Radio România Internațional

Tag: şomaj

  • Criza economică nu s-a încheiat!

    Criza economică nu s-a încheiat!

    Europa, lovită puternic de şomaj a manifestat, cu prilejul Zilei Internaţionale a Muncii, împotriva politicilor de austeritate şi pentru mai multe măsuri menite să creeze locuri de muncă. În Grecia, Franţa, Italia şi Cipru, sute de mii de persoane au protestat în marile oraşe, iar în Spania, unde, potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul persoanelor fără slujbă trece acum de 6,2 milioane, sindicatele au organizat peste 80 de mitinguri. 2 milioane de familii din Spania au toţi membrii în şomaj, foarte mulţi dintre ei fiind în căutarea unui loc de muncă de mai bine de doi ani. Iar situaţia este încă şi mai gravă, dacă privim rata şomajului în rândul tinerilor – aproape 60% dintre ei sunt afectaţi de lipsa locurilor de muncă.



    Corespondentul Radio România la Madrid, Ana Maria Damian: “Cu un şomaj de 27% în rândul populaţiei active, Spania se confruntă cu probleme grave şi proteste aproape zilnice din cauza distrugerii locurilor de muncă. Pentru a combate creşterea şi mai mare a ratei şomajului, guvernul a acceptat un dialog cu sindicatele şi principalele organizaţii patronale în 16 mai, cu scopul de a discuta un posibil acord la nivel naţional. Centrul de Cercetări Sociologice a publicat datele barometrului privind preocupările populaţiei şi intenţia de vot. Şomajul este pe primul loc în lista îngrijorărilor pentru 80% din spanioli, pe locul al doilea figurând corupţia şi frauda; pe locul al treilea sunt problemele economice, o preocupare majoră pentru o treime din populaţie.”



    O rază de speranţă se întrevede, totuşi, dinspre Grecia. Bruxellesul prognozează revenirea acesteia la creştere economică în 2014, Atena punând, astfel, capăt unei perioade de şase ani de recesiune.



    O relansare economică treptată este anticipată şi pentru România, care ar urma să înregistreze în acest an o creştere economică de 1,6%, potrivit previziunilor economice de primăvară ale Comisiei Europene. În acest an, România ar urma să aibă o rată anuală a inflaţiei de 4,3%, în timp ce rata şomajului, de 6,7% în prezent, este aşteptată să rămână sub 7% şi anul acesta şi anul viitor. Potrivit comisarului pentru afaceri economice, Olli Rehn, din cele 20 de ţări ale Uniunii aflate sub procedura de deficit excesiv, România, alături de Letonia, ar putea să iasă din această procedură, cu şanse bune fiind şi Lituania. Pentru UE, prognoza de primăvară prevede o scădere de 0,1% a PIB în acest an, urmată de o revenire cu 1,4% anul viitor.



    La Bucureşti, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a amintit că deocamdată criza economică nu s-a încheiat şi, în pofida unor rezultate pozitive obţinute în special în domeniul reducerii şomajului, lipsa locurilor de muncă pentru tineri continuă să fie acută. Există, însă, şi veşti bune, spune Rompuy, referindu-se la stabilizarea situaţiei financiare în zona euro, creşterea competitivităţii şi a exporturilor şi la finanţe publice mai sigure. Analistul economic Valentin Ionescu: Situaţia, acum, pare să arate în felul următor: a început să se stabilizeze economic zona euro, s-a stopat creşterea deficitelor, dar acestea nu s-au redus substanţial decât în anumite ţări. În Europa, zona euro este împărţită în două. Este o zonă competitivă, în nord, şi o zonă mai puţin competitivă sau deloc în sud, cu excepţia Spaniei, care s-a redresat substanţial. Eu aş fi mai rezervat în estimări. Văd mai degrabă anul 2014 ca fiind mult mai relevant în privinţa interpretărilor, pentru că vom avea alte cifre cu privire la deficitele publice şi întărirea competitivităţii, care se vede, de pildă, în balanţa comercială a fiecărei ţări şi care nu s-a îmbuntăţit peste tot. Sunt numai anumite ţări care exportă, sunt puteri exportatoare mari şi acolo, într-adevăr, balanţa este pozitivă sau pe zero.”



    Nu există alternativă la politicile de austeritate dacă statele lumii doresc să iasă din actuala criză, subliniază, pe de altă parte, directorul general al FMI, Christine Lagarde. Într-un interviu acordat televiziunii elveţiene RTS, ea a subliniat, însă, că fiecare ţară trebuie să aibă ritmul său propriu de implementare a reformelor, în funcţie de situaţia fiecăreia. Christine Lagarde spune că acum nu mai este posibilă recurgerea la împrumuturi şi, pe de altă parte, nicio politică de refacere a deficitelor şi de relansare economică nu se va putea face fără suportul financiar adecvat. Directorul FMI atrage atenţia că situaţia economică pe plan mondial este în continuare dificilă şi că disciplina bugetară şi politicile de creştere trebuie aplicate dacă se doreşte atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Există trei viteze diferite de creştere economică în lume — mai spune şefa FMI. Cele mai rapide sunt ţările emergente, urmează grupul statelor care încep să revină pe creştere, precum Statele Unite, Suedia şi Elveţia, apoi grupul al treilea, din care fac parte zona euro şi Japonia, ţări care au, încă, dificultăţi de a-şi regăsi drumul către creşterea economică.

  • Eveniment Top – 20.04.2013

    Guvernul Ponta şi-luă borgea ti nomlu mutrinda retrocedărli



    Guvernul ali Românii şi-luă borgea, tu aestâ stâmânâ, tu ţi mutreaşti retrocedarea a casilor luati zorlea di reghimlu comunistu. Dinâintea a leghislativului, premierlu Victor Ponta câftă l’iertari aţilor ţi furâ anvirinaţ ti furn’iea a naţionalizărilor. Uidisit cu nomlu, tuti câftărli va s-hibâ îndreapti pânâ tu 2017 şi va s-aibâ întâl’itati catandisili tu cari despâgubirea va s-poatâ s-hibâ adratâ tu naturâ. Aclo iu nu va s-mai poatâ s-hibâ adrat aestu lucru, va s-da despăgubiri, iara îndrepturili di turlii litigioasâ va s-hibâ impozitati. Tu ţi mutreaşti sculiili şi spitalili, proprietarlu ari borgea sâ stânipseascâ destinaţia a lor ti un chiro di 10 an’i. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica vârâ 8 miliardi. Democrat-liberalii (tu opoziţii) nu amintarâ s-adunâ tuti simnâturli ţi lipsea ti pitriţearea ali moţiuni di cenzură, ama hâbârisirâ că va s-atacâ nomlu la Curtea Constituţionalâ.



    Năulu statut a parlamentarilor român’i fu apruachiat



    Leghislativlu ali Românii apruchie, n’iercuri, năulu statut a parlamentarilor, dupu ţi, cu unâ dzuă nâinti, tu comisiili giuridiţi a doilor udaţ dit Parlamentu furâ adrati alâxerli ţi lipseau dupu ţi Curtea Constituţionalâ şi-aspusi minduirea. Parlamentarl’ii apruchiarâ Nomlu a statutlui a senatorilor şi a deputaţlor cu un zbor ţi spuni că a parlamentarlor cari s-încaci ti vârâ interes, va lâ si l’ia 10% dit indemnizaţii ti un chiro di 3 meşi. Prota, ti ei pideapsa eara interdicţia – pi 30 di dzâli- s-mai yinâ la andamusili a Udadzlor dit cari adarâ parti. Ama aestu lucru fu declarat ca hiindalui paranom.





    Programlu di convergenţâ şi dati mutrinda şomajlu tu Românii



    Guvernul român nica duţi ninti scupolu mutrinda apruchiarea a monedâl’ei euro, ama nu spusi ţiva limpid, tu programlu di convergenţâ ti chirolu 2013-2016 tu şi mutreaşti vârâ datâ, vârâ dzuâ. Tu documentu, ţi fu apruchiat di Executiv şi cari va s-hibâ pitricut ali Comisii Europeanâ, s-pistipseaşti, tu idyul chiro, câ unâ crişteari icunumicâ va s-yinâ unâoarâ cu exportul şi cu câftărli di vâsâlii. Programlu di convergenţâ s-îndrupaşti pi unâ crişteari icunumicâ di 1,6% tu estan şi di 2,2% tu 2014. Rata ali inflaţii va s-n’icşureadzâ niham câti niham, di la 4,3% tu 2013, pânâ la 2,3% tu 2016. Pi di altâ parti, tu Românii, rata di ocupari a popului ţi au întrâ 15 şi 64 di an’i fu di 59,5% tu 2012, iara tu ţi mutreaşti rata a şomajului, aestu fu di 7%, tu scâdeari andicra di anlu ţi tricu, cându fu di 7,4%, hâbârisi Institutlu Naţional di Statisticâ di Bucureşti. Uidisit cu INS, şomajlu agudi” nai ma multu pi absolvenţâl’ii di înviţâmintu di mesi.



    Planuri şi salarii compensatorii ti Oltchim



    Oaminii scoşi di pi lucru di la combinatlu chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (sud) va s-li’a pi cathi mesu di vârâ 1.800 lei – 2.000 di lei (400 euro- 445 euro), ti un chiro di doi an’i, dit şomaj şi pâlteri compensatorii, dzâsi ministrul român ali icunumii, Varujan Vosganian. Guvernul apruchie, tu Yinaru, Memorandumlu mutrinda intrarea tu insolvenţâ a combinatlui, cari nu amintă – toamna ţi tricu – s-privatizeadzâ. Aţei vârâ 1000 di angajaţ di la Oltchim ţi va s-hibâ scoşi di pi lucru va s-hibâ proţl’ii ţi va s-hârseascâ di unâ ordonanţâ di urgenţâ pi cari u apruchie Executivlu român, ordonanţâ mutrinda meatrili di protecţii socialâ ti angajaţâl’ii di la companiili di stat ţi suntu restructurati. Oltchim s-alumtâ di baia chiro cu unâ catandisi ţi nu easti ici limpidi, şi adunâ borgi di aproapea 800 di milioani di euro. Di ordonanţa apruchiatâ tora ayoniea va s-mai hârseascâ şi angajaţâl’ii di la alti companii di stat “aputrusiti” di mări borgi şi ţi lipsescu s-hibâ restructurati. Printrâ aesti tuti, s-aflâ şi CFR Marfă, compania aerianâ TAROM, TRANSGAZ, ama şi NuclearElectrica.



    Raportu european mutrinda etichetarea paranom a carnâl’ei.



    Comisia Europeanâ dzâsi nica unâ oarâ că tuta catandisea mutrinda carnea di cal vinduta ca hiindaei di vacâ, fu un lucru di fraudâ şi nu di securitati alimentarâ. Hâbârisi că va s-yinâ cu meatri multu greali tu ţi mutreaşti dhiftursearea aliştei catandisi. Tu Şcurtu, UE apufusi adrarea di nâscânti testi mutrinda ADN-ulu ti îndauâ produsi dit carni, ama şi a nâscântor analizi ta s-veadâ naca au fenilbutazonâ — unâ substanţâ antiiflamatoare nu easti bunâ ti om. Rezultatili ţi furâ dati, pânâ tora, spun că, tu 4,5% dit mâcărli a curi lâsi feaţirâ testi s-aflâ şi carni di cal, chiola easti lipsea s-aibţ maşi carni di vacâ. Tutnâoarâ, fenilbutazona s-aflâ tu 16 cazuri, icâ tu ma pţân di 1% dintrâ produsili ţi furâ analizati. Tu Românii, maşi tu 3 dintrâ aţeali 100 di cumăţ tesetati s-aflâ carni di cal şi tu niţi unâ nu s-vidzurâ urmi di fenilbutazonâ.



    Năulu ministru român ali Giustiţii



    România ari un nău ministru di Giustiţii. Interimatlu fu asiguripsit pânâ tora di caplu a Executivului, Victor Ponta, dupu intrarea pi ipotisea di giudicâtor ali Mona Pivniceru, la Curtea Constituţionalâ. Mandatlu a procurorlui di ma ninti la Parchetlu di pi ningâ Înalta Curti di Casaţii şi Giustiţii, Robert Cazanciuc, nu va s-hibâ ici lişor, spusi, cama pi anarga, caplu a Executivului di la Bucureşti, aducânda aminti câ el lipseaşti s-aibâ angâtan mutrinda relaţia cu Consililu Superior a Magistraturâl’ei, catandisea importantâ cu Comisia Europeanâ, ama şi bâgarea tu practico a nâscântor coduri – Codlu Penal şi Codlu di Procedurâ- anamisa di unâ catandisi financiarâ lai. Năulu titular dzâţi că va s-câtâpâţeascâ s-adarâ sistemlu giudiţiar cama bun şi ca va s-aibâ angâtan s-n’icşureadzâ chirolu pi cari cathi om lu chiari tu instanţâ

  • Europa, în continuare sub semnul sărăciei


    “Toate progresele făcute în materie de şomaj au dispărut odată cu criza economică” – se arată într-un raport recent prezentat de comisarul pentru muncă şi afaceri sociale László Andor. Documentul relevă că 2012 a fost un an foarte dificil pentru Europa, nivelul şomajului atingând cote nemaiîntâlnite în ultimii aproape 20 de ani, iar situaţia socială fiind în continuă degradare. Statisticile arată că aproape 19 milioane de persoane nu au un loc de muncă în zona euro. Veniturile familiilor au scăzut şi, în aceste condiţii, riscul de sărăcie şi de excluziune socială a crescut în mod constant. Cele mai afectate categorii sociale sunt tinerii, femeile şomere şi mamele singure. Dacă înainte de criză, şomajul în UE era de 7,1%, în prezent acesta are o medie de aproximativ 11%, existând diferenţe mari între statele zonei euro din nord şi cele din sud.




    Analistul economic Constantin Rudniţchi: În ultimii patru ani, deci din 2008 încoace, în Europa s-au pierdut aproximativ cinci milioane de locuri de muncă – este o cifră care arată situaţia foarte complicată care este pe această piaţă. Multe ţări din Europa îşi propun să găsească soluţii de scădere a sarcinii fiscale pentru un loc de muncă – spre exemplu, în Europa, pe medie, sarcina fiscală asupra unui loc de muncă este undeva la 40% din totalul venitului care este încasat de un salariat, în Statele Unite este de 30%, iar în Japonia şi Canada undeva spre o zonă de tot la acelaşi nivel, de 30%. Aşadar, toate ţările europene, inclusiv România, îşi propun să-şi scadă sarcina fiscală pe un loc de muncă. Din păcate însă, foarte puţine state au reuşit acest lucru.”




    Una din cinci gospodării din Bulgaria, Cipru, Grecia, Ungaria, Letonia şi România au probleme, în condiţiile în care datele arată că veniturile au scăzut considerabil în aproape jumătate din statele membre ale Uniunii Europene. Există însă şi ţări, precum cele nordice, Germania, Polonia sau Franţa, în care veniturile au înregistrat creşteri — toate acestea fiind state cu sisteme de asistenţă socială puternice şi pieţe ale forţei de muncă mai rezistente. Criza economică, responsabilă de eliminarea ajutoarelor sociale pentru milioane de persoane, contribuie la adâncirea diferenţei între statele bogate şi cele sărace ale Uniunii Europene. “Majoritatea sistemelor de ajutoare sociale şi-au pierdut capacitatea de a proteja bugetele familiale de efectele crizei”, aminteşte Laszlo Andor, potrivit căruia o îmbunătăţire a sistemelor de beneficii sociale “poate creşte rezistenţa în faţa şocului economic şi facilita o ieşire mai rapidă din criză”. Pentru o ieşire mai rapidă din criză îşi continuă eforturile şi decidenţii europeni, crearea unei uniuni monetare mai eficiente numărându-se între măsurile de soluţionare.




    Recent, însă, premierul britanic David Cameron a avertizat că va bloca modificarea tratatului Uniunii Europene pentru crearea acestei uniuni dacă partenerii comunitari nu acceptă şi schimbările cerute de Marea Britanie pentru un parteneriat mai lejer al ţării cu UE. “Ce se întâmplă acum în Europa este o schimbare majoră. Ţările din zona euro trebuie să se schimbe pentru ca moneda să funcţioneze. Trebuie să se integreze mai mult. Nu există în lume o uniune monetară care să nu aibă o uniune bancară sau fiscală. Această schimbare implică o modificare a naturii organizaţiei, astfel că suntem îndreptăţiţi să cerem unele schimbări şi pentru noi”, a spus Cameron. Marea Britanie poate respinge prin veto modificările necesare pentru supravegherea bancară şi a deficitelor, pentru că orice schimbare în tratat necesită sprijinul tuturor membrilor UE. Surse europene au declarat, pe de altă parte, că nu este sigur că va fi necesară modificarea tratatului, dar chiar şi aşa, dacă Marea Britanie se va opune, există soluţia acordurilor interguvernamentale. Disensiunile de acest gen readuc în actualitate discuţii vechi. Din nou, Constantin Rudniţchi: Există în rândul europenilor o dilemă care planează în acest an, şi anume mai multă sau mai puţină Europă? Cam aşa se vorbeşte, să spunem, în cancelariile europene şi nu numai, uneori chiar şi în rândul cetăţenilor simpli pentru că Europa vrând-nevrând se află la o răscruce. În mod normal, valorile şi logica constituirii UE este cea a integrării UE mai puternice, deci mai multă Europă, adică o piaţă unică, pentru că vorbim, iată, despre situaţia din Marea Britanie, deci, piaţă unică însemnând o liberă circulaţie a bunurilor şi serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă, dar în acelaşi timp, criza a făcut ca o serie întreagă de state sau chiar de regiuni să aibă şi, hai să spunem, opinii divergente vizavi de ideea de mai multă Europă şi sunt o serie întreagă de amendamente. Cel mai celebru este acest adult teribil al UE numit Marea Britanie care desigur nu face parte nici din Pactul Fiscal, care are o serie întreagă de observaţii la toate sau mă rog, la iniţiativele Europei legate de integrarea mai puternică.”