Tag: spectacol

  • 60 de ani de Comedie

    60 de ani de Comedie


    În seara de 5 ianuarie 1961, spectatorii noului teatru înființat în inima Bucureștiului aveau parte de o reprezentație inedită: piesa “Celebrul 702” – sub bagheta lui Moni Ghelerter (regizor și profesor de actorie la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică “Ion Luca Caragiale” din București) a unui dramaturg aflat în plină ascensiunea în acel moment, Alexandru Mirodan – cu un subiect de actualitate: cazul celebrului gangster Caryl Chessman. Spectacolul a fost un succes de public și de presă. Poetul și gazetarul Tudor Arghezi scria în ziarul Contemporanul: “Nu deschidem numai un teatru, ci, dacă ni-i permis, și o universitate a humorului și a bucuriei”.



    Teatrul de Comedie a lăsat în memoria teatrului românesc o serie de spectacole remarcabile: de la “Burghezul gentilom”, cu Grigore Vasiliu Birlic în rolul principal, spectacol ce a avut premiera în 1962, “Umbra” în regia lui David Esrig din 1963, celebrul “Rinocerii” din 1964, pe care însuși autorul, Eugène Ionesco l-a aplaudat pe scena Théâtre des Nations din Paris, până la spectacole precum “Revizorul” în regia lui Horațiu Mălăele sau “Casa Zoikăi” pentru care George Mihăiță a câștigat Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal în 2010.



    La început de 2021, actul teatral și cultural a devenit virtual la Teatrul de Comedie din București – o ocazie de a fi împreună, în primul rând cu spectatorii, alături de prietenii teatrului, de colaboratori și de oameni din lumea teatrului, un prilej deosebit despre care am stat de vorbă cu managerul Teatrului de Comedie, actorul George Mihăiță:


    “Să spunem că ne-am pregătit anul acesta, din păcate online; pe pagina noastră de Facebook și pe Instagram aţi putut fi atenți la o privire retrospectivă asupra istoriei Teatrului de Comedie. Toți actorii au fost implicați. Am început cu un discurs al managerului teatrului, ca să nu spun cine. După aceea am avut mai multe proiecte; noi am demarat mai multe proiecte: un documentar despre înființarea Teatrului de Comedie, se cheamă Comedia Remix, proiectul realizat de Cristina Modreanu și Maria Drăghici. Actorii au povesit din timp în timp, până spre seară, amintiri din teatru – prima amintire din teatru sau amintirea cea mai hazlie. Am vorbit despre primul spectacol al Teatrului de Comedie, “Celebrul 702” cu Radu Beligan în rolul principal – este înregistrată o povestioară spusă de Lamia Beligan, fiica lui Radu Beligan, ce-și mai aduce aminte de atunci.


    De asemenea, avem cel din urmă spectacol “Afară, departe, pe câmp” în regia lui Alexandru Dabija. Am avut spectacole lectură, de exemplu, din textele câștigătoare la concursul de comedie românească din ultimii 5 ani – pentru câteva din texte au fost filmate lecturile și astăzi avem un Horia Gârbea, în regia lui Dragoș Huluba cu câțiva din actorii tineri ai teatrului. Avem un Remember Ziua Teatrului – noi în fiecare an am sărbătorit, dar în fiecare an am sărbătorit Teatrul de Comedie pe 5 ianuarie – și secvențe din ceilalți ani. Am avut şi saluturi ale personalităților.


    Avem, împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române un alt proiect, revizitări ale marilor dramaturgi români – lucruri inedite, de exemplu începem cu George Ciprian, din povestirile lui George, inedite, din povestirile lui George Ciprian, astăzi în lectura lui Marius Florea Vizante și continuăm, vom continua în lunile următoare și cu alți dramaturgi români – Mazilu, Mușatescu, Băieșu”.



    Materialele pot fi revăzute pe pagina de Facebook a Teatrului de Comedie, unde vor urma și alte materiale virtuale pentru această perioadă dificilă pe care o traversăm, datorată pandemiei de COVID-19. Am continuat discuția cu managerul Teatrului de Comedie, domnul George Mihăiță, despre ce pregătește pentru 2021, ce proiecte așteaptă lumina scenei virtuale sau chiar a celei de scândură din Centrul Vechi al capitalei. George Mihăiță:


    “Deja din luna noiembrie, se cheamă “Atelier Cehov” în regia lui Vlad Massaci din povestirile lui Cehov, un spectacol coupé, ca să spun așa, cu o mare parte din actorii teatrului. Sperăm să fie și o perioadă mai bună, să putem ieși pe scenă la repetiții în grupuri mai mari și să putem continua “Dale carnavalului” – noi l-am început în februarie anul trecut în regia lui Vlad Cristache, cu actorii tineri ai teatrului, cu care sperăm să dăm o mică lovitură. Pregătim un One Man Show Tudor Chirilă.


    Are și Mihai Bendeac, are două sau trei variante de spectacole. Ne gândim deocamdată că sigur nu vor fi bani, și înțelegem, și atunci ne-am gândit ca regizorul teatrului, Massaci, sau ceilalți actori, cum ar fi Mihai Bendeac, care a montat cu succes atât “Nunta lui Krecinski” cât și “Doi pe o bancă”, el jucând în amândouă, să poată să realizeze din nou, sperăm ceva la fel de bun cum au făcut. N-avem încotro, vom intensifica proiectele online. Așa cum am făcut și în primăvară. Am simțit o dată în plus, prin colegii mei, care, mai ales cei tineri, sunt și mai triști că nu joacă. E o tristețe mare, pentru că noi existăm pe scenă și, dacă acolo nu putem să fim remarcați, este foarte delicat, foarte greu. N-avem încotro.


    Cei care ne ascultă acum să vină la teatru, pentru că una este să ne vedem față în față și alta e să vorbim, ca un fel de monolog la radio. Dar, e bine că ne putem saluta și așa, cred eu. Mai aflăm unii despre alții.”




  • Răspunsul teatrului românesc la provocările pandemiei

    Răspunsul teatrului românesc la provocările pandemiei

    Profund afectat
    de restricţiile din perioada pandemiei, teatrul românesc a trebuit să găsească
    alte modalităţi prin care să ajungă sub privirile spectatorilor. Dacă
    spectacolele nu s-au mai putut desfăşura în aer liber, atunci mediul online a
    fost suportul prin care actorii au putut fi urmăriţi de iubitorii
    teatrului.


    21 septembrie 2020, ora 22.30 în România,
    a fost un alt punct de marcă în viața teatrală din țara noastră. Vorbim despre momentul,
    amânat din primăvară până la solstițiul de toamnă, al Galei Uniter, ediția cu
    nr XXVIII (28). Evenimentul a avut loc la Craiova, marcând 170 de ani de la
    înființarea teatrului Marin Sorescu, și s-a desfășurat în aer liber, la
    Teatrul de Vară din Parcul Nicolae Romanescu. Radio România Cultural a
    transmis Gala în direct, odată cu transmisiunile online – pe www.tvr.ro și www.uniter.ro


    UNITER – organizator principal și
    inițiator al Galei – este o organizație profesională, apolitică,
    neguvernamentală și nonprofit, constituită prin asocierea liberă a creatorilor
    din domeniul teatrului românesc. A fost înființată în februarie 1990 și, deci,
    a împlinit 30 de ani de activitate în 2020. Din 10 septembrie, UNITER a lansat
    campania de promovare video a artiștilor nominalizați la premii. Firește, au
    existat mai multe nominalizări (toate pentru realizări din anul anterior,
    conform regulamentului) și – din 14 septembrie – toți doritorii și-au putut
    susține favoriții, votând pe www.uniter.ro


    Poate locul, poate anul cu toate
    restricțiile lui sau, altfel spus, triumful creativității asupra spaimei, i-au
    conferit Galei din 2020 o putere aparte. Oana Cristea Grigorescu, critic de
    teatru și membră UNITER, își amintește: Galele Uniter au
    reușit să schimbe ceva, să disloce un tip de conservatorism în organizarea din
    ultimii 20 de ani. Toată lumea a sesizat în primul rând o împrospătare a
    formatului, care nu s-a datorat doar organizării evenimentului într-un spațiu
    deschis, la Craiova. Cred că s-a datorat mai ales încrederii pe care
    organizatorii le-au acordat-o celor doi realizatori ai Galei: regizorul Bobi
    Pricop și scenografa Irina Moscu. Au avut în spatele lor o întreagă echipă și
    toată lumea a simțit un suflu viu la acest eveniment…Și ne-am alimentat cu o doză de optimism din felul în
    care s-a desfășurat Gala – concis și curat.

    Mai e ceva, poate cel mai important
    aspect. Unele discursuri ale celor premiați au vizat direct o problematică
    importantă. Există în cultura română – cel puțin formal, dar mai ales
    organizatoric – o schismă între artiștii independenți și artiștii din
    instituțiile subvenționate. Este o falsă ruptură, iar discursurile de la GALA
    UNITER exact aici s-au concentrat: pe ideea că a sosit momentul să găsim
    soluții administrative de susținere a artiștilor independenți cu rezultate. În
    așa fel încât să recunoaștem contribuția lor la diversitatea scenei teatrale.
    Faptul că, la finalul Galei, Ion Caramitru
    – președinte al UNITER și manager al Teatrului Național din București -
    și-a asumat găsirea unor soluții care să sprijine teatrul independent este un
    punct de importanță strategică. Un tip de politică culturală pe care UNITER
    și-o asumă de-aici încolo.


    Ediția ca 30-a (22-29 noiembrie 2020) a Festivalului
    Național de teatru de la București a fost și ea o premieră. Am urmărit-o
    online, pe fnt.ro. Intenția celor trei personalități care au semnat
    regia artistică și selecția programului a fost clară: realizarea unui dialog
    între esteticile creatorilor de ieri și căutările artistice actuale. Radio
    România se numără printre partenerii de tradiție ai evenimentului, de aici și
    secțiunea specială numită FNT ON AIR. Maria Zărnescu, conferențiar universitar
    la Universitateateatrală şi cinematografică din București a fost
    una dintre cele trei forțe organizatoare. Vorbind despre site-ul fnt.ro, ea
    preciza la Radio România Internațional, pe 23 noiembrie 2020:

    Fiecare difuzare va fi acolo 48 de ore, cine își dorește poate să revină
    asupra unora dintre ele. Este, să zicem, aglomerat pentru că ne-am dorit să
    revizităm puțin și trecutul festivalului – cei 30 de ani. Și am descoperit, câteodată, recitaluri actoricești remarcabile. În
    strânsă legătură cu tripticul actor – regizor – dramaturg. Atunci când aceste
    descoperiri au o durată mai scurtă, le-am pus împreună într-o secțiune specială
    Arta Actorului mare.Ea pune accent
    pe actori foarte cunoscuți publicului român, dar toți creatorii implicați în
    actul artistic sunt la fel de importanți.


    Au fost, firește, și spectacole
    internaționale de marcă invitate în festivalul teatral bucureștean. Plus
    producțiile de pandemie, cum ar fi ZOOM BIRTHDAY PARTY, pe un text semnat de
    Saviana Stănescu, în regia lui Beth Milles (SUA) sau POOL (NO WATER) de Mark
    Ravenhill, un proiect de Radu Nica, Andu Dumitrescu și Vlaicu Golcea.


    În concluzie, există soluții prin care
    artiștii de teatru din România încearcă să analizeze prezentul și situația lor,
    într-o formă care să-i țină legați de societate, de problemele ei. Și să
    propună soluții mai simple sau mai complexe. Unele dintre ele își dovedesc deja
    viabilitatea și vor rămâne, poate, noi puncte de reper în artele spectacolului
    din țara noastră.

  • Noi  măsuri de relaxare

    Noi măsuri de relaxare

    Toate
    hotelurile şi pensiunile din România îşi pot deschide restaurantele în interior
    începând cu 1 septembrie. Măsura adoptată luni de executiv era aşteptată de
    multă vreme de patronii din industria ospitalităţii. Potrivit acestora,
    prelungirea restricţiilor ar fi generat pierderi financiare insurmontabile,
    echivalente, în cazul unora dintre proprietari, cu falimentul.


    Regula ar putea
    fi aplicată şi restaurantelor de sine stătătoare, dacă ele se găsesc în
    localităţi unde incidenţa cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19 nu depăşeşte 1,5
    la mia de locuitori într-o perioadă de două săptămâni. Operatorii economici din
    domeniul ospitalitatii vor trebui să respecte o serie de măsuri de combatere a
    răspândirii virusului, în vreme ce clienţii se vor supune, la rândul lor, unor
    reguli, inclusiv unui triaj observaţional. Rămân, totuşi, închise, cluburile şi
    barurile.


    O altă măsură îndelung aşteptată vizează repornirea activităţilor
    culturale în spaţii închise. Amânarea relaxării restricţiilor la acest capitol
    a provocat proteste în rândul artiştilor, care-şi revendicau dreptul de a
    munci, apreciind că spectacolele din săli nu pot fi mai periculoase din
    pespectiva epidemiei decât slujbele religioase ţinute în interior. Sălile de
    teatru şi spectacol, precum şi cinematografele se vor putea redeschide, însă vor
    funcţiona doar la jumătate din capacitate şi doar în localităţile unde
    incidenţa bolii nu depăşeşte un anumit nivel.


    Ministrul de interne, Marcel Vela:
    Reluarea
    acestor activitaţi este permisă în toate judeţele, unde incidenţa cumulată a
    cazurilor în 14 zile este de maximum 1,5 cazuri confirmate cu infecţia
    SARS-CoV-2 la o mie de locuitori. În situaţia în care în perioada menţionată -
    de 14 zile – este depăşit acest prag, Comitetele Judeţene pentru Situaţii de
    Urgenţă pot decide restricţionarea sau închiderea activităţii operatorilor
    economici sau invers, pot decide deschiderea acestor activităţi.


    Premierul
    Ludovic Orban le-a cerut miniştrilor Sănătăţii, Economiei şi Culturii să
    discute cu responsabilii din industria ospitalităţii şi din cea a
    spectacolelor, pentru respectarea tuturor regulilor de protecţie sanitară.


    Ludovic Orban: După adoptarea hotărârii de guvern şi publicarea în Monitorul Oficial,
    pentru fiecare domeniu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Culturii vor trebui
    să emită ordinul comun privind regulile de protecţie sanitară care trebuie
    respectate odată cu reluarea activităţii în domeniul culturii, iar Ministerul
    Sănătăţii şi cu Ministerul Economiei vor trebui să emită ordinul privind
    măsurile de protecţie sanitară care trebuie respectate în cadrul restaurantelor,
    cafenelelor.


    Pe de altă parte, creşte şi numărul admis al
    participanţilor la evenimente private, cursuri de instruire, workshop-uri
    pentru adulţi, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor de finanţare din
    fonduri europene, de la 20 la maximum 50 de persoane în interior şi de la 50 la
    100 în exterior.

  • Festivalul de Film şi Istorii Râşnov

    Festivalul de Film şi Istorii Râşnov

    Peliculele Acasă, My Home de Radu Ciorniciuc și Vie et Destin du Livre
    Noir, regia Guillaume Ribot, au câștigat premiile competiției de film
    documentar a Festivalului de Film și Istorii Râșnov 2020. Cea de-a 12-a ediție a Festivalului de Film și Istorii Râșnov s-a
    desfășurat în două etape, 17 – 26 iulie şi 21 – 30 august 2020, iar tema de
    anul acesta a fost Război și Pace. Producători şi regizori din toată lumea şi-au înscris filmele
    documentare realizate după 1 ianuarie 2019 în secţiunea competitivă a Festivalului,
    selecţia finală cuprinzând filme din 11 ţări.


    Trei filme românești au rămas în
    competiția finală,
    Acasă, My Home (Radu Ciorniciuc, România 2020),
    Nostalgia Dictaturii (Marius Barna, România 2019) și Paşi pe graniţă (Alecu
    Deleu, Republica Moldova 2019). Mihai Dragomir, directorul executiv al festivalului, ne-a vorbit despre
    cum a fost făcută selecția la această ediție.

    A fost
    un call international. Avem avantajul parteneriatului cu Festivalul de Film
    Istoric de la Pessac, din Franța, un festival care a împlinit deja 30 de
    ediții. Astfel că o parte dintre cei care și-au înscris filmele la festivalul
    respectiv au aplicat și pentru evenimentul nostru, mai ales producători
    francezi. În ceea ce privește selecția, am încercat să echilibrăm lucrurile.
    Pentru că dacă industria franceză de film documentar este la un nivel calitativ
    foarte avansat, n-am vrut să dezavantajăm filmele documentare care vin din țări
    cu probleme, cum e Irak-ul, de exemplu.

    Am încercat să trecem peste eventuale
    probleme tehnice și am urmărit în primul rând subiectul tratat, subiectul a
    fost foarte important pentru noi. Așa că am avut în selecție filme care
    tratează subiecte foarte diverse, multe dintre ele având povești din istoria
    recentă, povești de viață ale unor oameni, povești tensionate uneori. De
    exemplu Paşi pe graniţă (regia Alecu Deleu, Republica Moldova) se referă la
    efectele războiului în Transnistria. Dar am selecționat și filme cu subiecte
    foarte interesante care spun povești din America de Sud, Africa, Coreea de
    Nord, povești din ultimul secol.



    Prima parte a festivalului (17 şi 26 iulie 2020) a însemnat10 zile
    de proiecții, spectacole și concerte, premiere și avanpremiere, dialoguri și
    lansări de carte, dar mai ales întâlniri cu publicul pe viu și la
    distanță. Cea de-a doua parte a festivalului s-a deschis cu un
    extraordinar concert al Adei Milea, și le-a oferit celor peste 20.000 de
    spectatori care au asistat fizic sau online la festival numeroase evenimente,
    proiecții de film, dar și concerte și dezbateri. Vestea bună este că filmele
    care s-au văzut la Festivalul de Film şi Istorii Râşnov vor putea fi
    vizionate și online.

    Mihai Dragomir, directorul executiv al festivalului: Avem pregătite aceste
    filme și pe o platformă online și sperăm să putem continua să le promovăm.
    Sperăm ca începând din toamna aceasta să putem organiza și niște caravane în
    mai multe localități din România. Oricum, fie că scăpăm sau nu de această criză
    sanitară, este clar că ne vom schimba obiceiurile, probabil că de acum vom
    vedea tot mai mult filme online.

    Această criză ne-a împins să ne reinventăm și
    în mediul online și ne-a deschis multe posibilăți atât ca exprimare, cât și ca
    public. Public care până acum era nevoit să parcurgă o distanță și să ajungă
    într-un loc pentru a viziona un film. Acum nu mai există granite. În luna
    iulie,când a fost prima parte a festivalului, am primit multe mesaje, am avut
    spectatori și în SUA și Australia, au fost foarte multe vizualizări ale
    platformei noastre.


  • Opera Naţională Bucureşti invită la spectacole online

    Opera Naţională Bucureşti invită la spectacole online

    Ne-a bucurat în ultimii ani cu multe premiere, cu invitaţi de pe marile
    scene internaţionale, cu regizori renumiţi internaţional şi decoruri fastuoase.
    Şi pentru că nu poate sta departe de publicul său, Opera Naţională Bucureşti
    (ONB), prima scenă lirică a țării, vine în întâmpinarea iubitorilor genului cu
    spectacole difuzate online.


    Am aflat mai multe chiar de la
    Ştefan Ignat, Manager, Director General ONB:

    Avem în următoarea
    perioadă, nu ştim cât va dura această criză – avem, din fericire înregistrări
    cu operele prezentate în ultimii doi ani. Dacă ar fi să le spun pe rând, Don
    Carlo, Tosca, Trubadurul, avem Cavaleria (n.r. Rusticană) şi Paiaţe, Carmina
    Burana, Frumoasa din Pădurea Adormită, ca balet, Spărgătorul de nuci. Avem
    filmări foarte bune cu Balliadera (n.r. spectacol de balet Baiadera de
    Ludwig Minkus). Filmări pe care am dori să le oferim publicului larg, online,
    bineînţeles. Este această perioadă dificilă şi opera trebuie să se bucure de
    vizibilitate. Ne-am gândit ca în următoarea perioadă să punem câte două titluri
    pe săptămână, lunea şi joia, la ora 18.30. Eu sper că avem o calitate bună a
    spectacolelor şi acolo unde nu este foarte bună o să cer scuze ascultătorului
    şi privitorului.


    Şi pentru că doreşte să rămână aproape spectatorilor săi fideli, dar şi să
    fidelizeze noi oameni interesaţi, ONB are şi un alt plan, după cum ne-a
    mărturisit Ştefan Ignat, Manager Director general:

    Avem în următoarea
    perioadă şi intenţia de a înregistra solişti, de a înregistra oameni din
    orchestră, aşa cum se pregătesc, cu mici intervenţii, cu arii, dacă se poate,
    din repertoriul fiecăruia. Noi ne aşteptăm la un val de aprecieri din partea
    publicului spectator şi să preluăm tot ce ar vrea să ne spună. Dorim în acelaşi
    timp să oferim la cea mai înaltă calitate aceste spectacole ale ONB.


    Săptămânal, Opera Națională București va transmite online două dintre cele
    mai îndrăgite spectacole din repertoriul instituției. L-am invitat pe Ştefan
    Ignat să ne spună pe ce platfprmă ne conectăm pentru a beneficia de spectacole:


    Pe Facebook, pe platforma operei, este disponibilă în intervalul orar
    stabilit, este un moment prielnic pentru ca lumea să afle despre ONB şi despre
    alte activităţi pe care le avem. Noi le vom pune în următoarele două luni pe
    toate cele 13-14 premiere, înregistrări de calitate pe care le avem.


    Stagiunea online a început cu Don Carlo, de Giuseppe Verdi. Fimarea a
    redat un eveniment din 18 februarie 2018.


    Ştefan Ignat, Manager, Director General ONB, ne-a transmis şi un mesaj de
    suflet: Nu doresc decât ca lumea să stea acasă, să ne ferim cât mai mult de
    acest invizibil pericol, să stea acasă şi să ne asculte cu mare drag pe
    platforma online.


    ONB ne-a răsfăţat în ultimii ani cu
    multe premiere. Spre exemplu, vă reamintim că sfârşitul de stagiune
    2018-2019 s-a încheiat cu premiera spectacolului Trubadurul, de Giuseppe
    Verdi, pus în scenă de regizorul italian
    de operă Mario De Carlo. Înainte de premiera de atunci, l-am rugat pe
    regizor să ne spună ce surprize ne pregăteşte la această punere în scenă,
    pentru care semnează regia, decorul, costumele și luminile:

    Pot să spun că fiind o surpriză, nu vreau să spun care este surpriza,
    dar o să vă dau un indiciu anticipativ: publicul din România, publicul din
    Bucureşti, cunoaşte modul meu de lucru. Eu respect mult opera unui compozitor
    şi a unui libretist. Şi astfel în cazul operelor celebrilor artişti, iar ca
    regizor încerc să mă leg de ceea ce spectatorul comun ar aştepta. Pentru
    Trubadurul, văd nu numai aspectul mai superficial, cel al contrastelor între
    suflete, între indivizi, ci un contrast mult mai mare. Un câmp de luptă mult
    mai vast cu două laturi, două viziuni ale lumii, două moduri de a fi. Pe de-o
    parte, o lume sumbră, rigidă, cu reguli stricte, o lume neagră, lumea contelui
    de Luna și a celor din jurul lui, pe de altă parte o lume mai liberă, cu
    sclipiri de lumină, o lume ce nu suportă regulile, lumea lui Manrico.



    O altă montare deosebită a cunoscut la ONB este şi Carmina Burana de Carl Orff,
    un spectacol impresionant de muzică şi balet respirând forţă. Impresionaţi de
    spectacolul grandios de balet desfăşurat pe scenă, l-am invitat la microfonul
    RRI pe Davide Bombana, cel care semnează coregrafia acestui spectacol.


    A
    fost o surpiză, pentru că domnul Ignat (n.r. Ştefan Ignat, manager -
    director general interimar al ONB), m-a
    invitat să pun în scenă Carmina Burana şi a fost un proiect pe care intenţionam
    demult să îl fac. Aşa că această invitaţie m-a bucurat. Şi m-am bucurat foarte
    mult că am acceptat-o pentru că este o companie de balet foarte frumoasă, şi cu
    care am lucrat foarte bine. Ei au răspuns cu bucurie imensă şi cu multă putere
    şi ambiţie, deşi este o companie de balet eminamente clasic, iar ceea ce am
    aşteptat eu de la ei a fost să păstreze dansul în poante, dar cu o utilizare
    sporită a părţii superioare a corpului. O mişcare mai liberă a părţii
    superioare a corpului. Şi este ceva cu care ei nu sunt obişnuiţi, nu este un
    dans mod normal pentru repertoriul lor. Dar au acceptat provocarea şi mi-au
    răspuns minunat. Aşa că sunt foarte fericit cu pregătirea spectacolului.


    Şi pentru că #ramanemacasa, nu uitaţi să vă bucuraţi de spectacole de operă
    disponibile pe pagina oficială de Facebook a ONB, cât și în link-ul
    www.operanb.ro/operaonline, fiind accesibile publicului pe durata difuzării
    spectacolului, aşadar cu începere de la 18.30.


  • Jurnal românesc – 04.03.2020

    Jurnal românesc – 04.03.2020

    Trei cetăţeni români, între care un minor, au fost repatriaţi din
    Yemen, anunţă Ministerul Afacerilor Externe. Operaţiunea s-a desfăşurat cu
    sprijinul ambasadelor României la Amman şi Cairo, al Consulatului General al României
    la Istanbul, al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi al consulului
    onorific yemenit la Bucureşti. MAE precizează că cei trei au fost transportaţi
    pe cale aeriană, pe ruta Aden – Amman – Istanbul – Bucureşti.

    Măsura de
    repatriere face parte din demersurile de asistenţă şi protecţie consulară
    acordate de Ministerul de Externe cetăţenilor români aflaţi în situaţii
    deosebite, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare din statele cu risc
    major de securitate. De la începutul operațiunilor de evacuare din Siria, ţară
    măcinată de război, MAE a repatriat 787 de cetățeni români și membrii de
    familie ai acestora.

    Instituţia reaminteşte că pentru Yemen este în vigoare
    nivelul maxim de alertă, respectiv Pericol major – părăsiţi imediat zona
    sau ţara!
    şi îi îndeamnă pe români să contacteze misiunile diplomatice
    ale României din teritoriu sau din vecinătate pentru a-şi anunţa prezenţa în
    regiune. Totodată, MAE recomandă folosirea aplicaţiei Călătoreşte în
    siguranţă, ce poate fi descărcată pe orice dispozitiv mobil inteligent de
    pe site-ul instituţiei www.mae.ro.




    Pompierul Iulian Rotariu de la Inspectoratul pentru Situaţii de
    Urgenţă Botoşani va participa la ultra-maratonul The Ultra Asia
    Race, care se va desfăşura în Vietnam, în perioada 9-12 martie.
    Subofiţerul va alerga pe un traseu de 160 de kilometri care include atât jungla
    vietnameză, cât şi zone montane ale acestei ţări.

    Îmi doresc să reuşesc
    să termin cursa şi să lupt pentru cauza copiilor cu autism. Nu îmi propun
    niciun obiectiv, pentru că nu ştiu ce va fi la faţa locului, pentru că nu
    depinde totul de mine
    , a declarat Iulian Rotariu pentru Agerpres. La
    cursa extremă, organizată de postul de televiziune Canal Aventure, specializat
    în concursuri extreme, vor participa 20 de sportivi. Românul a câştigat, în
    luna noiembrie 2019, ultra-maratonul Ultra Africa Race, desfăşurat
    în Mozambic, după ce a alergat peste 200 de kilometri, iar în mai 2018, a
    triumfat la ultramaratonul The Track desfăşurat în Australia.




    Ambasadorul francez la Bucureşti, d-na. Michele Ramis, a lansat
    Strategia de promovare a Industriilor Culturale şi Creative franceze în
    România. Diplomatul a afirmat că ţara noastră este profund ataşată de fenomenul
    cultural şi a exprimat determinarea părţii franceze de a acţiona în favoarea
    dezvoltării economiei culturale din ţara noastră.

    România este o ţară
    profund ataşată de cultură, cu mari muzicieni, cu mari dramaturgi, cu mari
    cineaşti şi mari regizori, cu mari festivaluri de muzică. Este aici o reală dezvoltare
    şi voinţă de a promova industriile creative pe care dorim s-o dezvoltăm
    împreună,
    a spus Ramis. Ea a precizat că, în Franţa, sectorul
    industriilor creative generează o cifră de afaceri de 91,4 miliarde de euro pe
    an şi reprezintă 2,3% din economia naţională.

    Am constatat acest teren
    fertil de aici şi marele potenţial
    , a spus ambasadorul, în condiţiile care
    sectorul creativ aduce în România venituri de doar 3 miliarde de euro. Prin
    această strategie, guvernul francez doreşte să-şi promoveze la nivel
    internaţional Industriile Culturale şi Creative reprezentate de artele vizuale,
    cinema, jocuri video, cărţi, muzică, publicitate, comunicare, artele
    spectacolului, presă, radio şi televiziune.




    Romanul Grădina de sticlă, de Tatiana Ţîbuleac, care a
    obţinut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură 2019, va fi lansat, în limba
    franceză, pe 5 martie la reşedinţa Ambasadorului României în Franţa, Luca
    Niculescu. Institutul Cultural Român de la Paris transmite că, în cadrul
    evenimentului, Tatianei Ţîbuleac îi va fi înmânat Ordinul Meritului Cultural.
    Cu acest prilej, va avea loc şi un spectacol cu participarea dramaturgului
    franco-român George Banu, organizat în cadrul Festivalului Primăvara
    Poeţilor 2020, o platformă culturală de mare prestigiu în Franţa.

    Tatiana
    Ţîbuleac s-a născut la Chişinău şi a studiat la Facultatea de Jurnalism şi
    Comunicare de la Universitatea de Stat din Moldova. A debutat ca scriitoare în
    2014 cu o colecţie de proză scurtă numită Fabule moderne. Primul
    său roman, Vara în care mama a avut ochii verzi, apărut în 2016 în
    română şi tradus în mai multe limbi, a primit premiul Uniunii Scriitorilor din
    Moldova, premiul revistei Observator Cultural şi Observator Lyceum
    la festivalul FILIT din Iaşi. Din anul 2008, locuieşte la Paris.

  • Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent

    Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent

    Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent se desfășoară în
    perioada 11 – 20 octombrie 2019 în mai multe spații din București şi prezintă
    publicului o selecție a celor mai bune producții ale teatrului independent din
    România din ultimul an. De-a lungul celor 8 ediții, Bucharest Fringe a susținut
    aproape 2000 de artiști independenți, aducând în fața celor aproximativ 20.000
    de spectatori peste 200 de spectacole și evenimente conexe. La această ediţie a
    Festivalului Bucharest Fringe s-au înscris în selecţie peste 50 de spectacole
    şi, în ciuda dificultăților financiare cu care se confruntă sectorul
    independent, organizatorii au pregătit publicului o selecție variată de
    spectacole și evenimente.

    Am vorbit cu Radu Popescu, directorul Bucharest
    Fringe, despre cum a reuşit evenimentul să asigure un cadru pentru dezvoltarea
    teatrului independent: Au fost premiile festivalului de-a lungul celor opt ediţii care au
    adus în atenţia pieţei culturale o serie de artişti, regizori, scenografi,
    actori, care au devenit cunoscuţi. O să-i amintesc pe câţiva dintre aceştia
    premiaţi la Bucharest Fringe: regizorii Horia Suru, Bobi Pricop şi Andrei
    Măjeri, actriţele Nicoleta Lefter, Ana Ularu şi Florina Gleznea, scenografii
    Tudor Prodan şi Vladimir Turturică, o parte dintre aceştia au început prin a se
    afirma în sectorul independent.

    La primele ediţii am acordat şi câte opt premii
    pe ediţie. Această recunoaştere prin premii rămâne destul de importantă, dar
    mai este vorba şi de recunoaşterea spaţiilor unde au fost reprezentate
    spectacolele. Anul acesta, obligaţi de circumstanţe, am fost obligaţi să ţinem
    tot festivalul la Teatrul Apropo, dar de-a lungul timpului, pentru spaţiile
    mici, independente, festivalul a fost ca o gură de oxigen. Doar că gura asta de
    oxigen nu este suficientă, chiar dacă am încercat să promovăm în festival
    spaţii independente nu a fost suficient pentru supravieţuirea lor în timp. Şi,
    din păcate, suntem într-un moment destul de dificil dacă ne uităm la situaţia
    spaţiilor independente din Bucureşti, există o serie de spaţii care au
    funcţionat o perioadă şi acum sunt închise.



    În
    cadrul ediției de anul acesta vor avea loc două premiere și o avanpremieră. Una
    dintre premiere este cea a performance-ului Experimentul Shakespeare de
    Andreea Radu, cu Raisa Ane și Teodor Ghiță, un spectacolul care pune în prim
    plan spectatorul și îl aduce pe scenă alături de performeri, într-un concept
    nou și original pentru publicul bucureștean. Cea de-a doua premieră prezentată
    la Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent este LO-LI-TA
    a LO-VE Story, spectacol regizat de Monica Pop. Avanpremiera care poate fi
    văzută la Bucharest Fringe este Cercurile încrederii, semnată de regizorul Radu
    Popescu.

    Unul dintre spectacolele din programul celei de-a 9-a ediţii a Festivalului
    Bucharest Fringe Maratonul Teatrului Independent este Cocoțat
    pe schele, în regia lui Robert Bălan, cu Virgil Aioanei, Nicușor Rotaru și
    Robert Bălan. Cocoțat pe Schele este un spectacol introspectiv, despre cum vede
    societatea contemporană rolul tatălui și cum se raportează bărbatul la acest
    rol. Scenariul spectacolului include prelucrări ale interviurilor realizate în
    perioada de documentare, informații preluate din mass media sau din anumite
    studii și textele ale scriitorilor Andrei Doșa, Robert Șerban, Radu Pavel Gheo,
    Vasile Ernu și Igor Mocanu, scrise pentru acest spectacol.

    Regizorul Robert
    Bălan: Cu spectacolul
    ăsta n-am avut o intenţie precisă. Însă acum mi se pare că este un spectacol
    despre rolurile dintr-o familie, despre necesitatea implicării tatălui în
    creşterea copilului, despre cum s-au schimbat lucrurile în repartizarea acestor
    roluri în ultimii zece ani. Când am început lucrul, am plecat de la ideea de a
    găsi frustrări masculine pe care să le dezvolt în spectacol. După câteva
    reprezentaţii, mi-am dat seama că acest cuvânt, frustrare, apare de nenumărate
    ori în spectacol. Intenţia mea a fost de a căuta cumva aspectele neplăcute
    despre care bărbaţii de obicei nu doresc să vorbească: nerealizări, eşecuri,
    momente în care s-au simţit prost, n-au avut bani, dar n-au avut puterea de a
    recunoşte, le-a fost ruşine să apară aşa în faţa lumii. Am vrut să merg în
    direcţia asta şi m-am bucurat foarte mult că mai multe femei mi-au spus că
    aceste lucruri nu ţin neapărat de sex. Şi că spectacolul meu putea fi la fel de
    bine un spectacol despre mame. Că nu reprezintă doar un punct de vedere
    masculin.

    Pentru
    că 2019 este anul destinat cărții, ediția din an a Bucharest Fringe -Maratonul
    Teatrului Independent include un număr de momente destinate literaturii:
    performance-ul Nicoletei Lefter – An-Tan-Tina – după cartea Anei Blandiana
    Fals tratat de manipulare, A(m) iubi(t) iubirea – spectacol de poezie,
    proză, cântec din opera Ninei Cassian, întâlniri cu scriitori importanți din
    cadrul proiectului Apropo de literatură și proiecții de film documentar
    despre autori români de prim calibru.

  • Ileana – Principesă de România: Călătorie pentru Maica Alexandra

    Ileana – Principesă de România: Călătorie pentru Maica Alexandra

    Teatrul Naţional Radiofonic şi Ramada Bucharest Majestic Hotel – organizează luni, 8 iulie 2019, de la ora 18:00, la Ramada Bucharest Majestic Hotel, Sala Academiei – audiţia cu public, în avanpremieră, a spectacolului – document, Ileana – Principesă de România: Călătorie pentru Maica Alexandra. Scenariu de Edith Negulici și Liana Ceterchi. Adaptarea radiofonică: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Liana Ceterchi. O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, prezentată în cadrul proiectului Biografii, memorii. În rolul titular: Liana Ceterchi. Regia de montaj: Radu Verdeș. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duţu.

    Actriţa şi regizoarea Liana Ceterchi propune un spectacol radiofonic despre viaţa Principesei Ileana, fiica cea mică a Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria; o evocare plină de farmec şi dramatism, care omagiază memoria Principesei Ileana a României (n. 5 ianuarie 1909, Bucureşti – d. 21 ianuarie 1991, Pennsylvania), un destin desfăşurat între palat şi mânăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioadă de mari frământări din istoria Europei.

    După ce am plecat de acasă, care pentru mine a fost întotdeauna România, am fost ca şi moartă. Nu împrejurările au fost greu de suportat, ci însăşi nevoia de a trăi. Nu m-am îndoit nici o clipă de necesitatea fizică a prezenţei mele pentru cei şase copii ai mei… Dar în interior, eul care există independent de mama, soţia, prietena care eram – eul esenţial, pe care tot restul era construit – a suferit un şoc mortal când am fost îndepărtată de poporul meu. – mărturisea Principesa Ileana a României, după câţiva ani de la plecarea forţată din ţara natală.

    Destinul Principesei Ileana este emblematic în istoria contemporană. El stă sub zodia refugiului, începând din frageda copilărie, care i-a fost marcată de refugiul la Iaşi, în timpul Primului Război Mondial. A fost apoi într-un exil impus de fratele ei, Regele Carol al II – lea, care nu i-a permis să se întoarcă în România, nici măcar pentru a-şi îngriji mama. În 1948, refugiul impus tuturor membrilor Casei Regale a României de către nou instauratul regim pro-sovietic, după abdicarea Regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, o duce iar pe meleaguri străine. Nu a primit azil în Elveţia şi nici în Argentina. În final, Statele Unite ale Americii au primit-o. Pe când avea 52 de ani a avut loc autorefugiul său la mânăstire: ,,Aceasta este unica şi singura cale deschisă pentru mine… Pe pământ american a întemeiat Mânăstirea Schimbarea la Faţă din Ellwood City, Pennsylvania. Un parcurs exemplar.

    Domniţa Ileana s-a luptat mereu pentru alţii, a fost mereu în slujba poporului său şi a celor în nevoie. A construit spitale, cantine, şcoli de infirmiere, a strâns fonduri pentru răniţi, orfani, bolnavi, săraci… Viaţa Principesei Ileana, devenită Maica Alexandra, o impune ca model demn de urmat şi o legitimează în faţa posterităţii.

    Spectacolul Ileana – Principesă de România: Călătorie pentru Maica Alexandra se va difuza în premieră, marţi, 16 iulie 2019, de la ora 19:00, la Radio România Cultural, în seria Biografii, memorii.

    Audiţia cu public, în avanpremieră, va avea loc luni, 8 iulie, de la ora 18.00, la Ramada Bucharest Majestic Hotel, Sala Academiei, în prezenţa actriţei şi regizoarei Liana Ceterchi şi a echipei de creaţie. Intrarea liberă.

  • Manifestări de Ziua Marinei Române

    Manifestări de Ziua Marinei Române


    Aproximativ 20.000 de spectatori au fost prezenţi miercuri pe faleza Comandamentului Flotei și în Portul Tomis din Constanța la exercițiul demonstrativ al Forțelor Navale Române, cu ocazia Zilei Marinei.



    Prezent la manifestări, preşedintelui Klaus Iohannis, a afirmat că:Evenimente precum cel de astăzi ne dovedesc puterea valorilor și simbolurilor care ne unesc. Ce mesaj mai potrivit decât acesta în anul în care sărbătorim Centenarul României! Aniversarea a 100 de ani de la realizarea marelui ideal al unității naționale trebuie să reprezinte pentru noi toți un moment de reflecție, astfel încât, cei care gândim și simțim românește, să facem tot posibilul pentru a construi împreună o Românie mai bună, așa cum ne-o dorim cu toții. Cred că tocmai acesta este spiritul în care trebuie să celebrăm Anul Centenar.”



    Forţele Navale Române au un rol extrem de important în asigurarea suveranităţii României în spaţiul maritim naţional, dar şi a securităţii Mării Negre, a spus preşedintele României, subliniind, în acest context, că: “Nu trebuie să uităm nicio clipă că Marea Neagră continuă să reprezinte o punte importantă de legătură între Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, cu posibilitatea valorificării Dunării drept coridor natural de tranzit între Europa Centrală, Marea Baltică și spre Marea Mediterană. România nu poate fi cu adevărat un actor regional relevant și un stat puternic, fără o armată puternică. O armată care să cuprindă Forțe Navale dotate cu tehnică militară modernă, bine pregătite și instruite, capabile să facă față cu succes oricăror provocări. În semn de apreciere pentru activitatea depusă şi rezultatele deosebite obținute, am decorat drapelul de luptă al Statului Major al Forțelor Navale cu Ordinul “Virtutea Maritimă” în grad de Ofițer, cu însemn de pace pentru militari.”




    Klaus Iohannis a amintit şi faptul că, la iniţiativa României, s-a organizat pentru prima dată o întrunire distinctă, la cel mai înalt nivel, dedicată situaţiei de securitate din zona Mării Negre, cu participarea Georgiei şi a Ucrainei.”Este un succes al României, pe care l-am obţinut prin perseverenţă şi negocieri susţinute. Atenţia acordată Mării Negre şi menţionarea sa repetată în documentele adoptate la Summitul de la Bruxelles reconfirmă importanţa sa strategică pentru Alianţă şi se corelează cu obiectivele pe care România şi le-a asumat.”



  • Spectacol-poveste cu 2 Vibes Symphony, Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio

    Spectacol-poveste cu 2 Vibes Symphony, Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio

    Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio vor concerta cu casa închisă, în premieră alături de duo-ul 2 Vibes Symphony, la Sala Radio, miercuri, 8 noiembrie, de la ora 19:00. La pupitrul dirijoral se va afla dirijorul Constantin Adrian Grigore, iar Corul Academic Radio va fi condus de Ciprian Ţuţu.


    În total, 100 de muzicieni vor urca pe scenă, într-un spectacol-poveste care, pe lângă partea muzicală, a pregătit şi un show de lumini şi de video mapping pe orga din Sala Radio, elemente vizuale rar întâlnite în spectacolele simfonice din România. Programul serii va cuprinde un mix de muzică clasică, piese pop şi muzică contemporană, adaptate pentru voce solo, orchestră şi ansamblu coral.


    Concertul va avea o invitată specială din Statele Unite: Laura Bretan, tânăra de origine română care a uimit juriul de la America’s Got Talent şi a câştigat concursul Românii au talent. Laura Bretan vine la Bucureşti după un recital foarte apreciat la Vancouver, în Canada, în cadrul unei gale la care au participat vedete ca Oprah Winfrey, Goldie Hawn, David Foster, Steven Tyler (Aerosmith), Carly Rae Jepsen, Jay Leno, Robin Thicke, The Tenors sau Matteo Bocelli. După spectacolul din 8 noiembrie, Laura Bretan va pleca la Vatican, unde va participa la o ceremonie organizată de Sanctitatea Sa, Papa Francisc.



    2 Vibes Symphony este un proiect unic în România: duo-ul este compus din Ciprian Rogojan (licenţiat al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, fondator al formaţiei Sistem, locul 3 la concursul Eurovision în anul 2005) şi Alexandru Anastasiu, doctor în muzică, percuţionist în cadrul Orchestrei Naţionale Radio, câştigător al bursei Yamaha şi organizator al primului Festival internaţional de vibrafon, numele său regăsindu-se pe celebrele baghete Mike Balter.


    Spectacolul este prezentat de Telekom şi Radio România, fiind organizat în parteneriat cu Roton Music, sprijinit de Borsec, Trends by Adina Buzatu şi Mike Balter (producător de accesorii pentru instrumente de percuţie).



    Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro şiwww.romania-muzical.ro.



    Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.



    Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.

  • Festivalul Internaţional de Teatru Nou – „MicROmânia”

    Festivalul Internaţional de Teatru Nou – „MicROmânia”

    Organizat de
    Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad şi ajuns la a cincea ediţie, Festivalul
    Internaţional de Teatru Nou vorbeşte anul acesta despre România cea mică,
    România întâmplărilor de zi cu zi, România vieţilor noastre şi a năravurilor
    personale/colective de care ne izbim cotidian, potrivit curatorului său,
    criticul Claudiu Groza. MicROmânia este focusul principal al festivalului
    desfăşurat în perioada 6 – 14 mai.


    Teatrul nou este
    teatrul care hrăneşte dinamica acestei arte, spune Claudiu Groza, vorbind
    despre ce înseamnă teatru nou pentru spaţiul teatral românesc al ultimului an: Noutatea nu înseamnă neapărat montări proaspete, ci înseamnă opţiunea
    pentru nişte texte şi maniere de punere în scenă care aduc o plus valoare
    teatrului românesc. Pentru că vin dintr-o zonă sociologică de interpretare a
    artei, am o teorie conform căreia fiecare epocă îşi are formula ei de adresare
    publică prin artă. Aşa cum la un moment dat era teatrul declamativ, aşa cum,
    acum 2000 de ani, era tragedia… În România avem un tip de teatru sincretic,
    care combină vizualul cu textul şi în care vizualul primează de multe ori.
    Aici, în acest moment, motorul care face să meargă înainte arta teatrală îl
    constituie teatrul social, teatrul documentar, un teatru ancorat în realitate,
    în ceea ce se întâmplă în momentul de faţă. Teatrul merge înainte tocmai prin
    aceste căutări. Ce m-a bucurat foarte mult în aceşti cinci ani este că la Arad
    s-a creat un public foarte fidel pentru Festivalul de Teatru Nou, un public
    care a crescut odată cu festivalul şi care a dat întotdeauna un feedback onest
    festivalului. Este un public care a început, de la un moment dat, să pretindă
    anumite lucruri. Mi-au fost sugerate anumite spectacole pe care voiau să le
    vadă, anumiţi regizori care îi interesau şi am încercat să ţin cont de aceste
    opţiuni. A fost un gest foarte frumos, pentru că e un public aderent la ceea ce
    am încercat să creăm noi aici.


    Unul dintre
    spectacolele invitate la Festivalul de Teatru Nou de la Arad a fost Micul
    prinţ de Antoine de Saint-Exupéry, pus în scenă de Alexandru Dabija la Teatrul
    de Comedie din Bucureşti. Micul prinţ este interpretat de Dorina Chiriac, o
    actriţă foarte cunoscută şi îndrăgită de publicul român. Pentru Dorina Chiriac,
    teatru nou înseamnă exprimare proprie, înseamnă obligaţia de a spune adevărul
    pe scenă. Pentru ea, noutatea în propunerea regzorală a lui Alexandru Dabija
    este atitudinea: El nu şi-a propus să spargă un clişeu, şi-a
    propus să spună cinstit şi direct povestea Micului prinţ şi a dorit ca ea să se
    adreseze direct copiilor, fără să le jignească inteligenţa. Nu s-a adresat ca
    unor fiinţe care sunt sub nivelul nostru de înţelegere, ci ca unor fiinţe cu
    potenţial, unor fiinţe inteligente, aflate doar într-un alt stadiu al evoluţiei
    lor pe planetă. Deci, el a ales un discurs cinstit. Sigur că l-a dublat cu tot
    ce înseamnă imaginea pe care a creat-o Mircea Cantor, pe care nu întâmplător
    l-a ales. Mircea Cantor e la prima lui colaborare cu un teatru. A ieşit ceva
    care pentru noi a fost o întâlnire cu magicul. Şi sper să se simtă asta în sală.


    Unul dintre
    spectacolele selecţionate pentru focusul MicROmânia a fost Patru piesuţe
    politice despre duşmani, un text nou, scris special pentru actorii Companiei
    Liviu Rebreanu a Teatrului Naţional Târgu Mureş de Székely Csaba, autor de
    expresie maghiară. Apreciat ca fiind cel mai vizibil tânăr dramaturg al
    ultimilor cinci ani în teatrul românesc, el a scris patru fabule despre putere,
    convieţuire, frică, adevăr şi minciună. Teme extrem de actuale. Pentru Csaba
    Ciugulitu, unul dintre actorii din distribuţie, teatrul nou înseamnă exact
    această actualitate a temelor, în care, cumva, se şi regăseşte. Este vorba
    despre discriminarea celui diferit:
    Eu am şi o faţă aşa… Şi sunt mai
    dezinvolt. Mulţi colegi mai tineri care au venit în teatru, prima oară s-au
    uitat ceva de genul: cine e ăsta?, cum să intrăm în vorbă cu el?, o fi dur?.
    Nu. Eu sunt foarte prietenos. Am o familie, am doi copii. E adevărat, la
    început mi-a fost greu să mă duc şi la grădiniţă după ei, pentru că se uitau
    părinţii sau mi-era că o să înceapă unii copii să plângă atunci când mă văd cu
    faţa asta. În Bucureşti, când eram la facultate, eram ungurul. În Miercurea
    Ciuc, unde am jucat vreo şapte ani la Teatrul Maghiar, acolo eram românul. Tata
    e din Argeş, mama, din Gheorgheni, eu sunt jumate, jumate. Vorbesc ambele
    limbi, joc la Târgu Mureş în ambele trupe… În momentul în care oamenii mă
    cunosc, îmi cunosc şi sufletul. Şi mulţi zic că e un suflet bun.



    Şase spectacole au fost invitate sub umbrela
    MicROmânia. Poveşti de viaţă, parodii, tachinării colegiale, poveşti
    dureroase, poveşti emoţionante, dar şi parabole ale existenţei noastre, spune
    Claudiu Groza, care remarcă faptul că uneori ficţiunea previzionează
    realitatea. Cum a fost şi cazul spectacolului Patru piesuţe politice despre
    duşmani…: E foarte interesant cum un spectacol făcut
    în noiembrie anul trecut şi care s-a jucat în festival în data de 09 mai
    atingea perfect realitatea politică şi socială din România. Deşi spectacolul a
    fost făcut înainte de mişcările din primăvară, înainte de scandalurile politice
    care au început anul 2017 în România, în 9 mai părea că a fost făcut cu ocazia
    acestei zile. Pentru că vorbea despre intoleranţă, homofobie, ipocrizie
    politică, despre escrocherie din partea oamenilor aflaţi la putere faţă de
    poporul pe care trebuie să îl reprezinte. Părea, dintr-odată, un spectacol
    reportaj. Această MicROmânia pe care am încercat s-o reprezentăm prin
    spectacolele din festival uite că dovedeşte că, prin ficţiune, prin artă,
    realitatea, din păcate mai degrabă, începe să se formeze pe tiparul acestor
    previziuni de ordin estetic.

  • Teatrul Naţional Radiofonic la a doua ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale

    Teatrul Naţional Radiofonic la a doua ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale

    Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău deschide cea de a 95-a stagiune cu Reuniunea teatrelor naţionale româneşti, ediţia a II-a. Evenimentul se desfăşoară în perioada 13 – 21 septembrie, sub egida Ministerului Culturii din Republica Moldova, a Ministerului Culturii din România, a Institutului Cultural Român şi a Institutului Cultural Român Mihai Eminescu din Chişinău.

    În cadrul reuniunii vor fi prezentate producţii recente ale teatrelor invitate din România, ale teatrului gazdă şi ale teatrelor naţionale din Republica Moldova, punându-se accentul pe calitate, inedit, creativitate şi rostire exemplară a limbii române.

    Participă: Teatrul Naţional Radu Stanca – Sibiu, cu spectacolele Lecţia, Antisocial, Mărie, Mărie!, Teatrul Naţional Marin Sorescu – Craiova, cu Profu’ de religie, Pescăruşul, Occident Express, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri – Iaşi, cu spectacolele Cafeneaua şiZeul măcelului, Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale – Bucureşti, cu L’om DaDa şi Lecţia, Teatrul Naţional din Cluj-Napoca cu spectacolul Call it Art!, Teatrul Naţional Mihai Eminescu – Chişinău, cu Casa mare şi Aveţi ceva de declarat?, Teatrul Naţional Satiricus I. L. Caragiale – Chişinău, cu Angajare de clovn, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri – Bălţi, cu Deşteptaţi-l pe Ion!, Teatrul Naţional Bogdan Petriceicu Haşdeu – Cahul, cu spectacolul Mimoza.

    O secţiune aparte a evenimentului aruncă un spot de lumină asupra Teatrului Naţional Radiofonic din Bucureşti – Radio România. În cadrul acestei secţiuni, se vor organiza audiţii cu public ale spectacolelor radiofonice de teatru-document, realizate în seria Biografii, memorii, dedicate unor destine exemplare, modele în lupta de rezistenţă anticomunistă, personalităţi ale vieţii culturale naţionale, precum şi ale unor creaţii radiofonice de referinţă, realizate în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani, după operele unor cunoscuţi şi apreciaţi scriitori basarabeni. Aceste audiţii vor avea loc zilnic, de la ora 14:00, în Sala Antract a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău şi vor fi urmate de dezbateri. Intrarea este liberă. Se vor asculta următoarele spectacole: Plânsul pământuluişi Pâinea cea de-a pururi – scenarii radiofonice de Magda Duţu, după volumul Cartea foametei de Larisa Turea, în regia lui Petru Hadârcă; Alegerea lui Alexandru Suţţo de Dumitru Crudu, în regia lui Gavriil Pinte; Marcel Petrişor: Secretul Fortului 13 – scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, în regia lui Răzvan Popa; Deportaţi în Siberia – scenariu de Lăcrămioara Stoenescu, după cartea academicianului Gleb Drăgan – Exerciţii de memorie, o paranteză tristă a istoriei, în regia lui Petru Hadârcă; Eminescu – Luceafăr mistuit – scenariu de Constantin Venerus Popa, în regia lui Mihai Lungeanu.

    Un loc central în economia reuniunii îl are conferinţa Spectacole, regizori, autori: perspective critice asupra teatrului contemporan, organizată de Secţia Naţională Moldova a AICT-IATC, cu participarea Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, Uniunii Scriitorilor, UNITEM, AMTAP, USM. În cadrul conferinţei va avea loc prezentarea volumelor antologice O cronică a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău – o istorie de 95 de ani.

    În cele 10 zile de teatru publicul basarabean are şansa unică de a viziona cele mai incitante spectacole produse în România şi Republica Moldova, de a participa la lansări de carte, expoziţii, dezbateri. Un prilej de a se conecta în direct la fenomenul teatral românesc, în tot ce are mai de valoare la ora actuală, printre invitaţi numărându-se regizori de renume mondial şi actori de seamă de pe ambele maluri ale Prutului.

  • Răzvan Mazilu şi cabaretul

    Răzvan Mazilu şi cabaretul

    Dansatorul, coregraful şi, de ceva vreme, şi
    regizorul Răzvan Mazilu aducea în urmă cu doi ani pe scena Teatrului German din
    Timişoara partituri celebre precum Cabaret sau Money, Money, printr-un
    spectacol care a avut mare succes la public, dar şi în rândul criticilor:
    musicalul Cabaret de Joe Masteroff. Daniela Török şi Georg Peetz au fost
    nominalizaţi la Premiile UNITER 2015: Daniela Török, la categoria Cea mai bună
    actriţă în rol principal pentru rolul Sally Bowles, iar Georg Peetz la
    secţiunea Cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul Conférencier. La un
    an după producţia Cabaret, un musical despre lumea cabaretului, în toamna lui
    2015, Răzvan Mazilu a venit pe scena bucureşteană, cu un spectacol de cabaret
    burlesc, Mon Cabaret Noir, o producţie de dimensiuni mult mai mici, creată
    într-un spaţiu independent, Teatrelli.


    Răzvan Mazilu: Într-o viaţă
    anterioară, cred că am trăit în epoca interbelică. Cred că am un simţ, o
    intuiţie către zona de spectacol. De aceea m-a atras şi celebrul titlu
    Cabaret, pe care l-am montat la Timişoara. Mă interesează genul, mă informez,
    mă documentez permanent. Am început genul acesta de cabaret odată cu Îngerul
    albastru, proiectul meu de la Teatrul Odeon din 2001. Spectacolul este după
    romanul lui Heinrich Mann şi după filmul cu Marlene Dietrich, care a făcut-o
    celebră. Atunci am simţit că poate să îmi placă zona aceasta. Apoi, m-am mai
    întâlnit cu cabaretul odată cu one-man show-ul Sell me, realizat împreună cu
    coregraful Florin Fieroiu, un spectacol de o jumătate de oră, în care dansam pe
    muzica de cabaret a interpretei Eartha Kitt şi pe care l-am jucat în spaţii
    neconvenţionale. De atunci, mi-am promis să revin asupra acestui univers. Îmi
    doresc să fac musical, pentru că este genul care mă reprezintă pe mine cel mai
    bine, pentru că este un gen probat la public. Musicalul este o formă ce
    sincretizează dansul, teatrul şi muzica în armonie cu sensibilitatea publicului
    de azi. Este un gen de care publicul are nevoie, un gen de entertainment
    inteligent, cultural, nu doar divertisment, ci şi un tip de spectacol care
    poate ridica întrebări, probleme. Aşa cum am făcut-o cu The Full Monty, la
    Teatrul Naţional din Timişoara sau Cabaret la Teatrul German de Stat din
    Timişoara, care sunt nişte poveşti cu tâlc, poveşti din care publicul învaţă
    ceva.


    Într-o lume în care televiziunea promovează masiv
    divertismentul facil, există acest pericol şi în zona teatrului. Răzvan Mazilu
    a reuşit să stabilească împreună cu toţi actorii cu care a lucrat o direcţie
    profesionistă. În primul rând, problematica pe care am ales-o
    nu te lasă să cazi într-un divertisment facil sau de un gust îndoielnic.
    Titlurile pe care mi le-am ales sunt nişte propuneri, pe cât de curajoase, pe
    atât de profunde, sunt nişte capodopere ale genului. Fiind şi foarte bine
    scrise, şi foarte bine compuse şi eu ştiind foarte bine ce vreau de la fiecare
    proiect, acestea ridică interpretul, îi îmbogăţesc mijloacele de experesie
    artistică, un actor evoluează atunci când lucrează într-un musical, pentru că
    este un gen de spectacol complex şi foarte elaborat, la care se munceşte foarte
    mult, la care am încercat să ridic tot timpul ştacheta performanţei şi a
    virtuozităţii.


    Povestea
    spectacolului Mon Cabaret Noir este strâns legată de cea a punerii în scenă a
    musicalului Cabaret. Pentru că înainte de a începe lucrul la celebra producţie,
    a plecat să se documenteze la Berlin. Căutând umbre din cabaretul de altădată,
    dinaintea celui de-al doilea război mondial, Răzvan Mazilu a descoperit-o pe
    Anita Berber, dansatoare, coregrafă, actriţă de mare succes din anii 20,
    personalitate avangardistă, rebelă, care le-a inspirat pe mult mai celebrele
    Marlene Dietrich şi Greta Garbo. Răzvan Mazilu: este un
    musical cabaret, pentru că este vorba despre lumea cabaretului interbelic, din
    Berlinul anilor 20, pentru că personajul principal, Anita Berber, a fost o
    dansatoare şi coregrafă ce activa în cabaretul underground berlinez din acei
    ani. Este un musical, pentru că l-am gândit asemenea unui musical de tip
    jukebox, în care am preluat anumite melodii, mai mult sau mai puţin celebre din
    întreaga istorie a muzicii, din anii 20 până la muzica contemporană. Am preluat
    cântece potrivite şi care întregesc dramaturgic povestea pe care am construit-o
    tot eu. Noir, pentru că accesează nişte zone foarte noir, foarte dark ale personalităţii
    umane şi pentru că personalitatea centrală, Anita Berber, a fost plină de
    umbre. De lumini, dar şi de umbre foarte interesante.


    Pentru Mon Cabaret Noir, Răzvan Mazilu a ales
    patru actriţe foarte talentate, cu personalităţi puternice şi foarte diferite:
    Alina Petrică, Anca Florescu, Ana Bianca Popescu şi Ilona Brezoianu. Pentru a
    juca cu succes într-un musical sau un spectacol de cabaret este nevoie de
    talent, dar şi de disciplină şi rigoare, calităţi ce definesc şi trupa
    Teatrului German din Timişoara, cu care Răzvan Mazilu a lucrat pentru
    Cabaret. Coregraful Răzvan Mazilu: Un actor de cabaret
    trebuie să ştie să cânte, să danseze, să fie actor, să spună proză, să aibă
    disponibilitatea de a înţelege că este un alt gen, un alt tip de rostire pe
    scenă. Trebuie să aibă o stare ludică permanentă, să fie apt să facă orice, să
    se joace, să stea în cap, să spună şi să cânte textul stând în cap. Să aibă
    curaj, să nu fie pudic, să fie provocator, să fie carismatic, să ştie să
    zâmbească şi să fie deschis, într-o permanentă relaţie cu publicul. Pentru că
    este clar, face parte din legea spectacolului de cabaret, că există o relaţie
    permanentă şi directă între actori şi public.

  • Ziua Marinei şi Marea Neagră

    Ziua Marinei şi Marea Neagră

    Aniversată
    prima dată pe 15 august 1902, Ziua Marinei Române a fost marcată, şi în acest
    an, în ziua în care creştinii prăznuiesc
    Adormirea Maicii Domnului, cea mai veche
    sărbătoare închinată Fecioarei Maria, considerată ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni.

    La malul mării, la Constanţa,
    localnicii şi turiştii au putut admira un adevărat spectacol de sunet, culoare şi lumină si
    au vizionat, pentru prima dată, un ingenios număr coregrafic, conceput prin
    manevre armonizate ale unor remorchere,
    pe tema muzicală a unui vals interpretat de Muzica Marinei Militare.

    Manifestările de Ziua Marinei, la care au participat peste 20 nave şi
    ambarcaţiuni şi aproximativ 3.000 de militari şi civili, au început după ce
    preşedintele Klaus Iohannis a trecut în trecut în revistă Garda de Onoare, pe
    platoul Comandamentului Flotei. Cu acest prilej, şeful statului roman a afirmat
    că Marea Neagră este un punct cu greutate strategică, iar evoluţiile din
    această zonă au implicaţii asupra securităţii euro-atlantice. România, ca parte
    a regiunii Mării Negre, este în prezent pilon de stabilitate, democraţie şi
    securitate, a punctat Klaus Iohannis: Sunt avantaje reale şi trebuie să avem
    capacitatea de a le folosi pentru a ne consolida poziţia de membru NATO, de
    partener strategic credibil, în special în contextul global actual. Dacă vom
    avea înţelepciunea, viziunea şi maturitatea politică de a construi un profil al
    unei Românii puternice, ţara noastră are nu numai potenţialul, ci şi toate
    şensele de a deveni un actor regional relevant.

    Klaus Iohannis a mai spus
    că, pentru a-şi îndeplini misiunile, Forţele Navale Române au nevoie cu
    prioritate de dotări corespunzătoare şi de creşterea nivelului de
    interoperabilitate.

    Prezent la manifestările organizate la Constanţa, ministrul
    Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a afirmat că, în 2016, eforturile financiare
    ale Ministerului se vor concentra către Forţele Navale Române. Mihnea Motoc:
    Anul acesta, efortul major al politicii de achiziţii merge înspre Forţele
    Navale, modernizare la cele două fregate T22, receptionarea a două dintre cele
    trei remorchere construite la şantierul naval Damen, dar şi planurile avansate
    pe care le avem ca dotare cu corvete multifuncţionale, ori ca investiţii
    destinate Forţelor pentru Operaţii Speciale şi scafandrilor EOD, care sunt
    veritabili vectori strategici ai noştri la Marea Neagră.

    Alături de Forţele
    Navale, la ceremoniile dedicate Zilei Marinei au participat şi membrii Poliţiei
    de Frontieră.

  • Basme cu cai

    Basme cu cai

    O cetate medievală recreată, desfăşurată pe 4 mii de metri pătraţi,
    cu tribună acoperită, 15 actori şi cascadori cu colaborări la filme de Oscar şi
    Globul de aur şi o nouă stagiune deschisă de o trupă de entuziaşti…de basm! Cam
    aceasta ar fi prezentarea unui proiect artistic care ne invită să ne bucurăm de
    spectacole având ca interpreţi oameni şi animale felurite, spectacole gândite
    după modelul basmelor româneşti.


    L-am invitat alături de noi pe Valentin Vasilescu, iniţiatorul
    proiectului, să ne spună cum a apărut acest proiect, numit basme cu cai: Trupa noastră face genul acesta de spectacole de mai bine de 12 ani,
    numai că le-am tot pus în scenă prin ţară, la Festivaluri medievale sau cu alte
    ocazii. Şi apoi, după vreo şase ani am început să ne dorim un loc al nostru în
    care să punem în scenă spectacole. Anul trecut am găsit o arenă, la sfârşitul
    lunii iunie. Şi anul acesta, am avut premiera pe 23 aprilie şi de atunci
    continuăm cu spectacole.


    Spectacolele se desfăşoară în aer liber, în weekednuri şi aduc
    bucurie atât copiilor, câr şi adulţilor, prin ineditul lor, ne-a spus Valentin
    Vasilescu: Sunt nişte spectacole mai rar întâlnite la
    noi în ţară. Sunt nişte spectacole nu neapărat pentru copii, încercăm să
    adoptăm moda aceasta de la desenele animate, unde există partea de glume pentru
    copii şi partea de glume şi acţiune pentru adulţi, astfel încât să nu se
    plictisească nimeni. Încercăm să punem basmele în scenă, ca într-un film, adică
    ce puteţi vedea într-un film istoric la televizor sau la cinematograf, la noi
    se întâmplă la câţiva metri de dvs. Senzaţia e un pic alta, când de la o
    distanţă mică vedeţi cai, lupi, ulii, balauri, prinţese şi cavaleri.


    Şi dacă balaurii, prinţesele şi cavalerii sunt cu siguranţă actori
    şi cascadori, am aflat că în schimb, caii, lupii, ulii sunt adevăraţi şi că nu
    au fost dresaţi forţat, iar participarea lor la spectacol chiar le face
    plăcere. Vine cu detalii, Valentin Vasilescu: Actorii reacţionează
    mai bine decât publicul. La noi în spectacol uliul zboară liber, în tribună.
    Lupul sare pe cai şi intră şi el în tribună, tot liber, fără lesă. Şi publicul
    a mai avut reţineri sau reacţii, dar până acum nu am avut plângeri, oamenii
    şi-au dat seama repede că animalele sunt foarte bine socializate, aşa că a fost
    foarte bine primit genul acesta de spectacole. Şi bănuiesc că şi din acest
    motiv. Animalele nu sunt în niciun fel constrânse să facă ce fac, lucrul
    acesta relaxează pe toată lumea. În spectacolul Balaurul pe care l-am pus în
    scenă anul trecut lupii intrau doar ca decor, dacă vreţi. Stăteau pe Măria Sa
    Împăratul Verde, după care am descoperit că le place foarte tare genul acesta
    de activitate şi peste iarnă când am creat spectacolul Giganţii am încercat să
    le dau un rol mai consistent.

    Am aflat de la Valentin
    Vasilescu că doar poveştile din copilărie îl inspiră în realizarea poveştilor
    şi în alegerea personajelor, dar nu una anume, ci ideea de personaj de basm şi
    de acţiune specifică, în care binele şi răul se confruntă, pentru ca cel dintâi
    să triumfe. Scenariile şi regia îmi aparţin, încercăm
    să creăm poveştile, astfel încât să putem să punem în valoare talentul
    oamenilor şi al cailor şi tuturor celorlalte animale. Spectacolele durează în
    jur de o oră jumătate. Suntem destul de mândri de noi, pentru că până acum am
    avut public de la 1 an şi jumătate, până la peste 70 de ani şi nu s-a plictisit
    nimeni, ba din contră, mulţi părinţi ne-au spus că cei mici n-au stat niciodată
    atât de liniştiţi.


    Arena de spectacole este pe şoseaua Chitila, în incinta Parcului
    comercial Colosseum şi are 1000 de locuri. Deşi nu au reuşit încă să le umple
    pe toate, organizatorii spectacolelor Balaurul şi Giganţii ştiu că se
    apropie momentul când vor putea spune că au jucat un spectacol cu sala plină.
    L-am întrebat pe Valentin Vasilescu cine primeşte mai bine spectacolul, copiii
    sau părinţii? La începutul spectacolului
    într-adevăr copiii sunt cei mai antrenaţi de genul acesta de acţiune, dar de la
    un moment dat mămicile, tăticii şi bunicii preiau conducerea la urale, la
    susţinut diverşi cavaleri, la scandat în tribună. Aşa că aş zice că este un
    spectacol pe care îl poate gusta la fel de bine un adult şi un copil.


    Lume, lume, haideţi la spectacol! Haideţi să vă bucuraţi de o
    atmosferă de basm! Haideţi să vă cunoaşteţi cu prinţese, cavaleri, dar şi cu
    lupi sau ulii. Profitând de vremea bună, haideţi să intrăm chiar în lumea
    poveştilor, urmărind basme cu cai.