Radio România Internațional

Tag: Sorin Grindeanu

Prime Minister Sorin Grindeanu: We will repeal the Emergency Ordinance

Sorin Grindeanu said the controversial decree, that would have decriminalized some corruption offences, would be repealed on Sunday.

“Tomorrow (Sunday) we will have an emergency government meeting to abrogate the emergency ordinance. We will find the legal way for this emergency ordinance not to come into force, the PM told a press conference, adding that “I dont want to divide Romania. It cant be divided in two.

Over 330,000 people took to the streets of major cities across Romania, in the biggest ralliest since the 1989 Anti-communist Revolution in Romania.

No less than 170,000 protested in front of the Government offices in Victory Square, in Bucharest on Sunday evening. The Romanians in the diaspora also took to the streets to express their solidarity with the Romanians at home.

4 February 2017
VIDEO Premierul Grindeanu: Vom abroga Ordonanța de Urgență

Premierul Sorin Grindeanu a anunțat, sâmbătă seară, că va abroga OUG privind modificarea Codurilor penale. “Mâine (n.r. duminică) vom face în regim de urgență o ședință de urgență pentru abrogarea Ordonanței de urgență. Vom găsi calea legală pentru ca să nu intre în vigoare această OUG”, anunțat șeful Executivului de la București, într-o declarație de presă.

Iată declarația integrală făcută de premierul României:

Posted by Guvernul României on Saturday, February 4, 2017

4 February 2017
Retrospectiva săptămânii 29.01 – 04.02.2017

Sute de mii de români au ieşit în stradă pentru a protesta, seri la rând, împotriva unor măsuri luate, la scurt timp de la instalare, de noul guvern de la Bucureşti. Este vorba de modificarea, prin ordonanţă de urgenţă, a Codurilor Penal şi de Procedură Penală şi de elaborarea unui proiect de lege privind graţierea – iniţiative care duc România la periferia Europei, spun criticii acestora.

Noaptea, ca hoţii!, Dragnea, groparul ţării, Zi de zi aici vom fi – sunt doar câteva din sloganurile care au răsunat în faţa sediului executivului din Bucureşti, în oraşe mai mari sau mai mici din România, dar şi în diaspora, la Londra, Paris, Bruxelles sau Roma protestatarii exprimându-şi solidaritatea cu cei din ţară. Sunt cele mai ample proteste de după revoluţia anticomunistă din 1989. Prin modificările aduse, sub pragul unui prejudiciu de 200.000 de lei, abuzul în serviciu nu va mai fi sancţionat penal. Iar favorizarea infractorului, inclusiv prin adoptarea de acte normative, a fost dezincriminată. Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului se dezincriminează şi dacă fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II. Guvernanţii invocă armonizarea legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, dar criticii măsurilor consideră că nu se justificau graba şi modalitatea aleasă.

Oamenii sunt revoltaţi de maniera în care au fost modificate Codurile şi spun că în spatele argumentelor date de guvernanţi stă de fapt interesul de a scoate basma curată politicieni, oficiali locali şi anumiţi oameni de afaceri. Între aceştia şi pe liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru încercarea de fraudare, în 2012, a referendumului de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, şi anchetat în prezent într-un alt dosar, pentru instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual, prejudiciul fiind sub pragul nou stabilit, de 200 de mii de lei.

Este inadmisibil, o bătaie de joc ca Guvernul să adopte noaptea, fără să fie inclusă pe ordinea de zi, o ordonanţă de urgenţă într-un domeniu atât de sensibil. Această chestiune nu este tolerabilă – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a sesizat Curtea Constituţională cu privire la un posibil conflict juridic între guvern, sistemul de justiţie şi Parlament. Nu este singura contestare a ordonanţei de urgenţă, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General şi Avocatul Poporului numărându-se între instituţiile care au luat poziţie în acest sens. Preşedintele Iohannis a adresat, pe de altă parte, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare în care solicită să prezinte în legislativ un mesaj referitor la modificările aduse de către Guvern legislaţiei penale, precum şi la evenimentele generate de acestea. Opoziţia de dreapta, formată din USR şi PNL, a depus o moţiune de cenzură – o iniţiativă cu puţine şanse însă de a duce la căderea guvernului Sorin Grindeanu, dată fiind majoritatea confortabilă din Parlament a binomului PSD – ALDE, chiar dacă există şi social-democraţi care nu agrează noile decizii.

Camera de Comert Americană în România si-a exprimat dezamăgirea şi a precizat că actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene. La rândul lor, ambasadele Franţei, Germaniei, Olandei, Belgiei, Canadei şi Statelor Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evenimentele din ultimele zile, precizând că acţiunile guvernului riscă să afecteze grav parteneriatele cu România, bazate pe valori comune specifice UE şi NATO. Într-un comunicat comun, cele şase reprezentanţe diplomatice consideră că modificările adoptate de executiv subminează progresele în privinţa statului de drept şi luptei anticorupţie, dar şi poziţia României în comunitatea internaţională. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi prim vicepreşedintele instituţiei, Frans Timmermans, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România şi au reamintit că eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aplicat României de 10 ani, depinde de ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei.

O dezbatere pe tema democraţiei şi justiţiei în România a avut loc, joi, la Parlamentul European, aceasta constituindu-se într-un schimb de replici între europarlamentarii romani din partide diferite. Frans Timmermans a atras, cu acest prilej, atenţia că România şi-ar putea pierde fondurile europene şi a făcut apel la Guvernul României să reconsidere ordonanţele de urgenţă. Premierul Sorin Grindeanu a răspuns Bruxelles-ului printr-o scrisoare în care reafirmă că lupta împotriva corupţiei rămîne o prioritate a Guvernului de la Bucureşti. La capătul unei întâlniri cu liderii PSD din teritoriu – întâlnire în cadrul căreia le-a fost reconfirmată susţinerea pentru măsurile adoptate, premierul Sorin Grindeanu şi liderul social-democrat Liviu Dragnea au susţinut o conferinţă de presă în care au încercat să demonteze acuzaţiile primite. În pofida protestelor, a criticilor şi a atenţionărilor, executivul de la Bucureşti rămâne inflexibil.

4 February 2017
Rückschläge in Justizreform: War das Kooperations- und Kontrollverfahren umsonst?

Das bestätigt auch der letzte Justizfortschrittsbericht der EU-Kommission, der am 25. Januar veröffentlicht wurde. Die EU-Kommission verfolgt seit 10 Jahren durch das sogenannte Koooperations- und Kontrollverfahren (engl. Cooperation and Verification Mechanism — CVM) die Reform in der Justiz und die Fortschritte im Kampf gegen die Korruption in Rumänien. Der diesjährige Bericht erkennt die gro‎ßen Fortschritte, die in den letzten Jahren in Schlüsselbereichen gemacht wurden, zugleich aber hat die EU-Kommission auf den Monitoring-Prozess nicht verzichtet. Die Politik müsse sich in erster Reihe bemühen, eine effiziente Justiz zu sichern, so der besagte Bericht, der am 25. Januar veröffentlicht wurde.

Die EU-Kommission empfiehlt die Implementierung eines robusten und unabhängigen Systems zur Ernennung der hochrangigen Staatsanwälte sowie klare Verhaltensregeln für Parlamentarier und für den gegenseitigen Respekt unter den Institutionen. Die Parlamentarier müssen auch die Unabhängigkeit des Justizsystems einhalten, so der Justizfortschrittsbericht.

Wie würde aber dieser Bericht heute ausschauen? Nicht einmal eine Woche nach der Veröffentlichung des Dokuments hat die neue rumänische Regierung trotz der Stra‎ßenproteste die umstrittene Eilverodnung zur Abänderung des Strafgesetzbuches und der Strafprozessordnung erlassen. Die Änderung bringt eine Neuregelung im Fall von Amtsmissbrauch. Dieser wird mit Gefägnis nur noch dann bestraft, wenn der entstandene Schaden bei höher als 200.000 Lei (umgerechnet 44.000) Euro liegt. Die Begünstigung des Täters, einschlie‎ßlich durch die Billigung von Rechtsnormen wie etwa die Ma‎ßnahme, über Nacht Eilerlässe zu verabschieden, wurde entkriminalisiert. Die Eilverordnung besagt au‎ßerdem, dass die Begünstigung des Täters entkriminalisiert wird, falls die Tat von einem Familienmitglied oder einem Verschwägerten bis 2. Grades begangen wird. Auch auf die Begnadigung hat das Kabinett von Premier Sorin Grindeanu nicht verzichtet. Der Gesetzentwurf soll dem Parlament vorgelegt werden.

Rumäniens Justizminister Florin Iordache begründete die Entscheidung mit der Überbevölkerung der Strafvollzugsanstalten, auf die auch der Europäische Gerichtshof für Menschenrechte aufmerksam gemacht hatte. In einem Interview mit Radio Rumänien erklärte die Vorsitzende des Thinktanks Expert Forum, Laura Ştefan, gleich nach der Veröffentlichung des EU-Justizfortschrittsberichts, aber noch vor der Billigung der Eilverordnungen, dass diese sehr gefährlich seien:

Es könnte sein, dass man die Leistung Rumäniens der den letzten zehn Jahre wieder bewertet. Wenn man diejenigen auf freien Fu‎ß setzt, die in den letzten zehn Jahren eingesperrt wurden, ist es logisch, dass die positiven Bewertungen negativ werden. Darüber hinaus ist es gravierend, dass die EU-Kommission erst jetzt erkannt hat, dass in Rumänien die alten Arbeitsweisen, von heute auf morgen gefährliche Gesetze zu erlassen, immer noch als politisches Instrument eingesetzt werden. Die EU-Kommission hat diese Arbeitsweise auch im Falle des sogenannten schwarzen Dienstags vor ein paar Jahren [als die damalige Parlamentsmehrheit versuchte, die Abgeordneten unter einer Art Superimmunität zu stellen, die sie vor Strafverfolgung hätte schützen sollen — Anm. D. Red.] und auch andere Male, als von heute auf morgen zentrale Punkte des Strafgesetzbuches geändert wurden, erkannt. Deshalb besteht die EU-Kommission auf ein erwachsenes politisches Handeln. Und leider sehen wir, dass das auch im Jahr 2017 ein Problem darstellt.“

Inwieweit können die Zivilgesellschaft und jeder Bürger Rumäniens zum Fortschritt des Justizsystems beitragen? Laura Ştefan erlöutert weiter:

Rumänien wird nur dann ein erwachsenes Land sein und den Koooperations- und Prüfmechanismus wird man nur dann auflösen können, wenn die Zivilgesellschaft und die Politik lernen werden, miteinander zu diskutieren. Leider sehen wir dieser Tage, dass die Politik nicht allzu sehr bereit ist, zu diskutieren. Wenn wir über ein solch sensibles Thema wie die Überbevölkerung der Strafvollzugsanstalten diskutieren, braucht man alle Köpfe, um eine Lösung zu finden.“

Die Oppositionsparteien, die Zivilgesellschaft und die Organisationen der Richter und Staatsanwälte sind der Ansicht, dass die Änderungen das Ziel verfolgen, einflussreiche Personen aus der Politik und der Verwaltung von Haftstrafen zu befreien. Staatschef Klaus Iohannis bezeichnete den Tag der Genehmigung der Eilverordnungen als Trauertag für den Rechtsstaat in Rumänien.

3 February 2017
Demonstraţie şi contestaţie

Sute de mii oameni ies în stradă seară de seară, la Bucureşti, în
marile oraşe din ţară şi din diaspora, ca să protesteze, paşnic, dar vehement,
contra Guvernului care, surd la proteste, a decis să menţină ordonanţa de
urgenţă de modificare a Codurilor penale şi proiectul de lege privind graţierea
colectivă.

Joi, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în
legătură cu conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o
parte, şi sistemul de justiţie şi Parlament, de cealaltă parte, în chestiunea
ordonanţei de urgenţă de modificare a Codurilor Penale. Preşedintele susţine că
Guvernul, pe care nu s-a sfiit să-l califice drept nesăbuit, a intervenit
nelegal prin emiterea actului, deoarece nu se susţine urgenţa măsurii. El i-a
cerut, din nou, premierului social-democrat Sorin Grindeanu să abroge ordonanţa
şi i-a chemat pe politicieni la consultări. Klaus Iohannis: Va
trebui să invit oamenii la Cotroceni să găsim o soluţie la această criză
fiindcă altfel lucrurile se agravează şi strada poate să protesteze, românii
îşi spun nemulţumirile, dar soluţiile nu pot veni din stradă, soluţiile trebuie
să vină tot de la politicieni şi cu certitudine săptămâna viitoare o să îi
invit ca să îmi prezinte soluţiile.

Tot joi, Grindeanu şi membrii cabinetului au venit în
faţa liderilor PSD de la centru şi din teritoriu pentru a obţine un vot de
încredere pentru continuarea programului de guvernare asumat. Liderul
partidului şi adevăratul om forte al stângii, Liviu Dragnea, a repetat că
social-democraţii au câştigat alegerile de pe 11 decembrie prin votul legitim
dat de cetăţeni: Suntem în continuare determinaţi să
exercităm atât puterea executivă, guvernamentală, cât şi puterea legislativă acordată
de către cetăţeni, să exercităm într-un mod legitim şi constituţional. Şi
considerăm că orice încercare de subminare a activităţii guvernului este o
tentativă de destabilizare a ordinii de drept din România prin mijloace mai
mult sau mai puţin legale. Departe, însă, de a fi monolitice, atât
Guvernul, cât şi partidul au înregistrat, deja, primele fisuri. La doar o lună
de la învestire, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, a
demisionat, precizând că, pentru a-şi mai putea privi copilul în ochi, nu vrea
să fie părtaş la emiterea ordonanţei ce ar putea, practic, inocenta zeci de
oficiali acuzaţi de corupţie. Fostul deputat Aurelia Cristea, secretarul de
stat Ciprian Necula şi consilierul local din Reşiţa Valentin Lupşa
au plecat din partid. Iar vicepreşedintele PSD şi primar al Iaşiului (cel mai
mare oraş din din nord-estul ţarii), Mihai Chirica, a cerut retragerea
ordonanţei şi demisia autorului acesteia, tot mai impopularul ministru al
Justiţiei, Florin Iordache.

3 February 2017
Jurnal românesc – 03.02.2017

Preşedintele
României, Klaus Iohannis, se va adresa Parlamentului, pe 7 februarie, cu
privire la modificările aduse de catre guvern legislaţiei penale şi în legătură
cu evenimentele generate de acestea. Şeful statului, care a sesizat Curtea
Constituţională în legătură cu acest demers al executivului, a semnalat un
conflict juridic de natură constituţională între guvern, pe de o parte, şi
sistemul de justiţie şi parlament, pe de alta. Guvernul a adoptat, marţi seară,
un proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a emis o ordonanţă de
urgenţă pentru modificarea Codurilor penale. CSM, Parchetul General şi Avocatul
Poporului au contestat ordonanţa guvernamentală. Zeci de mii de oameni au
protestat şi joi seara, pentru a treia zi consecutiv, împotriva ordonanţei
guvernamentale care ar dezincrimina, partial, unele forme de corupţie. Si românii din diaspora şi-au manifestat, joi, solidaritatea faţă
de amplele proteste din România, prin mai multe manifestaţii în diferite oraşe
din străinătate. Sute de români au ieşit în stradă la Bruxelles, Paris, Londra,
Roma şi Copenhaga, Austria, Atena, dar şi în oraşe din SUA. Guvernul social-democrat a decis, totusi, să menţină modificările
aduse legislaţiei, după ce PSD i-a dat, joi, Cabinetului Grindeanu un vot de
încredere pentru a continua guvernarea.

Sâmbătă şi duminică sunt programate dezbateri în comisiile
reunite pentru buget, iar de luni proiectul legii bugetului de stat va intra în
dezbaterea plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor. Marţi este
aşteptat votul final. Formaţiunile politice au depus amendamente la legea
bugetului, care a fost criticat de preşedintele Klaus Iohannis pentru că ar fi
prea optimist. USR şi PNL au anunţat deja că au depus amendamente la proiectul
de bugdet. Potrivit ministrului de finanţe Viorel Ştefan, bugetul este
construit pe o creştere economică de 5,2%, un deficit de 3 procente şi o
inflaţie de 1,4%. Sănătatea, educaţia, investiţiile şi infrastructura sunt
câteva dintre priorităţile construţiei bugetare. MAPN are alocat un procent de
2% din PIB, în timp ce serviciile au bugete mai mici faţă de anul trecut.

Secretarul de stat pentru
Afaceri Bilaterale şi Strategice în Spaţiul Euroatlantic, George Ciamba, a
avut, joi, o întrevedere cu ambasadorul Greciei în România, Vassilis
Papadopoulos. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, cei doi au
discutat despre stadiul relaţiilor bilaterale, care beneficiază de un fundament
istoric important. Oficialul român a accentuat necesitatea recapitalizării
acestui fundament, prin aprofundarea dialogului politico-diplomatic şi a
cooperării economice şi sectoriale. În acest sens, secretarul de stat a
subliniat importanţa reluării dialogului în format trilateral
România-Grecia-Bulgaria. Interlocutorii au abordat şi potenţialul impact al
noii Administraţii americane, adiţional celui al Brexit, asupra dinamicii
politice la nivelul Uniunii Europene.

3 February 2017
Reacţii internaţionale la situaţia din România

Proteste fără precedent în ultimul sfert de secol au avut loc în mai multe oraşe din România după decizia guvernului de stânga condus de Sorin Grindeanu de a modifica Codurile Penale prin ordonanţe de urgenţă.

La Bucureşti, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă şi au manifestat paşnic, însă spre final au avut loc unele incidente. Acestea au fost provocate de grupuri infiltrate care au aruncat cu petarde şi fumigene în jandarmi şi au dat foc unui panou publicitar, în timp ce protestatarii au încercat să se delimiteze de aceste violenţe.

Reacţia internaţională nu a întârziat să apară şi ambasadele Franţei, Germaniei, Olandei, Belgiei, Canadei şi Statelor Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evenimentele din ultimele zile, precizând că acţiunile guvernului riscă să afecteze grav parteneriatele cu România, bazate pe valori comune specifice UE şi NATO.

Într-un comunicat comun, cele şase reprezentanţe diplomatice consideră că modificările adoptate de executiv subminează progresele în privinţa statului de drept şi luptei anticorupţie, dar şi poziţia României în comunitatea internaţională. Ambasadele spun că, ocazional, este nevoie de modificarea legilor şi procedurilor, dar numai printr-un proces amplu şi credibil de consultare cu toţi actorii implicaţi. Şi Camera de Comert Americană în România si-a exprimat dezamăgirea profundă şi a precizat că actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.

La rândul lor, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi prim vicepreşedintele instituţiei, Frans Timmermans, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România. Oficialii europeni reamintesc faptul că eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare depinde de ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei. Măsurile care subminează aceste progrese au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniului de aplicare al corupţiei ca infracţiune şi vor avea impact asupra evaluărilor viitoare, au avertizat ei.

Premierul Sorin Grindeanu a răspuns Bruxelles-ului printr-o scrisoare în care reafirmă că lupta împotriva corupţiei rămâne o prioritate a Guvernului de la Bucureşti. În opinia sa, tematica graţierii se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisori, care poate duce la o penalizare semnificativă a României de către CEDO. Premierul mai spune că adoptarea ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Codului Penal a fost făcută potrivit Constituţiei şi s-a încercat armonizarea acestei legi cu deciziile Curţii Constituţionale.

2 February 2017
UPDATE: Incidente la protestul masiv din București

UPDATE: Câteva persoane au fost rănite în incidentele care au izbucnit la protestul din București. Conform presei, doi jandarmi și trei civili au suferit răni ușoare și au fost transportați la Spitalul de Urgență Floreasca. Incidentele dintre jandarmi și suporteri au continuat în Piața Victoriei după miezul nopții, iar mai mulți suporteri au fost reținuți de forțele de ordine.

UPDATE: Conflict între forțele de ordine și un câteva grupuri de protestari aflați în Piața Victoriei din București. Jandarmeria a apelat la gaze lacrimogene împotriva manifestanților care au aruncat cu petarde și bucăți de gheață. Conform mai multor publicații, incidentele au izbucnit după ce și-au făcut apariția în fața clădirii Guvernului indivizi din galerii de fotbal, cel mai probabil, suporterii echipelor Dinamo și Rapid București. Majoritatea protestatarilor au părăsit centrul Bucureștiului din cauza incidentelor provocate de grupurile de protestatari violente. Jandarmii care au intervenit la protestul din Piața Victoriei, miercuri seară, au reținut 6 persoane, pe care le-au condus la secția de Poliție, a anunțat, pentru AGERPRES, Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei.

Patru persoane rănite în incidentele din Piața Victoriei, miercuri seară, au fost transportate la spital, potrivit secretarului de stat în MAI Raed Arafat. Cei 4 răniți nu prezintă probleme grave, a spus Arafat.

Cele mai mari proteste de după Revoluție

Mirecuri seara s-a înregistrat cel mai mare protest din România de după Revoluție, cifrele date fiind între 110.000 și 150.000 de participanți. Proteste masive s-au înregistrat și în alte oreșe din țară. Astfel, la Cluj au manifetstat 30.000 de persoane, câte 20.000 la Sibiu și Timișoara, 10.000 de protestatri la Iași și alte mii în fiecare dintre marile orașe din țară.

UPDATE: Peste 100.000 de oameni protestează în Piaţa Victoriei şi alte câteva zeci de mii în ţară, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale.

Importante forțe de ordine ale Jandarmeriei sunt prezente la protestul din Piața Victoriei, la Guvern, și au instalat garduri mobile de protecție în fața sediului Executivului, asigurând o zonă tampon între manifestanți și gard. S-au înregistrat incidente la protestul din faţa Guvernului. Protestatarii au aruncat cu petarde şi fumigene, iar jandarmii au ripostat cu gaze lacrimogene. Jandarmeria le-a cerut participanților la manifestații să-și exercite dreptul la libera exprimare în mod pașnic și civilizat și a atenționat asupra gravității folosirii materialelor pirotehnice la astfel de evenimente. Jandarmeria Capitalei a făcut apel la participanții la protestul din Piața Victoriei să părăsească zona, pentru că asupra forțelor de ordine s-au exercitat violențe și se vor folosi materialele din dotare.

Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie, informa Agerpres: “Guvern Penal, pericol social”, “Fără amnistie, e epidemie, e ciuma roșie”, “Guvern asasin al democrației”, “Mafia e în Guvern”, “Iubirea de țară, în stradă se măsoară”.

Ordonanţa de Urgenţă prin care mai mulţi foşti şi actuali parlamentari, primari şi alţi funcţionari pot scăpa de urmărirea penală a stârnit reacţii negative în ţară, dar şi în Europa.

Comisia Europeană: Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, au transmis un comunicat comun în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de deciziia guvernului PSD-ALDE: “Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România. Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupției este esențială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”.

În replică, premierul Sorin Grindeanu a transmis președintelui și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene o scrisoare în care argumentează contextul și rațiunile adoptării acestor modificări legislative. Grindeanu a reiterat angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei. În aceste eforturi contăm pe sprijinul şi susţinerea Comisiei Europene, dar şi pe o evaluare echilibrată şi corectă din partea acesteia, care să ţină cont de cadrul constituţional naţional şi de substanţa concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacţiile din spaţiul public şi mediatic, se arată în scrisoare.

Șase țări partenere ale României – Belgia, Canada, Franța, Germania, Olanda și Statele Unite ale Americii — au cerut Guvernului României să nu “dea înapoi” lupta anticorupție, se arată într-un comunicat comun trimis AGERPRES de misiunile diplomatice.

Şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a criticat decizia Executivului de a adopta modificările legislaţiei penale: “Adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative, în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern. Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României”, se arată într-un comunicat al investitorilor americani.

Preşedintele Iohannis cere retragerea ordonanţei

Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea Curții Constituționale pentru a se constata existența unui conflict între puteri în cazul adoptării OUG privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, informează Agerpres.

La rândul său, preşedintele României, Klaus Iohannis a cerut instituţiei Avocatului Poporului, reprezentată de Victor Ciorbea, să sesieze Curtea Constituţională. Ulterior, şeful statului a cerut premierului Sorin Grindeanu să retragă documentul adoptat în miezul nopţii de marţi spre miercuri.

Şi parlamentarii Partidului Naţional Liberal şi cei ai Uniunii Salvaţi România au reacţionat şi au depus moțiunea de cenzură intitulată “Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naționale. Nu legalizați furtul în România”.

Pe de altă parte, ministrul Justiției, Florin Iordache, i-a îndemnat pe cei care protestează împotriva ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale să “citească cu atenție și responsabilitate” prevederile actului normativ, menționând că “nimic nu este secret, ilegal sau imoral” în caracterul acestei OUG.

1 February 2017
Jurnal românesc – 30.01.2017

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, Guvernului să
abandoneze demersurile privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. El a
subliniat că România are doar de pierdut din prelungirea acestei situaţii care
a scos zeci de mii de români în stradă. Noi proteste faţă de proiectele
Guvernului privind graţierea şi dezincriminarea unor infracţiuni au avut loc,
duminică, în Bucureşti şi în
alte oraşe ale ţării. Manifestaţii ale românilor au avut loc şi în mari oraşe
europene: Bruxelles, Copenhaga, Paris, Chisinau, Bordeaux, Hamburg, Londra şi Zurich. În Capitală, aproximativ 50 de mii de
oameni au ieşit pe străzi, într-una din cele mai ample manifestaţii sociale din
ultimii ani. Protestatarii au mers pe rând, la Consiliul Naţional al
Audiovizualului (CNA), la Ministerul Justiţiei şi la Avocatul Poporului, iar la
final s-au oprit în faţa Guvernului. Manifestanţii cred că modificările sunt
făcute pentru a scăpa de pedeapsă personaje influente din clasa politică sau
din administraţie. Ministerul Justitiei consideră că graţierea şi anumite
modificări ale Codului Penal sunt impuse de supraaglomerarea penitenciarelor,
reclamată de CEDO, şi de unele decizii ale Curţii Constituţionale.

La
Bucureşti se întruneşte, marţi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Sedinţa a
fost convocată de şeful statului Klaus Iohannis pentru a fi avizat proiectul de
buget pe 2017 al instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Iohannis
avertizase că o scădere a bugetelor din acest domeniu ar însemna un atentat la
siguranţa românilor. Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că, în cadrul
şedinţei, îşi va susţine punctele de vedere în privinţa proiectului de buget pe
anul 2017. Faţă de varianta prezentată săptămâna trecută, documentul a suferit
unele modificări: a crescut alocarea bugetară pentru sănătate, educaţie,
transporturi, agricultura şi IMM-uri. Ministerul Apărării va primi 2% din PIB.
Mai puţini bani decât anul trecut vor primi Ministerele Muncii, Dezvoltării
Regionale şi Finanţelor., Administraţia prezidenţială şi SRI. După adoptarea de
catre guvern, proiectul de buget pe 2017 va intra în dezbaterea Parlamentului.
Opoziţia a anunţat deja că pregăteşte mai multe amendamente.

Ministerul de Interne a anunţat că, de la 1 februarie, vor
fi eliminate 22 de taxe nefiscale percepute pentru diferite servicii prestate
de către structurile ministerului. Printre acestea se numără taxa de examinare
pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi
subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E şi taxa
de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor
neînmatriculate permanent sau temporar. De
asemenea, va fi eliminatâ taxa de 10 de lei pentru eliberarea
certificatului de cazier judiciar. Documentul va fi eliberat gratuit
solicitanţilor. Prevederea este valabilă atât pentru persoanele fizice, cât şi
pentru persoanele juridice.

Omul de
cultură Ion Ungureanu a murit, la vârsta de 81 de ani, la Spitalul Colţea din
Bucureşti. Ion Ungureanu a fost un actor şi un regizor român din Republica
Moldova, iar în perioada 1990-1994 a ocupat fotoliul de ministru al Culturii şi
Cultelor din această ţară. A fost deputat în primul Parlament al Republicii
Moldova şi cel care a citit Declaraţia de Independenţă a ţării în Piaţa Marii
Adunări Naţionale de la Chişinău.

30 January 2017
Nachrichten 27.01.2017

Bukarest: Rumäniens Staatschef Klaus Iohannis hat am Freitag eine Sitzung des Obersten Verteidigungsrates für den 31. Januar einberufen. Den Themenschwerpunkt dürfte dabei die Billigung des Haushaltsentwurfs der Institutionen im Bereich der nationalen Sicherheit bilden. Ursprünglich hatte die Bukarester Regierung angekündigt, dass sie am Freitag den Haushaltsentwurf für 2017 billigen und ihn anschließend dem Parlament zur Debatte vorlegen werde. Laut dem Premier Sorin Grindeanu, habe die Regierung bei der Planung des diesjährigen Staatshaushalts alle im Regierungsprogramm der Koalition, gebildet aus den Sozial-Demokraten PSD und der Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE, vorgesehenen Maßnahmen berücksichtigt. Die Haushaltsvorlage basiert auf einem Wirschaftswachstum von 5,2% und einem geschätzten Haushaltsdefizit von 2,96% des BIP, sagte der rumänische Premier. Der größte Anteil der Finanzmittel aus dem diesjährigen Staatshaushalt sollen der Transport, – Landwirtschaftssektor sowie das Gesundheitswesen und die Kleinen und Mittleren Unternehmen zugeteilt bekommen. Weniger Geld als im Vorjahr erhalten 2017 die Bereiche: Bildung, Energie, Regionalentwicklung, das Präsidialamt, die zwei Parlamentskammer sowie das Außen, – das Innenministerium und der Auslandsnachrichtendienst.

Bukarest: 91 Angeklagte sind Dezember 2016 in den Verfahren der Nationalen Antikorruptionsbehörde DNA rechtskräftig verurteilt worden, hat am Freitag die Institution mitgeteilt. Es handele sich, laut DNA, unter anderen, um einen Abgeordneten, zwei Landkreisratsvorsitzenden, einen Krankenhausmanager und den Chef einer Stadtpolizei. Die Richter hätten im Fall der 91 Angeklagten Strafen von einem Jahr auf Bewährung bis zu 14 Jahren Haft verhängt, so die Nationale Antikorruptionsbehörde.

Bukarest: Das Rumänische Außenministerium gedenkt der Opfer des Holocaust in der ganzen Welt und drückt seine Solidarität mit den Überlebenden der tragischen Ereignisse aus dem Zweiten Weltkrieg aus. Das Auswertige Amt unterstütze die Anstrengungen für die Erziehung und Bildung der jungen Generation im Sinne der Menschenrechte und der fundamentalen Freiheiten, so dass die Jugendlichen die Folgen der diskriminatorischen, antisemitischen und rassistischen Taten verstehen, so das Bukarester Auswärtige Amt in einer Pressemitteilung. Die Linie, die das Außenministerium in diesem Sinne verfolge, sei im vollen Einklang mit der Präsidentschaft der Internationalen Allianz für Holocaust-Gedenken, die Bukarest im Zeitraum März 2016-März 2017 inne hat. Der Gedenktag erinnert an die Befreiung der Überlebenden aus dem Konzentrationslager Auschwitz-Birkenau in Polen durch die sowjetische Armee am 27. Januar 1945.

Bukarest: Das rumänische Justizminsterium wird am 30. Januar eine öffentliche Debatte über die Eilverordnungsentwürfe zur Begdadigung und der Änderung des Strafgesetzbuches sowie der Strafprozessordnung organisieren. Die Oppositionsparteien, die Zivilgesellschaft und einige Richterverbände werfen der sozial-liberalen Regierung vor, die geplante Lockerung der Justizgesetze sei dazu bestimmt, korruptionsverdächtige Politiker zu schützen. Laut dem Senatsvorsitzenden Călin Popescu Tăriceanu sollen die besagten Eilverordnungen hingegen den Kampf gegen Korruption fortsetzen. Laut einem Bericht des Europäischen Gerichtshofs für Menschenrechte, der diese Woche veröffentlicht wurde, belege Rumänien den 3. Platz, nach Russland und der Türkei, auf der Liste der Staaten mit den meisten Verurteilungen beim EGMR, vor allem im Bereich Lebensbedingungen in den Justizvollzugsanstalten.

Chişinău: Der prorussische Präsident der Moldaurepublik, der Sozialist Igor Dodon, wird, laut eigener Aussage, mit dem Kabinett von Pavel Filip und der proeuropäischen Mehrheit im Parlament nicht zusammenarbeiten. Er werde jeden Anlass nach einem eventuell Fall der Exekutive nutzen, um vorgezogene Wahlen zu organisieren, fügte Dodon hinzu. Sollte seine Initiative von der parlamentarischen Mehrheit blockiert werden, dann werde er ein Referendum zur Verfassungsnovellierung organisieren, die eine Erweiterung seiner Befugnisse ermöglichen würde. Somit soll er die Möglichkeit haben, das Parlament aufzulösen. Darüber hinaus will Igor Dodon den Generalstaatsanwalt Eduard Harunjen seines Amtes entheben. Laut Medien und Politologen, versuche Dodon somit, ein diktatorisches Regime einzuführen, um die volle Macht zu ergreifen. Laut der Verfassung der Republik Moldau, hat der Präsident kein Recht, ein Referendum zur Verfassungsnovellierung einzuleiten. Eine Volksabstimmung zu diesem Thema kann nur von den Bürgern, der Regierung oder einem Drittel der Abgeordneten eingeleitet werden.

27 January 2017
Jurnal românesc – 26.01.2017

Preşedintele Republicii Moldova, socialistul filorus Igor Dodon, a
anunţat că pregăteşte organizarea unui referendum de revizuire a Constituţiei,
pentru sporirea împuternicirilor sale, care să-i permită să dizolve
Parlamentul. Presa şi experţi in drept constituţional afirmă că Dodon, ales în
noiembrie, încearcă să instituie un regim dictatorial şi a declansat lupta
pentru cucerirea puterii totale. Potrivit Constituţiei Republicii Moldova,
preşedintele nu are dreptul de a iniţia un referendum pentru revizuirea
Constituţiei. Acesta poate fi iniţiat doar de cetăţeni, Guvern sau de o treime
din deputaţi.

Serviciul Român
de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor
instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial, a anunţat
directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat că documentul va
clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar
putea plasa un ofiţer de informaţii. Anunţul vine după ce conducerea Servciului
a fost audiată, miercuri, de Comisia parlamentară de control al SRI. La finalul audierilor,
care au durat peste şapte ore, şeful SRI a susţinut că, în aceste zile, au loc
atacuri fără precedent la adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat
asigurări ca serviciul nu s-a implicat şi nu se va implica în jocuri de putere.

Amenzile de circulaţie vor
fi majorate de la 1 februarie 2017, odată cu creşterea salariului minim pe
economie. Salariul minim urmează să
crească, de la începutul lunii
următoare cu 200 de lei, adică la 1.450 de lei, faţă de 1.250 de lei cât este
în prezent. Amenzile de circulaţie se calculează prin raportare la acest venit, având în vedere că un punct-amendă
reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, aşa cum prevede Codul rutier.Prin urmare, cea mai mică amendă de
circulaţie va fi de 290 de lei,faţă
de 250 de lei, cât este acum. Pe de altă parte, cea mai mare amendă primită de
şoferi va fi de 14.500 de lei, faţă de 12.500 de lei, valoarea de acum. Punctul de amendă a
crescut, ultima oară, pe 1 mai 2016.

Premierul român, Sorin Grindeanu, a
anunţat că proiectul de buget pe 2017 va fi definitivat în şedinţa de guvern de
vineri şi, în aceeaşi zi, va fi trimis spre dezbatere Parlamentului. Seful
executivului a dat asigurări că au fost luate în calcul toate măsurile cuprinse
în programul de guvernare al majorităţii de stânga PSD – ALDE. Cei mai mulţi
bani se vor îndrepta către Transporturi, Agricultură, Sănătate şi IMM-uri. Mai
puţini bani decât în 2016 primesc Educaţia, Energia, Dezvoltarea regională,
Internele, Externele, Administraţia Prezidenţială, cele două camere ale
Parlamentului şi SIE. Proiectul de buget este configurat pe o creştere
economică de 5,2%, iar deficitul bugetar este estimat la 2,96% din PIB.

Comisia
Naţională de Prognoză a revizuit în sus prognoza de creţtere a economiei până
în 2020, aceşti indicatori stând la baza construirii proiectului de buget
pentru 2017.
Astfel, pentru 2017, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în
prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală. Pentru 2018 a fost revizuita de la
4,5% la 5,5%, pentru 2019 de la 4,7% la 5,7% ;i pentru 2020 de la 4,2% la 5,7%.
Produsul Intern Brut este estimat la 815,2 miliarde lei în 2017 în acest an. Prognoza de inflaţie pentru 2017 a fost
revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% cât estimase anterior
Comisia Naţională de Prognoză.

26 January 2017
24 January, 2017

Referendum. President Klaus Iohannis has called a referendum in which citizens will
be able to express their views with regard to the continuation of the fight
against corruption and ensuring the integrity of public office. On Monday night, the president said the
government’s intention to pass two emergency ordinances granting collective
pardon and amending the criminal code was never discussed during the election
campaign for the parliamentary elections on the 11th of December,
but that the Romanian people have a right to express their views on the
subject. The Social Democratic Party, the senior partner in the ruling
coalition, says the president’s move is politically motivated and an attempt to
win back popular support after the opposition lost the elections. The National
Liberal Party and the Save Romania Union, in opposition, said they supported
the president’s move. Last Sunday, Klaus Iohannis took part in a massive
protest held in Bucharest against the government’s proposals. Rallies were also
held in other cities across Romania. Justice minister Florin Iordache says the
changes proposed are needed in order to ease overcrowding in prisons and
harmonise the legislation with some Constitutional Court rulings.

Council of Europe visit. Romania’s president Klaus Iohannis today
begins a two-day visit to the Council of Europe in Strasbourg. He will attend
today a ceremony to mark International Holocaust Remembrance Day and the
opening of an exhibition staged by Romania containing archive documents and
photographs paying tribute to the victims of the Holocaust. Also today, president
Iohannis will have talks with the president of the Venice Commission Gianni
Buquicchio and the president of the European Court of Human Rights Guido
Raimondi. Iohannis is expected to assure the two officials of Romania’s firm
and continued commitment to the Council of Europe values and standards, in
particular with regard to democracy and the rule of law. On Wednesday, the
Romanian president will address the Council of Europe Parliamentary Assembly
and have talks with the Assembly’s president Pedro Agramunt. The visit to
Strasbourg is Iohannis’ first foreign trip this year.

2017 budget. Prime minister Sorin Grindeanu has called a meeting of his cabinet
formed by the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and
Democrats for final talks on this year’s budget. In the version published on
Monday, the budget bill provides for more money for agriculture, labour,
transport, culture, justice, healthcare and the economy, as well as the
Romanian Intelligence Service. Funds were slashed for education, youth, energy,
regional development, home affairs, foreign affairs, the president’s office,
the two chambers of Parliament and the Foreign Intelligence Service. Romania’s
budget for 2017 is based on an economic growth rate of 5.2%, while the budget deficit
is estimated at 2.96% of the GDP. The bill will be adopted by the cabinet on
Wednesday and then submitted to Parliament.

Union of Romanian Principalities. Romania and Romanian communities abroad today
celebrate the 158th anniversary of the Union of the Romanian
Principalities. On the 24th of January 1859, Alexandru Ioan Cuza,
who, one week earlier, had been elected ruler of Moldavia, was also unanimously
elected by the Elective Assembly of Bucharest ruler of Wallachia and thus
proclaimed ruler of the United Principalities. This represented the de facto
union of the two countries inhabited by Romanians. Three years later, on the 24th
of January 1862, this union was recognised internationally and the new state
was named Romania. The reign of Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) laid the
institutional foundations of modern Romania through a series of radical
reforms. In 1918, the process for the creation of a Romanian nation state ended
with the union with the Kingdom of Romania of the historical provinces with a
majority Romanian population that had until then been controlled by
neighbouring multinational empires. After World War Two, however, Romania lost
the provinces of Bessarabia and Bukovina.

International Space Station live chat. This afternoon, a group of teachers and pupils
from Timisoara, western Romania, will be in contact with the International Space
Station in a live video chat. The astronaut Thomas Pesquet will answer their
questions from aboard the station. The live chat will also be streamed in
Ireland and Portugal. Dumitru Prunariu, the first and only Romanian astronaut ever
to fly to space, on the 14th of May 1981, will also be in Timisora to talk
about the role of space in people’s daily lives. Prunariu took part in the
Soyuz 40 mission forming part of the Interkosmos space programme and spent 7
days, 20 hours and 42 minutes in space.

Brexit. The UK Supreme Court says the
government must seek Parliament’s vote before it can start the formal procedure
for Britain’s exit from the European Union. Theresa May’s Conservative
government hoped it would be able to trigger Article 50 of the Lisbon Treaty,
the formal mechanism for leaving the European Union, without a vote in
Parliament. The Supreme Court says this would violate constitutional
principles. (Trans.: C. Mateescu)

24 January 2017
Pardoning and the amendment of criminal codes under debate

Thousands of people took to the streets on Wednesday night in Bucharest and other big cities across the country to protest against the intention of the new government to pardon a series of convicted persons and to amend the criminal codes. “We want justice, not corruption, democracy, not amnesty! was the leitmotif of the demonstrators, who explicitly accused political decision-makers of trying to release from prison their party colleagues, relatives and friends.

Earlier, information emerged that the cabinet was planning to adopt these measures without a public debate, which made president Klaus Iohannis go to the government headquarters and chair a meeting of Sorin Grindeanus cabinet. The president had previously expressed his categorical opposition to these changes, which he said were a means of clearing criminal records.

Already published on the justice ministrys website and sent to the main institutions involved for consultation, the drafts of the emergency ordinances in question provide for the pardoning of people serving up to and including 5 years in prison. A move to halve the prison sentences of people over the age of 60 who have in their care minors below 5 years of age and of pregnant women is also being considered.

Under the planned bill, the condition for pardoning is the payment, within a year of release, of compensations established by court. Also, the pardon does not apply to multiple offenders and persons convicted of violent crimes, crimes against national security and grand corruption.

The ordinance amending some of the provisions of the criminal codes stipulates that denouncers will no longer be exempt from criminal accountability unless they file their denunciation within 6 months of the moment the crime was committed. Moreover, abuse of office will be considered a crime only if the damage caused as a result exceeds the equivalent in lei of some 50,000 euros.

The Social Democratic justice minister Florin Iordache says these amendments are necessary to solve the problem of prison overcrowding, considering that there are almost 9,000 prisoners more than detention places and to harmonise the legislation with the decisions of the Constitutional Court. The minister recalls that Romania has already received a conviction from the European Court of Human Rights for bad treatment and what it called the “inhumane conditions in prisons. Iordache said around 2,500 people could benefit from the pardon law.

On the other hand, Romanias general prosecutor Augustin Lazar said he was firmly opposed to such acts of clemency. He accused the government of a lack of transparency and said the text of its proposals must be analysed by the Superior Council of Magistracy. The president of the Supreme Court Cristina Tarcea also warned that the proposed changes may cause chaos in courts and questioned the legal credentials of the cabinet members.

19 January 2017
În discuţie, bugetul de stat

Principala preocupare a guvernanţilor de la Bucureşti este, în aceste zile, proiectul de buget de anul 2017. Actualul Cabinet intenţionează ca, până pe 25 ianuarie, să trimită spre dezbatere Parlamentului proiectul bugetar pe acest an. Ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Transporturilor ar urma să primească mai mulţi bani. Suplimentări de fonduri sunt prevăzute şi pentru ministerul Apărarii. “Angajamentele pe care noi ni le-am luat ca ţară membră NATO trebuie să le respectăm si anume 2% din PIB trebuie să meargă către Armată”, a spus, într-un interviu televizat, premierul Sorin Grindeanu. Pe de altă parte, ministerele Comunicaţiilor şi Energiei, Secretariatul General al Guvernului, Senatul şi Camera Deputaţilor ar urma sa primească mai puţini bani.

Premierul Sorin Grindeanu a precizat că strategia bugetară este construită pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză şi va respecta deficitul de 3% din Produsul Intern Brut. “Vorbim, pentru anul 2017, de un PIB de 815 miliarde, vorbim de o creştere economică de 5,2%, vorbim de o inflaţie de 1,4 % şi vorbim de aproximativ 180 de mii de locuri noi de muncă. Aceste lucruri includ măsurile pe care noi le-am luat, în urmă cu o săptămână, în şedinţa de Guvern. Avem venituri pentru anul 2017 de 253,1 miliarde, iar cheltuielile sunt de 277,2. Aici este o diferenţă de 24,1 miliarde între venituri şi cheltuieli ceea ce înseamnă sub 3% deficit.”

O parte a opoziţiei s-a arătat sceptică în ceea ce priveşte modul în care social democraţii vor putea să realizeze promisiunile electorale fără a se depăşi deficitul bugetar de 3%. Preşedintele USR, Nicuşor Dan:”Pentru bugetul în ansamablu o să luăm decizia când o să îl vedem. Singurul lucru pe care aş putea să îl anticipez acum este că, în opinia economiştilor noştri, este imposibil ca promisiunile electorale ale PSD să încapă într-un proiect de buget în limita unui deficit de 3%. Aşa cum a început PSD, pare că vrea să arunce cu bani, iar a arunca cu bani nu poate să ducă decât fie la deficit foarte mare, fie la o îndatorare foarte mare, fie la inflaţie.”

Social democraţii dau, însă, asigurări, că există fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor anunţate în campania electorală. Printre deciziile aprobate, de curând, de Executiv se numără majorarea salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată de la 1250 lei (aprox. 280 euro) la 1.450 lei lunar (320 euro), începând cu 1 februarie. De asemenea, au fost majorate cu 50% salariile artiştilor şi ale personalului din instituţiile de spectacole sau concerte. Guvernul a majorat şi valoarea punctului de pensie, de la 1 iulie, cu 9%, care va fi de 1.000 de lei (aprox. 220 euro).

16 January 2017
Talks on the state budget

Romania’s Social Democrat prime minister Sorin Grindeanu and finance minister Viorel Stefan on Wednesday presented president Klaus Iohannis with the draft budget for 2017. The meeting was held at the request of the president, who is worried that the measures announced by the Social Democratic Party during the election campaign, some of which have already been adopted by the new government, may affect the budget balance.

The measures refer to salary rises and exemptions from the payment of contributions and income tax on pensions, which involves a considerable financial effort, so the president wanted to know how the effects of these measures would be managed and whether they would have an impact on the budget. President Iohannis says drafting the budget is not an easy task, but that the government and Parliament must present a sustainable budget.

Klaus Iohannis: “It is very important to have a sustainable budget for 2017, a solid budget that takes into account several important factors, such as making sure the deficit is below 3%, that defence gets 2%, etc. We have been promised that these things would be achieved.”

The promise was made by Sorin Grindeanu, who has given assurances that the figures presented to the president and which form the basis of this year’s budget are provided by the National Forecast Commission. At the same time, measures are being considered to support the current growth rate so that ordinary citizens also feel the benefits of economic development. The talks with the president also focused on the recent statements made by the leader of the Social Democratic Party Liviu Dragnea who said some 2.2 billion euros are missing from the budget managed by the previous cabinet. The president said no parliamentary inquiry is necessary to investigate the case, explaining that the amount in question represents budget revenue that has not been received.

Klaus Iohannis: “For reasons I’m unaware of, the phrase ‘budget hole’ was initially circulated, but this is out of the question. This is simply a matter of money that has not been cashed for reasons that others must explain, not me, but those who have been in government. One thing is certain, namely that nobody walked out with the money and at this point it is important to work very, very hard on the budget for 2017. I have offered support in this regard in the form of expert advice.”

Soon after the accusations launched by Dragnea, the former prime minister Dacian Ciolos said the so-called “hole” does not exist. He said revenues were higher in 2016 than in 2015 and the final deficit was below the figure initially forecast.

12 January 2017