Radio România Internațional

Tag: Simona Halep

Reacții după suspendarea Simonei Halep

Simona Halep a transmis un mesaj după ce ITIA a anunțat că jucătoarea română de tenis a primit o suspendare de patru ani.

“Azi, un tribunal independent sub Programul Antidoping din Tenis a anunţat o tentativă de decizie în cazul meu. Ultimul an a fost cel mai dificil meci din viaţa mea şi, din nefericire, lupta continuă. Mi-am dedicat viaţa frumosului joc de tenis. Iau foarte în serios regulile care guvernează sportul nostru şi mă mândresc cu faptul că nu am luat niciodată, cu bună ştiinţă sau nu, o substanţă interzisă. Refuz să accept decizia lor de suspendare pe patru ani.

Cred într-un sport curat. În aproape două decenii de tenis profesionist și sute de turnee de jucate, două titluri de Grand Slam, am oferit 200 de teste de sânge și de urină pentru a depista eventualele substanțe interzise. Toate au fost curate până pe 29 august 2022. Înaintea sezonului pe hard din 2022, la recomandarea echipei mele și a fizioterapeutului, oameni în care am mare încredere, mi-am ajustat suplimentele nutritive.

Niciunul dintre ingrediente nu a conținut vreo substanță interzisă din ce știm noi – și tribunalul a fost de acord. Unul dintre ele a fost contaminat cu roxadustat. Am fost testată săptămânal pe durata anului 2023 după testul inițial pozitiv și toate celelalte probe au fost negative.

În ciuda acestei dovezi, ITIA a adus în discuție iregularități din pașaportul meu biologic. Asta doar după ce grupul lor de experți mi-a aflat identitatea, iar doi dintre cei trei și-au schimbat dintr-odată opinia în favoarea acuzațiilor ITIA.

ITIA s-a bazat doar pe opiniile acestor experți care s-au uitat la parametrii sângelului meu – au fost timp de 10 ani în aceiași termeni. Acest grup a ignorat faptul că nicio substanță interzisă nu a fost vreodată găsită în probele mele de sânge sau de urină, excepție făcând cea din 29 august cu roxadustat, care a fost prezentă într-un nivel extrem de scăzut.

Luând în considerare faptul că înainte cu trei zile rezultatul fusese negativ, e clar că am fost expusă accidental.”

Simona Halep a mai anunțat că va contesta perdeapsa pimită la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS): “unt foarte recunoscătoare pentru susţinerea pe care am primit-o din partea familiei, a prietenilor, fanilor tenisului din întreaga lume. Continui să mă antrenez şi să fac tot ce stă în puterea mea să îmi exonerez numele de aceste acuzaţii false şi să revin pe teren. Intenţionez să fac apel împotriva acestei decizii la Tribunalul de Arbitraj Sportiv şi să urmez toate căile legale împotriva companiei producătoare a suplimentelor în cauză.“

O reacție a venit și din partea președintei ITIA Karen Moorhouse: “După un proces riguros și complex, salutăm decizia tribunalului independent. Numărul de dovezi trimise tribunalului, legate atât de roxadustat, cât și de pașaportul biologic, au fost substanțiale.

ITIA a urmat procedura obișnuită, așa cum ar fi făcut cu orice alt sportiv, în concordanță cu Regulamentul Global Anti-Doping, pentru a îndeplini scopul și responsabilitatea noastră, aceea de a menține principiul de competiție corectă.

În cadrul hotărârii scrise, juriul a admis că s-a urmat procedura corectă. Înțelegem interesul public semnificativ în astfel de cazuri și vrem să rămânem cât mai transparenți posibil, iar decizia completă va fi publicată în timp util.”

Și WTA a emis un comunicat oficial după anunțarea deciziei: ”Este cel mai important ca jucătorii să cunoască regulile programului anti-doping de tenis și să le respecte. Tribunalul Independent s-a pronunțat cu privire la cazul Simonei și, în temeiul TADP, decizia poate fi atacată la Tribunalul de Arbitraj pentru Sport. WTA va sprijini deciziile luate în acest proces și va continua să urmărească acest lucru îndeaproape.”

12 September 2023
12.09.2023 (mise à jour)

Aides – Quelque 2 millions de
familles vulnérables de Roumanie recevront cette semaine une nouvelle série
d’aides financières. Il s’agit d’une deuxième tranche de 140 euros destinés au
paiement des factures d’électricité, de gaz et de tout autre combustible
utilisé pour le chauffage. La première tranche de cette aide a déjà été versée
en début d’année. Au total, le montant qu’une famille confrontée à des
problèmes financiers recevra en 2023 s’élève à près de 300 euro. L’intégralité
de cet argent provient de fonds européens. Par ailleurs, les retraités dont les
revenus mensuels sont inférieurs à 600 euros devraient recevoir le mois
prochain la deuxième tranche d’une aide d’Etat. Ce qui plus est, durant une
année, les 2,5 millions de Roumains en situation de précarité reçoivent de la
part de l’Etat une cinquantaine d’euros tous les deux mois.

Défense -
Il n’y a aucun indice sur l’intention de la Fédération de Russie d’attaquer un
Etat membre de l’Alliance de l’Atlantique nord, mais on comprend l’inquiétude
des citoyens roumains qui habitent à proximité de la frontière sur le Danube, a
déclaré le secrétaire général adjoint de l’OTAN, le roumain Mircea Geoană.
« En tant que Roumain, je vous encourage à faire confiance aux capacités
de l’Alliance de l’Atlantique nord d’adopter toutes les mesures censées assurer
la protection de l’intégralité de l’espace allié, y compris de la
Roumanie » a dit M Geoana qui a
salué la décision des Etats Unis de renforcer les missions de police du ciel
dans la région de la mer Noire. Par
ailleurs, un exercice militaire commun se déroule jusqu’à vendredi en mer Noire
et dans le delta du Danube. 227 militaires, dont 164 Roumains et 63 étrangers
participent à l’exercice multinational Sea Breeze, organisé par les Etats Unis
pour la première fois en Roumanie. Les entrainements contribuent à renforcer la
stabilité dans la région de la mer Noire et à assurer la liberté de navigation,
dans le contexte de l’agression de la Fédération de Russie contre l’Ukraine.

Déficit -
Le déficit de la balance commerciale en Roumanie durant les sept premiers mois
de l’année en cours s’est élevé à 15,6 milliards d’euros, soit de 17% de moins
par rapport à la même période l’année dernière. Selon l’Institut national de la
statistique, durant cette période, les exportations roumaines se sont élevées à
55 milliards d’euros, soit de 4,6% de plus par rapport à la période similaire
de l’année précédente. Du 1er janvier au 31 juillet 2023, la
Roumanie a importé des marchandises d’une valeur de 70 milliards d’euros,
d’1,1% de moins par rapport à la période similaire de l’année 2022.

Poésie -
Coup d’envoi lundi de la 13e édition du Festival international de
poésie. Une semaine durant, l’événement réunit quelque 170 poètes de 27
Etats du monde. Le programme prévoit des rencontres avec des poètes, des
traducteurs et des éditeurs, des lectures publiques, des débats, des tables
rondes, des conférences, des marathons de poésie et des évènements destinés aux
professionnels du domaine. Une foire nationale du livre de poésie sera
également organisée dans le cadre du Festival international de poésie qui
mettra en avant les volumes de poésie les plus récents et les plus importants.

Produits agricoles -
Les mesures restrictives visant les importations de produits agricoles
ukrainiens ont eu un effet positif sur le marché des céréales de Roumanie et la
décision de la Commission européenne devrait être de prolonger ces
restrictions, au moins jusqu’à la fin de l’année, afin de ne pas diminuer la
compétitivité des fermiers – a fait savoir le ministre roumain de
l’Agriculture, Florin Barbu, dans le cadre d’une rencontre mercredi à Bucarest
avec son homologue hongrois, Istvan Nagy. Cette rencontre bilatérale a visé la
collaboration entre les deux Etats dans le domaine agricole, ainsi que la
situation des importations de produits agricoles en provenance d’Ukraine, dans
le contexte des mesures préventives adoptées par la Commission européenne en
vigueur jusqu’au 15 septembre 2023. Ce qui plus est, le ministre roumain a
précisé que la Commission européenne devrait décider d’un système de
subventions au transit des marchandises d’Ukraine. Celui-ci pourrait constituer
de l’avis de Florin Barbu un stimulent significatif pour l’acheminement des
produits d’Ukraine vers des marchés lointains, notamment vers les pays dont la
sécurité alimentaire est en danger, tel que décidé initialement.

Strasbourg -
La progression de l’extrémisme ne devrait pas être ignorée, mais contrecarrée,
tout en montrant que l’UE compte, a déclaré ce mardi à Strasbourg, la
présidente du parlement européen, Roberta Metsola. Selon la responsable
européenne, bloquer l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace
Schengen de libre circulation européenne pourrait donner le vent en poupe à
ceux qui souhaitent détruire l’Europe, étant donné qu’il y a 12 ans déjà la
Commission et le Parlement européens avaient décidé qu’il n’y avait aucun
obstacle juridique, politique ou d’autre nature face à l’accès des deux pays à
Schengen. Roberta Metsola a également plaidé pour une relance et une réforme de
l’Union Européenne. « Il s’agit de comprendre la nécessité politique, de
réaliser que l’Europe est plus puissante et plus en sécurité tant
politiquement, qu’économiquement, si elle est plus large », a ajouté la
présidente du Législatif européen. Les déclarations de Roberta Metsola
interviennent neuf mois après la décision du gouvernement de Vienne de voter
contre l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à Schengen.

Tennis
– L’Agence d’intégrité du tennis a annoncé mardi que Simona Halep avait été
suspendue quatre ans par un tribunal indépendant. La Roumaine, vainqueure de
deux titres du Grand Chelem, a commis deux infractions, la première lors de
l’US Open 2022 quand un contrôle avait révélé la présence d’une substance
interdite dans son organisme, la deuxième concerne une irrégularité de son
passeport biologique.Ayant
déjà été privée de tennis pendant quasiment un an, elle devra attendre
théoriquement le 6 octobre 2026 avant de reprendre éventuellement la
compétition.L’affaire Halep n’est
toutefois vraisemblablement pas finie. L’ex-numéro 1 mondiale a le droit de
faire appel de cette sanction.

Météo
– En Roumanie, le temps sera au beau fixe dans les 24 prochaines heures. Le
ciel demeure variable, plutôt dégagé dans le sud-est et partiellement
couvert dans la région des Carpates. Les températures maximales iront mercredi
de 24 à 34 degrés.

12 September 2023
Simona Halep, suspendată patru ani pentru dopaj

Jucătoarea română de tenis Simona Halep a fost suspendată pe o perioadă de patru ani pentru dopaj, a anunţat, marţi, Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA).

Potrivit comunicatului ITIA “dubla campioană de Grand Slam, în vârstă de 31 de ani, a fost găsită vinovată pentru două încălcări separate. Prima, cu substanța interzisă roxadustat, la US Open 2022. A doua este legată de iregularitățile din pașaportul său biologic.”

Tribunalul Independent Sports Resolutions spune că nu există niciun motiv să pună sub îndoială concluzia unanimă la care au ajuns cei 3 experți. Concluzia a fost că cel mai probabil dopajul” este explicația pentru iregularitățile găsite în cazul lui Halep, se mai arată în comunicatul ITIA.

“La 11 septembrie 2023, tribunalul a confirmat că a constatat că jucătoarea a comis încălcări intenționate ale regulilor antidoping în temeiul articolului 2 din TADP: Prezența și utilizarea roxadustatului, așa cum s-a evidențiat în proba de urină a lui Halep recoltată la 29 august 2022 la US Open. Utilizarea unei substanțe sau a unei metode interzise în cursul anului 2022, pe baza recoltării și analizei a 51 de probe de sânge furnizate de jucătoare în cadrul programului ABP.

Tribunalul a acceptat argumentul lui Halep potrivit căruia ar fi luat un supliment contaminat, dar a stabilit că volumul ingerat de jucătoare nu ar fi putut duce la concentrația de roxadustat găsită în proba pozitivă.”

Simona Halep și echipa ei au posibilitatea unui recurs Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne (TAS).

12 September 2023
Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 25.06. – 01.07.2023

Nomuri pi teme sensibile adoptate di Parlament

Parlamentul ali Românie ahărdzi tru stămăna ditu soni kiro ti ună sesiuni ordinară tu ligătură cu născănti proiecte di nomu ligati, tru ună turlie ică altă, di pensii. Luni, senatorllii şi deputaţllii eliminară pensiile speţiali ţi eara dati a parlamentarilor, di trapsiră mănă aestă turlie, di la un privileghiu luguristu nitiñisitu di presă şi opinia publică. Miercuri fură adoptate alti dauă nomuri sensibile. Una curmă cumulul pensie-tiñie di cafi mesu tru sistemlu public, ama excepteadză di la aestă interdicţie tamam pi alepţălli locali şi pi parlamentari, aţea ţi u faţi criticabilă. Alti categorii profesionale exceptate di la regulă suntu cadrili didactiţi şi ateali medicale di speţialitate, asistenţăllii maternali, catacum şi lucrătorlli ditu Academia Română, Banca Naţională şi născănti agenţii naţionale. Lo vot final favorabil şi nomlu cari ş’pripune s’reformeadză pensiile di lucru, aţeali caru la thimelliu maş parţial contribuţia ditu perioada activă şi di cari s’hărsescu magistraţllii, militarllii, diplomaţllii, funcţionarllii parlamentari, personal a Curtillei di Conturi ică aeronautic. Proiectul avu, ama alăxeri cabaia mări. Practic, fu amânată aplicarea-a reformăllei cu ţinţi ani, aşi că, până tru 2028, procurorllii, giudicătorllii şi militarllii pot s’iasă la pensie tru idyili condiţii ca până tora. Va s’crească etapizat ilikia di pensionare, iara a magistraţlor va lă si caftă, tru videalamutrinda işearea la pensie, ună vicllimi di minimum 25 di ani tru spicialitate. Pensiile cari năstrecu venitul mediu net pi economie va s’hibă impozitate cu 15%. USR, di opoziţie, adepta ti eliminarea acutotalui a pensiilor di serviciu, votă contra a proiectului, spunănda că, după adoptarea-a lui, tru România va s’aibă tut 210.000 di pensionari speţiali idyea cum eara ma ninti. Analta Curte di Casaţie şi Justiţie contestă constituţionalitatea a nomlui ti pensiili speţiali şi a aţilui mutrinda cumulu pensie-tiñie di cafi mesu la stat. Reforma-a pensiilor di serviciu easti jalon tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă.

PNRR, evaluare pozitivă

Cu 49 di jaloane şi ţinte tiñisiti ditu un total di 51, România tricu ghini examenul a Comisillei Europeane tu ligătură cu a daua căftari di plată transmisă ditu cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3,22 miliardi euro. Ateali dauă restanţe suntu ligate di investiţiile tru energie, iara di itia a lor Bucureştiul va s’llia cu aproximativ 53 di milioane euro ma puţănu. Ici ţiva, ama nu easti ireparabil, tră atea că România ari kiro nica 6 meşi tra s’toarnă cu dovedz că şi tră aeşţă păradz jaloanili fură tiñisiti haristusitoru. Premierlu Marcel Ciolacu lugurseaşti că evaluarea pozitivă a Comisillei da curayiu a guvernului s’lucreadză ta sbagă tu lucru scupadzlli şi tăxeaşti că va s’hibă amintati ntrăoară aţeali dauă jaloane amănati ditu domeniul ali energie. România ari ună alocari di pisti 29 di miliardi di euro tră implementarea PNRR şi ari loată pănă tora dauă tranşe di prefinanţare tru valoare cumulată di aproapea 3,8 miliardi euro.

Nău agiutoru european tră fermieri

România va s’llia 30 di milioane di euro ditu partea Comisiei Europeane ca agiutoru tră fermierii zñiipsiţ di importurli cabaia mări dfi yipturi ieftine ditu Ucraina. Easti daua pachetă di agiutoru, iara păradzlli yinu di la Fondul di Rezervă ali Uniuni. Ditu ateali ţinţi state membre ali UE cari au sinuru cu Ucraina ică suntu tru proximitatea a llei, Polonia şi România s’hărsiră di nai ma consistente pachete di agiutoru: Polonia, aproapea 40 di milioane di euro iara România 30 di milioane di euro. Cumulat, pachetili ună şi a daua aduc agricultorilor români un agiutoru di 40 di milioane di euro, iar Guvernul di la Bucureşti ari acordul Comisiei tră s’lu facă diplo.

Ndridzeri tră summitul NATO di la Vilnius

Lideri ditu stati ali NATO şi secretarlu gheneral Jens Stoltenberg s-andămusiră, Haga, la ună andamasi ahărdzită ti Summitlu aliat di la Vilnius, di la gimitatea-a meslui alunaru. Loară parti şi prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cari năpoi spusi, tru Olanda, că Rusia easti şi ma largu va s’hibă fuvirsearea imediată şi nai ma directă la adresa securităţii euroatlantice. Neise, cundille liderlu di la Bucureşti, aliaţllii lipseaşti s’hibă axi şi pregătiţ tra ş-anvărtuşeadză nica ma multu postura şi s’ducă ninti s’asiguripsească agiutorlu ţi easti ananghi tră Ucraina şi tră partenerlli nai ma vulnerabili, maxus Republica Moldova. Cunuscută hiinda poziţionarea a llei strategică, România easti sinfirisit maxus ti anvărtuşearea suplimentară a Flancului Estic, pritu ună abordare coerentă şi unitară, nica spusi Klaus Iohannis. S-clleamă, cundille năsu, asigurarea a forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor anănghisiti, cata cumu şi aranjamentele uidisiti di comandă şi control. Tru ţi mutreaşti Ucraina, cara la Bucureşti, tru 2008, Aliaţllii apufusiră că ea va s’hibă membru NATO, la Vilnius aestu angajamentu lipseaşti s’hibă dus ma latgu, lugurseaşti preziccentulu român.

Cultură şi sport

Monopolu cultural a stămânăllii, unu nicontestat di vărnu, easti a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu, agiumtu la a 30-a ediţie. Tu kirolu a festivalului, căsăbălu transilvan ţi poartă marca a clirunumiillei saxone nu doarme. Haristusită a sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor niconvenţionale, băseriţlor, păzărloru şi geadeiloru a lui medievale, Sibiulu fu, disnău, nicukirlu filotimu a artilor spectacolui. Milli di artişti şi suti di evenimente adusiră harauă tru arada a Festivalui, disvărtitu sum semnulu a “Miracolului”, tema aleaptă tră actuala ediţie. Tru sportu, evenimentul a săptămânălleii fu audierea a giucătoarei române di tenis Simona Halep di către instanţa ţi giudică acuzaţia di dopaj ţi ălli si adusi tru sumedru anlu ţi tricu. Fură meşi mulţă şi di mari hargi ti cariera-a sportivăllei cari va s’umplă tru yismăciuni, 32 di ani şi cari işi ditu Top 50 tră atea că numata putu s’llia parti la turnee. Fostu numiru ună mondial şi diplo amintătoari di Grand Şlem, Halep va s’aibă tru meslu alunaru un prim verdictu.

Autoru: Stefan Stoica

Armânipsearea: Taşcu Lala

2 July 2023
La semaine du 26 juin au 2 juillet 2023

Des votes au Parlement

Le Parlement roumain a consacré
la dernière semaine de la session parlementaire avant les grandes vacances aux
projets de loi des régimes spéciaux de retraite. Lundi, le Législatif a voté en
faveur de la suppression de ces régimes de retraite au bénéfice des
parlementaires. Mercredi, deux autres votes ont eu lieu. L’un par lequel le
Parlement interdit le cumul de la pension de retraite et du salaire dans la
fonction publique. Y feront exception les élus du peuple, ce qui rend la loi
facilement criticable. Parmi les autres catégories professionnelles faisant exception
on retrouve aussi les professeurs, les médecins, les assistants maternels et
les salariés de l’Académie roumaine, de la Banque centrale de Roumanie et
d’autres institutions nationales.

Par ailleurs, le Législatif a voté en faveur de la
réforme des régimes spéciaux de retraite dont bénéficient les magistrats, les
diplomates, les militaires, les fonctionnaires parlementaires et le personnel
aéronautique et de la Cour des compte. Pourtant, le projet a été approuvé sous
une forme modifiée au point où la réforme n’entrera en vigueur qu’à partir de
2028. L’âge du départ à la retraite sera repoussé progressivement de 60 à 65
ans, et les magistrats seront obligés d’avoir une ancienneté d’au moins 25 ans.

Un impôt de 15% sera mis en place dans le cas des
pensions de retraite dont le montant dépasse le salaire moyen net. L’USR, parti
de l’opposition, a critiqué le vote du Parlement, en affirmant que tant que les
régimes spéciaux de retraite ne sont pas entièrement supprimés, la Roumanie
continuera à recenser 210.000 retraités bénéficiaires d’une retraite spéciale.
La Haute Cour de Justice et de Cassation a contesté le caractère
constitutionnel des régimes spéciaux de retraite et du cumul de la pension et
du salaire. La réforme de la retraite s’inscrit parmi les jalons du Plan
national de relance et de résilience.

Le PNRR, un retour positif

Avec 49 objectifs
et jalons accomplis parmi les 51 intégrés dans le Plan national de relance et
de résilience, la Roumanie a remporté haut la main l’examen de la Commission
européenne et attend donc le versement d’une deuxième tranche de 3,22 milliards
d’euros. Avec deux objectifs manqués dans le domaine des investissements
énergétiques, le pays sera pénalisé de 53 millions d’euros. Cependant, ce
retard peut encore être rattrapé, puisque la Roumanie dispose de six mois pour
prouver avoir réussi à atteindre ces deux derniers jalons. Selon les dires du Premier
ministre roumain, Marcel Ciolacu, l’évaluation positive de l’Exécutif européen
est un signal encourageant pour son gouvernement qui fait de son mieux pour
rattraper son retard et remplir tous les objectifs. La Roumanie bénéficie d’une
enveloppe de plus de 29 milliards d’euros accordée par Bruxxelles pour mettre
en place le PNRR. A l’heure actuelle, le pays a déjà reçu deux tranches de
préfinancement d’un total de 3,3 milliards d’euros.

Une nouvelle aide financière versée aux agriculteurs
roumains

La Roumanie se verra
accorder 30 millions d’euros de la part de la Commission européenne pour
soutenir les agriculteurs impactés par les importations de céréales
ukrainiennes. C’est le deuxième paquet de soutien financier de la réserve
agricole européenne que Bucarest reçoit de la part de Bruxelles. Parmi les cinq
pays limitrophes de l’Ukraine censés se partager l’aide européenne, la Pologne
et la Roumanie touchent la partie la plus consistante : respectivement 40 et 30
millions d’euros. Ainsi, la Roumanie obtient une aide totale de 40 millions
d’euros que le gouvernement multipliera par deux, suite à un accord avec la CE.

Des préparatifs pour le sommet de
Vilnius

Des leaders des
pays alliés se sont retrouvés à la Haye, en présence du secrétaire général de
l’OTAN, dans le cadre d’une réunion consacrée au sommet de Vilnius, prévu à la
mi-juillet. Présent aux débats, le président roumain, Klaus Iohannis a
réaffirmé que la Russie est et continuera d’être une menace imminente pour la sécurité euroatlantique. Par conséquent, il
a plaidé en faveur d’un renforcement de la posture dissuassive des alliées,
parallèlement à la poursuite de l’aide accordée à Kiev et aux autres
partenaires vulnérables de la région, notamment à la République de Moldova. En
vertue de sa position stratégique, la Roumanie est directement concernée par la
consolidation supplémentaire du Flanc oriental de l’Alliance, à travers une
approche cohérente et unitaire de la part des pays alliés. Cela veut dire, a
précisé Iohannis, qu’il faut se doter des forces armées et des capacités et
équipements militaires nécessaires. En ce qui concerne l’Ukraine, puisque en
2008, à Bucarest, les Alliés ont décidé de l’intégrer à un moment donné à
l’OTAN, cet engagement doit être accompli, a conclu le président roumain.

De la culture et du sport

Le
coup de coeur culturel de cette semaine est, sans nul doute, la 30ème édition
du Festival international de théâtre de Sibiu. Plusieurs jours durant, la ville
transylvaine, ancienne capitale de la culture européenne, a accueilli les bras
grands ouverts des milliers d’artistes et des centaines d’événements à l’agenda
d’un festival placé sous le signe du Miracle. Passons maintenant au sport où la
joueuse de tennis, Simona Halep, accusée de dopage, en octobre dernier, a
comparu devant le tribunal. L’ancienne numéro un mondiale et double championne
à Roland Garos recevra un premier verdict en juillet. Rappelons qu’elle a
quitté le classement des 50 meilleures joueuses mondiales après qu’elle s’est
vu interdire la participation aux tournois.

2 July 2023
Retrospectiva săptămânii 25.06. – 01.07.2023

Legi pe teme sensibile adoptate de Parlament

Parlamentul României a dedicat ultima săptămână a sesiunii ordinare unor proiecte de lege legate, într-o formă sau alta, de pensii. Luni, senatorii şi deputaţii au eliminat pensiile speciale acordate parlamentarilor, renunţând, astfel, la un privilegiu considerat imoral de presă şi opinia publică. Miercuri au fost adoptate alte două legi sensibile. Una interzice cumulul pensie-salariu în sistemul public, dar exceptează de la această interdicţie tocmai pe aleşii locali şi pe parlamentari, ceea ce o face criticabilă. Alte categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din Academia Română, Banca Naţională şi unele agenţii naţionale. A primit vot final favorabil şi legea care îşi propune să reformeze pensiile de serviciu, acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari, personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. Proiectul a suferit, însă, modificări majore. Practic, a fost amânată aplicarea reformei cu cinci ani, astfel că, până în 2028, procurorii, judecătorii şi militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat vârsta de pensionare, iar magistraţilor li se va cere, în vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate cu 15%. USR, de opoziţie, adepta eliminării cu totul a pensiilor de serviciu, a votat împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat constituţionalitatea legii pensiilor speciale şi a celei privind cumulul pensie-salariu la stat. Reforma pensiilor de serviciu este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

PNRR, evaluare pozitivă

Cu 49 de jaloane şi ţinte îndeplinite dintr-un total de 51, România a trecut cu bine examenul Comisiei Europene cu privire la a doua cerere de plată transmisă din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 3,22 miliarde euro. Cele două restanţe sunt legate de investiţiile în energie, iar din cauza lor Bucureştiul va încasa cu aproximativ 53 de milioane euro mai puţin. Nimic nu este însă ireparabil, pentru că România are la dispoziţie încă 6 luni pentru a reveni cu dovezi că şi pentru această sumă jaloanele au fost îndeplinite satisfăcător. Premierul Marcel Ciolacu apreciază că evaluarea pozitivă a Comisiei încurajează guvernul să lucreze pentru atingerea obiectivelor şi promite că vor fi recuperate rapid cele două jaloane întârziate din domeniul energiei. România beneficiază de o alocare de peste 29 de miliarde de euro pentru implementarea PNRR şi a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,8 miliarde euro.

Nou ajutor european pentru fermieri

România va primi 30 de milioane de euro din partea Comisiei Europene ca sprijin pentru fermierii afectaţi de importurile masive de cereale ieftine din Ucraina. Este cel de-al doilea pachet de ajutor, iar banii provin din Fondul de Rezervă al Uniunii. Dintre cele cinci state membre ale UE care au graniţă cu Ucraina sau se află în proximitatea ei, Polonia şi România au beneficiat de cele mai consistente pachete de ajutor: Polonia, aproape 40 de milioane de euro iar România 30 de milioane de euro. Cumulat, pachetele unu şi doi aduc agricultorilor români un sprijin de 40 de milioane de euro, iar Guvernul de la Bucureşti are acordul Comisiei pentru a-l dubla.

Pregătiri pentru summitul NATO de la Vilnius

Lideri din state ale NATO şi secretarul general Jens Stoltenberg s-au întâlnit, la Haga, la o reuniune dedicată pregătirii Summitului aliat de la Vilnius, de la jumătatea lunii iulie. A participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a reafirmat, în Olanda, că Rusia este şi va continua să fie ameninţarea imediată şi cea mai directă la adresa securităţii euroatlantice. Prin urmare, a insistat liderul de la Bucureşti, aliaţii trebuie să fie capabili şi pregătiţi pentru a-şi consolida şi mai mult postura şi să continue să asigure sprijinul necesar pentru Ucraina şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. Dată fiind poziţionarea ei strategică, România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă şi unitară, a mai spus Klaus Iohannis. Aceasta înseamnă, a precizat el, asigurarea forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor necesare, precum şi aranjamentele adecvate de comandă şi control. În ce priveşte Ucraina, dacă la Bucureşti, în 2008, Aliaţii au decis că ea va deveni membru NATO, la Vilnius acest angajament trebuie dus mai departe, consideră preşedintele român.

Cultură şi sport

Monopolul cultural al săptămânii, unul necontestat de nimeni, aparţine Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ajuns la a 30-a ediţie. Pe perioada festivalului, oraşul transilvan ce poartă marca moştenirii saxone nu doarme. Graţie sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor neconvenţionale, bisericilor, pieţelor şi străzilor sale medievale, Sibiul a fost, din nou, gazda generoasă a artelor spectacolului. Mii de artişti şi sute de evenimente au animat Festivalul, desfăşurat sub semnul “Miracolului”, tema aleasă pentru actuala ediţie. În sport, evenimentul săptămânii a fost audierea jucătoarei române de tenis Simona Halep de către instanţa ce judecă acuzaţia de dopaj ce i s-a adus în octombrie anul trecut. Au fost luni foarte lungi si costisitoare pentru cariera sportivei care va împlini, în septembrie, 32 de ani şi care a ieşit din Top 50 pentru că nu a mai putut participa la turnee. Fost număr unu mondial şi dublă câştigătoare de Grand Şlem, Halep va primi în iulie un prim verdict.

1 July 2023
May 20, 2023 UPDATE

SMR. The President of
Romania, Klaus Iohannis, welcomed the announcement made at the G7 Summit on
Saturday by the President of the United States, Joe Biden, regarding the
support of the USA and Japan, of the partners South Korea and the United Arab
Emirates of up to 275 million dollars for the Small Modular Reactor (SMR)
project in Romania, as well as letters of interest from US EXIM and US
International Development Finance Corporation for additional support of up to 4
billion dollars for project implementation. These initiatives represent an essential
support for Romania’s goal of standing in the forefront of the development of
the revolutionary nuclear energy infrastructure, and the implementation of the
SMR project in partnership with the USA will allow the production of clean
energy and increase energy security, the Romanian president stressed in a post on social networks. The G7 leaders
confirmed, in Hiroshima, their commitment to identifying new opportunities to
expand the Partnership for Global Infrastructure and Investment, an intitiative
of President Biden and the G7, in the field of infrastructure and which
provides for the financing of the first small modular reactor plant in Romania
.

Education. The Romanian
Prime Minister, Nicolae Ciucă, has announced that he has convened a meeting
with the education unions, on Sunday, at the Government headquarters. He has
stated that the solution for the education employees’ demands lies in the law on unitary wages. The prime
minister, who is also the leader of the National Liberal Party, a senior
partner in the ruling coalition, together with the Social Democratic Party, and
the Democratic Union of Ethnic Hungarians, has also said that the Ministry of Labor has the full support of
the coalition to implement the unitary wage law and the reform of special pensions,
in the shortest possible time. The prime minister’s statements come after the
president of the Social Democratic Party and Speaker of the Chamber of
Deputies, Marcel Ciolacu, has announced that any negotiations regarding the
future Cabinet, which he is about to lead, must be suspended until the demands
of the unions are resolved, as well as the major backlog regarding
the reform of special pensions. The education unions have announced that they
will go on an all-out strike on Monday, May 22. Their claims are mainly salary
related.

Schengen. The President of
the Court of Justice of the European Union, Koen Lenaerts, believes that the
file for the annulment of the decision to reject Romania’s accession to the
Schengen Area must be resolved quickly. I want to emphasize that Romania’s future is in Schengen. So the
reception of Romania and Bulgaria in the Schengen zone must happen in the very
near future. Indeed, when you bring a member state like Romania, but this is
also valid for all other members of the Schengen area, this means that the
internal borders between the Schengen members are open and that there are no
more checks when crossing the border. It also means that external borders
become a matter of common interest for all members of the Schengen area,
Lenaerts said. Although it had met all the accession
criteria, Romania was denied entry into Schengen last year, due to Austria’s
opposition.

Moldova. On Sunday morning, at the initiative of President Maia
Sandu, a large demonstration will take place in Chisinau to show the citizens’
support for the European integration of their country. The event takes place in
the context in which the Republic of Moldova (ex-Soviet, predominantly
Romanian-speaking), as a candidate country, would like to start accession
negotiations by the end of this year. In order to move to this stage, the
Republic of Moldova has to fulfill nine recommendations, which will be
evaluated by the fall in a European Commission report. The President of the
European Parliament, Roberta Metsola, will also participate in the event in
Chisinau.

Halep. The Romanian tennis player Simona Halep, former
world number one, faces a new case, related to ‘irregularities’ in the data of
her biological passport, the tennis anti-doping authority has announced.
Halep, the 2018 Roland Garros and 2019 Wimbledon champion, has been
provisionally suspended since last October after testing positive for
roxadustat during the US Open in August 2022. In an interview with Tennis
Majors published in late April, the player cited a contamination of one of her
dietary supplements to explain the positive test. The new case, confirmed on
Friday by the International Tennis Integrity Agency (ITIA), is based on an
assessment of the profile of her biological passport by a group of independent
experts. The biological passport makes it possible to monitor different blood
parameters over a long period of time. In a statement broadcast on Friday
evening, Simona Halep says that she is living the worst nightmare
of her life since the announcement of the suspension, on October 7, and denounces
a form of harassment on the part of ITIA, which she accuses of
trying to prove that she is guilty of something she has never done. (MI)

20 May 2023
May 20, 2023

Education. The debates on the education bills continue in the Education Committee of the Romanian Senate, which must adopt the reports that will be sent to the plenary no later than Monday. While the higher education law has already received a favorable report from the committee, the provisions aimed at pre-university education have brought tensions between the government and the opposition. The bone of contention was represented by the oppositions desire, also supported by the student and parents associations, to eliminate a possible additional exam after the National Assessment, for half of the number of places in a high school. The two education bills should receive the decisive vote in the Senate plenary on Monday. In parallel, the countdown for the strike announced for months by the education unions has begun. Theyve said, however, that they will accept possible negotiations over the weekend and proposals from the Government. The claims are mainly salary related.

G7. The leaders of the G7 countries, gathered in Hiroshima, Japan, have called on China to put pressure on Russia to stop its aggression against Ukraine, stating at the same time that they want constructive and stable relations with Beijing, France Presse reports On Friday, on the first day of talks, the G7 leaders stated that Ukraine had the necessary budgetary support for the current year and the beginning of 2024 and renewed their commitments to provide financial and military support to Kyiv, to help it deal with the Russian aggression. In a statement, they also called for the immediate, complete and unconditional withdrawal of Russian troops and military equipment from within the internationally recognized borders of Ukraine. Ukrainian President Volodymyr Zelensky, who arrived in Hiroshima this morning, participated in the summit. In another move, the European allies welcomed the US decision to allow Ukrainian pilots to train on US-made F-16 fighter jets. According to the BBC, US leader Joe Biden was reluctant, fearing that giving Ukraine fighter jets would escalate the conflict, but has now given in to pressure from allies, allowing Ukrainian pilots to train on F-16 models. British Prime Minister Rishi Sunak has announced that Britain will work with the US, the Netherlands, Belgium and Denmark to provide Ukraine with the air combat capabilities it needs.

Refugees. More than 4 million refugees have entered Romania since the beginning of the Russian aggression in Ukraine, last February. Most of them only transited the country to reach Western Europe, but, according to data published by the Romanian authorities, 130,000 Ukrainian refugees have benefited from protection in Romania, over 42,000 being registered in Bucharest alone.

Moldova. On Sunday morning, at the initiative of President Maia Sandu, a large demonstration will take place in Chisinau to show the citizens support for the European integration of their country. The event takes place in the context in which the Republic of Moldova (ex-Soviet, predominantly Romanian-speaking), as a candidate country, would like to start accession negotiations by the end of this year. In order to move to this stage, the Republic of Moldova has to fulfill nine recommendations, which will be evaluated by the fall in a European Commission report. The President of the European Parliament, Roberta Metsola, will also participate in the event in Chisinau.

Elections. Elections for the unicameral parliament with 300 deputies will be held in Greece on Sunday. For the first time in the last 30 years, the ballot is exclusive, according to proportional representation, with a threshold of 3%, and opinion polls indicate six parties that will make it to parliament. In the lead is Kyriakos Mitsotakiss ruling New Democracy party, followed by Alexis Tsiprass left-wing Syriza party. If a new coalition government cannot be formed, new elections will be called for the month of June, at which, however, the granting of bonus mandates to the first party will be resumed and, in this way, it will be possible to form a new majority government or a coalition government.

Halep. The Romanian tennis player Simona Halep, former world number one, faces a new case, related to irregularities in the data of her biological passport, the tennis anti-doping authority has announced. Halep, the 2018 Roland Garros and 2019 Wimbledon champion, has been provisionally suspended since last October after testing positive for roxadustat during the US Open in August 2022. In an interview with Tennis Majors published in late April, the player cited a contamination of one of her dietary supplements to explain the positive test. The new case, confirmed on Friday by the International Tennis Integrity Agency (ITIA), is based on an assessment of the profile of her biological passport by a group of independent experts. The biological passport makes it possible to monitor different blood parameters over a long period of time. In a statement broadcast on Friday evening, Simona Halep says that she is “living the worst nightmare” of her life since the announcement of the suspension, on October 7, and denounces a form of “harassment” on the part of ITIA, which she accuses of trying to prove that she is guilty of something she has never done. (MI)

20 May 2023
Anul sportiv 2022 (I)

Pentru sport, anul 2022 a fost marcat de revenirea post-pandemică. Cele mai multe competiţii s-au desfăşurat normal, cu din ce în ce mai puţine restricţii. Ierarhiile sportive s-au refăcut, publicul a revenit pe stadioane şi din pandemie nu a mai rămas, în cele mai multe ţări, decât amintirea.

Cu toate acestea, la prima competiţie importantă a anului, turneul de tenis Australian Open, sârbul Novak Djokovic, unul dintre principalii favoriţi, nu a fost acceptat din cauza refuzului său de a se vaccina anti-Covid. A fost reţinut, apoi deportat din Australia. Tenisul românesc a fost reprezentat la Melbourne doar în concursul feminin, de Simona Halep, Sorana Cîrstea, Irina Begu, Jaqueline Cristian şi Gabriela Ruse. Cel mai departe au ajuns Halep şi Cîrstea. În optimile de finală, Simona a pierdut în faţa franţuzoaicei Alizé Cornet în trei seturi, cu 6-4, 3-6, 6-4, iar Sorana Cîrstea a fost învinsă de poloneza Iga Świątek, tot în trei seturi, cu 5-7, 6-3, 6-3. Luna ianuarie a adus şi un nou antrenor pe banca Naţionalei române de fotbal. Edward Iordănescu i-a luat locul lui Mirel Rădoi, care, în noiembrie 2021, a anunţat că nu va mai continua la conducerea primei reprezentative după ratarea calificării la barajul pentru Cupa Mondială din 2022.

În debutul lunii februarie, Naţionala de rugby a României a învins, la Bucureşti, cu scorul de 34-25, reprezentativa Rusiei, în primul meci din 2022 al competiţiei Rugby Europe Championship. A urmat victoria cu Portugalia, cu scorul de 37 la 27 şi, în finalul lunii, înfrângerea din Spania, cu 21 la 38. La tenis, Irina Begu a ajuns până în semifinalele turneului WTA 500 de la Sankt Petersburg. Apoi, la polo, România s-a calificat la Campionatele Europene din Croaţia atât la masculin, cât şi la feminin. La Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, cel mai bun rezultat al României a fost locul 9 ocupat în proba de ştafetă sanie de Raluca Strămăturaru, Valentin Creţu și tandemul Marian Gîtlan / Darius Şerban. În finalul lunii, jucătoarea română de tenis de masă Bernadette Szőcs s-a clasat pe locul al treilea la turneul Europa Top-16 de la Montreux, din Elveţia.

Luna martie a adus debutul play-offului primei ligi române de fotbal, în care CFR Cluj a pornit cu 7 puncte în plus faţă de următoarea clasată, FCSB. La tenis, echipa masculină a României a pierdut cu 1-3 meciul disputat cu Spania, la Marbella, în barajul pentru calificarea la turneul final al Cupei Davis. Singurul punct al României a fost adus de jocul de dublu în care Marius Copil şi Horia Tecău, care au trecut de cuplul Alejandro Davidovich Fokina / Pedro Martinez cu 7-6, 6-4. Tot la tenis, Simona Halep a revenit între primele 20 de jucătoare ale lumii, după ce a ajuns până în semifinalele turneului WTA 1000 de la Indian Wells. La rugby, echipa României a ocupat locul 3 în ediția 2022 a competiției Rugby Europe Championship. Pe primul loc s-a clasat Georgia, urmată de Spania, la fel ca şi în clasamentele cumulate pe ultimii doi ani, care asigurau calificarea la Cupa Mondială din 2023. Spania a fost însă descalificată ulterior, din cauza folosirii unui jucător ineligibil, iar România, care urma să treacă prin recalificări, merge direct la Mondiale.

În aprilie, sportivii români au câştigat patru medalii la Campionatele Europene de lupte de la Budapesta. Andreea Ana a câştigat aurul la categoria 55 de kilograme, iar Alina Vuc şi Kriszta Incze au fost medaliate cu bronz la 50 şi 65 de kilograme. La masculin, Nicu Ojog a obţinut argintul la stilul greco-roman, categoria 87 de kilograme. Apoi, echipa română de hochei pe gheaţă Sport Club Miercurea Ciuc a câştigat competiţia regională Erste Liga pentru al doilea an la rând. La tenis, Polonia a învins România cu scorul de 4-0, la Radom, în calificările competiţiei feminine pe echipe Billie Jean King Cup. Tot în aprilie, Naţionala feminină de handbal a României s-a calificat la Campionatul European programat în Slovenia, Macedonia de Nord şi Muntenegru.

În luna mai, România a încheiat Campionatele Europene de judo de la Sofia fără a obține vreo medalie. Adrian Şulcă a înregistrat cel mai bun rezultat, și anume locul 5 la categoria 73 de kilograme. La handbal feminin, CSM Bucureşti a fost eliminată în sferturile de finală ale Ligii Campionilor de echipa daneză Team Esbjerg. La fotbal, CFR Cluj a devenit, pentru a cincea oară consecutiv și a opta oară în istorie, campioana României. La Mondialele de box feminin de la Istanbul, cel mai bine s-a comportat Lăcrămioara Perijoc, medaliată cu argint la categoria 54 de kilograme. La masculin, pugilistul Andrei Paul Arădoaie a obţinut medalia de bronz la categoria 86 de kilograme a Campionatelor Europene desfăşurate în Armenia, la Erevan. A fost prima medalie obţinută de boxul românesc la o întrecere continentală de seniori din 2015.

Luna iunie a adus în atenţia lumii întregi numele înotătoruluilui David Popovici, sportive în vârstă de numai 18 ani. Cele două titluri mondiale câștigate de el la Budapesta, în probele de 100 și 200 de metri liber, au reprezentat premiere pentru sportul românesc. Despre performanţele lui David vom vorbi însă în zilele următoare, într-o rubrică specială. Stimați ascultători, prima parte a retrospectivei sportive a anului 2022 se oprește aici. Mâine, partea a doua…

RadioRomaniaInternational · Anul sportiv 2022 (I)

3 January 2023
Rétrospective des principaux événements de l’année 2022 en Roumanie

La guerre en Ukraine, la crise de
sécurité aux frontières roumaines, la réponse des alliés.

Au bout de deux
ans de pandémie, voilà qu’en 2022, le monde a été frappé de plein fouet par les
tendances expansionnistes de Vladimir Poutine qui, le 24 février, a déclenché
une guerre illégale et non justifiée contre son ancien vassal de la période
soviétique, l’Ukraine. La Roumanie et ses partenaires occidentaux ont condamné
à l’unisson l’agression russe, en agissant de commun accord pour lutter contre
la menace la plus sérieuse à l’adresse de la sécurité euro atlantique des
dernières décennies, comme peut-on le lire dans la déclaration adoptée lors du
sommet de l’OTAN, déroulé en novembre, à Bucarest. La Russie se fait
entièrement responsable de cette guerre, peut-on lire dans le document qui
accuse Moscou d’une violation flagrante du droit international et des principes
de la Charte des Nations Unies. Les actions menées par la Russie sont inacceptables,
le chantage énergétique et la rhétorique nucléaire insensée ne font que miner
l’ordre international fondé sur des règles. Toute attaque contre les puissances
alliées déclenchera une réponse ferme et unilatérale, ont martelé les pays de
l’OTAN. Par ses actions survenues suite à l’invasion russe de l’Ukraine,
l’Alliance a cherché à renforcer son Flanc Est, le plus en danger et dont la
Roumanie fait également partie. Les Etats-Unis ont accru le nombre de
militaires envoyés en terre roumaine. A l’heure où l’on parle, quelque 5000
soldats de l’OTAN, la plupart originaires des Etats-Unis, France, Belgique,
Pays Bas, Italie et Canada sont déployés en Roumanie. Un groupement de combat
sous l’égide de l’OTAN ayant la France à sa tête a été mis en place quelques
mois après le déclenchement du conflit russo-ukrainien.

La crise énergétique, l’inflation et les
mesures de soutien à la population vulnérable

Dès le début de
la guerre en Ukraine, la Roumanie s’est impliquée dans les efforts
internationaux de soutien aux Ukrainiens. Les autorités de Bucarest ont été
félicitées pour la manière dont elles ont su aider les réfugiés et pour le rôle
joué par la Roumanie dans l’exportation des céréales ukrainiennes vers les
marchés mondiaux. Parallèlement à tous ces efforts, les responsables de
Bucarest ont été obligés de gérer des crises intérieures amplifiées ou
produites par l’invasion russe. Au terme des directives européennes, la
Roumanie a cherché elle aussi à diversifier ses sources énergétiques afin de
réduire au maximum la dépendance du gaz russe. Le gouvernement de Bucarest a
adopté aussi des mesures de compensation et de plafonnement des tarifs
énergétiques afin de protéger les consommateurs roumains en situation de
vulnérabilité. Surtout que, dans l’actuel contexte de crise, l’inflation a fait
un bond jusqu’à 17%, en menaçant l’existence de nombreuses entreprises. La
construction budgétaire pour 2023 prévoit aussi bien des tarifs plafonnés de
l’énergie, que des aides accordées aux catégories en situation de vulnérabilité
et une majoration du SMIC et des pensions de retraite.

Le MCV a été levé, mais l’admission à
Schengen a été ratée

Vers la fin de
cette année, la Commission Européenne a décidé de lever enfin le Mécanisme de
Coopération et de Vérification sur la justice roumaine, en place depuis 2007,
année de l’adhésion du pays à l’UE. La décision de Bruxelles est survenue suite
à l’adoption par Bucarest des nouvelles lois de la justice par lesquelles le
pays essaie de réparer les dégâts faits par la gouvernance sociale-démocrate
des années 2017, 2018. La Commission européenne a précisé que la Roumanie, tout
comme son voisin bulgare, répond désormais à tous les critères techniques
censés lui permettre d’adhérer à l’Espace Schengen de libre circulation. Du
coup, l’Exécutif communautaire, épaulé par le Législatif européen, a demandé aux
pays de l’Union d’accélérer la procédure d’admission de Bucarest et de Sofia à
Schengen. Pourtant, le soutien des institutions communautaires et des Etats
membres, y compris des Pays Bas, ancien opposant à l’adhésion roumaine et
bulgare à l’Espace de libre circulation s’est heurté cette fois-ci au refus
obstiné de l’Autriche. Aucun argument n’a été suffisant pour que Vienne change
d’avis. Ni le fait que la Roumanie ne se trouve pas sur le trajet de
l’immigration illégale, ni les rapports de la Commission attestant des progrès
faits par Bucarest dans la protection des frontières extérieures de l’Union. Le
véto de l’Autriche a bloqué à la Roumanie son accès à Schengen attendu depuis
onze ans. Le geste a débouché sur un refroidissement des rapports entre
Bucarest et Vienne. Face aux appels au boycott des sociétés autrichiennes
lancés par certains politiciens roumains, le chef de l’Etat, Klaus Iohannis,
présent au dernier sommet de l’UE sur 2022, a appelé une fois de plus à la solidarité et à
l’unité, en rappelant que son pays mérite bien sa place au sein de l’Espace
Schengen.

Les sentences dans l’Affaire Colectiv

En mai 2022, à
presque 7 ans de l’incendie qui a ravagé le club de nuit Colectiv, en faisant
65 morts, les sentences sont enfin tombées. Le maire de l’époque du 4e secteur
de la Capitale, où la tragédie a eu lieu,Cristian Popescu Piedone, a écopé d’une peine de prison ferme de 4 ans
pour abus de fonction, une peine réduite à moitié par rapport à celle prononcée
dans un premier temps. Les patrons du club ont également reçu des peines allant
de 6 ans à presque 12 ans de prison, tandis que les pompiers auprès de
l’Inspection pour les situations d’urgences de Bucarest qui avaient vérifié les
locaux sans adopter les mesures de sécurité qui s’imposaient, ont écopé chacun,
d’une peine de 8 ans et 8 mois de prison ferme. La Cour d’appel a également
obligé une partie des condamnés à verser des dédommagements de quelques
dizaines de millions d’euros aux familles des victimes et des survivants.
Ceux-ci tiennent l’Etat roumain pour principal responsable de la tragédie, en
l’accusant de corruption et incompétence.

David Popovici, l’étoile montante de la
natation roumaine

2022 a été une très
bonne année pour le sport roumain, avec différentes performances obtenues aux concours
de canotage, tennis de table, haltérophilie, athlétisme et natation. La
Roumanie est arrivée à imposer une nouvelle étoile dans l’histoire de la
natation mondiale. Il s’agit du jeune David Popovici qui a remporté les courses
de 100 et 200 mètres nage libre lors des Championnats d’Europe et du monde de natation,
avant d’établir un nouveau record mondial en 100 mètres nage libre, à Rome. La
presse parle de lui comme du phénomène Popovici, tandis que la célèbre
publication Swimming World magazine l’a sacré meilleur nageur de l’année. En
revanche, 2022 s’est avérée une mauvaise année pour Simona Halep qui a été
suspendue à titre provisoire pour dopage, lors d’un contrôle à l’US Open.
Considérée comme un modèle d’intégrité sportive, Halep, ex numéro un mondiale,
a commencé, à ses dires, le match le plus difficile de sa vie, celui censé
prouver son innocence.

1 January 2023
Retrospectiva săptămânii 23.10 – 29.10.2022

Demisia ministrului Apărării

Săptămâna politică a debutat spectaculos, cu demisia ministrului social-democrat al Apărării în guvernul de coaliţie de la Bucureşti, Vasile Dîncu. Acesta a făcut anunţul luni, în ajunul marcării Zilei Armatei şi al reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Dâncu şi-a motivat gestul prin imposibilitatea de a colabora cu preşedintele României, care este Comandantul Suprem al Armatei. Situaţia sa devenise ingrată după ce a declarat că singura şansă ca războiul din Ucraina să ia sfârşit este negocierea cu Rusia. Preşedintele Iohannis i-a reamintit fostului ministru că poziţia oficială a României şi a partenerilor ei este aceea că doar Ucraina va decide când, cum şi ce negociază şi l-a îndemnat, ironic, să citească mai frecvent revista presei pe aceste teme. Cu premierul Nicolae Ciucă pe post de interimar la Apărare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat actualizarea Programului Armata 2040 pe principalele sale direcţii: bugetarea necesarului de personal, reconfigurarea programelor de înzestrare şi modernizarea industriei de apărare.

Flancul estic al NATO, în continuă consolidare

Primele convoaie cu tehnică militară franceză, compuse din blindate uşoare şi grele de de infanterie, au intrat, duminică seara, în România. Ele vor completa mijloacele tehnice ale Grupului de Luptă al NATO dislocat la Cincu, în centrul tarii. Acesta s-a constituit, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO. La propunerea Franţei de a prelua rolul de naţiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO, formează acest grup integrând, pe bază rotaţională, efective ale Belgiei şi Ţărilor de Jos. Şi Spania va contribui la consolidarea flancului estic al NATO, prin trimiterea de avioane de luptă F-18 şi Eurofighter în România şi Bulgaria. Avioanele vor ajunge în decembrie la baza militară de la Feteşti (sud-est) si vor avea misiunea de a patrula spaţiul aerian din zonă. Spania a instalat, deja, un radar de suprafaţă mare în Dobrogea (sud-est).

Prim-ministrul Ciucă la Bruxelles

Confruntat, acasă, cu proteste împotriva sărăciei şi prins, împreună cu partenerul social-democrat, într-o licitaţie, nesănătoasă economic, a procentelor de creştere a pensiilor, premierul liberal Nicolae Ciucă a primit, la Bruxelles, o veste încurajatoare: este posibilă înlocuirea limitei bugetare de 9,4% din PIB pentru pensii, prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu un alt indicator, de disciplină financiară. Discuţia pe această temă cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de principiu, iar detaliile tehnice ar urma să fie stabilite la nivel de experţi. La Bucureşti, partidele coaliţiei vor să ajusteze pensiile cu rata inflaţiei, care a depăşit 15%. În privinţa aderării la Schengen, România are susţinere deplină la Bruxelles, exprimată de toţi oficialii europeni cu care şeful guvernului a stat de vorbă. Am demonstrat că suntem în măsură să protejăm graniţele externe ale Uniunii Europene, am făcut-o şi înainte şi după conflict, a subliniat premierul Ciucă. E nevoie, însă, de unanimitate pentru acceptarea în spaţiul de liberă circulaţie, iar Ţările de Jos, unde guvernul depinde de radicali eurosceptici, anti-imigraţie, ezită în continuare. În periplul său prin capitala Europei, prim-ministrul a avut convorbiri şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Acesta l-a asigurat că România este un aliat foarte valoros pe care NATO este pregătită să-l apere.

Prescripţie pentru infractori de lux?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a luat, marţi, o decizie cu implicaţii majore privind prescrierea faptelor. Ea a hotărât ca aceasta să se aplice retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile, ceea ce, potrivit unor surse judiciare, va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori. Inculpaţii ar putea scăpa, astfel, de condamnare sau de acuzaţii ca urmare a prescrierii faptelor. Printre posibilii beneficiari sunt actuali şi foşti primari de mari oraşe, cunoscuţi oameni politici şi de afaceri. Cel mai sonor nume de pe listă este al Elenei Udrea, o obişnuită a sălilor de judecată şi a penitenciarelor în ultimii 8 ani, după încheierea celui de-al doilea mandat al preşedintelui Traian Băsescu, considerat, în epocă, protectorul ei. Încarcerată în prezent pentru corupţie, fostul ministru mai are pe rolul instanţelor încă două procese. Unul dintre ele vizează finanţarea campaniei electorale a lui Băsescu din 2009, în care Udrea a primit, în primă instanţă, o condamnare de opt ani închisoare pentru instigare la luare de mită şi spălarea banilor. O condamnare de cinci ani a primit, în acelaşi dosar, şi fiica cea mare a fostului preşedinte, Ioana Băsescu.

Şoc în lumea sportului

Cea mai titrată jucătoare de tenis din România, Simona Halep, a fost suspendată provizoriu după ce a fost depistată pozitiv la un control antidoping efectuat la US Open, turneu pe care l-a părăsit în runda inaugurală. Fostul număr unu mondial şi dubla câştigătoare de mare şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, începe, potrivit propriilor spuse, cel mai dificil meci din viaţă: o luptă pentru adevăr. Halep, caracterizată de oamenii din tenis drept un model de integritate sportivă, promite că va lupta să dovedească faptul că nu a luat conştient substanţa interzisă. Dacă nu va reuşi, riscă o suspendare de patru ani. Şansele de a fi exonerată şi de a scăpa fără sancţiuni sunt mici. Altminteri, orice suspendare, fie ea mai blândă, ar putea echivala cu finalul carierei pentru jucătoarea de 31 de ani. Este cel mai răsunător caz de dopaj din tenis după cel al rusoaicei Mariei Sharapova, depistată pozitiv în urmă cu şase ani. Între cazurile celebre de dopaj cu care s-a confruntat sportul românesc sunt cele ale gimnastei Andreea Răducan şi fotbalistului Adrian Mutu.

RadioRomaniaInternational · Eveniment top – 28.10.2022

29 October 2022
24.10.2022

OTAN
– Deux convois militaires français, avec des blindés de combat
d’infanterie, sont arrivés dimanche
soir, en Roumanie. Ils rejoindront le groupement de combat de l’OTAN dirigé par
la France, déployé sur la base de Cincu, au centre du pays. Par ailleurs,
l’Espagne a annoncé envoyer des avions de combat F-18 et Eurofighter en
Roumanie et en Bulgarie, afin de renforcer la sécurité sur le flanc Est de
l’OTAN, dans le contexte de la guerre en Ukraine.

Vasile Dîncu -
Le social-démocrate Vasile Dîncu, a annoncé lundi démissionner de la tête du
Ministère de la Défense. Dans une lettre envoyée au premier ministre Nicolae
Ciuca, Dîncu a invoqué « l’impossibilité de collaborer » avec le chef
de l’Etat, Klaus Iohannis, commandant suprême de l’armée roumaine. Lundi
encore, le ministre aurait dû participer à « l’Heure du
gouvernement » pour expliquer devant la Chambre des députés ses
déclarations sur la guerre en Ukraine et son affirmation selon laquelle « la
seule chance de paix serait des négociations avec la Russie ». Ultérieurement à
ces propos, le président Iohannis a transmis à Vasile Dîncu que « les
Ukrainiens paient avec leur sang le prix de cette guerre et que c’est à eux
seuls de décider quand, comment et quoi négocier. Voilà la position officielle
de la Roumanie et de l’UE» a conclu le chef de l’Etat.

CSAT – Le
Conseil suprême de défense du pays se réunira mardi, à Bucarest, pour discuter
de la situation sécuritaire régionale dans le contexte de l’agression russe en
Ukraine et des conséquences pour la Roumanie. Autre sujet à l’agenda des
pourparlers: le renforcement de la résilience énergétique de Bucarest. Les
membres du Conseil seront également mis au courant des progrès dans la
modernisation de l’armée roumaine.

Gabon -
Le Ministère des Affaires Etrangères de Bucarest regrette la décision de la
Présidence gabonaise du Conseil de sécurité des Nations Unies d’avoir interdit
aux représentants roumains et lituaniens de prendre la parole durant la réunion
de vendredi, consacrée à la situation humanitaire en Ukraine. Selon la
diplomatie roumaine, la décision est d’autant plus regrettable que la Mission
permanente de la Roumanie auprès de l’ONU figurait sur la liste des
intervenants. Les diplomates roumains voulaient informer les membres du Conseil
de la façon dont Bucarest a su gérer les 2,6 millions de réfugiés ukrainiens
étant arrivés en Roumanie depuis le début du conflit, tout comme du soutien
accordé aux exportations de céréales ukrainiennes. L’intervention de la
Roumanie a été transmise ultérieurement par écrit, en tant que document
officiel de la réunion.

Réfugiés – 8058
réfugiés ukrainiens sont arrivés dimanche, en Roumanie, de 16% de moins que la
veille, a fait savoir l’Inspection générale de la Police roumaine des
frontières. Depuis le 10 février 2022, soit deux semaines avant le début de
l’invasion russe en Ukraine et jusqu’à présent, 2656793 Ukrainiens sont entrés
en Roumanie, la plupart juste pour la transiter. Selon le Ministère des
Affaires intérieures de Bucarest, plus de 4300 Ukrainiens ont demandé l’asile
politique en Roumanie et 80.000 autres bénéficient de protection temporaire et
de permis de séjour.

TENNIS – Suspendue pour dopage à titre provisoire, la
joueuse roumaine de tennis, Simona Halep, a perdu une position dans le
classement mondial et figure désormais en dixième position. Quatre autres
Roumaines se trouvent parmi les cent meilleures joueuses mondiales de tennis.
Il s’agit d’Irina Camelia Begu, 33e, Sorana Cîrstea, 38e,
Ana Bogdan, 48e et Elena Gabriela Ruse, 96e. Une cinquième
sportive, Jacqueline Cristian a quitté le classement après une chute de 61
positions. Dans le classement au double, la Roumanie a trois représentantes
seulement : Monica Niculescu, 48e, Irina Bara, 85e
et Elena Gabriela Ruse, 91e.

Météo – Les
températures sont à la hausse ce lundi, en Roumanie. Il fait beau et doux,
notamment dans le sud-ouest et le sud du pays. Le ciel est variable et les
températures maximales vont de 17 à 27 degrés. 23 degrés et un beau soleil à
midi, à Bucarest.

24 October 2022
October 24, 2022

NATO – Two convoys transporting
military equipment from France arrived in Romania on Sunday. The first convoy
includes light infantry vehicles, while the second one transported heavy
infantry armored vehicles, the Romanian Defense Ministry announced. The
equipment adds to the military technology used by the NATO battlegroup in
Romania led by France and located in Cincu, central Romania. The battlegroup
was created in May by pooling in NATO Response Force troops already deployed to
Romania. On the other hand, Spain announced it would send F-18 and Eurofighter
jets to Romania and Bulgaria, to contribute to consolidating the NATO eastern
flank in the context of the war in Ukraine.

DEFENSE
– The Supreme Defense Council will convene on Tuesday in Bucharest. According
to the Presidency, the agenda will focus on the regional security context, the
Russian invasion of Ukraine and consequences for Romania, as well as on improving
the country’s energy resilience. Council members will also be given an update
on measures taken to modernize the army.

PARLIAMENT
– Defense Minister Vasile Dîncu on
Monday resigned, claiming it was impossible to work with president Klaus
Iohannis. Also on Monday, Minister Dîncu was expected to appear before
the Chamber of Deputies to explain his statements over the resolution of the
Ukrainian conflict. In a TV show, the Defense Minister said that negotiations
with Russia are the only way to ensure peace in Ukraine. President Iohannis
subsequently told Dîncu that Ukrainians
are paying a blood price in this war and we must all come to terms with the
idea that only Ukraine can decide when, how and what it is negotiating. This is
our official position and the official viewpoint of the European Union, the
president went on to say.

WAR IN
UKRAINE – Russia has launched missile and drone strikes on Mykolaiv, a city
located some 35 km northwest of the frontline in Kherson, currently under
Ukrainian control, destroying an apartment building. The Kremlin previously
warned of uncontrolled escalation in the Ukrainian conflict. The strike
occurred just as Russia had ordered 60,000 people to evacuate the area to save
their lives from the Ukrainian counteroffensive. The Russian Defense Minister,
Sergey Shoigu, said the situation in Ukraine is rapidly deteriorating as part
of telephone calls he had on Sunday with counterparts from Great Britain,
France and Turkey. Minister Shoigu also spoke to the US Secretary of Defense,
Lloyd Austin, for the second time in three days. According to the Pentagon,
Secretary Austin said Shoigu rejected any pretext for Russian escalation in
Ukraine.

REFUGEES
– The Border Police Inspectorate announced some 90 thousand people entered
Romania on Sunday, of whom some 8,000 were Ukrainian nationals, representing a
16% drop compared to the previous day. Starting February 10, 2022, some 2.6
million Ukrainians have entered Romania, most of whom were en route to Western
Europe. According to the Interior Ministry, over 4,300 Ukrainians filed for and
were granted asylum in Romania, thus benefiting from every right under Romanian
now. Another 80,000 Ukrainians have obtained stay permits, which grant them
temporary forms of protection.

UN – The
Romanian Foreign Ministry expressed regret over the decision of the Gabonese
Presidency of the UN Security Council to deny the representatives of Romania
and Lithuania the right to speak in Friday’s session devoted to humanitarian
issues in Ukraine. According to a press release issued by the Romanian MFA, the
decision is all the more regrettable as Romania’s permanent mission to the UN
had been previously notified it has been included on the list of speakers.
Romanian diplomats wanted to tell Council members about Romania’s efforts in
providing assistance to some 2.6 million Ukrainian refugees that have entered
Romania since the start of the war and our country’s contribution to helping
export grain from Ukraine in an attempt to facilitate access to food and
offsetting the global food crisis caused by Russia. Romania’s intervention was
subsequently submitted in writing as an official document pertaining to this
session.

UK -
Former British Finance Minister, Rishi Sunak, is likely to be designated the
new Prime Minister of Great Britain today. Former Prime Minister Boris Johnson
announced on Sunday he has withdrawn his candidacy for the leadership of the
Conservative Party, while the other candidate, Penny Mordant, is far from
securing the necessary number of votes allowing him to stay in the race.
Freshly returned from a holiday, Borish Johnson explained he decided to give up
his bid for Downing Street as he was unable to obtain the support of all
Conservatives in Parliament in order to rule efficienty. Meanwhile, thousands
of people protested on Sunday in London, calling for the EU reaccession of the
UK. The current political stalemate was triggered after the Brexit referendum.
Protesters claim Great Britain rejoining the community bloc would also solve
the current energy crisis.

PILGRIMAGE
– Bucharest is hosting the traditional Christian-Orthodox pilgrimage devoted to
Saint Demetrius the New, patron saint of Bucharest, whose feast day is celebrated
on October 27. Hosted by the Patriarchal Cathedral in Bucharest, the pilgrimage
will end on Friday, October 28.

TENNIS -
Romanian tennis player Simona Halep, who received a temporary suspension after
testing positive at a US Open doping test, dropped one place in WTA standings
compared to the previous week and is now ranked 10th. Another four
Romanian players are ranked in WTA Top 100 – Irina-Camelia Begu (33), Sorana
Cîrstea (38), Ana Bogdan (48) and Elena-Gabriela Ruse (96), the latter having
climbed nine spots. Jaqueline Cristian dropped 61 places and is currently
ranked 143. In the WTA doubles standings, Monica Niculescu is ranked 48, Irina
Bara 85 and Elena-Gabriela Ruse 91. (VP)

24 October 2022
Nachrichten 22.10.2022

Das Europäische Zentrum für die Prävention und die Kontrolle von Krankheiten hat vor der Ausbreitung einer neuen Omicron-Subvariante gewarnt, die die Zahl der Infektionen in Europa erhöhen dürfte, berichtet die Agentur EFE. Vorläufige Untersuchungen in Asien haben gezeigt, dass die besagte Subvariante der Immunreaktion des menschlichen Körpers entgehen kann. Andrea Ammon, Direktorin der genannten Einrichtung, rief die europäischen Staaten dazu auf, die Ausbreitung der neuen Subvariante aufmerksam zu verfolgen und die Zahl der Infektionen sowie die Krankenhausbehandlung der Patienten zu überwachen. Der gleichen Einrichtung zufolge hat die Erhöhung der Impfrate weiterhin Priorität, und Risikogruppen wie ältere Menschen und Personen mit Begleiterkrankungen benötigen zusätzliche Auffrischungsdosen.

Rumäniens beste Tennisspielerin und zweifache Major-Siegerin Simona Halep wurde vorläufig suspendiert, nachdem sie bei den letzten US Open positiv auf das verbotene Blutverdünnungsmittel Roxadustat getestet wurde. Die ehemalige Weltranglistenerste bezeichnete die Sperre als den “grö‎ßten Schock ihres Lebens” und bestritt, wissentlich verbotene Substanzen eingenommen zu haben. “Während meiner gesamten Karriere ist mir der Gedanke an Betrug nicht einmal in den Sinn gekommen, da dies gegen alle Werte verstö‎ßt, mit denen ich erzogen worden bin. Angesichts einer solch unfairen Situation fühle ich mich völlig verwirrt und betrogen”, schrieb die Athletin auf Twitter. Die 31-jährige rumänische Athletin und Gewinnerin des Roland-Garros-Turniers 2018 sagt, dass es bei ihrem Kampf nicht um “Titel und Geld” ging, sondern um ihre Ehre, und dass sie hofft, dass die Wahrheit irgendwann ans Licht kommt.

Spezialisierte Strukturen des rumänischen Innenministeriums haben in den letzten 24 Stunden 302 Aufenthaltsgenehmigungen für ukrainische Flüchtlinge ausgestellt. Insgesamt wurden seit März 78 Tausend solcher Genehmigungen ausgestellt. Nach Angaben der Behörden in Bukarest hat in den letzten 24 Stunden nur ein ukrainischer Staatsbürger einen Asylantrag gestellt. Seit Beginn des Konflikts haben etwa 44 Hundert Ukrainer in Rumänien Asyl beantragt, und sie genie‎ßen alle in der nationalen Gesetzgebung vorgesehenen Rechte. Denselben Quellen zufolge haben in den letzten 24 Stunden 83 Tausend Menschen die Grenzen nach Rumänien überquert, von denen 93 Hundert ukrainische Staatsbürger sind.

Der rumänische Vizemeister im Frauenhandball, CSM Bukarest, spielt heute auswärts gegen den Titelverteidiger Vipers Kristiansand aus Norwegen, der zur Champions-League-Gruppe A zählt. Im letzten Spiel konnte CSM den Tabellenletzten Banik Most aus der Tschechischen Republik schlagen. CSM rangiert in der Gruppe auf Platz zwei hinter dem deutschen Team aus Bietigheim und vor Kristiansand. Der rumänische Meister Rapid Bukarest liegt in der Champions-League-Gruppe B ebenfalls auf Platz zwei hinter dem ungarischen Team Gyor. Rapid wird am Sonntag ein Heimspiel gegen die Norweger von Storhamar bestreiten. Rapid kommt nach einem Unentschieden gegen Buducnost Podgorica aus Montenegro weiter.

Der Einsatz von Atomwaffen durch Russland wäre “ein feindseliger Akt gegen die Menschheit”, sagte der japanische Premierminister Fumio Kishida bei seinem Besuch in Australien am Samstag, berichtet die französische Presse. Die russische Einschüchterung in Bezug auf den Einsatz von Atomwaffen sei eine ernsthafte Bedrohung für den Frieden und die Sicherheit der internationalen Gemeinschaft und absolut inakzeptabel, so der Führer des einzigen Landes, das jemals von einer Atomwaffe getroffen wurde. Im Jahr 2023 wird Kishida die Staats- und Regierungschefs der G7 in Hiroshima empfangen, der Stadt, die 1945 durch eine Atombombe dem Erdboden gleichgemacht wurde und in der 140.000 Menschen starben. Die Stadt Nagasaki wurde drei Tage später ebenfalls bombardiert. Au‎ßerdem unterzeichneten Australien und Japan am Samstag ein Abkommen über Sicherheitsfragen, um Chinas militärische Macht in der Region auszugleichen.

22 October 2022
Nachrichten 27.08.2022

– Rund 2,4 Millionen sozial schwache Rumäninnen und Rumänen erhielten mittels des Programms Unterstützung für Rumänien“ eine neue Tranche von 250 Lei (umgerechnet 50 EUR). Der Gesamtwert der auf Sozialkarten geladen Zahlungen beläuft sich auf fast 600 Millionen Lei (umgerechnet 1,2 Mio. Euro). Dabei handelt es sich um europäisches Geld, das für Lebensmittel und warme Mahlzeiten verwendet werden soll. Die vier Raten von je 250 Lei werden bis Ende dieses Jahres alle zwei Monate ausgezahlt.

– Die Republik Moldau feiert heute ihren 31. Unabhängigkeitstag. Die Republik Moldau wurde auf einem Teil der 1940 von der stalinistischen Sowjetunion annektierten ostrumänischen Gebiete infolge eines Ultimatums gegründet. Nach dem Scheitern des neobolschewistischen Putsches in Moskau gegen den Reformer Michail Gorbatschow erklärte es seine Unabhängigkeit. Während der am 27. August 1991 vom Parlament in Chişinău verabschiedeten Unabhängigkeitserklärung hielten zur Unterstützung Hunderttausenden Menschen Mahnwache. Noch am selben Tag erkannte Rumänien die Unabhängigkeit der Republik an. Die Republik Moldau erhielt am 2. März 1992 mit der Aufnahme in die Vereinten Nationen die internationale Anerkennung ihrer Staatlichkeit.

– Rumänien wird weiterhin fest an der Seite der Republik Moldau stehen und die Schritte unterstützen, die die Republik Moldau im Hinblick auf die Aufnahme von Beitrittsverhandlungen mit der Europäischen Union unternimmt. Dies sagte Premierminister Nicolae Ciucă in seiner Botschaft zum Unabhängigkeitstag des Nachbarstaates. Rumänien war der erste Staat der Welt, der die Unabhängigkeit der Republik Moldau anerkannte, und stand der Republik Moldau auf ihrem Entwicklungsweg immer zur Seite. Die gemeinsame Sprache, Geschichte und Kultur unserer Bürger wird durch eine gemeinsame Zukunft im europäischen Raum der Demokratie und der gemeinsamen Werte gestärkt werden, erklärte Premierminister Ciucă des Weiteren.

– Die rumänische Regierung könnte sich im September mit den Gesetzesentwürfen zur Bildungsreform befassen — kündigte Minister Sorin Cîmpeanu an. Er sagte, dass die öffentliche Debatte über die Dokumente zu fast 1.500 Änderungsvorschlägen geführt habe, die von den Spezialisten des Ministeriums analysiert werden würden. Vertreter der Lehrer, Schüler und Eltern sowie der Zivilgesellschaft hatten eine Verlängerung der Frist, in der die Bildungsgesetze erörtert werden sollten, gefordert. Das Ministerium lehnte es jedoch ab.

– Die Weltranglisten 7. rumänische Tennisspielerin Simona Halep wird am Montag auf dem letzten Grand-Slam-Turnier des Jahres gegen eine Spielerin, die sich in US Open qualifiziert, antreten. Halep erreichte im vergangenen Jahr das Achtelfinale in Flushing Meadows, ihre beste Leistung war die Halbfinale 2015. Irina Begu (31, 34 WTA) hat in der ersten Runde in New York ein schweres Spiel gegen die Belgierin Elise Mertens (26, 32 WTA), die alle drei Direktbegegnungen gewonnen hat. Sorana Cîrstea (32, 38 WTA) tritt gegen die Deutsche Laura Siegemund (34, 216 WTA) an, deren Bilanz 1:1 lautet. Gabriela Ruse (24, 102 WTA), die ein Jahr mit vielen medizinischen Problemen hinter sich hat, erwartet ein hartes Spiel gegen die Australierin Daria Saville (28, 73 WTA). Jaqueline Cristian (24, 76 WTA), die nach einer langen verletzungsbedingten Pause zurückkehrt, steht ein sehr harter Test gegen die an Nummer zwei gesetzte Anett Kontaveit (26, 2 WTA) aus Estland. Rumänien hätte drei weitere Vertreterinnen im Hauptfeld haben können, doch Ana Bogdan, Alexandra Cadanțu-Ignatik und Gabriela Lee schieden in der Qualifikation aus.

– In den meisten Teilen Rumäniens ist das Wetter warm, im Flachland hei‎ß und im Gebirge werden Schauer erwartet. Die Höchsttemperaturen lagen zwischen 28 und 35 Grad Celsius. In Bukarest wurden am Mittag 35 Grad erreicht.

27 August 2022