Radio România Internațional

Tag: şomaj

  • Comisia propune crearea unei Autorități Europene a Muncii

    Comisia propune crearea unei Autorități Europene a Muncii

    Inițiativa creării unei astfel de autorități aparține șefului executivului comunitar, Jean Claude Juncker, și a fost anunțată în discursul despre Starea Uniunii rostit în plenul Parlamentului European în septembrie anul trecut.



    Este absurd să avem o autoritate
    care să supravegheze aplicarea standardelor bancare, dar să nu dispunem de o autoritate comună în domeniul
    forței de muncă pentru a asigura condiții echitabile pe
    piață    , spunea atunci președintele Comisiei Europene.


    Potrivit datelor statistice, în
    ultimul deceniu a crescut considerabil numărul cetățenilor care trăiesc și/sau
    lucrează într-un alt stat membru al Uniunii. Anul trecut 17 milioane de oameni
    se aflau în această situație. De altfel, pentru 57 la sută dintre europeni libera
    circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor în Uniune este cea mai
    importantă realizare a Uniunii, după cum arată un sondaj de opinie realizat în
    toate statele membre și dat publicității în decembrie.


    Autoritatea va fi o
    structură permanentă și are două obiective. Să înlesnească mobiliatatea pentru
    cetățeni și să ajute autoritățile să lupte împotriva fraudelor și abuzurilor    , a precizat comisarul european pentru
    ocuparea forței de muncă,     Marianne Thyssen.


    Concret, noua agenție va oferi cetățenilor
    și întreprinderilor informații despre oportunitățile de lucru, ucenicie,
    recrutare și formare profesională,
    dar și despre drepturile și obligațiile legate de traiul și munca într-un alt
    stat membru al Uniunii.


    Autoritatea va sprijini totodată cooperarea
    dintre autoritățile naționale, va ajuta la intensificarea schimbului de date și va acorda asistență pentru desfășurarea unor
    inspecții comune.


    În același timp, Autoritatea Europeană a
    Muncii     va fi în măsură să ofere mediere și să faciliteze găsirea de soluții în
    cazul litigiilor transfrontaliere, de exemplu în eventualitatea restructurării
    unei întreprinderi în care sunt implicate mai multe state membre.


    Autoritatea va avea 140 de angajați inclusiv în oficiile de legătură
    din statele membre și un buget de 50 de milioane de euro pe an. Regulile de
    funcționare sunt aceleași ca în cazul celorlalte agenții descentralizate ale
    Uniunii    , a mai spus Marianne Thyssen.


    Propunerea de înființare a
    acestei agenții urmează să fie examinată de Parlamentul European și de
    miniștrii din statele membre. Va trebui ales apoi un oraș care să găzduiască Noua
    Autoritate europeană a Muncii. Într-o primă etapă va funcționa la Bruxelles, a
    anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.


    În paralel cu anunțul creării
    acestei Agenții, Comisia a prezentat și o serie de propuneri privind accesul la protecție socială, la ajutor
    de şomaj şi
    pensie, pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă
    și pentru cei care nu lucrează cu contract de muncă permanent sau cu normă
    întreagă.


  • Pilonul european al drepturilor sociale în Rapoartele de ţară ale Comisiei

    Pilonul european al drepturilor sociale în Rapoartele de ţară ale Comisiei

    Economia statelor membre înregistrează cea mai mare creștere de după criza economică din 2008, iar momentul ar trebui folosit pentru consolidare și pentru lansarea unor reforme, sunt concluziile generale ale rapoartelor pe țară prezentate de Comisia Europeană. Rapoartele de anul acesta au inclus, pentru prima oară, și un element nou – pilonul European al drepturilor sociale – care își propune să monitorizeze, să ghideze și să încurajeze reformele în domeniu, astfel încât piața forței de muncă să fie mai robustă, iar sistemele sociale – mai eficiente.

    Comisarul European pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen: Cu peste 236 de milioane de persoane angajate, piața muncii a ajuns la un nivel record de ocupare. Șomajul aproape că a revenit la nivelul de dinaintea crizei și se situa în ultimul trimestru al anului trecut, la nivelul Uniunii Europene, la 7,7% și continuă să scadă atât în rândul tinerilor cât și al șomerilor pe termen lung. Există, însă, în continuare provocări – șomajul, șomajul în rândul tinerilor și șomajul pe termen lung continuă să fie foarte ridicate în unele țări. În timp ce numărul celor amenințați de sărăcie sau de excluziune socială este în scădere, acesta continuă să fie ridicat. În unele țări, veniturile pe gospodărie încă sunt mai mici decât în 2008, când a început criza. În general toate țările au făcut anumite progrese pentru a duce la îndeplinire recomanările de anul trecut pentru ocuparea forței de muncă și domeniul social, însă unele țări ar fi putut și ar fi trebuit să facă eforturi mai mari. Creșterea economică solidă oferă o oportunitate de aur pentru reforme. Lansez un apel către statele membre să fructifice această oportunitate. Acum este timpul pentru reforme, trebuie să reparăm acoperișul atunci când vremea este însorită. Cheia acestor reforme este, bineînțeles, un dialog social eficient. Implicarea partenerilor sociali în definirea și implementarea reformelor sporește legitimitatea, calitatea și eficiența acelor reforme.


    Marianne Thyssen a precizat că reformele trebuie să țină cont de faptul că atât societățile, în ansamblul lor, cât și cerințele pentru piața de muncă trec printr-un proces rapid de schimbare. Un element cheie pentru a face față acestor schimbări este educația, care trebuie să pregătească o persoană pentru a găsi un loc de muncă și pentru a se putea adapta atunci când apar noi cerințe; unele țări europene – Danemarca este un caz notabil – pregătesc deja, în acest scop, reforme semnificative ale sistemelor de învățământ. Un alt domeniu care trebuie adaptat la noile realități este cel al protecției sociale. Aceasta trebuie să îi includă și pe europenii care nu lucrează în baza unor contracte standard sau își desfășoară activitatea ca Persoane Fizice Autorizate, astfel încât să aibă acces la ajutor de șomaj, pensii și alte instrumente de protecție socială.


  • O analiză a economiei româneşti

    O analiză a economiei româneşti

    Campioană a creşterii economice în Uniunea Europeană, după ce a înregistrat un avans de 7% în 2017 comparativ cu anul precedent, România va avea o creştere robustă şi în acest an. Este părerea exprimată, recent, de Banca Naţională a României, potrivit căreia din 2019 această creştere ar urma să se tempereze. Această evoluţie o regăsim şi în cea mai nouă estimare a agenţiei de evaluare a riscului Standard&Poors. Astfel, România ar putea înregistra o creştere economică de 4,7% în acest an, urmată de una mai moderată, spre 3,5% pe an, în perioada 2019-2021.



    Experţii agenţiei menţionează între vulnerabilităţi desele schimbări politice, însă subliniază că mai îngrijorătoare sunt încercările frecvente de modificare a legislaţiei. Acestea, susţine Standard&Poors, pot avea un impact major asupra echilibrului instituţional şi pot întârzia reformele structurale necesare, cum ar fi cele privind îmbunătăţirea infrastructurii sau din domeniul educaţiei şi sănătăţii. Agenţia a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la BBB minus, adică recomandat pentru investiţii, dar cu perspectivă stabilă.



    În opinia agenţiei, perspectiva stabilă reflectă aşteptările conform cărora, deşi deficitele României vor rămâne ridicate ca rezultat al poziţiei bugetare prociclice a Guvernului, nivelul datoriei guvernamentale şi externe va creşte doar gradual în următorii doi ani, împiedicând o încetinire economică majoră. Constrângerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a stimula economia României, în timp ce factorii structurali încep să afecteze expansiunea.



    O reducere a ratei şomajului la 4,9% în 2017 indică extinderea deficitului de forţă de muncă calificată. Mai mult, dacă va continua creşterea rapidă a salariilor, competitivitatea României greu câştigată s-ar putea eroda rapid, avertizează agenţia de evaluare financiară. Principalul motor al creşterii economice a României a fost consumul gospodăriilor, stimulat de reducerea taxelor şi de majorarile salariale.



    Investiţiile publice sunt, însă, în scadere pentru al doilea an consecutiv, a subliniat Comisia Europeană. Bruxellesul estimează că avansul economiei va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente anul viitor. Estimări asemănătoare apar şi în analiza făcută de Banca Mondială. În schimb, Comisia Naţională de Prognoză a anunţat că a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut, în acest an.

  • Şomajul, sărăcia şi venitul minim în Europa

    Şomajul, sărăcia şi venitul minim în Europa


    Jumătate dintre șomerii in Uniunea Europeană se aflau în pargul sărăciei, conform datelor publicate de Eurostat. Riscul sărăciei a crescut pentru populația fără un loc de muncă în ultimii zece ani, de 41,5% în 2006 la 48,7% în 2016. Raportat la europenii angajați, riscul sărăciei pentru șomerii cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani este de cinci ori mai mare. Germania înregistrează cel mai mare procent (70,8%), urmată de Lituania (60,5%). România se află și ea peste media statelor din blocul comunitar, cu 51,4% șomeri amenințați de sărăcie. Bulgaria (54,9%), Estonia (54,8%) și Cehia (52.3%) se aflau în fața țării noastre.



    România a înregistrat, în schimb, cel mai mic număr de angajați pe perioade scurte, de câteva luni, specifice mai ales petru locurile de muncă sezoniere. Doar 0,2% din angajați au avut contracte de muncă pe o perioadă mai mică de trei luni, în 2016, cea mai puțin din țările Uniunii Europeane. O rată foarte mică au înregistrat și Marea Britanie și Cehia, ambele cu 0,4% din totalul angajaților, urmate de Germania, 0,5%. La celălalt pol se detașează Croația cu 8,4% dintre angajați, urmată de departe de Franța (4,8%) și Spania (4,7%).


    De precizat că rata șomajului În România a scăzut vertiginos în ultimii ani, la numai 4,7% din poulația activă în noiembrie 2017. Și în Uniune șomajul este în scădere, la o medie de 7,3% în aceeași lună.



    Numărul șomerilor în pragul sărăciei în statele UE:


    risc-saracie-someri.jpg



    Românii, printre cei mai prost plătiți europeni


    Totodată, Eurostat a actualizat datele privind salariul minim brut din statele blocului comunitar, de menţionat că 6 din cele 28 de state nu au un salariu minim naţional, respectiv Italia, Cipru, Danemarca, Austria, Finlanda şi Suedia. Există o dicrepanţă evidentă la nivelul salariilor minime garnatate între statele din Estul şi sud-estul Europei şi cele din nordul şi nord-vestul Europei, unde cel mai mic venit este de peste 1400 de euro.



    Chiar dacă contribuțiile sociale au fost mutate de la angajator la angajat, salariul minim garantat din România rămâne printre cele mai mici din blocul comunitar. Țara noastră are al treilea cel mai mic venit din Uniunea Europeană, respectiv 401 euro (1.900 lei). La numai un euro în spatele României se situează Lituania (400 de euro), în timp ce Bulgaria rămâne pe ultima poziţie cu 261 de euro salariu minim brut. Letonia (430 euro), Ungaria (445 euro), Croaţia (462 euro),Cehia (478 euro), Slovacia (480 euro), Estonia (500 euro) şi Polonia (€503) întregesc grupul statelor din fostul bloc comunist unde salariul cel mai mic este nu depăşeşte suma de 500 de euro. La polul opus, salariul minim brut atinge valoare de 2000 de euro în Luxemburg, Irlanda (1614 euro), Olanda și Belgia cu peste 1560 de euro, Germania și Franța cu 1498 de euro fiecare.



    Citește și Şomajul scade în UE, dar se adâncește criza forței de muncă



    Salariul minim în statele Uniunii Europene la 1 ianuarie 2018:


    salariul-minim-ue-ian2018.jpg




  • Jurnal românesc – 01.02.2018

    Jurnal românesc – 01.02.2018


    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a cerut convocarea
    urgentă a Consiliului Suprem de Securitate, după ce câteva localităţi au votat
    declaraţii simbolice de unire cu România. În opinia preşedintelui pro-rus,
    Consiliul Suprem de Securitate de la Chişinău trebuie să ia atitudine cu
    privire la acţiuni care, în opinia lui, sunt îndreptate împotriva suveranităţii
    independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Săptămâna
    trecută, în contextul marcării a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române,
    şapte localităţi din Republica Moldova au votat declaraţii de unire cu România.
    Potrivit semnatarilor declaraţiilor, cetăţenii şi-au exprimat bucuria de a
    sărbători împreună Centenarul Marii Uniri şi adeziunea la valorile naţionale şi
    democratice ale spaţiului cultural românesc.




    Guvernul a amânat,
    miercuri, termenul limită de depunere a declaraţiei fiscale 600, până la 15
    aprilie. Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că, între timp, se caută o soluţie
    de simplificare a plăţii taxelor datorate de cei care obţin venituri în afara
    salariilor şi din activităţi independente. Datele oficiale arată că, până în
    prezent, au fost depuse peste 10% din numărul total de declaraţii 600. Declaraţia 600 este un formular prin care aproximativ
    210.000 de români care au venituri extrasalariale sunt obligaţi să spună
    Fiscului ce venituri au obţinut în 2017 sau cred că vor obţine anul acesta în
    afara salariilor.




    Cu o rată a şomajului de
    numai 4,6%, România s-a aflat pe locul patru în Uniunea Europeană în funcţie de
    nivelul scăzut al şomajului, după Cehia (2,3%), Germania şi Malta (3,6%) şi
    Olanda şi Polonia (cu câte 4,45%). Rata şomajului calculată conform
    standardelor Biroului Internaţional al Muncii a ajuns la 4,6% în luna decembrie
    a anului trecut, la cel mai scăzut nivel din 2004 încoace, arată datele
    Institutului Naţional de Statistică. Potrivit Institutului, numărul
    şomerilor a fost, la sfârşitul anului trecut, de 435.000 de persoane, în
    scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de aceeaşi lună a anului
    anterior.


    Ambasada României în Republica Moldova anunță că, pentru a veni în
    sprijinul cetățenilor, începând de luni, 5 februarie, toate serviciile
    consulare la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău se prestează
    numai pe bază de programare prealabilă. Programările se obțin
    prin Ghișeul Consular Online la adresa www.econsulat.ro.
    Pentru depunerea dosarelor de viză rămâne valabilă programarea prin intermediul
    portalului www.eviza.ro. Această măsură vine în completarea procesului de
    reformă și vine în sprijinul îmbunătățirii sistemului de programări. Programările pentru toate serviciile consulare sunt gratuite.





    Noul ministru al românilor de pretutindeni, Natalia Intotero, a
    anunţat că vor fi continuate programele prevăzute în strategia existentă în
    ceea ce priveşte diaspora. Este vorba, printre altele, de programele Nicolae Iorga – în domeniul educaţiei, Andrei Şaguna – în domeniul spiritualităţii şi tradiţiilor, Mihai Eminescu – în domeniul mass-media, Dimitrie Gusti – în domeniul societăţii civile. De
    asemenea, amenajarea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuţi şi organizarea, în incinta acesteia, a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu şi Aron Pumnul
    vor constitui o prioritate.

  • Creştere economică sănătoasă şi durabilă în UE în 2018

    Creştere economică sănătoasă şi durabilă în UE în 2018

    Uniunea Europeană, în ansamblu, va înregistra, anul acesta o creştere economică de 2,1 la sută, iar în 2019, de 1,9 la sută, după ce anul trecut, economia europeană a cunoscut un avans de 2,3 la sută. Fără îndoială, nici zona euro nu se mai află în pericol, a ieşit definitiv din criză, iar creşterea va continua şi în 2018, după avansul din ultimele luni – potrivit prognozelor Comisiei, anunţate la sfârşitul anului trecut.

    Mai mult, creşterea fragilă din ultimii ani se dovedeşte a fi sănătoasă şi de durată, după cum aprecia recent comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici: Avem o creştere a economiei mondiale, mai importantă decât se anticipa; ar putea ajunge la 4 la sută în următorii ani! Şi apoi, desigur, sunt eforturile făcute de europeni, care au reuşit să-şi reducă deficitele bugetare. La nivelul zonei euro defictul mediu este de 1,1 la sută. Aşa că, pentru cei care cred că 3 la sută deficit este o ţintă, le amintesc că nu, 3 la sută este limita maximă admisă! Să menţionăm şi refromele structurale făcute în Europa, care au întărit sectorul productiv. Şi apoi, este un climat de încredere care s-a reinstalat în economia europeană, investiţiile au revenit şi ele. Şi, în sfârşit, după mai mulţi ani de stagnare, creşterea economică a fost de 2,3 la sută pee ansamblu în Uniunea, 2,2, în zona euro. Iar în legătură cu şomajul avem cele mai bune veşti: a fost în scădere continuă şi va atinge în curând o rată de 8 la sută la nivel european, au fost create sute de mii de locuri de muncă. Este un record, n-am mai avut de mult astfel de cifre la ocuparea forţei de muncă. Dar, să fim prudenţi, să nu cădem într-o stare de euforie, creşterea economică pentru 2018 şi 2019 va fi un pic sub acest an bun 2017. Este sigur, am lăsat criza în spate, ne-am revenit, suntem pe calea cea bună, dar trebuie să continuăm să aplicăm reformele la care ne-am angajat!


    Dacă se îmbunătăţeşte perspectiva celor care sunt în căutarea unui loc de muncă, nu acleaşi veşti bune îi aşteaptă pe salariaţii europeni, ale căror venituri vor creşte foarte puţin sau deloc în anii ce vin. În continuare, zona euro, în special, este apăsată de povara datoriilor, care se ridică la 87 la sută, în 2018. Cele mai mari datorii le au Grecia, de peste 170 la sută, dar şi Spania, Portugalia şi Italia.


    Pentru prima dată în istoria sa, Comisia Europeană a făcut două proiecţii economice pentru anul acesta şi pentru anul viitor: pentru o Uniune cu 28, dar şi pentru una cu 27 de state membre, întrucât Marea Britanie pleacă în martie 2019.


  • Jurnal românesc – 28.03.2017

    Jurnal românesc – 28.03.2017


    Rata şomajului în România în ultimul trimestru al anului trecut a coborât la 5,5%, faţă de trimestrul trei când a fost de 5,7%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. Nivelul cel mai ridicat al şomajului, de 20,8%, a fost consemnat în rândul tinerilor (15 – 24 ani), arată datele INS. În acelaşi timp, rata de ocupare a forţei de muncă pentru categoria de vârstă între 20 şi 64 de ani a scăzut la 66,5% în trimestrul patru din 2016. Rata de ocupare este un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic. Valoarea este cu peste două procente mai mică decât cea din trimestrul precedent şi rămâne departe de ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%. Potrivit INS, numărul de pensionari a scăzut anul trecut la 5,250.000, însă raportul dintre numărul lor şi cel de salariaţi a rămas de 9 la 10.



    Execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale acestui an s-a încheiat cu un excedent, deşi veniturile au fost cu 1,4% mai mici decât în perioada similiară din 2016 – releva datele anunţate, luni, de ministerul Finanţelor de la Bucureşti. Potrivit expertţlor, au scăzut semnificativ încasările din TVA şi din accize, după reducerea cotei standard şi micşorarea nivelului accizei pentru carburanţi. Dar şi cheltuielile totale la bugetul de stat au înregistrat o scădere de 0,3 procente, ca urmare a reducerii investiţiilor şi a sumelor alocate de la buget pentru cofinanţarea programelor cu bani europeni.



    Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a declarat că România va participa activ la orice proiect menit să întărească unitatea marilor familii europene. Ea a explicat ca Bucureştiul susţine reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre ale UE prin continuarea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune. Ministrul Ana Birchall a avertizat că poziţia UE pe scena internaţională va fi slăbită dacă vor fi impuse bariere artificiale care să separe în grupuri statele membre conform noţiunii de “Europă cu mai multe viteze”. Asta, pentru că deşi recenta Declaraţie de la Roma menţionează unitatea şi mersul în aceeaşi direcţie, ea cuprinde şi precizarea că “pot exista ritmuri diferite de dezvoltare”. Nici un proces de reformă a UE nu trebuie să aducă atingere valorilor şi libertăţilor sale fundamentale, a mai spus ministrul român al afacerilor europene.



    Posta Română a lansat din 27 martie un nou serviciu care oferă clienţilor posibilitatea să trimită cărţi poştale personalizate cu propriile fotografii, direct de pe site-ul companiei. Plata serviciului MyPostcard se va face online, utilizând cardul bancar. Pentru trimitere pe teritoriul României, tariful pentru acest serviciu este de 3,8 lei, iar pentru trimiterile internaţionale, preţul este de 6 lei; Există şi varianta MyPostcard Premium – expediere ca şi trimitere poştală internă/internaţională prioritară, recomandată, în plic închis. Pentru trimitere pe teritoriul României, tariful pentru acest serviciu este de 5,7 lei, iar pentru trimiterile internaţionale, preţul este de 18,90 lei. Timpul de livrare va fi de maximum 3 zile, pentru MyPostcard Premium, şi de maximum 6 zile, pentru categoria MyPostcard Basic.



    România se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa rutieră în UE cu 97 de decese raportate la un milion de locuitori în 2016 (în urma ţării noastre fiind doar Bulgaria cu 99), arată date statistice publicate marţi de Comisia Europeană. Totuşi, faţă de 2010, numărul deceselor în accidente rutiere a scăzut în România cu 19%, exact cât media UE în toţi aceşti ani. Drumurile din Uniune rămân, conform datelor, cele mai sigure din lume, dar rezultatele înregistrate sunt încă departe de ce îşi propun autorităţile europene+ să reducă la jumătate numărul de decese cauzate de accidente rutiere între 2010 şi 2020.


  • Jurnal românesc – 09.01.2017

    Jurnal românesc – 09.01.2017

    Între trei şi patru milioane de români lucrează peste hotare, iar în
    ultimii zece ani aceştia au trimis în ţară peste 50 de miliarde de euro, peste
    nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă, a informat Institutul Român
    pentru Evaluare şi Strategie (IRES). În aproape jumătate dintre familiile din
    România, există cel puţin o persoană plecată în străinătate, conform unui
    studiu realizat de IRES. Jumătate dintre românii plecaţi şi-au lăsat acasă
    familiile. Astfel, 51% dintre rudele din ţară declară că cei din familia lor
    aflaţi în afara graniţelor au plecat singuri, iar 49% au plecat cu familia. 23%
    dintre cei plecaţi şi-au lăsat copiii în ţară. De aceştia are grijă, potrivit
    spuselor celor intervievaţi, celălalt părinte sau rudele. Două treimi dintre
    cei plecaţi sunt căsătoriţi. Cei mai numeroşi rezidenţi români se află în
    Italia, peste un milion. Pe locul doi se află Spania, iar pe trei, Germania.
    Aproximativ 2,5 milioane de români au emigrat pe perioadă îndelungată din ţară
    şi alţi circa 500.000 au plecat pe termen scurt în alte ţări în ultimul
    deceniu. În străinătate nu au plecat doar cei fără şcoală, în căutarea unui
    trai mai bun, ci şi mulţi absolvenţi de studii superioare. Aproape 14.000 de
    medici lucrează în străinătate, dintre care peste 4.000 în Franţa şi tot atâţia
    în Germania, arată Colegiul Medicilor din România. Mulţi medici români lucrează în Marea
    Britanie, Belgia, Italia sau Spania. Medicii români mai aleg să îşi desfăşoare
    activitatea în Statele Unite sau în Australia.


    În România, rata şomajului înregistrată în noiembrie a fost 5,7%, a
    anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit acestuia, numărul
    şomerilor a fost de 521 de mii, în scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi
    faţă de aceeaşi lună a anului 2015. Rata şomajului a fost de 6,5% la bărbaţi şi
    4,7% la femei, a precizat INS.


    Mai puţin de o treime din firmele din România care folosesc internetul se
    promovează pe reţele sociale. Potrivit agenţiei de marketing Perceptum, doar 12
    din 100 de firme româneşti cu peste 10 angajaţi şi-au făcut publicitate prin
    intermediul internetului în 2016, fiind pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
    Totodată, mai puţin de jumătate din întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din
    România au o pagină de Internet. Potrivit statisticilor europene, citate de
    agenţia Perceptum, Malta şi Irlanda au cele mai multe firme care se promovează
    pe mediile sociale, respectiv 71% şi 66%. La nivel european, 77% din IMM-uri
    deţin o pagină web, 45% folosesc reţelele sociale pentru promovare şi doar 25%
    îşi fac reclamă pe internet.


    România participă şi anul acesta la Târgul de Turism din Olanda, unul din
    cele mai mari din Europa. La târgul organizat la Utrecht, România va avea atât
    un stand naţional, cât şi unul organizat de o companie olandeză de turism ce
    promovează exclusiv destinaţii din România. După o absenţă de câţiva ani,
    România a revenit în 2015 la târgul din Olanda şi va fi prezentă şi în acest an
    cu un stand organizat de Biroul de Turism de la Paris. Însă, România este promovată
    şi de firme olandeze, cum este Romtour, pentru care România este destinaţie
    unică. Anul acesta, standul olandezilor va fi decorat cu o poartă tradiţională
    din Maramureş. Ziua României va fi pe 13 ianuarie. Târgul din Olanda
    împlineşte, anul acesta, 100 de ani de existenţă, numărul vizitatorilor trece
    de 120 de mii în doar cinci zile, iar fiecare vizitator petrece în spaţiul
    târgului, în medie, patru ore.

  • Jurnal românesc – 29.09.2016

    Jurnal românesc – 29.09.2016

    Cooperarea în domeniul Educaţiei între România şi Republica Moldova va
    continua în perioada 2016 – 2019, în baza unui memorandum aprobat, miercuri, de
    Guvern. Potrivit unui comunicat al Executivului, se are în vedere un protocol
    de colaborare între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
    din România şi Ministerul Educaţiei din Republica Moldova. Astfel, România va
    acorda, anual, 950 de locuri de studii în învăţământul preuniversitar de stat,
    fără plata taxelor de şcolarizare, tinerilor din Republica Moldova. Pentru
    învăţământul universitar de stat, la ciclul I – studii universitare de licenţă
    (sistem Bologna), România oferă, anual, 1.100 de locuri fără plata taxelor de
    şcolarizare, din care 700 de locuri cu bursă şi 100 de locuri fără bursă pentru
    absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat din Republica Moldova, obţinută
    în urma finalizării a 12 clase. Totodată, începând cu anul academic 2016-2017,
    România majorează numărul de locuri de studii universitare de masterat (ciclul
    II), doctorat (ciclul III) şi studii postuniversitare de rezidenţiat, acordând,
    anual, 200 de locuri scutite de la plata taxelor de şcolarizare. În egală
    măsură, potrivit Guvernului, statul român asigură, în continuare, programul de
    perfecţionare a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi
    universitar din Republica Moldova.




    Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă care cuprinde măsuri
    pentru combaterea şomajului şi stimularea ocupării locurilor de muncă. Potrivit
    ministrului Muncii, Dragoş Pîslaru, tinerii care nu au loc de muncă şi nici nu
    urmează vreo formă de învăţământ sau de formare profesională, precum şi şomerii
    de lungă durată sunt principalele categorii vizate de noua ordonanţă. Sunt
    prevăzute măsuri concrete ce încurajează mobilitatea lucrătorilor, prin
    acordarea unor prime de activare, încadrare sau instalare, inclusiv decontarea
    banilor de navetă. Concret, sunt instituite prime de 12.500 lei pentru cei care
    îşi schimbă domiciliul ca să se angajeze şi de 500 de lei pentru şomerii care
    încheie un contract de muncă. 12.500 de lei pot primi şi românii care decid să
    se întoarcă din străinătate şi să se angajeze în ţară. Primele de activare,
    încadrare sau instalare se dau oamenilor, nu companiilor. Ministrul Muncii,
    Dragoş Pîslaru, a precizat că ordonanţa de urgenţă a Guvernului conţine,
    totodată, un set de măsuri în sprijinul angajatorilor. Actul normativ intră în
    vigoare la 1 decembrie.




    Din 10 octombrie, românii pot cere bani de la Stat pentru a-şi renova
    casele, prin programul Casa Verde Clasic. Ministerul Mediului, Apelor şi
    Pădurilor a lansat acest program destinat atât populaţiei, cât şi persoanelor
    juridice pentru instalarea, înlocuirea sau completarea sistemelor de încălzire
    clasice cu cele care folosesc energie verde, regenerabilă. Bugetul alocat
    pentru întreaga ţară este de 94 de milioane de lei, din care 60 de milioane
    sunt destinate populaţiei şi 34 de milioane persoanelor juridice. Dosarele de
    finanţare vor putea fi depuse în perioada 10 – 24 octombrie 2016. Potrivit
    ministrului de resort, Cristiana Paşca Palmer, România este una dintre ţările
    cu mare potenţial în domeniul energiilor regenerabile.




    Dacia Duster EDC este una din surprizele pregătite de Grupul Renault
    pentru Salonul Auto de la Paris, care s-a deschis, joi, pentru presă, iar de
    sâmbătă va putea fi vizitat şi de publicul larg. Cutia de viteze EDC, cu dublu
    ambreiaj, este una dintre cele mai moderne tipuri de transmisie din lume.
    Maşina este expusă la standul mărcii Dacia, alături de versiunile restilizate
    ale Dacia Sandero, Dacia Sandero Stepway, Dacia Logan şi Dacia Logan MCV.
    Amintim că prima maşină Dacia a fost produsă în România, în 1966. Marca
    aparţine, din 1999, grupului Renault şi
    acoperă circa 30% din vânzările firmei franceze.

  • Jurnal românesc – 19.04.2016

    Jurnal românesc – 19.04.2016

    Noul ministru român al Muncii este Dragoş Nicolae Pîslaru şi el o înlocuieşte pe demisionara Ana Costea. Fost consilier de stat pe probleme economice în Cancelaria premierului Dacian Cioloş, Pîslaru(40 de ani) este licenţiat în economie internaţională al ASE Bucureşti şi deţine o diplomă de master în relaţii internaţionale de la London School of Economics and Political Science din Londra. Ana Costea şi-a dat demisia săptămâna trecută, în urma nemulţumirilor exprimate de sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea bugetarilor. Aceasta este prima demisie cu care se confrunta guvernul tehnocrat de la Bucureşti, învestit în noiembrie, anul trecut.



    84,6% dintre români nu sunt de acord ca imigranţii să se stabilească în România, relevă un sondaj INSCOP. Conform cercetării, 11% sunt de acord o asemenea perspectivă, iar procentul celor care nu ştiu sau nu răspund este de 4,3% . Barometrul mai arată că 88,3% dintre cei chestionaţi afirmă că nu sunt de acord ca refugiaţii să se stabilească sau să fie găzduiţi în localitatea lor în timp ce 7,7% sunt de acord. Opţiunea nu ştiu sau nu răspund la întrebare a fost aleasă de 3,9% dintre cei întrebaţi. Sondajul INSCOP – Adevărul despre România a fost realizat în perioada 21 – 28 martie. Volumul eşantionului a fost de 1.063 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia majoră a României.



    Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, a declarat că România este una dintre cele mai importante pieţe pentru ţara sa şi că îşi doreşte ca firmele turce care activează la noi să-şi mărească cifra de afaceri. El a amintit că firmele cu capital turcesc din România au avut, anul trecut, o cifră de afaceri de 5,5 miliarde de dolari. În opinia sa, între cele două ţări există relaţii istorice, iar un element important este cel uman. Relaţiile economice româno – turce trebuie dezvoltate şi mai mult şi ar fi bine ca oamenii de afaceri să profite de fondurile europene, a mai spus ambasadorul turc. Potrivit diplomatului, peste 10.000 de firme cu capital turcesc activează în România.



    Numărul salariaţilor din România a depăşit, anul trecut, şase milioane, în creştere cu peste 200 de mii faţă de 2014, releva datele Institutului National de Statistica (INS). Potrivit acestuia, anul trecut, numărul persoanelor ocupate în agricultură a scăzut cu peste un sfert de milion. În schimb, a crescut numărul angajaţilor din administraţia publică, cu 50 de mii, şi al celor din învăţământ, cu peste 40 de mii. Pe de altă parte, rata somajului a fost 6,8%, similar cu nivelul din anul precedent, cel mai mare procent fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%. Raportat la nivelul de studii, rata este mai mare în cazul absolvenţilor învăţământului scăzut şi mediu, precizeaza INS.



    România a obţinut 19 medalii de aur, 14 de argint şi două de bronz şi 30 de premii speciale la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva. Echipele româneşti au participat la ediţia de anul acesta cu 30 de invenţii, printre care metoda de reciclare a sticlei securizate şi dispozitivul pentru caracterizarea celulelor tumorale. În cadrul salonului au fost prezentate aproximativ 1.000 de invenţii din 40 de ţări, aproximativ jumătate dintre noile invenţii provenind din Asia, şi în special din China. Anul trecut, România a obtinut 28 medalii,iar in urmă cu doi ani, Marele Premiu al Salonului a fost obţinut de o companie elveţiană pentru o tehnologie creată de o echipa de cercetatori români.

  • Jurnal românesc – 5.04.2016

    Jurnal românesc – 5.04.2016

    O importantă investiţie a concernului auto german Daimler a fost inauguratã luni, la Sebeş, în centrul României. Aici vor fi produse cele mai moderne cutii de viteze din lume, după o investiţie de 300 de milioane de euro. Acestea vor fi montate pe 20 de modele Mercedes, care vor fi vândute în aproximativ 200 de ţãri. Odatã cu angajarea celor 500 de muncitori la Uzina Daimler de la Sebeş, un oraş cu 24 de mii de locuitori, rata şomajului a scãzut la 2%. Cum concernul Daimler intenţioneazã sã se extindã şi sã facã noi recrutãri de personal, reprezentanţii sãi anunţã cã vor finanţa o şcoalã dupã model german, în care educaţia tinerilor sã fie completatã cu practica în atelierele uzinei inaugurate luni, pentru a avea pregãtitã din timp forţa de muncã necesarã.



    Şi numărul şomerilor din întreaga Românie a coborât sub 600 de mii în luna februarie, conform Eurostat. Cu o rată a şomajului sub 6,5%, România rămâne una dintre ţările cu un şomaj sub media din UE. Anul acesta, şomajul în UE a scăzut sub 9 procente – cea mai mică rată din ultimi 7 ani. Numărul total al şomerilor în ţările europene depăşeşte 21 de milioane. În top se menţin Grecia şi Spania, cu cele mai mari rate ale şomajului, de 24%, respectiv 20%.



    Zborurile companiei româneşti Tarom cu destinaţia Bruxelles au fost reluate, parţial, în urma redeschiderii aeroportului Zaventem. Au fost înăsprite măsurile de securitate si din acest motiv pasagerii trebuie să aibă boarding pass-ul sau rezervarea printată pentru a li se permite accesul în zona de check-in, precizeaza compania. Traficul aerian a fost reluate la aproape două săptămâni după atentatelele sângeroase care au lovit aeroportul şi metroul din capitala Belgiei, provocând moartea a 32 de oameni. Peste 23 de milioane de oameni tranzitează anual aeroportul Zaventem. Închiderea sa după atacurile din 22 martie a adus pierderi de cinci milioane de euro zilnic.



    Ministerul român al Agriculturii a stabilit un calendar de acţiuni la nivel naţional, de informare, consiliere şi dezbateri pentru înregistrarea şi recunoaşterea produselor alimentare autohtone la nivel european. Pe listă figurează “novacul afumat din Ţara Bârsei”, “caşcavalul de Săveni” şi “cârnaţii de Pleşcoi”. Ministrul de resort, Achim Irimescu, a precizat că în aşteptare mai sunt şi alte produse româneşti, printre care mai multe sortimente de vin, ţuică şi pălincă. România are, la ora actuală, trei produse recunoscute la nivel European – salamul de Sibiu ca produs cu Indicaţie Geografică, brânza Telemea de Ibăneşti ca produs cu Denumire de Origine Protejată şi Magiunul de prune Topoloveni înregistrat ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată.



    În România, majorarea pensiilor, a salariilor bugetarilor, precum şi a venitului mediu pe economie, dar şi reducerea TVA la alimente au dus la o creştere a puterii de cumpărare şi a încrederii populaţiei cu 4% faţă de anul trecut, remarcă un studiu GfK. Astfel, a apărut pentru prima dată în ultimii ani fenomenul de uptrading, de trecere la un produs superior din aceeaşi categorie. Printre acestea se numără peştele şi fructele de mare, fructe uscate, miere, cereale pentru mic dejun, cidru, produse speciale de îngrijire a corpului. Potrivit studiului, scăderea frecvenţei de cumpărare şi faptul că românii şi-au permis să pună în coş şi produse mai scumpe arată o oarecare relaxare a acestora la cumpărături. Chiar dacă ei sunt în continuare în căutarea unor oferte bune de preţ, tendinţa de a cumpăra cât mai ieftin pare să se mai fi diminuat.

  • Jurnal românesc – 5.01.2016

    Jurnal românesc – 5.01.2016

    În 2016, persoanele care nu au realizat sau nu au declarat venituri în ultimele şase luni vor plăti contribuţia la sistemul de sănătate echivalentă cu 5,5% din salariul minim pe economie — informează cotidianul.ro. Finanţele explică această măsură prin faptul că sistemul de sănătate din România este subfinanţat şi de aceea este nevoie ca plata contribuţiei să fie realizată de toţi benficiarii. Conform secretarului de stat în Ministerul Finanţelor, Gabriel Biriş, în ţară există în jur de 3 milioane de ’fantome fiscale’, adică persoane care nu îşi declară venituri.



    Indemnizaţia de şomaj pentru persoanele care au cel puţin un an de cotizare va creşte cu aproximativ 100 de lei – potrivit unui proiect de lege iniţiat de şase parlamentari independenţi şi un deputat UNPR. Impactul bugetar va fi de 120 de milioane de lei pe an, după cum scrie romanialibera.ro. Majorările prevăzute de proiectul de lege presupun creşterea de la 375 la 450 de lei indemnizaţia pentru persoanele care au cel puţin un an stagiu de cotizare. Proiectul prevede, de asemenea, majorarea cotelor procentuale, diferenţiate în funcţie de stagiu de cotizare, care se aplică mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare.



    Subiectul cărţilor scrise de deţinuţi în România a ajuns în cotidianul britanic ‘The Guardian’. Acesta menţionează că publicarea unei cărţi cu valoare ştiinţifică poate reduce cu 30 de zile pedeapsa cu închisoarea, dar că această ‘portiţă’ subminează campania anticorupţie dusă de autorităţi, deoarece nimeni nu evaluează impactul pe care îl are numărul mare de deţinuţi ce exploatează această lege. În plus, sunt deţinuţi care scriu opt, nouă, zece cărţi fără nicio valoare ştiinţifică, dar tot obţin reducerea pedepselor. Oricât de impresionant ar fi, există suspiciuni că productivitatea lor nu este motivată doar de zelul academic.


    Potrivit Administraţiei penitenciarelor, 415 lucrări ştiinţifice scrise de deţinuţi au fost publicate de la începutul lui 2013 până pe 9 decembrie 2015. În 2012, au fost numai 7. Există indicii puternice că multe dintre cărţi sunt scrise de ‘scriitori-fantomă’ sau cel puţin sunt intens coordonate de asistenţi de cercetare din afară. Aceştia predau apoi textul deţinuţilor care îl scriu de mână şi plătesc pentru tipărirea câtorva sute de exemplare. În ultimele luni, unele persoane implicate în lupta anticorupţie din România au exercitat presiuni pentru eliminarea acestei ‘portiţe’ sau măcar modificarea ei.



    Autoritatea Naţională pentru Turism va aloca aproape 445 de mii de lei, fără TVA, echivalentul a circa 100 mii de euro, pentru achiziţionarea serviciilor privind amenajarea şi decorarea standului României la Târgul Internaţional de Turism Feria Internacional de turismo, ce va avea loc la Madrid, în perioada 20-24 ianuarie 2016. Finanţarea pentru amenajarea şi decorarea standului României la Târgul de turism FITUR este asigurată de la bugetul de stat.


    Conform caietului de sarcini, standul va avea un design elegant, tip open-open space, excepţie făcând delimitările zonelor clar specificate. Ideea de amenajare şi decorare a standului trebuie sa fie cea de Autentic şi Modern într-un cadru natural excepţional. În contextul în care Transilvania ocupă primul loc în Topul 10 al celor mai atractive regiuni din lume care merită să fie vizitate în anul 2016, întocmit de editorii ghidului de călătorii Lonely Planet, se va avea în vedere ca un perete din stand să fie dedicat Transilvaniei.

  • Bilanţuri politice

    Bilanţuri politice

    Un guvern vine, altele pleacă! Iar pentru cele succesiv conduse, timp de aproape 4 ani, de social-democratul Victor Ponta, luni a fost momentul bilanţului. A fost făcut nu de fostul şef al Executivului, care spune că nu a fost invitat, ci de Liviu Dragnea, liderul PSD, principala formaţiune a fostului arc guvernamental. Cabinetele Ponta — a spus Dragnea — au preluat, în 2012, o economie care începea să depăşească anii de criză şi au reuşit să consolideze creşterea economică la 3,8%, una din cele mai mari din Uniunea Europeană.



    Între altele, în 2013 s-au reîntregit salariile bugetarilor, ajungând la nivelul din 2010, înainte de tăierea cu 25% pe fondul crizei economice. În plus, din octombrie 2015, au crescut cu 25 de procente salariile personalului din sănătate şi s-au mărit, tot cu 25%, salariile din educaţie. Din 2013 s-au majorat, anual, pensiile. Numărul de noi locuri de muncă a crescut cu 320 de mii în perioada aprilie 2012 – august 2015 şi s-a redus şomajul în rândul tinerilor. Apoi, potrivit liderului PSD, Liviu Dragnea, la ora actuală deficitul bugetar este de 1,5% din Produsul Intern Brut, faţă de 5,4% cât se înregistra în 2011.



    Liviu Dragnea: « România s-a împrumutat mai puţin în exterior şi pe piaţa internă, pentru că economia a mers bine, PIB-ul a crescut de la 133 de miliarde de euro la 158 de miliarde de euro în 2015. În felul acesta Guvernul Ponta a reuşit să aibă bani pentru a face două lucruri fundamentale: să crească puterea de cumpărare a majorităţii românilor, prin creşterea veniturilor şi reducerea taxelor, şi să încurajeze mediul de afaceri prin măsuri corecte incluse în Codul Fiscal. »



    Există români care, asemenea lui Liviu Dragnea, consideră că Victor Ponta a fost cel mai bun premier pe care România l-a avut în ultimii 25 de ani. Sunt contrazişi de cei care îi impută acestuia, între altele, o relaţie permanent conflictuală, în defavoarea ţării, cu fostul preşedinte Traian Băsescu sau presupuse fapte de corupţie, ajunse în faţa justiţiei. La capitolul ‘neîmpliniri’ lui Ponta îi poate fi contabilizată şi pierderea, în noiembrie 2014, a cursei pentru preşedinţia ţării, în favoarea contracandidatului Klaus Iohannis.



    Prima reacţie a acestuia din urmă după victoria obţinută a venit pe Facebook, devenit, de altfel, suportul său predilect de comunicare cu românii. Luni, la aproximativ un an de la ocuparea celui mai înalt fotoliu din stat, Klaus Iohannis a vorbit de provocări, încercări şi ’primi paşi’ în a face o altfel de politică – cu seriozitate, respect pentru principii şi mai puţin scandal între politicieni. Marcat de dispute cu Parlamentul, care a uitat de promisiunea de a da aviz pentru toate cererile de ridicare a imunităţii aleşilor bănuiţi de fapte de corupţie, mandatul prezidenţial al lui Klaus Iohannis înregistrează, acum, cea mai mare criză: depunerea mandatului de către Victor Ponta, după tragedia din clubul bucureştean Colectiv, şi instalarea unui nou Executiv.

  • Jurnal românesc – 22.09.2015

    Jurnal românesc – 22.09.2015

    Rata şomajului in România a scăzut la 6,8% în trimestrul II al acestui an, de la 7,4% în trimestrul anterior, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. Somajul în rândul tinerilor (15 – 24 de ani) a atins cel mai ridicat nivel, 20,4%, iar cea mai mică rată este înregistrată în rândul persoanelor peste 55 de ani (4% în cazul bărbaţilor, 1,4% în cel al femeilor). Potrivit INS, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62% în trimestrul II 2015, în creştere faţă de trimestrul anterior cu 2,9 puncte procentuale. Din cele peste 9,2 milioane de persoane active, 8,6 milioane persoane erau ocupate şi 625.000 persoane erau şomeri. În trimestrul II 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,6%, iar cea în rândul tinerilor (15-24 ani) de 24,8%.



    Angajaţii CFR sunt marti si miercuri în grevă japoneză, însă forma lor de protest nu afectează circulaţia trenurilor. Ei vor purta timp de două zile banderole albe, în încercarea de a obţine majorarea salariilor cu cel puţin 10% şi încheierea unui nou contract de muncă până la sfârşitul lunii. Salariaţii cer, de asemenea, acordarea tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă, însă conducerea spune că bugetul companiilor feroviare de stat nu suportă astfel de solicitări. Feroviarii nu exclud declanşarea unei greve generale de la 1 octombrie, care ar putea bloca traficul. Negocierile desfăşurate luni intre sindicate şi reprezentanţii administraţiilor companiilor feroviare de stat au eşuat. Sindicaliştii cer ca situaţia de la CFR să fie discutată în şedinţa de miercuri a Guvernului.



    Soldaţii români au un rol vital în misiunea NATO în Afganistan, a declarat noul ambasador al SUA la Bucureşti, Hans Klemm. Intr-un mesaj publicat marţi, diplomatul american le-a urat însănătoşire grabnică celor trei militari români răniţi duminică în Afganistan, în timpul unei misiuni de patrulare. Klemm a mai spus ca Statele Unite sunt mândre că România este unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi în Afganistan.



    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a lansat luni, la Viena, o consultare publică la nivelul UE privind obstacolele prezente în calea cooperării transfrontaliere. Prin intermediul consultării, Comisia Europeană va lua în considerare opiniile celor 185 de milioane de cetăţeni comunitari care locuiesc în regiunile de frontieră cu privire la obstacolele cu care se confruntă în viaţa cotidiană, precum şi sugestiile lor cu privire la modalităţile de depăşire a acestora. Potrivit oficialului european, în perioada 2014-2020, peste 10 miliarde de euro provenind din fondurile politicii de coeziune vor fi investite în regiuni pentru a promova cooperarea transfrontalieră.



    Autorităţile se pregătesc pentru o posibilă sosire a imigranţilor în România. Astfel, în judeţul Timiş, la graniţa cu Serbia, în cadrul unui exerciţiu de testare a capacităţii operaţionale de răspuns şi intervenţie au fost ridicate doua tabere temporare pentru refugiaţi. Adăposturile de tip militar sunt păzite de jandarmi şi ar putea gazdui sute de persoane. Pe de alta parte, Ministerul de Interne a propus, luni, un proiect de lege care vizează înăsprirea sancţiunilor pentru traficanţii de migranţi. Astfel, pedeapsa minimă ar urma să crească de la 3 la 5 ani, iar cea maximă de la 10 la 12 ani de închisoare. Proiectul mai prevede confiscarea bunurilor care au fost folosite pentru săvârşirea acestor infractiuni sau a banilor rezultaţi din traficul de migranţi. Iniţiativa este un demers de descurajare a celor care racolează, călăuzesc şi transportă persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României.

  • Relaţii româno – italiene în dezvoltare continuă

    Relaţii româno – italiene în dezvoltare continuă

    În secvenţa
    diplomatică de la Bucureşti, şeful diplomaţiei italiene, Paolo Gentiloni, a
    remarcat dinamica foarte bună a investiţiilor făcute de conaţionalii săi în
    România. În fiecare lună, peste 100 de noi firme italiene se adaugă celor
    existente. Este o dovadă că investitorii din Peninsulă au încredere în
    stabilitatea economică a României, a spus ministrul italian. Paolo Gentiloni: Avem
    relaţii politice excelente, dar există şi o intensificare a relaţiilor
    economice şi comerciale. Italia nu a descoperit România de câteva luni, sau de
    câţiva ani, ci a pariat pe viitorul economic al acestei ţări de foartă multă
    vreme. Ceea ce este interesant este faptul că acest pariu se reînnoieşte
    continuu.

    Schimburile comerciale dintre România şi Italia au depăşit 12
    miliarde de euro. Italia este cel de-al doilea partener comercial al României
    şi unul dintre primii investitori în economia românească. Rolul celor două
    comunităţi – cea română din Italia şi cea italiană din România – în
    consolidarea legăturilor bilaterale a fost elogiat, simultan, la Roma şi la Bucureşti.

    La Roma, cel mai important subiect pe agenda discuţiilor miniştrilor Muncii din
    cele două ţări, Rovana Plumb şi Giuliano Poletti, a fost cel legat de
    protejarea drepturilor lucrătorilor români din Italia, în condiţiile în care
    peste 1.180.000 de cetăţeni români trăiesc cu rezidenţă în peninsulă. Rovana
    Plumb: Atât eu cât şi omologul meu, domnul ministru Poletti, vom respecta
    întru totul dreptul fundamental al cetăţenilor europeni, de a lucra în orice
    alt stat membru, şi aceasta este poziţia noastră comună în ceea ce priveşte
    pachetul Mobilitate, cu accent direct pe directiva privind
    detaşarea lucrătorilor şi pe regulamentul care impune şi reglementează dreptul
    la securitate socială, deci asigurări sociale pentru cei care lucrează în alt
    stat membru    .

    Rovana Plumb a precizat pentru Radio România că, din
    septembrie, în mai multe oraşe din peninsulă se implementează un amplu program
    de informare privind mobilitatea forţei de muncă şi procedurile de angajare
    legale în Italia.

    Cei doi miniştri au discutat şi despre proiectul
    Garanţii pentru tineri, în general despre dezvoltarea colaborării
    în zona socială. Giuliano Poletti: Am discutat despre angajamentele noastre
    în contextul european, în mod deosebit despre o Europă socială care se ocupă de
    problemele economiei, dar şi legate de muncă şi de condiţiile de viaţă ale
    lucrătorilor noştri. Am discutat despre şomaj, despre munca la negru, despre
    problemele pe care le avem în acest sector, pentru a încerca să sprijinim
    persoanele să lucreze în condiţii optime, în fiecare dintre cele două ţări.
    Proiectele comune, privesc – a precizat Poletti – combaterea muncii ilegale,
    joburi pentru tineri, evalurea riscurilor şi managamentul securităţii şi
    sănătăţii în muncă.