Radio România Internațional

Tag: SERBIA

  • Jurnal românesc – 27.03.2018

    Jurnal românesc – 27.03.2018

    România şi Statele
    Unite pregătesc un an 2018 foarte ambiţios în domeniul comerţului şi
    investiţiilor, care să reflecte consolidarea dimensiunii economice a
    Parteneriatului Strategic dintre cele două ţari, a declarat ambasadorul român
    la Washington, George Cristian Maior. El a participat, luni, la o reuniune cu
    reprezentanţii companiilor americane membre în Consiliul de Afaceri
    Americano-Român (AMRO). Discuţia a evidenţiat interesul companiilor americane pentru
    dezvoltarea proiectelor de investiţii existente şi iniţierea de noi
    parteneriate. Ambasadorul român a vorbit, cu acest prilej, de organizarea, anul
    acesta, la Bucureşti, a Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări, la care se
    aşteaptă o prezenţă importantă din
    partea administraţiei americane şi a mediului de investiţii. Reuniunea cu
    membrii AMRO face parte din programul Ambasadei României la Washington de
    susţinere a dialogului economic româno-american pe componenta mediului de
    afaceri. Programul include o serie de deplasări ale ambasadorului român în cele
    mai mari centre economice din SUA şi întâlniri cu reprezentanţi ai
    comunităţi româneşti din aceste zone.




    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, va lansa,
    pe 28 martie, programul de tabere ARC ediţia 2018, dedicat celebrării
    Centenarului Marii Uniri. Ajuns la a zecea ediţie, programul se adresează
    etnicilor români din afara graniţelor, respectiv elevi, tineri, studenţi din
    ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani: Serbia, Bulgaria, Ungaria,
    Ucraina, Republica Moldova (inclusiv regiunea transnistreană), Albania,
    Republica Macedonia, Croaţia, precum şi românilor din diaspora de mobilitate
    din Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Marea Britanie, Grecia,
    Canada şi SUA. Programul de tabere ARC îşi propune să creeze şi să păstreze
    legături între cetăţenii şi etnicii români din diferite ţări, să ofere
    cunoştinţe despre cultura şi civilizaţia românească şi să promoveze valorile
    patrimoniului cultural românesc.




    Jurnalişti de limba română din
    Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Albania vizitează, până vineri, România,
    la invitaţia Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Vizita are loc
    în cadrul programului ‘Itinerar Centenar pentru jurnalişti români din afara
    graniţelor’. Jurnaliştii vor avea întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor
    centrale şi locale din Bucureşti şi din judeţul Argeş, cu mass-media şi cu
    societatea civilă. Programul include vizite la Radio România Internaţional,
    Televiziunea Română şi la Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Aceştia au
    participat, marţi, la şedinţa solemnă a Parlamentului de la Bucureşti, dedicată
    împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Potrivit MRP,
    vizita este un bun prilej pentru ca oaspeţii, care fac parte din regiuni în
    care trăiesc importante comunităţi româneşti istorice, să se reconecteze la
    identitatea spirituală, istorică şi culturală românească şi să devină parteneri
    ai României în demersul de a promova şi păstra ideea de apartenenţă la
    românitate, precum şi imaginea României.




    Românii din Marea Britanie sunt invitaţi, pe 4 aprilie, în Brent, la
    primul atelier legislativ organizat la Londra, de deputatul USR Nicolae-Daniel
    Popescu. Printre temele discutate se numără participarea cetăţenilor români la
    viaţa politică şi la procesele electorale din ţările în care s-au stabilit,
    votul prin corespondenţă pentru românii din afara graniţelor, precum şi
    reprezentarea diasporei în Parlamentul de la Bucureşti.

  • Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor

    Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor

    Jurnaliști de limba română din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Albania vor vizita România în perioada 26-30 martie a.c., la invitația Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), în cadrul programului Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor derulat de minister.

    Participanții vor avea întâlniri cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale din București și din județul Argeș, cu mass-media și cu societatea civilă.

    Programul va include vizite la Radio România Internațional, Televiziunea Română și la Agenția Națională de Presă Agerpres, unde jurnaliștii vor face schimburi de experiență și de bune practici profesionale. De asemenea, participanții la programul derulat de MRP vor fi invitați la Ședința solemnă a Parlamentului, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România și vor avea întâlniri și schimburi de opinii cu membrii celor două comisii parlamentare ale Românilor de Pretutindeni.

    Jurnaliștii vor avea ocazia să viziteze și localitatea Curtea de Argeș, a cărei simbolistică este strâns legată de marcarea Centenarului Marii Uniri. Vizita va fi un bun prilej pentru ca oaspeții, care fac parte din regiuni în care trăiesc importante comunități românești istorice, să se reconecteze la identitatea spirituală, istorică și culturală românească și să devină parteneri ai României în demersul de a promova și păstra ideea de apartenență la românitate, precum și imaginea României.

    Programului Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor face parte din evenimentele pentru celebrarea Centenarului, fiind inclus în capitolul Politici pentru diaspora al Programului de Guvernare 2018-2020.

  • Fotbal flash

    Fotbal flash

    Selecţionata de juniori a României a debutat cu dreptul în
    Grupa a 4-a a turului de elită al Campionatului European de fotbal pentru
    jucători sub 19 ani. Reprezentativa tricoloră a învins, la Ploieşti, echipa similară a Serbiei cu scorul
    de 4 la 0. Românii s-au impus prin golurile marcate de Alexandru Măţan, în
    minutele 20 şi 61, Olimpiu Moruţan, în minutul 23 şi Tudor Băluţă, în minutul
    55. În celălalt meci al zilei, tot la Ploieşti,
    Suedia şi Ucraina au terminat la egalitate: scor 0-0.


    Sâmbătă vor avea loc partidele Ucraina – Serbia şi România – Suedia, iar marţi se vor
    confrunta Serbia
    cu Suedia şi România cu Ucraina. Doar prima clasată se va califica la turneul
    final din Finlanda, programat în perioada 16-29 iulie.


    Singura calificare a României la un Campionat European la
    această categorie de vârstă datează din 2011. Selecţionerul de atunci al
    Naţionalei jucătorilor sub 19 ani a fost Lucian Burchel. Reprezentativa
    României s-a calificat direct, din postura de echipă gazdă.


    Tânărul internaţional Răzvan Marin, de la Standard Liège, este dorit de AS Roma. Potrivit
    presei sportive de la Bucureşti, impresarul jucătorului s-a întâlnit cu Eusebio
    di Francesco, antrenorul Romei. Petre Marin, tatăl fotbalistului, retras în 2011
    din activitate, spune însă, în paginile ProSport, că, pentru moment, fiul său
    nu se gândeşte să plece de la formaţia belgiană. Anul trecut, Răzvan Marin a
    fost transferat de la Viitorul Constanta la Standard Liège pentru suma de 2,4 milioane de euro. Totodată, în cazul unui
    transfer, 20 la sută din suma pe care o va încasa echipa din Belgia merge la
    Viitorul. Petre Marin crede însă că
    Standard nu se va despărţi de Răzvan pentru o sumă mai mică de 8 sau 9 milioane
    de euro.

  • Fotbal flash

    Fotbal flash

    Selecţionata de juniori a României a debutat cu dreptul în
    Grupa a 4-a a turului de elită al Campionatului European de fotbal pentru
    jucători sub 19 ani. Reprezentativa tricoloră a învins, la Ploieşti, echipa similară a Serbiei cu scorul
    de 4 la 0. Românii s-au impus prin golurile marcate de Alexandru Măţan, în
    minutele 20 şi 61, Olimpiu Moruţan, în minutul 23 şi Tudor Băluţă, în minutul
    55. În celălalt meci al zilei, tot la Ploieşti,
    Suedia şi Ucraina au terminat la egalitate: scor 0-0.


    Sâmbătă vor avea loc partidele Ucraina – Serbia şi România – Suedia, iar marţi se vor
    confrunta Serbia
    cu Suedia şi România cu Ucraina. Doar prima clasată se va califica la turneul
    final din Finlanda, programat în perioada 16-29 iulie.


    Singura calificare a României la un Campionat European la
    această categorie de vârstă datează din 2011. Selecţionerul de atunci al
    Naţionalei jucătorilor sub 19 ani a fost Lucian Burchel. Reprezentativa
    României s-a calificat direct, din postura de echipă gazdă.


    Tânărul internaţional Răzvan Marin, de la Standard Liège, este dorit de AS Roma. Potrivit
    presei sportive de la Bucureşti, impresarul jucătorului s-a întâlnit cu Eusebio
    di Francesco, antrenorul Romei. Petre Marin, tatăl fotbalistului, retras în 2011
    din activitate, spune însă, în paginile ProSport, că, pentru moment, fiul său
    nu se gândeşte să plece de la formaţia belgiană. Anul trecut, Răzvan Marin a
    fost transferat de la Viitorul Constanta la Standard Liège pentru suma de 2,4 milioane de euro. Totodată, în cazul unui
    transfer, 20 la sută din suma pe care o va încasa echipa din Belgia merge la
    Viitorul. Petre Marin crede însă că
    Standard nu se va despărţi de Răzvan pentru o sumă mai mică de 8 sau 9 milioane
    de euro.

  • În actualitate, cooperarea româno – sârbă

    În actualitate, cooperarea româno – sârbă

    Unul dintre puţinii vecini cu care Serbia nu s-a aflat niciodată în război şi una dintre cele doar cinci ţări membre ale Uniunii Europene care n-au recunoscut independenţa Kosovo — aceasta e România în percepţia preşedintelui sârb, Aleksandar Vučić, care a vizitat, joi, Bucureştiul. În discuţiile cu omologul său, Klaus Iohannis, şi cu ceilalţi responsabili politici-cheie, el a elogiat calitatea relaţiei bilaterale şi a trecut în revistă o gamă amplă de dosare, de la drepturile minorităţilor la economie şi de la infrastructură la turism. Şi preşedintele Iohannis apreciază că relaţiile dintre România şi Serbia sunt, în prezent, foarte bune şi promite că se va implica, alături de omologul său, pentru stimularea cooperării în plan economic.



    În ceea ce priveşte problema Kosovo – fosta provincie sârbă din sud, cu populaţie majoritar albaneză, care şi-a proclamat independenţa faţă de Belgrad acum zece ani -, şeful statului român a calificat-o drept complicată. Soluţionarea acesteia va însemna, spune el, un pas enorm în direcţia europeană pentru toată zona Balcanilor de Vest, iar aderarea Serbiei la Uniunea se va petrece numai după ce vor fi clarificate raporturile dintre Belgrad şi Pristina.



    Klaus Iohannis: O soluţie nu poate fi impusă din afară, dar ea poate fi discutată cu actorii relevanţi. Orice soluţie s-ar găsi, ea trebuie să fie foarte corectă, care satisface cât de mult se poate toate părţile şi nu pot să îmi imaginez o soluţie pentru Kosovo care este refuzată de sârbi, cum nu pot să îmi imaginez o soluţie pentru Kosovo care este refuzată de orice altă parte interesată.”



    La rându-i, preşedintele Vučić a declarat: Sunt recunoscător preşedintelui Klaus Iohannis şi poporului român pentru sprijinul pe care România îl acordă Serbiei pe calea europeană, dar şi pentru dorinţa de a se ajunge la un compromis în chestiunea Kosovo. Este cert faptul că România nu a recunoscut independenţa Kosovo. Pentru noi, această problemă este foarte mare, dar ne vom strădui să găsim o soluţie de compromis.”



    Preşedintele Serbiei a mai promis că autorităţile de la Belgrad se vor strădui să ajute comunitatea română din ţara sa. De multă vreme, tema e una sensibilă pentru toţi reponsabilii de vârf de la Bucureşti, indiferent de culoarea lor politică. Iar cauza sunt discrepanţele dramatice dintre tratamentul aplicat de sârbi, pe de o parte, celor circa 30 de mii de etnici români din Voivodina, ce se bucură, în general, de drepturi la standarde europene, şi, pe de alta, celor câteva sute de mii de pe Valea Timocului, cărora nici măcar nu le e recunoscută identitatea românească.



    Cei doi şefi de stat au abordat şi dosarul interconectării în sectorele energetic şi al transporturilor — teme care au revenit şi în discuţiile preşedintelui Vučić cu premierul Viorica Dăncilă şi cu şefii celor două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea.

  • March 8, 2018 UPDATE

    March 8, 2018 UPDATE

    IWD The International Women’s Day is an opportunity to reiterate Romania’s commitment to promoting women’s rights and eliminating gender discrimination, the Foreign Ministry in Bucharest has announced. The institution has also described the day as an opportunity to consider the progress made in promoting women’s role and admitting their contribution to the development of modern society. Women were celebrated on Thursday in more than 50 countries around the world. Since 1975, the International Women’s Day has been celebrated on March 8th. Under a resolution endorsed two years later, the UN General Assembly acknowledged women’s role in the peace and development efforts in fighting discrimination and supporting women’s participation in the life of society.




    DEFENCE Romania’s Defence Minister, Mihai Fifor, on Thursday announced that a draft on amending the servicemen statute had been submitted to Parliament in Bucharest. According to Fifor, it was high time the military got the respect it deserved from the state institutions and citizens. The Defence Minister delivered a speech in Focsani, eastern Romania, during the repatriation ceremony attended by some Romanian troops who served in the Kandahar region in Afghanistan.




    DRILL Over 17 hundred Romanian and foreign servicemen are participating until March 15 in one of the biggest multinational drills staged by the Romanian Armed Forces in Dobrogea, south-eastern Romania, as well as in the Black Sea’s international waters. Spring Storm 18 exercise is based on a unique training concept during which naval, air and ground forces are carrying out amphibious and minesweeping operations in a landing area. The drill is part of NATO assurance measures adopted at the Alliance’s 2016 summit in Warsaw. The Romanian soldiers are training together with their counterparts from the allied and partner countries like the USA, France, Bulgaria, Georgia and Ukraine.




    RELATIONS The relationship between Romania and Serbia is very good and will be even better, said Romania’s president Klaus Iohannis on Thursday after talks with his Serbian counterpart Aleksandar Vucic. Serbia is our main partner in the Western Balkans, Iohannis has also said, adding that the ethnic Romanians in Serbia and the ethnic Serbians in Romania have an important role to play in consolidating the bridge between the two countries. Klaus Iohannis also said that a solution to the Kosovo problem would mean a huge step forward on the European path for the entire Western Balkans. We recall that Romania is one of the five EU member states yet to recognise Kosovo’s independence, a former Serbian province with a majority ethnic Albanian population. The Serbian president said his country is grateful for the support given by Romania on its path to Europe and that it is open to cooperation in different areas.



  • Jurnal românesc – 08.03.2018

    Jurnal românesc – 08.03.2018

    Relaţiile dintre
    România şi Serbia sunt foarte bune şi vor fi şi mai bune, a afirmat, joi,
    preşedintele Klaus Iohannis, care l-a primit la Bucureşti pe omologul său,
    Aleksandar Vucici. Serbia este principalul nostru partener din Balcanii de
    Vest, a mai spus Klaus Iohannis, care a menţionat faptul ca românii din Serbia
    şi sârbii din România au un rol foarte important de a întări puntea între cele
    două ţări. Pe de altă parte, Klaus Iohannis a afirmat că soluţionarea problemei
    Kosovo va însemna un pas enorm în direcţia europeană pentru toată zona
    Balcanilor de Vest. Amintim că România este una dintre cele cinci ţări membre
    UE care nu au recunoscut independenţa, proclamată acum 10 ani, a fostei
    provincii sârbe, cu populaţie majoritar albaneză. La rândul său, Aleksandar
    Vucici a declarat că ţara sa este recunoscătoare pentru sprijinul pe care
    România îl acordă pe calea europeană a Serbiei şi este deschisă spre o
    colaborare în diverse domenii.


    Ministrul
    delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a avut miercuri o întrevedere
    cu ministrul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, David Davis,
    cu ocazia unei serii de vizite efectuate de acesta în statele membre, în
    perspectiva reuniunii Consiliului European. Potrivit MAE, oficialul român a reiterat
    prioritatea României, şi anume protejarea drepturilor românilor care locuiesc,
    lucrează sau studiază în Regatul Unit. David Davis a confirmat că Marea
    Britanie îşi va onora obligaţiile asumate în prima fază a negocierilor şi a
    subliniat angajamentul Guvernului de la Londra privind abordarea deschisă şi
    transparentă a întregului proces, prin oferirea unor garanţii certe în ceea ce
    priveşte drepturile cetăţenilor europeni şi ale familiilor acestora. MAE
    precizează că discuţiile au reliefat colaborarea foarte bună între cele două
    state în diverse domenii, dar mai ales din perspectiva comunităţii de români
    care trăieşte în Marea Britanie. De asemenea, ei au exprimat dorinţa
    continuării acestei relaţii strânse şi după retragerea Marii Britanii din UE,
    se mai arată în comunicat.


    Primarii și consilierii
    din Republica Moldova care au adoptat Declarațiile de Unire cu România sunt
    așteptați în acest weekend la Iași, unde va avea loc o conferință pentru
    crearea Ligii Aleșilor Locali Unioniști. După întâlnirea din capitala istorică
    a Moldovei, primarii și consilierii vor merge în Ardeal, unde vor avea parte de
    un schimb de experiență cu autoritățile române. Întâlnirea are drept scop
    stabilirea și intensificarea relațiilor de cooperare dintre comunitățile locale
    din Republica Moldova și România în context unionist. De asemenea,
    participanții vor fi familiarizați cu legislația și normele interne și
    internaționale din domeniu și oportunități de investiții, precum și cu o
    platformă prin care
    autoritățile locale să își exprime viziunea privind viitorul cetățenilor de pe
    ambele maluri ale Prutului sub forma Ligii Aleșilor Locali Unioniști din
    Republica Moldova și România.


    Cu ocazia zilei
    de 8 martie, ministrul pentu românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a transmis
    un mesaj de susținere tuturor femeilor românce care, indiferent de locul în
    care se află, simt și trăiesc românește și care, prin eforturile lor voluntare,
    asigură continuitatea și prosperitatea identității românești în țară și în
    afara granițelor acesteia. Potrivit ministrului, ‘România înseamnă acasă,
    reprezintă locul în care ne aşteaptă mama, tata, părinții. E locul unde se aude
    limba pe care am învăţat-o crescând şi locul de care suntem legați din
    perspectivă identitară. Însă, pentru cei născuți sau care se mută, din varii
    motive, în afara graniţelor, România este precum o poveste care aşteaptă să
    fie descoperită, iar aici rolul femeilor, mamelor, familiei este crucial’ – mai
    precizează Natalia Intotero în comunicat.

  • Drumul statelor din Balcanii de Vest spre Uniune

    Drumul statelor din Balcanii de Vest spre Uniune


    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jucker, se află într-un turneu diplomatic în statele din Balcanii de Vest. Cu această ocazie, Juncker a precizat că orice țară din regiune poate adera la la Uniunea Europeană până în anul 2025. “Contrar lucrurilor vehiculate, Comisia Europeană nu a spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai Uniunii Europene în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat președintele Comisiei Europene, în timpul vizitei în Albania.



    Serbia și Muntenegru au deschis negocierile pentru aderarea la Uniune și mai mulți oficiali europeni au declarat, în ultimele luni, că cele două state au șanse să se alăture blocului comunitar până în 2025. De asemenea, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, şi Kosovo au făcut pași importanți pentru a începe negocierile de aderare. Includerea statelor din Balcanii de Vest în UE depinde de stabilitatea din regiune.



    Granița croato-slovenă, o problemă pentru aderarea țărilor din regiune



    Printre impedimente se numără și litigiul de frontieră dintre Slovenia şi Croaţia, văzută de Juncker ca o problemă europeană pentru care Comisia oferă mediere: Comisia Europeană îşi oferă serviciile de mediere, însă nu va exista nicio extindere dacă înainte nu vor fi rezolvate posibile litigii de frontieră. Acest joc, adică să spunem că orice eventuală problemă va fi rezolvată după aderare, nu se va mai întâmpla. Nu atât timp cât eu conduc Comisia Europeană. Fie sunt rezolvate litigiile, fie niciun stat din zonă nu va putea să adere la UE”, a subliniat Juncker.



    La începutul lunii februarie, Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru “O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”. Strategia prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.O perspectivă credibilă de aderare necesită eforturi susținute și reforme ireversibile. Înregistrarea de progrese pe calea către UE este un proces obiectiv și bazat pe merite, care depinde de rezultatele concrete obținute de fiecare țară în parte”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.



    Sprijinul României pentru extinderea UE



    Documentul prezintă șase inițiative emblematice ce vizează domenii specifice de interes comun: statul de drept, securitatea și migrația, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea în domeniile transportului și energiei, agenda digitală, reconcilierea și relațiile de bună vecinătate. În perioada 2018-2020 sunt prevăzute acțiuni concrete în aceste domenii.



    România a salutat strategia pentru aderarea statelor din Balcanii din Vest și a reiterat sprijinul pentru extinderea Uniunii Europene. “Ca promotor al politicii de extindere şi din postura de stat membru al UE situat în vecinătatea directă a acestei regiuni, România susţine obiectivele Strategiei vizând asigurarea stabilităţii, securităţii şi prosperităţii, precum şi a unei prezenţe mai vizibile a UE în regiune. România îşi propune să acţioneze în sprijinul acestui obiectiv, inclusiv prin înscrierea politicii de extindere printre priorităţile mandatului său de Preşedinţie a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019”, a transmis diplomația de la București, într-un comunicat remis presei.

  • Marele Premiu pentru Radio România la Taktons Novi Sad

    Marele Premiu pentru Radio România la Taktons Novi Sad

    În perioada 20-26 noiembrie, în Serbia, la Radio Novi Sad, a avut loc a 16-a ediţie a Taktons – competiţie internaţională a excelenţei în domeniul înregistrărilor sonore profesionale realizate de radiouri şi televiziuni publice.

    Pentru a treia oară, Radio România a obţinut Marele Premiu şi Premiul pentru cea mai de succes radiodifuziune, inginerii de sunet Radio România primind şi trei diplome pentru cele mai bune rezultate la trei dintre categorii şi clasându-se pe poziţia a doua şi a treia la alte 3 categorii.

    Diplomele pentru cele mai buna rezultate au fost obţinute de ing. Călin Gibescu la categoriile muzică clasică – coruri şi ansambluri mari, fără public şi muzică clasică – coruri şi ansambluri mari, spectacol cu public şi de Cristian Şerbu la categoria muzică folk, etno şi world music – grupuri mici, spectacol cu public.

    Ing. Andrei Barbu şi ing. Călin Gibescu s-au clasat pe poziţia a doua la categoria jazz – muzică uşoară, grupuri mici, spectacole cu public, respectiv, la categoria jazz – muzică uşoară, big band, ansambluri mari, spectacole cu public, iar ing. Dan Corjos şi ing Andrei Barbu au obţinut a treia poziţie la categoriile muzică clasică – solişti şi ansambluri mici, spectacol cu public, respectiv muzică folk, etno şi world music – grupuri mici, spectacol cu public.

    Taktons este organizată de serviciul audiovizual public Voivodina cu scopul de a obţine o evaluare şi recunoaştere a realizărilor din domeniul înregistrărilor sonore profesionale pe o perioadă de doi ani. La această ediţie a competiţiei au fost înscrise peste o sută de înregistrări provenite de la serviciile publice media din Austria, Bosnia-Herţegovina, Croaţia Macedonia, Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Serbia, România şi Ungaria.

    Înregistrările Radio România prezentate în competiţie au fost realizate cu ocazia Festivalului Internaţional Radiro 2016, a Festivalului Internaţional George Enescu 2017 şi din concertele live realizate pe scena sălii de concerte Mihail Jora a Societăţii Române de Radiodifuziune în perioada 2016-2017.

  • Cooperare România – Bulgaria – Grecia – Serbia

    Cooperare România – Bulgaria – Grecia – Serbia

    Prin acţiuni comune putem deveni un exemplu de pace, stabilitate şi
    prosperitate     – este esenţa
    mesajului transmis, marţi, cu prilejul reuniunii la nivel înalt dintre România,
    Bulgaria, Grecia şi Serbia. Summitul a avut loc la Varna, în Bulgaria, unde
    premierii român – Mihai
    Tudose, bulgar – Boiko Borisov şi grec – Alexis Tsipras, alături de
    preşedintele sârb – Aleksandar Vučić au discutat despre cooperarea bilaterală
    şi regională.

    Potrivit şefului guvernului de la Sofia, cele patru ţări vor
    forma un grup care se va coordona şi a cărui voce se va auzi mult mai bine la
    nivel european. Preşedintele sârb crede, la rândul său, că cele patru pot face
    multe lucruri împreună pentru bunăstarea propriilor cetăţeni. Şi premierul grec
    consideră că acest grup poate juca un rol esenţial pentru stabilitatea şi pacea
    întregii zone balcanice. Iar şeful Executivului de la Bucureşti spune că
    România, Grecia, Bulgaria şi Serbia au un parteneriat foarte pragmatic şi, până
    la viitoarea întâlnire care se va organiza la Belgrad, vor să atingă obiective
    concrete.

    Mihai Tudose: Este nevoie de o coordonare, fiindcă vorbim
    de proiecte comune de infrastructură. Dar avem şi proiecte naţionale, iar
    coordonarea dintre proiectele naţionale este, de asemenea, foarte importanţă
    pentru a dezvolta o reţea sub cele internaţionale, marile coridoare europene,
    care să permită schimburile economice mai mici care, de fapt, fac baza de zi cu
    zi a comunităţilor care trăiesc la graniţă.

    Anterior întâlnirii
    cvadrilaterale, premierii român şi bulgar au participat la inaugurarea unui nou
    punct de frontieră la graniţa României cu Bulgaria – Lipniţa-Kainardja. Punctul de trecere
    a graniţei îndeplineşte criteriile Schengen, spaţiul de liberă circulaţie la
    care ambele ţări speră să adere în maximum un an, în condiţiile în care oferă
    Uniunii Europene una dintre cele mai securizate frontiere. Inaugurarea
    punctului de la Lipniţa-Kainardja s-a dorit un preambul de bun augur al discuţiilor bilaterale
    dintre Mihai Tudose şi Boiko Borisov, în cadrul cărora s-a stabilit un mecanism permanent de
    lucru ce include întâlniri lunare bilaterale. Convorbirile dintre cei doi s-au
    axat pe proiecte de interconectare în domeniile economic, energetic şi al
    transporturilor, astfel încât economiile ambelor state să devină competitive în
    Uniunea Europeană. A fost semnat şi un contract de asistenţă energetică în timp
    real, folosind rezervele disponibile, fără ca România sau Bulgaria să-şi pună
    în pericol sistemele energetice naţionale. Prevederile documentului vor fi puse
    în practică doar în caz de urgenţă.

    Mihai Tudose: Fiecare dintre cele două ţări
    poate fi o plasă de siguranţă pentru cealaltă în caz de necesitate, de colaps
    energetic într-una dintre ţări. Este un act foarte important şi spune foarte
    multe despre cum vedem colaborarea în acest domeniu.

    La capitolul ‘deziderate’ se numără
    construirea unui nou pod peste Dunăre şi a unui drum de mare viteză care să
    lege Sofia de Bucureşti.

  • Serbia – Cod portocaliu de precipitații abundente

    Serbia – Cod portocaliu de precipitații abundente

    Ministerul
    Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau
    doresc să călătorească în Republica Serbia că prognozele meteorologice locale
    indică pentru perioada 19-21 septembrie 2017 căderi de precipitații abundente,
    mai ales în regiunea Banat, fiind emis un cod portocaliu de ploi și vânt pentru
    data de 20 septembrie 2017.

    Pentru
    informaţii actualizate, se recomandă consultarea paginilor web de
    specialitate www.meteoalarm.rs şi http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/0/0/RS-Serbia.html, precum și cele ale Automobil Clubului
    Sârb: www.amss.org.rs și www.autozona.rs. În situaţii de
    urgenţă, pe teritoriul Republicii Serbia, se pot apela numerele de urgență
    locale +38111192 (poliția), +38111193 (pompierii) și +38111194
    (ambulanța), precum şi +381111987 pentru asistență auto.


    Cetățenii
    români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    României în Republica Serbia: +381113670361, +381113670798 şi ale
    Consulatului General al României la Vârşeţ: +381013831099: +381013831199; +381013831299, apelurile
    fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români
    din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim
    de permanență.


    De
    asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială,
    cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii
    diplomatice a României la Belgrad: +38163319425 şi telefonul
    de urgență al Consulatului General al României la Vârșet: +381644584833.



    Ministerul Afacerilor
    Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://belgrad.mae.ro, http://varset.mae.ro, www.mae.ro

  • Limba română a fost omagiată în Timocul sârbesc

    Limba română a fost omagiată în Timocul sârbesc

    La Biblioteca Națională din Bor a avut
    loc în data de 31 august 2017 conferința Sinonimia vlah/român – provocări și
    realități. Graiuri vorbite de românii/vlahii din Timoc, organizată de
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, în parteneriat
    cu Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia Ariadnae
    Filum. Evenimentul a marcat sărbătorirea Zilei Limbii Române.


    Un cuvânt
    de salut a fost adresat de conducerea bibliotecii, de moderatorul conferinței,
    Zavișa Jurj, președintele Asociației Ariadnae Filum și de reprezentanții
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, care au
    transmis mesajul directorului general adjunct, Nicolae Brînzea.


    Venim
    în această zi de sărbătoare, în care omagiem limba română, cu un mesaj de
    felicitare, dar și de încurajare pentru toți vorbitorii de limbă română din
    Valea Timocului. Felicitări pentru capacitatea extraordinară de a păstra
    intactă o limbă nu scrisă, ci doar vorbită. Au vorbit-o străbunicii,
    bunicii, părinții și pe care se străduie să o vorbească și copiii. Încurajare
    pentru eforturile care trebuie depuse, în parteneriat, ca limba română să
    reziste. (…). Institutul <> vă asigură că
    va continua proiectele destinate etnicilor români din Serbia, cu accent pe
    utilizarea limbii române și în alt spațiu decât cel privat. Limba română rămâne
    factorul care ne unește și care reflectă conștiința comună a destinului românesc,
    a transmis domnul Nicolae Brînzea.


    Cele
    peste 100 de persoane de toate vârstele prezente la eveniment au
    audiat apoi prelegerea susținută de etnograful și lingvistul Slavoljub
    Gațovici, autor al seriei de Lucrări selectate privind Istoria
    Românilor/Vlahilor din Serbia de Răsărit în cinci cărți. Limba română
    s-a format și a evoluat de-a lungul Dunării, graiul timocean fiind o mărturie a
    acestui aspect. Controversa referitoare la graiul timocean ca limbă vlahă nu
    are fundament științific, ci doar o origine pur politică, croită de
    autoritățile sârbești, teză care poate fi combătută numai prin folosirea limbii
    române în școli și în biserici, fără piedici, fără presiuni, fără tertipuri.
    Limba vorbită de românii din Timocul sârbesc este o variantă a limbii române, nu
    o limbă distinctă, a concluzionat etnograful și lingvistul Slavoljub.
    Gațovici.


    Partener media: TVR Internaţional

  • Jurnal românesc – 11.08.2017

    Jurnal românesc – 11.08.2017

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea
    Păstîrnac, a declarat joi, la Suceava, că unul dintre obiectivele ministerului
    pe care îl coordonează se referă la păstrarea identităţii naţionale, iar în
    acest sens se are în vedere finanţarea de proiecte ce presupun extinderea,
    profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română. Potrivit
    oficialului, există numeroase publicaţii, ziare, televiziuni, posturi de radio
    şi publicaţii on-line în limba maternă ale românilor din afara graniţelor cărora
    ministerul le-a acordat în acest an o atenţie specială. Totodată, ministerul
    are un proiect de sprijinire a jurnaliştilor din Serbia unde există comunităţi
    importante de români. Ministrul a anunţat, de asemenea, că în semestrul doi al
    acestui an se va derula un program de formare pentru jurnaliştii din diaspora,
    la Bucureşti, dar şi în zone din România unde sunt studiouri teritoriale
    importante care realizează programe pentru comunităţile istorice, dar şi pentru
    noua diasporă. Andreea Păstîrnac a mai spus că interesul autorităţilor din
    România este crescut pentru siguranţa românilor plecaţi la muncă în afara
    graniţelor şi a adus în discuţie un proiect multidisciplinar, care se derulează
    în prezent, făcând referire la situaţia românilor din Sicilia. Declaraţiile au
    fost făcute în cadrul campaniei Informare acasă! Siguranţă în
    lume!, care are loc, în această perioadă, în Botoşani, Suceava, în Neamţ
    şi în alte regiuni ale ţării.


    Românii din diaspora sunt bineveniţi acasă şi există
    programe care să-i ajute să se reintegreze, afirmă reprezentanţii proiectului
    Repatriot, care îşi propune repatrierea prin antreprenoriat a
    românilor din afara ţării. Elementul esenţial pentru determinarea românilor din
    diaspora să se întoarcă acasă este să-i convingem că sunt bine veniţi, că este
    nevoie de ei şi că în România există acum oportunităţi de afaceri de care pot
    beneficia, consideră liderii programului Repatriot. Iniţiatorul
    proiectului, Marius Bostan, spune că din 2015, de când a fost lansat programul Repatriot,
    sute de români s-au întors în ţară beneficiind de sprijinul oferit prin
    platforma de consultanţă a proiectului. De la începutul anului, peste trei sute
    de români din diaspora au solicitat asistenţă în cadrul oferit de
    Repatriot. Marius Bostan consideră că la nivel local este nevoie de
    mai multe eforturi pentru a le prezenta românilor plecaţi în străinătate
    posibilităţile oferite de fiecare localitate în parte. Un element pozitiv este
    faptul că evenimentele derulate sub genericul Zilele diasporei,
    concept promovat de echipa Repatriot, sunt tot mai numeroase, anul
    acesta 22 de autorităţi locale organizând astfel de manifestări, de trei ori
    mai multe decât în 2016.


    La Suceava continuă Zilele
    Diasporei până pe 31 august. La Iaşi se vor sărbători Zilele Diasporei pe
    15 şi 16 august, la Botoşani pe 17 august, în Buzău pe 18 august. La Sibiu şi
    în Sinaia, Zilele Diasporei vor avea loc în septembrie. Zilele Diasporei au debutat pe 1 august în România şi cuprind o
    serie de programe, seminarii şi acţiuni diverse pentru românii din diaspora în
    peste 20 de oraşe şi comune din ţară. Scopul acestora este de a aduce românii
    din afara graniţelor mai aproape de comunităţile în care s-au născut, astfel ca
    prin experienţa acumulată peste hotare şi prin viziunea lor occidentală să
    aducă plus valoare comunităţii în care s-au născut.

  • Jurnal românesc – 02.08.2017

    Jurnal românesc – 02.08.2017

    Ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, a declarat
    că pentru Bucureşti o problemă sensibilă o reprezintă situaţia
    minorităţii române din întreaga Serbie. Într-un interviu acordat portalului
    European Western Balkans, Meleşcanu a subliniat că România aşteaptă un progres
    vizibil în respectarea drepturilor minorităţii române din întreaga Serbie
    în domeniul educaţiei şi presei, în utilizarea limbii materne în administraţie,
    în conformitate cu legislaţia sârbă şi standardele europene, precum şi accesul
    la servicii religioase în limba maternă.     Teodor Meleşcanu a adăugat că
    apreciază rolul pe care Serbia îl joacă în stabilitatea regiunii Balcanilor de
    Vest. Şeful diplomaţiei române a mai spus că România sprijină ferm aderarea
    Serbiei la UE.




    Zilele Diasporei au debutat pe 1 august şi vor cuprinde
    evenimente pe tot parcursul lunii în România. Este vorba despre o serie de
    programe, seminarii şi acţiuni diverse pentru românii din diaspora în cel puţin
    20 de oraşe şi comune din ţară. Scopul acestora este de a aduce românii din
    afara graniţelor mai aproape de comunităţile în care s-au născut, astfel ca
    prin experienţa acumulată peste hotare şi prin viziunea lor occidentală să
    aducă plus valoare comunităţii în care s-au născut. Spre exemplu, la Suceava se
    sărbătoreşte Luna Diasporei Suceava de pe 1 pe 31 august. Românii din diaspora
    veniţi acasă în vacanţă la Timişoara sunt învitaţi să participe la Zilele
    Diasporei pe 3 august, alături de personalităţi ale oraşului, antreprenori şi reprezentanţi
    ai administraţiei locale. La Iaşi se vor sărbători Zilele Diasporei pe 15 şi 16
    august, la Botoşani pe 17 august, în Buzău pe 18 august. La Sibiu şi în Sinaia,
    Zilele Diasporei vor avea loc în septembrie.


    Antreprenorii români din Spania, Italia, Franţa,
    Germania, Belgia şi Marea Britanie au posibilitatea să se folosească de
    cunoştinţele dobândite în afara ţării şi să le pună în practică în România.
    Power Net Consulting va implementa în următorii 3 ani două proiecte Diaspora
    Start-Up: Antreprenor Diaspora RO_ES
    şi Antreprenor_Diaspora: Hai acasa!.
    Prin proiectele Diaspora Start-Up cei interesaţi pot deschide o afacere în
    România pentru care vor primi finanţare de până la 40.000 de euro. Cele două
    proiecte se adresează, în primul rând, românilor din ţările menţionate, dar pot
    participa români şi din alte state. Activitatea Power Net este o continuare a
    acţiunilor în sprijinul dezvoltării antreprenoriale a românilor din Diaspora şi
    din ţară.


    150 de elevi olimpici din Republica Moldova îşi
    vor petrece vacanţa în România, la Centrul de Agrement din Sulina, judeţul
    Tulcea, în cadrul programului de tabere ARC 2017. Potrivit Radio Chişinău,
    toate cheltuielile sunt acoperite de partea română, prin programul asigurat de
    guvernul de la Bucureşti. Pentru a putea beneficia de un loc în acest tip de
    tabără, destinat românilor de pretutindeni, tinerii trebuie să aibă cunoştinţe
    minime de limba română, să fie câştigători ai olimpiadelor sau concursurilor
    naţionale şi internaţionale sau să aibă rezultate bune la învaţătură, să aibă
    aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice sau rezultate remarcabile
    în promovarea identităţii româneşti

  • Caniculă în Serbia

    Republica Serbia a anunțat o avertizare meteo privind creșterea semnificativă a temperaturilor pentru perioada 1 – 4 august 2017. Este valabil codul roșu de căldură pentru regiunile: Backa, Banat, Srem, Belgrad, Șumandija, Pomoravlje, în zonele de Est, Sud-Est și Vest ale Serbiei, precum și un cod galben pentru zona de Sud-Vest a Serbiei, precum și în Provincia Kosovo și Metohija.



    Ministerul român al Afacerilor Externe recomandă celor care se deplasează în această săptămână pe teritoriul statului vecin să consulte pagina meteoalarm.eu pentru informații actualizate permanent, să evite expunerea directă la soare, în special la orele amiezii, şi să aibă la dispoziție suficiente rezerve de lichide pentru o hidratare corespunzătoare în situaţii de caniculă. Informații despre starea drumurilor din Serbia pot fi obținute aici, în limba sârbă.



    Asistenţă consulară în Serbia:


    Cetățenii români, afectaţi de situaţie, pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Belgrad: +381113675772, +381113675770, +381113675773 şi +381113675779. Telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Belgrad: +38163319425 şi telefonul de urgență al Consulatului General al României la Vârșet: +381644030836.



    Sursa: MAE