participat în acest program. În perioada menționată, o cantitate totală de 255.500 de tone de fructe şi legume proaspete şi 178 de milioane de litri de lapte au fost distribuiți şcolarilor europeni graţie unei sume de peste 182 milioane de euro de la bugetul UE.


    Domnul Aurel Tănase, președintele Organizației Interprofesionale pentru Produsele agroalimentare de Legume și Fructe, ne-a spus: Salutăm programul în mod deosebit. Ne bucură foarte mult că această sumă are în grijă sănătatea copiilor pentru o perioadă de timp. Se știe că consumul de fructe și legume stimulează sănătatea, o menține și de aceea , încă odată, mulțumim.

    Este foarte important ca această sumă să se transpună în partizi de fructe și legume corespunzătoare, pe cât posibil să avem fructe și legume românești, pe care le avem în deplinătate într-o structură largă, de o calitate bună, libere de chimicale și sperăm noi că va fi o treabă foarte bună.

    Alocarea orientativă a bugetului UE pentru fiecare stat membru se bazează pe numărul școlarilor din fiecare țară și, pentru partea distribuirii de lapte, pe interesul manifestat în schema precedentă. Autoritățile naționale sunt libere să transfere o parte din bugetul alocat (20-25%) dintr-un sector în altul.