Radio România Internațional

Tag: şomaj

  • Ajutorul de şomaj din Spania în străinătate

    Ajutorul de şomaj din Spania în străinătate


    Ajutorul de şomaj primit în Spania este întrerupt în cazul persoanelor care părăsesc ţara pentru o perioadă mai mică de un an din următoarele motive: pentru a îşi căuta un loc de munca, pentru a ocupa un loc de muncă, pentru formarea profesională sau lucrul într-o cooperativă internaţională.


    Plata va fi reluată la întoarcerea în ţară pentru cazurile enumerate mai sus, la fel şi pentru persoanele care revin din altă ţară şi nu au un loc de muncă, anunţă publicaţia Noi în Spania.


    Cei care se stabilesc în străinătate un an sau mai mult, iar la revenirea în Spania sunt în şomaj, nu vor putea relua ajutorul întrerupt. Totuşi, dacă cetăţenii spanioli revin din state care nu fac parte din Uniunea Europeană, au dreptul la un subsidiu pentru emigranţi care au revenit.



    Ajutorul de şomaj este întrerupt şi pentru cei care părăsesc ţara pentru o perioadă între 15 şi 90 de zile pe an. Şomerii care nu acumulează anual mai mult de 15 zile de ieşiri ocazionale din ţară primesc fără întreupere ajutorul de şomaj.


    Rezidenţii sau cetăţenii care se întorc în Spania din străinătate şi sunt şomeri pot accesa fondurile de şomaj, astfel:


    – prin Prestación contributiva – se reia ajutorul primit înainte de a părăsi Spania în cazul persoanelor care nu au depăşit un an de zile. La fel şi pentru cei care nu primeau ajutor înainte de a pleca în străinătate, dar aui lucrat cel puţin 360 de zile în perioada de şase ani anteriori plecării şi nu au folosit cotizările.


    -subsidio de emigrantes retornados – pentru cei care care nu pot relua ajutorul pe care îl încasau înainte de a pleca pentru că au stat un an sau mai mult în străinătate ori pentru că nu primeați ajutoare înainte de a pleca şi nu aveţi dreptul la ajutor contributiv (prestación contributiva).





    Sursa: Noi în Spania

  • Jurnal românesc – 02.06.2015

    Jurnal românesc – 02.06.2015

    Moştenitorul Coroanei Britanice, prinţul Charles, aflat într-o vizită privată în România, şi-a lansat, astăzi, propria fundaţie în România – Fundaţia Prinţul de Wales. Potrivit unui comunicat al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, aceasta este o organizaţie caritabilă cu scop educativ ce urmăreşte să sprijine păstrarea patrimoniului, agricultura şi dezvoltarea durabilă în România. De câţiva ani, moştenitorul Coroanei britanice obişnuieşte să petreaca câteva zile în România, unde deţine mai multe proprietăţi. Una dintre ele, o casă săsească din satul Viscri, judeţul Braşov, va fi restaurată şi transformată într-un Centru de Pregătire, care va avea o sală de conferinţă şi posibilităţi de cazare pentru miile de vizitatori care ajung aici in fiecare an.


    Fundaţia va oferi cursuri pentru localnici, dar si pentru studenţi şi ucenici din străinătate pentru a învăţa meserii noi, precum restaurarea caselor vechi. Printul Charles este pasionat de arhitectura medievală saxonă din centrul României — cetăţi, biserici fortificate şi case construite de coloniştii germani veniţi în Transilvania în Evul Mediu. Duminică, la venirea in Bucureşti, prinţul Charles a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis, despre importanţa prezervării şi promovării tradiţiilor şi patrimoniului natural şi istoric, precum şi despre ocrotirea mediului înconjurător şi biodiversităţii. Prinţul i-a adresat sefului statului invitaţia de a vizita Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, invitaţie acceptată de preşedinte.



    Absolvenţii instituţiilor de învăţământ din România care au împlinit 16 ani pot primi ajutor de şomaj timp de şase luni. .Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, indemnizaţia este echivalentă cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj. Pentru a primi acest ajutor finaciar, tinerii trebuie să se înregistreze ca persoană în căutarea unui loc de muncă la Agenţia de ocupare a forţei de muncă în raza căreia îşi au domiciliul, în cel mult 60 de zile de la data absolvirii.



    Guvernul a lansat programul A doua casă”, iniţiativă ce îi vizează pe cei care şi-au cumpărat o locuinţă prin Prima Casă” şi vor să se mute într-o locuinţă mai mare. De noul program vor putea beneficia aproape 140 de mii de români care au în derulare un credit luat prin Prima Casa. Beneficiarii trebuie să demonstreze cu documente faptul că au achitat creditul iniţial. Apoi, trebuie sa îşi ia angajamentul ca pentru o perioada de 5 ani de la data achiziţionării, nu vor înstrăina noul imobil.



    Românii care nu au intrat încă în posesia cardului de sănătate mai au la dispoziţie două luni pentru a-l obţine de la sediile Caselor de asigurări de sănătate. De la 1 august, cardul va deveni unicul instrument în baza căruia pot fi accesate serviciile de sănătate. Săptămâna trecută, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, declara că 6,2 milioane de carduri de sănătate au fost activate, în prezent 70% din serviciile medicale fiind acordate pe baza acestora.



    Statele membre ale UE, inclusiv România, trebuie să dea publicităţii, de la 1 iunie, lista beneficiarilor de plăţi în cadrul Politicii Agricole Comune. Potrivit noilor reguli, Ministerul Agriculturii din fiecare stat membru al Uniunii este responsabil de publicarea informaţiilor referitoare la numele beneficiarului, suma şi natura programului de care a beneficiat. Noile reguli sunt destinate să crească transparenţa cu privire la utilizarea fondurilor comunitare în cadrul PAC şi să îmbunătăţească managementul financiar al acestor fonduri prin întărirea controlului public asupra modului în care sunt utilizaţi banii.

  • Spania: schimbări legislative pentru șomerii și lucrătorii autonomi

    Spania: schimbări legislative pentru șomerii și lucrătorii autonomi

    Lucrătorii pe cont propriu vor putea compatibiliza asigurarea de şomaj cu munca până la nouă luni. De asemenea, se deschide pentru toți autónomos (lucrători pe con propriu), independent de vârstă, posibilitatea capitalizării într-o plată unică până la 100% a ajutorului de șomaj, anunță pubicația Noi în Spania.



    Astfel, românii care încep activitatea pe cont propriu, pot folosi ajutorul de șomaj fie capitalizând 100% într-o singură plată, fie capitalizând doar o parte și folosindu-se restul pentru plata cotizațiilor la Seguridad Social sau folosind tot ajutorul pentru plata cotizațiilor sociale.



    Ministerul Muncii a mai anunțat că se va permite reluarea încasării ajutorului de șomaj până la cinci ani după începerea unei activități pe cont propriu. Și, pentru a se stimula angajarea, lucrătorii pe cont propriu afiliați tarifului plan vor putea angaja fără a pierde acest stimulent, notează publicația românească.



    Executivul spaniol a anunțat noi schimbări legislative, în favoarea categoriilor sociale afectate de șomaj. Astfel, urmează să fie aprobate legi care vor include mai multe bonificații pentru tineri, dar și pentru cei peste 30 de ani.

  • Statistici economice europene

    Programul de relaxare economică promovat de Banca Centrală Europeană pare să dea primele roade. O arată datele preliminare privind şomajul şi inflaţia, doi indicatori extrem de importanţi, care s-au îmbunătăţit uşor luna trecută, date publicate luni de Oficiul European de Statistică. Potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut pentru a treia lună consecutiv, ajungând în februarie la minus 0,3%, iar la nivelul UE de minus 0,5%.



    Cifrele sunt primele după ce BCE a anunţat, în ianuarie, că va injecta peste 1.000 de miliarde de euro in economia Uniunii, pentru a evita fenomenul deflaţiei. Aceasta înseamnă o scădere prelungită a preţurilor, care antrenează, la rândul său, o scădere a salariilor şi a consumului. Cu toate acestea, zona euro rămâne expusă şocurilor economice, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei a rămas negativă. Cifrele Eurostat arată că Malta, Austria şi România, cu 0,5%, au fost ţările din UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei. O evoluţie bună a înregistrat, pe de altă parte, rata şomajului.



    Potrivit datelor preliminare ale Eurostat, in ianuarie, aceasta a inregistrat o uşoară scădere, până la 9,8% în Uniunea Europeana, respectiv 11,2%, in zona euro. Chiar dacă sunt date preliminare şi nu marchează o evoluţie pozitivă spectaculoasă, analistii economici observă că rata şomajului este la cel mai scăzut nivel în zona monedei unice de după aprilie 2012. Totusi, la începutul anului, aproape 24 de milioane de europeni erau, în continuare fără un loc de muncă. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului se inregistrează în Grecia(25, 8%) şi Spania (23,4 procente).



    La polul opus se află Germania şi Austria, unde numărul celor fără un serviciu este sub 5%. Nici o îmbunătăţire nu există în ceea ce-i priveşte pe tinerii fără ocupaţie,.rata şomajului în rândul acestora – adică persoanele cu vârstă de până la 25 de ani – depăşeste 21%. În ţările cele mai afectate de criză, Grecia si Spania, jumătate din tineri nu au o slujbă, iar in Italia, procentul este de 41. România se situează sub media din UE, cu o rată a şomajului de 6,5%.



    Potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în ianuarie 2015, aceasta a scăzut cu 0,1 puncte procentuale faţă de ultima lună a anului trecut şi cu 0,5 puncte procentuale faţă de ianuarie 2014. Numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani estimat pentru luna ianuarie este de 607 mii persoane. Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi (6,8%) o depăşeşte cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor.

  • Întâlnire cu asociațiile românești din Spania

    Întâlnire cu asociațiile românești din Spania

    O delegaţie a Parlamentului României s-a întâlnit la Madrid cu reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din Spania. Reducerea taxelor consulare, sprijin pentru repatrierea persoanelor decedate, introducerea votului prin corespondenţă sunt câteva din problemele ridicate de românii din Spania.



    Discuţiile deputaţilor din Comisia românilor de pretutindeni cu reprezentanţii românilor din Spania au fost tensionate, mai ales după ce parlamentarii le-au atras atenţia participanţilor că nu sunt bine organizaţi, transmite corespondentul Radio România la Madrid, Annamaria Damian. Întâlnirea s-a încheiat fără rezultate concrete, însă Mihaela Plopan, de la Asociaţia Românilor din Aranjuez consideră utile astfel de reuniuni: “S-au pus probleme care într-adevăr interesează românii din diaspora, în principal legat de sistemul de asigurări de sănătate, de repatriere, de votul prin corespondenţă.”



    Ligia Mihăilă de la Asociaţia Traian se aştepta la o mai bună organizare: “Este greu de evaluat pentru că aşteptăm mai mult din partea unei comisii, dar cred că şi din partea dânşilor este destul de greu dacă vin pentru prima dată şi de fiecare dată problemele sunt destul de dificile şi de grave, iar reuniunea a fost pregătită bine de la început. Era nevoie însă de o pregătire, să fim înştiinţaţi dinainte. Problemele toate care s-au ridicat sunt probleme importante ale comunităţii româneşti. Trebuie să recunoaştem, câteva rezultate sunt şi pozitive, dar minim.”



    Cea mai mare problemă a românilor din Spania este, de fapt, lipsa locurilor de muncă şi preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Româneşti, Miguel Fonda Ştefănescu, a precizat că cei care nu contribuie la asigurările sociale nu mai beneficiază de asistenţă medicală. “Eu cred că au multe dezavantaje şi cred că anumite probleme legate de sănătate, cum s-a spus astăzi, în această întâlnire, probleme legate de evidenţa populaţiei care nu mai este valabilă pentru o serie de servicii sociale care înainte erau date la oricare şi acum românii sunt între colectivele cele mai defavorizate.”



    În Spania trăiesc peste 700.000 de români, potrivit datelor oficiale, însă 30% dintre ei sunt afectaţi direct de criza economică şi de şomaj.



    Annamaria Damian, corespondent la Madrid – Radio România

  • Ajutor pentru șomerii din Spania

    Ajutor pentru șomerii din Spania

    Românii din Spania care nu au loc de muncă pot solicita ajutorul de șomaj în valoare de 426 de euro, dacă îndeplinesc condițiile impuse de autoritățile spaniole. Ajutorul se acordă pe o perioadă de 6 luni, iar beneficiarii sunt incluși într-un program de asistență pentru a-și găsi un loc de muncă în conformitate cu pregătirea profesională, anunță publicația “Românul” din Spania.



    Pentru a solicita ajutorul de șomaj, trebuie urmați următorii pași:


    solicitarea unei programări la Oficiul de Muncă la care sunteți înscris ca șomer în cautare de muncă; prezentarea următoarelor documente: pașaport, DNI, NIE, TIE; un cont bancar personal în care să fie virat ajutorul; semnarea și predarea unei declarații de căutare activă de muncă; să faceți dovada de trei ori că ați căutat un serviciu.


    Primul ajutor va fi virat după o lună și o zi de la aprobarea solicitării. Serviciul Public de Muncă al Comunității Autonome (SEPE) va desemna un tutore pentru a ajuta șomerul care benificiază de ajutor să își găsească un loc de muncă.



    Totodată, pentru acordarea ajutorului, șomerul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:


    să nu beneficieze de un alt ajutor social; să nu aibă un ajutor sau un venit minim, salariu social sau ajutoare similare; să aibă familie, soț/soție sau un copil cu vârsta mai mică de 26 ani/un copil mai mare de 26 de ani cu dizabilități care să nu aibă venituri mai mari de 486 de euro; să fi lucrat vreodată legal ca salariat; să nu fi renunțat voluntar la ultimul loc de muncă; să fi lucrat legal ca angajat minimum 90 de zile sau să fi fost înscris la Oficiile de Muncă în cautarea unei slujbe de la 1 decembrie 2014 și să fi fost pe listele de căutare de muncă timp de 360 de zile în ultimele 18 luni; să fi epuizat ajutoarele cu 6 luni în urmă înainte, inclusiv Prodi, Prepara și Renta Activa de Inserción; să fi căutat cu regularitate de muncă sau să fi participat la acțiuni propuse de Oficiile de Muncă.


    Mai multe informații pot fi obținute de pe pagina de web SEPE sau prin telefon la numărul 901 119 999.


    Sursa: Românul (Spania)

  • Jurnal românesc – 31.10.2014

    Jurnal românesc – 31.10.2014

    Rata şomajului a fost estimată, în septembrie, la 6,9%, în scădere faţă de luna anterioară cu 0,2 puncte procentuale, arată datele provizorii, publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani este estimat pentru septembrie la 637 de mii de persoane, în scădere cu 17.000 de persoane, faţă de august. Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,6 puncte procentuale pe cea a femeilor,. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,6% pentru luna septembrie.



    Statul român va garanta jumătate din valoarea unui credit de maximum 50.000 de lei, pe care îl vor putea accesa persoanele fizice pentru achiziţia unei maşini noi, începând cu 1 noiembrie. Anunţul a fost făcut de ministrul Economiei, Constantin Niţă, care a prezentat oficial programul denumit Prima Maşină. La acest credit se adaugă valoarea poliţei CASCO pentru primul an.



    Fiscul va putea să verifice conturile bancare din străinătate ale contribuabililor rezidenţi în România. Ministrul de finanţe, Ioana-Maria Petrescu, a semnat la Berlin, împreună cu omologul său german, ministrul Wolfgang Schäuble, cu alţi miniştri ai finantelor Declaraţia de conformare cu prevederile Acordului multilateral pentru schimbul automat de informaţii financiare. Odată intrat în vigoare, acest Acord va permite României să facă schimb de informaţii la nivelul standardului convenit de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care prevede schimbul automat de informaţii financiare între ţări şi jurisdicţii, în scopul identificării persoanelor fizice sau firmelor care eludează fiscul, prin transferul banilor în conturi din străinătate.



    Ministerul Sănătăţii va putea achiziţiona până la trei milioane de doze de vaccin antigripal, prima etapă a campaniei de vaccinare. Aceasta va începe în a doua jumătate a lunii noiembrie. Vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, Sandra Alexiu, a anuntat, joi, la Bucureşti, la conferinţa de lansare a campaniei de informare privind gripa, că tot mai mulţi părinţi refuză vaccinarea antigripală a copiilor, iar problema nu este doar în România, ci este “un trend internaţional”. Ea a atras atenţia şi asupra faptului că există inclusiv medici care refuză să se vaccineze, dar şi să vaccineze pe alţii şi a precizat că pentru a proteja copiii foarte mici, care nu pot face vaccinul gripal, trebuie ca toţi membrii familiei să fie vaccinaţi.



    Consulatul General al Ucrainei la Suceava se va închide din 15 noiembrie din cauza lipsei de fonduri pentru funcţionare, a declarat consulul general Vasily Boiechko. Acesta a spus că a fost informat de Ministerul de Externe de la Kiev că activitatea mai multor misiuni consulare ucrainiene din lume va fi închisă din aceasta cauză. Activitatea consulară va fi asigurată în continuare la Ambasada Ucrainei de la Bucureşti. Consulatul General al Ucrainei la Suceava a fost deschis la sfârşitul anului 2001, în baza Convenţiei Consulare semnate între România şi Ucraina şi după ce România a deschis consulate în Odesa şi Cernăuţi, în 1995, respectiv 1997.

  • Retrospectiva săptămânii 5.10 – 11.10.2014

    Retrospectiva săptămânii 5.10 – 11.10.2014

    Sentinta definitiva in cazul Rompetrol



    Opt persoane, între care un senator şi un ex-ministru al comunicaţiilor, au fost condamnate, printr-o sentinţă definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, la pedepse de închisoare cu executare, într-unul din cele mai sonore dosare din istoria post-comunistă a României. Senatorul Sorin Roşca Stănescu, cunoscut pentru activitatea sa jurnalistică, a primit doi ani si patru luni, pentru utilizarea de informaţii privilegiate şi constituirea unui grup infracţional organizat, iar fostul ministru Sorin Pantiş, aflat, deja, în inchisoare pentru implicarea într-un alt dosar de corupţie, doi ani şi opt luni, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi constituirea unui grup infracţional organizat. Alte patru persoane au primit sentinţe de închisoare cu suspendare. Protagonistul dosarului, controversatul om de afaceri Dinu Patriciu, pentru care procurorii ceruseră 20 de ani de închisoare, a murit în august, într-o clinică din Londra. În dosar, el era acuzat că, între 1999 şi 2001, şi-a însuşit 85 de milioane de dolari, bani care, astfel, nu au mai ajuns în bugetul statului, şi că, în 2004, a manipulat tranzacţionarea unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti. Veridctul final în dosarul Rompetrol, cum este cunoscut publicului larg, a fost dat după opt ani de la debutul procesului.





    Baza militară de la Deveselu, sub comandă americană



    Armata americană a preluat, vineri, comanda bazei militare de la Deveselu, unde vor fi montate, în premieră, componente antirachetă ale NATO. Baza va găzdui un radar de ultimă generaţie – AEGIS – şi aproape 25 de interceptoare, care, împreună, ar urma să fie funcţionale în 2015. În ultimii doi ani, SUA au alocat circa 100 de milioane de dolari pentru transformarea bazei de la Deveselu. România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, ca parte a scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Întreaga arhitectură antirachetă pe care SUA au proiectat-o în Europa este menită să contracareze posibile atacuri ale unor state pe care Occidentul le consideră paria, precum Iranul.





    Pregătiri pentru eventuale infectări cu Ebola



    România este pregătită pentru apariţia unor cazuri de infectare cu Ebola, chiar dacă riscul este extrem de scăzut, a dat asigurări secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat. Guvernul de la Bucureşti a alocat, deja, 25 de milioane de lei, adică aproape şase milioane de euro, pentru pregătiri. În cazul unei suspiciuni de infectare cu Ebola, testarea se va face în laboratoare din Germania. Eventualii pacienţi, au precizat autorităţile de la Bucureşti, vor fi duşi la un spital militar de campanie cu toate dotările, care va fi instalat în apropierea Bucureştiului. Măsurile au fost luate pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de extinderea virusului în Europa.





    Lupta cu şomajul



    Ministrul român al muncii, Rovana Plumb, a participat, la Milano, la conferinţa privind ocuparea forţei de muncă pe continent, organizată de preşedinţia italiană a Consiliului UE. Ea a vorbit despre măsurile concrete pe care Guvernul de stânga de la Bucureşti le-a promovat in lupta împotriva şomajului. Rovana Plumb: ”În primul rând, creşterea salariului minim pe economie, netaxarea profitului reinvestit şi, de asemenea, reducerea contribuţiei de asigurări sociale (la angajator, n.red) începând cu noiembrie, care va avea efecte benefice în ceea ce priveşte ocuparea.” La reuniunea de la Milano au fost prezenti, intre altii, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele francez, François Hollande, premierul spaniol, Mariano Rajoi, şi de cel al ţării-gazdă, Matteo Renzi. Participantii au discutat, în principal, de alocarea, la nivel european, a circa 20 de miliarde de euro şi simplificarea procedurilor prin care aceşti bani vor fi folosiţi în lupta contra şomajului, devenit, în multe ţări europene, cum sunt Spania ori Grecia, un adevărat flagel social. În România, rata şomajului gravitează, de ani buni, în jurul a 7%, însă, spre îngrijorarea autorităţilor, în rândul tinerilor, aceasta a depăşit 25 de procente.




    Măsuri pentru diaspora



    Cabinetul de la Bucureşti a aprobat programul “Prima Casă” pentru românii care locuiesc şi muncesc legal în străinătate. Guvernul a precizat că ei pot accesa un credit pentru a-şi cumpăra o locuinţă într-un imobil sau pentru a-şi construi o casă. Executivul apreciază că, odată cu extinderea programelor Prima Casă şi Prima Maşină pentru românii din diaspora, aceştia vor fi stimulaţi să se repatrieze. Pe de altă parte, executivul a decis ca taxele consulare pentru întocmirea certificatelor de naştere ale copiilor născuţi din părinţi români în străinătate nu vor mai fi plătite, în cazul în care documentele se întocmesc în şase luni de la naştere. De asemenea, documentele de călătorie necesare pentru minorii români de până la 6 ani vor fi gratuite.





    Un Nobel, pentru un cercetător născut în România



    Cercetătorul german născut în România, Ştefan Hell, a căştigat Premiul Nobel pentru Chimie. Alături de doi oameni de ştiinţă americani, el a obţinut distincţia pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente. Ştefan Hell şi-a obţinut doctoratul la Universitatea din Heidelberg şi este director al Institutului “Max Planck” pentru Chimie şi Biofizică. În 2012, el a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Vasile Goldiş” din Arad, oraş în care s-a născut.

  • Jurnal românesc – 23.09.2014

    Jurnal românesc – 23.09.2014

    Ministerul român al Afacerilor Externe a finalizat lista secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Vor fi organizate 294 de secţii pentru cetăţenii români care doresc să-şi exercite dreptul de vot la acest scrutin. Secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11 şi Franţa – 9. Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.



    FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au fost de acord cu amânarea liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici şi cu termenele propuse de partea română, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. El a discutat pe această temă cu finanţatorii externi, la Bruxelles. La începutul acestei luni, Răzvan Nicolescu a anuntat că va propune autorităţilor de la Bruxelles ca preţul gazelor interne pentru populaţie să nu mai crească până la 1 iulie 2016, iar perioada de liberalizare să se prelungească până la 1 iulie 2021, faţă de 31 decembrie 2018, cum prevedea calendarul aflat în vigoare. Potrivit calendarului de liberalizare asumat de România în 2012 în faţa FMI şi a Comisiei Europene, preţul gazelor pentru populaţie ar fi trebuit să se majoreze cu 3%, la 1 octombrie 2014.



    Rata şomajului a fost de 6,7% în trimestrul II 2014, în scădere faţă de trimestrul anterior, când se înregistra 7,2%, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,5% (7,4% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,7% (8,4% pentru mediul urban, faţă de 4,7% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,9%) în rândul tinerilor (15 – 24 ani). În trimestrul II al anului 2014, populaţia activă a României era de 9,3 milioane persoane, din care 624 de mii de persoane erau şomeri. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,8%.



    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat semnarea, luni, a 63 de contracte de finanţare pe programul POSDRU, în valoare de peste 160 de milioane de euro. Fondurile europene contractate prin aceste proiecte se ridică la 140 milioane de euro, echivalentul a 4% din fondurile de care dispune România prin POSDRU. De asemenea, au fost semnate şi proiecte privind Formarea profesională pentru îmbunătăţirea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”, Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă incluzivă a muncii”, respectiv Şanse egale şi respect”. Aceste proiecte au un buget de aproximativ 80 milioane de euro, din care fondurile UE reprezintă peste 74 milioane de euro. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, prin aceste noi contracte vor fi create 2700 de locuri de muncă.

  • Imigrația în Marea Britanie, bună pentru rata șomajului

    Imigrația în Marea Britanie, bună pentru rata șomajului

    Imigraţia în Marea Britanie a fost un lucru bun pentru România deoarece a menţinut şomajul la o rată acceptabilă, a declarat, vineri, preşedintele României, Traian Băsescu, pentru postul BBC Radio 4. “Faptul că o parte din români au decis să muncească în afara graniţelor României a fost un lucru care ne-a ajutat foarte mult, menţinând şomajul la o rată rezonabilă. În timpul perioadei de criză, banii trimişi acasă de românii din străinătate au menţinut practic echilibrată balanţa schimburilor comerciale”, a spus șeful statului.



    “Vreau să fiu bine înţeles, imediat ce condiţiile economice din România o vor permite, vom fi gata să-i invităm înapoi. România are nevoie de aceşti oameni. Aş fi foarte fericit să vină înapoi, probabil imediat ce salariile din România se vor apropia de cele din Marea Britanie, Franţa, Italia sau Spania, a mai adăugat președintele român.

  • Jurnal românesc – 29.08.2014

    Jurnal românesc – 29.08.2014


    Deşi economia românească a crescut, în ultimele 18 luni, această evoluţie nu a avut impact asupra consumatorilor români, arată un studiu GfK, potrivit căruia aşteptările privind economia, veniturile şi dorinţa de cumpărare continuă să aibă valori negative. “Economia românească înregistrează, de circa 18 luni, o creştere puternică. Se pare însă că acest salt economic nu a avut, deocamdată, impact asupra consumatorilor”, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare.



    Gazoductul Iasi-Ungheni a fost inaugurat, oficial, în cadrul unei ceremonii organizate la Ungheni, în prezenta comisarului european pentru energie, Günther Oettinger şi a premierului României, Victor Ponta. Cel mai mare proiect de interconectare a sistemelor de transport a gazelor dintre România şi Republica Moldova a costat 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro reprezintă un grant din partea Uniunii Europene. Gazoductul, cu lungimea totală de 43 de kilometri, are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, iniţial, din România, va fi livrat un volum de până la 50 de milioane de metri cubi pe an. Experţii spun că gazoductul Iaşi-Ungheni va reduce dependenţa Republicii Moldova de Rusia.



    Guvernul României a donat 15 automobile marca Dacia Duster” instituţiilor din Republica Moldova, alte 35 urmând să fie puse la dispoziţia autorităţilor de la Chişinău. Beneficiarii celor 15 automobile sunt instituţii de administraţie publică şi din sfera socială din diferite localităţi ale Moldovei. Cinci ambulanţe noi, dotate cu echipamentul necesar efectuării misiunilor SMURD, au ajuns în garajul Centrului de urgenţă de la Bălţi. Este vorba de o donaţie din partea Guvernului român pentru centrul-pilot SMURD din cel de-al doilea mare oraş, ca număr de locuitori, din Republica Moldova.



    Şomajul pentru străinii din Italia se ridică la 17,3%, în timp ce pentru italieni se opreşte la 11%. În acelaşi timp, numărul lucrătorilor imigranţi este în creştere: 22.000 în plus în 2013 faţă de 2012, în timp ce numărul angajaţilor italieni a scăzut cu 500.000 – arata un Raport privind munca imigranţilor din Italia, realizat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale de la Roma. Documentul mai releva ca aproximativ trei străini din zece rezidenţi în Italia au cetăţenia europeană (cei mai numeroşi sunt românii, circa un milion), în timp ce în rândul celor cu cetăţenie extra-europeană “prevalează cetăţenii din Maroc, Albania, China, Ucraina, India, Republica Moldova, Egipt şi Bangladesh.



    Sâmbătă, cu ocazia Zilei Limbii Române, Institutul Fraţii Golescu” pentru românii de pretutindeni din Romania, împreună cu Alianţa Internaţională a Jurnaliştilor Români prezintă câteva publicaţii de limbă română din provinciile istorice româneşti. Manifestarea va avea loc, de la ora 18:00, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti. Cu acest prilej, va avea loc şi deschiderea primului “Chioşc de ziare” cu publicaţii în limba română din provinciile istorice. Publicaţiile vor fi disponibile pentru a fi consultate, până pe 12 septembrie.

  • Jurnal românesc – 21.08.2014

    Jurnal românesc – 21.08.2014

    În România, rata şomajului a fost 5,09% în luna iulie, în creştere cu 0,22% faţă de iunie. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a precizat ca numărul total al şomerilor înregistraţi a ajuns la aproape 461 de mii. Judeţele cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă sunt Vaslui, Teleorman, Mehedinţi şi Galaţi. Ca nivel de instruire, cei fără studii şi cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi. Cele mai multe persoane fără un loc de munca au intre 40 si 49 de ani.



    Muncitorii sezonieri care vin din UE în Marea Britanie vor plăti un impozit de 20% din venituri, conform unui proiect de lege care urmează să intre în vigoare. Marea Britanie speră să reducă astfel afluxul de forţă de muncă străină în Insulă. Circa 400.000 de cetăţeni din statele UE, în principal români, bulgari sau polonezi, vor fi afectaţi de noul sistem de impozitare. Până acum, cei care câştigau sub 10.000 de lire anual nu erau supuşi taxării. Principalii vizaţi de schimbarea sistemului de taxare sunt lucrătorii sezonieri din agricultură sau din alimentaţia publică. Pe de altă parte, va fi redusă la jumătate perioada în care nou-veniţii sunt susţinuţi pentru a-şi căuta loc de muncă, de la şase la trei luni. În plus, cei care solicită ajutor de şomaj nu vor mai putea primi ajutor de locuinţă, a stabilit guvernul britanic.



    Guvernul român a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că măsura se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistem până la data intrării în vigoare a legii. În schimb, cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit. Cele două proiecte de lege urmează să fie trimise spre dezbatere şi avizare Parlamentului.



    Încrederea românilor a urcat în intervalul aprilie-iunie pentru al treilea trimestru consecutiv şi se apropie de valoarea medie europeană, România ocupând locul 18 din 32 de ţări după acest indicator, care măsoară aşteptările în legătură cu piaţa muncii, situaţia financiară şi posibilitatea de a cheltui. Potrivit unui studiu recent, încrederea consumatorilor români se situează după ţări precum Cehia, Letonia şi Estonia şi înaintea Slovaciei, Poloniei şi Bulgariei. În ceea ce priveşte cea mai mare parte a banilor rămaşi dupa acoperirea cheltuielilor de subzistenţă, aceasta este folosită pentru plata împrumuturilor şi a creditelor, în timp ce, la polul opus, înregistrând cele mai mici valori, se află activităţi precum investirea în fonduri mutuale sau pensii. Sănătatea şi siguranţa locului de muncă sunt, în continuare, principalele îngrijorări ale consumatorilor români din mediul urban, mai notează raportul. Potrivit studiului, cei mai optimişti consumatori se regăsesc în Danemarca, Elveţia şi Germania. La polul opus, cei mai pesimişti sunt în Portugalia, precedată de Slovenia şi Croaţia.

  • Jurnal românesc – 31.07.2014

    Jurnal românesc – 31.07.2014

    În România, rata şomajului a scăzut în iunie 2014 cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi cu 0,3 puncte procentuale faţă de iunie 2013, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică. Conform acestuia, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost estimat pentru luna iunie la 7,1%, reprezentând 700 de mii persoane. Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,3 puncte procentuale pe cea a femeilor. Circa un sfert de milion de şomeri nu au lucrat niciodată, iar peste jumatate dintre ei sunt în vârstă de până la 35 de ani. Cei mai mulţi dintre şomerii tineri (mai precis grupa de vârstă 25-34 ani) sunt absolvenţi de facultate. Principalele cauze ale intrării în şomaj sunt concedierile, finalizarea unui contract de munca pe perioadă determinată, falimentul angajatorului şi demisia.



    Mai mult de jumătate dintre studenţii români vor să înceapă propria afacere în următorii doi ani, iar susţinerea antreprenoriatului reprezintă o soluţie de luat în calcul pentru problema şomajului în rândul tinerilor, arată o analiză recentă realizată de compania de consultanţă EY România şi Academia de Studii Economice Bucureşti. Tinerii români trebuie susţinuţi să devină antreprenori prin măsuri clare, care să derive din măsurile şi schemele de succes aplicate în alte ţări şi adaptate realităţilor româneşti, a declarat Mihaela Matei, coordonator al proiectului EY Barometrul Antreprenoriatului Românesc. Studii recente dezvoltate de această companie de consultanţă au arătat că afacerile conduse de antreprenori vor genera mai multe locuri de muncă decât marile corporaţii în anul 2015.



    Elevii români au câştigat o medalie de aur şi două menţiuni la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, desfăşurată la Beijing, a anunţat, miercuri, Ministerul Educaţiei. Aurul a fost obtinut de Dan Mircea Mirea, de la Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova. La aceasta ediţie au participat 39 de echipe din 28 de ţări. Anul trecut, la Manchester, la prima participare oficială la această competiţie, România şi-a trecut în palmares o medalie de bronz şi două menţiuni.



    O echipă de poliţişti români va merge la sfârşitul săptămânii la Amsterdam, unde timp de 4 zile va colabora cu omologii lor olandezi pentru combaterea infracţiunilor în care sunt implicaţi cetăţeni români. Alţi 32 de poliţişti români sunt într-o misiune similară la Paris. Ei îi ajută pe colegii lor din capitala Franţei atât la prevenirea furturilor din buzunare din zonele turistice, cât şi la identificarea reţelelor de spărgători de locuinţe şi de prostituţie. Acest gen de cooperare durează de câţiva ani şi este apreciata de partenerii francezi.



    Premierul Marii Britanii, David Cameron, a anunţat noi schimbări în reglementările referitoare la beneficiile oferite de guvernul de la Londra migranţilor din Uniunea Europeană. Este vorba despre limitarea alocaţiilor de şomaj şi familiale la cel mult trei luni, faţă de şase în prezent, măsură ce va intra în vigoare din noiembrie. De asemenea, premierul a dezvăluit măsuri mai stricte în privinţa instituţiilor de învăţământ superior din Marea Britanie, cu scopul de a lupta împotriva falselor înscrieri ale persoanelor ce urmăresc de fapt obţinerea unui permis de şedere. Potrivit lui David Cameron, dacă 10% dintre cei înscrişi sunt persoane cărora le-a fost refuzată viza, universitatea respectivă îşi va pierde acreditarea. El a mai spus că are în vedere reducerea la jumătate a numărului de anunţuri privind locurile de muncă disponibile în Marea Britanie publicate pe portalul EURES.

  • Şomajul în rândul tinerilor europeni

    Şomajul în rândul tinerilor europeni

    15 milioane de tineri din UE nu au locuri de muncă, iar lipsa măsurilor pentru integrarea acestora îi expune la sărăcie, a declarat la Bucureşti, comisarul european pentru tineret, multilingvism şi ocupare, Androulla Vassiliou. Prezentă, la Bucureşti, la o conferinţă internaţională cu tema Menţinerea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, provocări comune – soluţii comune, comisarul european a explicat de unde provin cei mai mulţi tineri din această categorie. Androulla Vassiliou:



    ”Excluziunea socială este concentrată în rândul persoanelor ai căror părinţi sunt imigranţi, au în familie persoane cu dizabilităţi sau care provin din medii defavorizate. Însă, cele mai vulnerabile persoane se găsesc în rândul celor care abandonează şcoala timpuriu, sau printre cei care nu şi-au definitivat studiile. Rata şomajului în rândul tinerilor este una dintre cele mai mari provocări pentru Europa. Media este de 24%, în acest moment, în creştere faţă de anul trecut”.



    Vassiliou a mai spus că, din cauza faptului că milioane de tineri nu au locuri de muncă şi, astfel, nu plătesc nici asigurări sociale, consecinţele sunt negative şi presupun nişte costuri sociale pentru societate. Potrivit acesteia, economia europeană pierde, astfel, anual 160 miliarde de euro, adică aproximativ 1,3 % din PIB.



    În plus, comisarul european pentru educatie a atras atentia ca lipsa de activitate şi excluziunea pot duce la apariţia unor comportamente foarte periculoase sau la o atracţie faţă de laturile extreme ale spectrului politic. Vassiliou consideră că sistemele naţionale de educaţie din UE trebuie reformate pentru ca tinerii să capete acele abilităţi necesare pentru a obţine o slujbă.



    Premierul Victor Ponta a declarat că nu este mulţumit de modul în care funcţionează sistemul naţional de învăţământ, iar ministrul delegat pentru învăţământ superior, Mihnea Costoiu, a afirmat ca România este ţara cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au nicio slujbă, dintre toate statele UE. Potrivit acestuia, 23% dintre românii cu vârsta între 25 şi 29 de ani sunt someri şi nu sunt cuprinşi în vreo formă de pregătire. Costoiu a spus că educaţia românească este în plin proces de modernizare şi de adaptare la nevoile societăţii secolului XXI.



    România are un plan bine pus la punct, cu accent pe formarea continuă, parteneriate cu mediul economic şi măsuri pentru asigurarea egalităţii de şanse, a precizat el. În prezent, la nivelul UE există două programe menite să combată şomajul: “Garanţia pentru tineret”, care prevede încadrarea pe piaţa muncii în cel mult patru luni de la absolvire, program european lansat şi în Romania în urma cu aproximativ o lună, şi programul Erasmus Plus, lansat marţi şi la Bucureşti.

  • Retrospectiva săptămânii 19/01 – 25/01/2014

    Retrospectiva săptămânii 19/01 – 25/01/2014

    Raportul de monitorizare al Comisiei Europene



    Comisia Europeană a dat publicităţii, în prima parte a săptămânii, raportul din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) prin care evaluează, constant, starea justiţiei române. Raportul de anul acesta era cu atât mai aşteptat cu cât ţări ale Uniunii Europene condiţionează de acesta acceptul lor ca România să adere la spaţiul Schengen. Potrivit documentului, România a făcut progrese în numeroase domenii, bilanţul instituţiilor-cheie din domeniul judiciar şi în materie de integritate rămânând pozitiv în pofida unor circumstanţe uneori dificile. Aceeaşi Comisie face, însă, şi recomandări, cu accent pe reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. Îşi menţine, totodată, o serie de preocupări cu privire la independenţa justiţiei. Raportul nu este calificat explicit drept pozitiv sau negativ. El trebuie înţeles aşa cum este: s-au făcut progrese în unele domenii şi mai sunt paşi de făcut în altele. Condiţionarea aderării României la Schengen de acest raport — susţine Bucureştiul — este artificială, evaluarea pentru intrarea în Schengen făcându-se exclusiv pe criterii tehnice, pe care România le îndeplineşte.




    Accident aviatic cu implicaţii politice



    Doi morţi, cinci răniţi, demisia ministrului de Interne, Radu Stroe, şi demiteri în eşaloanele de rang secund ale administraţiei de la Bucureşti, un val de declaraţii politice — acesta este tabloul general al accidentului aviatic produs, luni, în vestul României. Un avion de mici dimensiuni, la bordul căruia se aflau medici specializaţi în operaţii de transplant, a aterizat forţat, în condiţii meteo vitrege, într-o zonă împădurită din munţii Apuseni. Pilotul şi o tânără doctoriţă stagiară au murit, copilotul şi patru medici au fost răniţi. Operaţiunile de căutare şi salvare a victimelor au început târziu şi s-au încheiat abia după şapte ore de la producerea accidentului. Primul ajuns la victime nu a fost vreun salvator specializat, ci un pădurar din zonă. Ca urmare, premierul Victor Ponta a declarat că este vorba de un eşec care trebuie să ducă la responsabilităţi personale, la îmbunătăţirea procedurilor şi la un moment de reflecţie asupra modului în care sunt cheltuite resursele publice.




    Misiune economică la Bucureşti



    O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti până pe 5 februarie într-o misiune de evaluare. Discuţiile cu autorităţile române vizează evoluţiile economice recente, restructurarea şi eficientizarea companiilor cu capital de stat, prioritizarea şi monitorizarea mai strictă a investiţiilor din fonduri publice, controlul arieratelor şi măsuri de compensare a scăderii veniturilor bugetare. În plus, FMI doreşte să se asigure că deficitul bugetar rămâne în ţinta de 2,2% din PIB, convenită în acordul preventiv încheiat cu România în toamna lui 2013. Iniţial, finanţatorii internaţionali trebuiau să vină la Bucureşti în decembrie, însă şi-au amânat vizita după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultima scrisoare de intenţie cu FMI. Şeful statului s-a opus, şi şi-a reafirmat poziţia la întâlnirea cu delegaţia Fondului, unei prevederi privind introducerea a unei accize suplimentare la carburanţi. Creşterea accizei a fost amânată pentru 1 aprilie.




    Sărăcia şi forţa de muncă în Europa



    În cei cinci ani de când îşi face simţită prezenţa şi în Europa, criza economică a netezit calea sărăciei. O analiză a Comisiei Europene pe 2013 arată că şomajul — cel care în unele state ale Uniunii Europene a atins recorduri nedorite — îi preocupă permanent pe responsabilii de la Bruxelles. Nu doar crearea de locuri de muncă este, însă, importantă — spune comisarul pentru afaceri sociale László Andor — ci şi calitatea acestora. Totul depinde de tipul de loc de muncă găsit, de nivelul de salarizare, de numărul de ore lucrate şi de situaţia din familie. În Romania, în 2012, faţă de 2011, riscul sărăciei şi excluziunii a crescut până la 52% în interiorul categoriei de vârstă de până în 18 ani şi până la 40% în categoria 15-62 de ani. Rata şomajului, care nu atinge cote de speriat, s-a redus de la 7,4 la 7%. Dar, deşi majoritatea românilor apţi de muncă au un serviciu, de regulă, ei sunt prost plătiţi.




    Vizita preşedintelui român în Israel şi teritoriile palestiniene



    Pledoaria pentru pace în Orientul Mijlociu a fost leit-motivul discuţiilor pe care preşedintele României, Traian Băsescu, le-a purtat, săptamâna aceasta, cu liderii de la Tel Aviv şi Ramallah, dar şi cu evreii originari din România sau cetăţenii români stabiliţi în teritoriile palestiniene. Aflat într-o vizită oficială în Israel şi teritoriile palestiniene, preşedintele Băsescu le-a spus atât omologului israelian, Shimon Peres, cât şi liderului palestinian, Mahmud Abbas, că România susţine fără rezerve iniţiativa de pace a secretarului american de stat John Kerry. Şeful statului a repetat că pacea e imposibilă fără ca Israelului să-i fie garantată securitatea, dar şi că palestinienii au dreptul la propriul lor stat. Traian Băsescu a recunoscut, de altfel, că este interesat de finalizarea negocierilor de pace şi fiindcă, atât în Israel, cât şi în teritoriile palestiniene, trăiesc foarte mulţi cetăţeni români, pentru a căror soartă Bucureştiul se consideră direct responsabil.




    Unirea Principatelor Române



    Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, a fost marcată şi anul acesta, la împlinirea a 155 de ani de la acest moment istoric. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza — ales, cu o saptămâna înainte, domnitor al principatului Moldovei — era votat, în unanimitate, drept suveran şi al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. Domnia lui Cuza (1859-1866) a pus, prin reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne. În 1918, procesul de constituire a statului naţional român s-a încheiat prin Unirea cu România a provinciilor istorice cu populaţie majoritar româneasca, aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine.