Radio România Internațional

Tag: SRI

  • 19.02.2015 (mise à jour)

    19.02.2015 (mise à jour)

    Séance — Une séance commune des gouvernements roumain et bulgare aura lieu au printemps, à Craiova, dans le sud de la Roumanie. C’est ce qu’a annoncé jeudi le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, à l’issue de l’entretien qu’il a eu, à Bucarest, avec son homologue bulgare, Daniel Mitov. Aux dires du ministre roumain des Affaires Etrangères, la séance commune est un instrument extrémement important pour le renforcement de la coopération bilatérale. Les pourparlers des deux responsables ont porté aussi sur la collaboration roumano-bulgare au sein de l’OTAN, la crise ukrainienne, le parcours européen de la République de Moldavie, la sécurité énergétique et l’élargissement de l’UE.



    Discussion –Le chef de la diplomatie de Bucarest, Bogdan Aurescu, a eu jeudi une conversation téléphonique avec son homologue moldave, Mme Natalia Gherman, qu’il a félicité pour sa reconduction à la tête du Ministère des Affaires Etrangères de Chisinau. Aurescu a exprimé son espoir que par cette décision, le gouvernement moldave poursuivra ses démarches de rapprochement du pays de l’UE. Les deux chefs de diplomatie ont examiné les repères de l’agenda européen de Chisinau. Investi mercredi par le Parlement, suite au vote des députés de la coalition minoritaire formée du Parti libéral démocrate et démocrate et des communistes pro-russes, le cabinet Gaburici aura un mandat difficile, opinent les analystes. Le nouveau gouvernement moldave s’est réuni jeudi, en première, pour examiner notamment la situation créée sur le marché des devises suite à la forte dépréciation du leu moldave.



    Arrestation — Les procureurs anti corruption ont retenu jeudi soir le président du Conseil départemental Constanta, Nicusor Constantinescu. Celui-ci est accusé d’abus de fonction et de conflit d’intérêts dans des dossiers qui auraient causé un préjudice de plus d’un million d’euros. Jeudi encore, Iulian Hertanu, le beau-frère du premier ministre roumain Victor Ponta a été mis en détention provisoire pour 30 jours dans un dossier de fraude aux fonds européens. Dans le même dossier, les députés Sebastian Ghita et Vlad Cosma, ainsi que le père de ce dernier, Mircea Cosma, président du Conseil départemental de Prahova ont été placés sous contrôle judiciare. Le préjudice est estimé à 1,7 millions d’euros environ auxquels s’ajoutent 555.000 euros provenant de l’évasion fiscale. Pour sa part, le premier ministre Victor Ponta a affirmé que le scandale dont faisait l’objet son beau-frère ternissait son image.



    SRI — Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a nommé jeudi soir l’eurodéputé libéral Eduard Hellvig aux fonctions de directeur du Service roumain de Renseignements. Pour obtenir le vote d’investiture, Hellvig doit obtenir la majorité des voix des parlementaires de Bucarest. Membre du Parti conservateur depuis 2003 et du PNL depuis 2008, Eduard Hellvig, 40 ans, a été en 2012 ministre du Développement régional et du Tourisme au sein du gouvernement de l’USL dirigé par Victor Ponta. Il a été un des membres de l’équipe de campagne électorale de Klaus Iohannis. Le chef de l’Etat a précisé que par cette proposition à la tête du Service roumain de Renseignement, il espère calmer la situation au sein de ce service en proie dernièrement aux attaques visant l’immixtion dans la vie politique de plusieurs de ses chefs. La fonction de directeur du SRI est vacante depuis le 27 janvier quand George Cristian Maior a démissionné au bout de huit ans de mandat. Antérieurement, Maior avait critiqué la décision de la Cour constitutionnelle de déclarer non constitutionnelle la loi de la cyber-sécurité.



    Séminaire – La Roumanie attache beaucoup d’importance aux valeurs et initiatives francophones aussi bien sur le plan national qu’international. C’est ce qu’a déclaré la secrétaire d’Etat aux Affaires globales au Ministère roumain des Affaires Etrangères, Carmen Burlacu, en ouverture du Séminaire régional francophone pour l’Europe centrale et de l’Est organisé à Bucarest. A cette occasion, Mme Burlacu a mis en évidence la contribution que les pays de la région peuvent apporter au patrimoine culturel commun, à la paix et à la stabilité de l’espace francophone, à la promotion de la solidarité, de la diversité et de la bonne gouvernance. Le séminaire réunit des représentants des pays membres de l’Organisation Internationale de la Francophonie de l’Europe centrale et de l’est : Albanie, Arménie, Bulgarie, Macédoine, République de Moldavie et Roumanie. La Roumanie, qu’un partenariat privilégié rattache à la France, a accueilli en 2006 un sommet de la Francophonie.



    Diplomatie — Le premier ministre roumain, Victor Ponta, a rencontré jeudi les ambassadeurs et chefs des missions des pays arabes à Bucarest. Les discussions avec les diplomates du Maroc, Egypte, Irak, Jordanie, Arabie saoudite, Emirats Arabes Unis, Koweït, Qatar et Soudan ont été ouvertes et substantielles et ont porté notamment sur le renforcement du dialogue politique et des rapports économiques, a tenu à précisé le chef du gouvernement roumain. Il existe un intérêt accru de ces pays à l’égard du système universitaire roumain. Par ailleurs, les citoyens roumains sont particulièrement intéressés par les voyages dans les pays arabes, a ajouté Victor Ponta.



    Visite — Le ministre roumain chargé des relations avec les Roumains de l’étranger, Angel Tîlvar, a entamé jeudi une visite de travail de trois jours dans la Serbie voisine. A cette occasion, il aura des entretiens avec les responsables serbes et des consultations avec des représentants de la communauté roumaine des régions de la Vallée du Timoc et de la Voïvodine. Mardi, le ministre Tîlvar s’est entretenu avec le prêtre orthodoxe roumain, Boian Alexandrovici, vicaire du Timoc, au sujet des efforts nécessaires pour la préservation de l’identité spirituelle des Roumains de Serbie et du rôle de l’église en tant que facteur de solidarité humaine et de cohésion communautaire.



    Immigration — Le nombre le plus important d’immigrés en Allemagne durant la première moitié de l’année dernière provient de Roumanie, selon des statistiques parues jeudi dans les médias de Berlin. L’immigration en Allemagne a augmenté de 20% en 2014 et sur les 667.000 personnes immigrées durant les six premiers mois de l’année dernière, 98.000 sont de Roumanie, suivis par des ressortissants polonais et bulgares. 476.000 immigrants en Allemagne sont issus des communautés européennes et de nombreux autres proviennent de Syrie. Pourtant, depuis la fin de l’année dernière, l’immigration en Allemagne pose de plus en plus de problèmes suite aux manifestations anti-islam organisées par le mouvement des Patriotes européens contre l’Islamisation de l’Occident, PEGIDA.


  • Evoluţii spectaculoase în dosare de corupţie

    Evoluţii spectaculoase în dosare de corupţie

    S-a tras cortina peste unul dintre cele mai pitoreşti, zgomotoase şi, în bună măsură, neverosimile spectacole ale vieţii politice româneşti post-comuniste.



    Marţi seara, după audieri maraton la Direcţia Naţională Anticorupţie, Elena Udrea a ajuns în arest, acuzată de spălare de bani şi trafic de influenţă. Acesta e, foarte probabil, epilogul unei cariere politice şi mondene care-a ţinut prima pagină a ziarelor şi a deschis jurnalele televiziunilor în ultimul deceniu.



    Consilier prezidenţial, deputat, ministru al Turismului şi Dezvoltării, lider al Partidului Mişcarea Populară şi candidat, în noiembrie 2014, la Preşedinţia României, biografia politică a d-nei Udrea e jalonată, la doar 42 de ani, de o mulţime de funcţii cheie. Nu la fel de spectaculoasă, aceea personală pare fundamental marcată de doi bărbaţi – fostul soţ, afaceristul Dorin Cocoş, el însuşi ajuns după gratii pentru corupţie, şi fostul preşedinte, Traian Băsescu.



    Intangibilă în cei zece ani ai regimului Băsescu, Udrea s-a prăbuşit la nici două luni după ce şeful şi mentorul ei politic şi-a încheiat al doilea şi ultimul mandat la care-I dădea dreptul Constituţia. De-a lungul acestui deceniu, au fost nenumăraţi miniştrii, parlamentarii, primarii care n-au ezitat să salute, în mod public, în d-na Udrea o mare capacitate politică, administrativă, ba chiar şi academică. Au fost momente în care, pentru a-i face pe plac preşedintelui, politicieni din siajul acestuia stăteau la coadă ca să-şi prezinte omagiile celei mai influente femei a regimului.



    Azi, Elena Udrea e foarte singură. Duminică, chiar în ajunul arestării ei, PMP îşi alegea un nou lider, într-un congres extraordinar la care-a asistat însuşi Băsescu.



    Cu combativitatea intactă, Udrea a susţinut permanent că e victima unei răzbunări şi că tăvălugul anchetelor a strivit-o după ce ea a depus o plângere penală la DNA împotriva actualului director interimar al SRI, generalul Florian Coldea. Alegaţia e cu atât mai neverosimilă cu cât Coldea însuşi era perceput de public drept unul dintre cei mai loiali oşteni ai fostului preşedinte. Udrea devine, acum, un politician de pluton, adică unul dintre zecile de foşti demnitari ajunşi, în ultimii ani, după gratii pentru fapte de corupţie. Iar sita Justiţiei continuă să cearnă.



    Senatorii Ion Ariton şi Varujan Vosganian, amândoi foşti miniştri ai economiei, sunt sub lupa procurorilor. Ariton, un politician de provincie mai degrabă discret, e acuzat de participare la abuz în serviciu şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite într-un dosar al cărui cap de afiş e tot Elena Udrea. Iar Vosganian, personaj sofisticat, lider liberal, romancier talentat şi fost şef al comunităţii armene din România – de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

  • Rumänische Justiz geht immer unerbittlicher gegen Korruption vor

    Rumänische Justiz geht immer unerbittlicher gegen Korruption vor

    In einem erstinstanzlichen Verfahren vor dem Oberlandesgericht Bukarest sind rekordverdächtige Strafen verhängt worden — 22 Jahre Gefängnis bekam ein der wiederholten Bestechlichkeit überführter Richter, drei weitere seiner Kollegen wurden zu Freiheitsstrafen zwischen vier und sechs Jahren verurteilt. Im gleichen Verfahren, das die Beeinflussung von Insolvenzsachen zum Gegenstand hatte, wurde der in der Versicherungs- und Medienbranche aktive Geschäftsmann Dan Adamescu zu vier Jahren und vier Monaten verurteilt. Auch bei einem anderen Medienzar klickten buchstäblich die Handschellen – Adrian Sârbu, Gründer des nach streng westlichem Erfolgsmodell geführten Konzerns Mediapro ist am Montag unter dem Verdacht der Steuerhinterziehung, Geldwäsche und Unterschlagung festgenommen worden. Ganz Medienmensch gab sich Sârbu vor den Reportern vor dem Sitz der Generalstaatsanwaltschaft als unschuldiges Opfer: ”Alles nur Erfindungen, diese Vorwürfe sind lächerlich. Und das sind die Handschellen, OK — mehr gibts dazu nicht zu sagen,” sagte der bisher eher diskret auftretende Geschäftsmann.



    Festgenommen wurden auch der frühere Präsident des rumänischen Boxverbandes und der Bürgermeister einer südrumänischen Kleinstadt. Ihnen wird vorgeworfen, bei einer Boxgala im Jahr 2011 ein Teil der Mittel unterschlagen zu haben, die die Regierung zum damaligen Zeitpunkt über das Entwicklungsministerium für die Veranstaltung bereitgestellt hatte. Ermittlungen in diesem Verfahren laufen auch gegen die damalige Ressortchefin Elena Udrea und Ion Ariton, ihren damaligen Ministerkollegen vom Wirtschaftsministerium. Die frühere Entwicklungsministerin wird in einem gesondereten Verfahren auch der Beteiligung an krummen Lizenzgeschäften mit Software aus dem Hause Microsoft verdächtigt.


    Udrea, Parlamentarierin der Opposition und Kandidatin bei der Präsidentschaftswahl im Spätherbst letzten Jahres wehrt sich. Sie behauptet, die gegen sie laufenden Verfahren seien ein Vergeltungsakt des amtierenden Chefs des Inlandsgeheimdienstes SRI, General Florian Coldea, dem sie die Einmischung in die einheimische Politik vorgeworfen hatte. Udrea habe sogar eine Strafanzeige gegen Coldea geleistet, sagte sie. Inwiefern an ihren Vorwürfen etwas dran ist, müssen wiederum die Staatsanwälte klären.


  • Retrospectiva săptămânii 25.01 – 31.01.2015

    Retrospectiva săptămânii 25.01 – 31.01.2015

    O nouă misiune, la Bucureşti, a creditorilor internaţionali



    O misiune a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află, de marţi, în România, pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv, de 2 miliarde de euro, aflat în derulare. Până pe 10 februarie, membrii misiunii discută cu autorităţile de la Bucureşti despre recentele evoluţii ale economiei şi despre priorităţile în reformele economice. Vizita misiunii FMI intervine în momentul în care francul elveţian a ajuns la cotaţii record în raport cu leul, ceea ce a provocat panică în rândul celor aproximativ 75 de mii de români cu credite în franci elveţieni. Contextul a prilejuit, totodată, în Parlament, dezbateri în perspectiva adoptării legii insolvenţei persoanelor fizice. FMI a trimis, deja, o scrisoare autorităţilor române prin care se declară îngrijorat de o eventuală aprobare a unui astfel de act normativ, fără un studiu de impact adecvat.




    SRI, fără director



    Principalele servicii de informaţii ale României sunt, în momentul de faţă, fără directori civili. După demisia lui Teodor Meleşcanu, în octombrie 2014, din fruntea Serviciului de Informaţii Externe, şi cea de marţi, a lui George Maior, din cea a Serviciului Român de Informaţii, cele două structuri au conduceri interimare asigurate de generali. Angajamentul de stat membru al NATO care prevede un control civil, democratic, asupra serviciilor de informaţii va trebui să genereze, cât de curând, şefi civili noi. Între timp, demisia lui George Maior suscită vii comentarii, în lipsa cunoaşterii unei cauze oficiale a producerii ei. Observatorii par a fi de acord că plecarea directorului SRI e strâns legată de respingerea de către Curtea Constituţională a pachetului de trei legi supranumit ‘Big Brother’, pe care Maior o criticase dur. Este vorba de Legea securităţii cibernetice, de legea privind stocarea datelor utilizatorilor de reţele de comunicaţii de către furnizor pe o perioadă de şase luni şi de cea referitoare la vânzarea cartelelor telefonice pre-pay.




    Nume grele la DNA



    Devenită, în ultimele luni, loc de pelerinaj pentru politicieni şi potenţi oameni de afaceri chemaţi să dea explicaţii pentru afaceri oneroase, Direcţia Naţională Anticorupţie a captat, din nou, la finele acestei săptămâni, atenţia presei şi a opiniei publice. După ore de audieri, Elena Udrea — deputat de centru-dreapta, fost ministru şi fost candidat, în 2014, la preşedinţia ţării — a fost pusă sub control judiciar într-un dosar privind achiziţionarea frauduloasă de licenţe IT. Ea este acuzată că a dobândit şi folosit bunuri despre care ştia că provin din infracţiunile comise de fostul ei soţ, omul de afaceri Dorin Cocoş. Nici fiul acestuia, Alin, nu este scutit de probleme: acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă, el a fost reţinut într-un alt dosar, disjuns dintr-unul în care este cercetată penal fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica. Caracatiţa corupţiei din jurul dnei Bica a căpătat, de altfel, noi dimensiuni odată cu reţinerea, joi, şi a fostului ministru democrat-liberal al economiei, Adriean Videanu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Tot joi, la sediul DNA a fost audiat şi Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, urmărit pentru trafic de influenţă.




    Raportul MCV al Comisiei Europene



    În viziunea Comisiei Europene, Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii sunt premiantele din 2014 în materie de combatere a corupţiei şi reformare a justiţiei. Raportul pe 2014 din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii miercuri, la Bruxelles, consemnează marile dosare de corupţie instrumentate, soldate cu arestarea unor nume sonore din administraţie şi politică, dar şi modul în care instituţiile respective au rezistat presiunilor politice. Foarte criticat rămâne, în schimb, Parlamentul, pentru blocarea anchetelor penale împotriva unor aleşi, promovarea de legi care aduc atingere luptei anticorupţie şi tergiversarea adoptării unor acte normative care să ajute justiţia. Chemaţi la consultări de preşedintele Klaus Iohannis, toţi reprezentanţii partidelor parlamentare şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine simplificarea procedurilor în cazul cererilor de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor. Este momentul ca România să treacă la o nouă etapă a democraţiei — a spus preşedintele Iohannis, care a vorbit de o resetare a sistemului, inclusiv prin crearea unor condiţii optime de vot pentru toţi românii. Aceasta după ce, la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie a anului trecut, mulţi cetăţeni din diaspora nu şi-au putut exercita acest drept elementar din cauza unei proaste organizări.



    Priorităţi de politică externă



    Aderarea la spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro sunt obiectivele centrale de politică externă ale preşedintelui Klaus Iohannis, care a continuat tradiţia predecesorilor săi şi i-a reunit la începutul anului pe ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, cărora le-a expus principalele direcţii ale României. Liniile majore rămân neschimbate: europenizarea completă a ţării, un parteneriat strategic puternic cu SUA şi susţinerea democraţiilor incipiente din vecinătate – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Preşedintele Iohannis a apreciat că relaţiile României cu Federaţia Rusă sunt umbrite de criza din Ucraina, iar pentru îmbunătăţirea lor este nevoie ca Moscova să respecte dreptul internaţional. Joi, la Bruxelles, România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, a susţinut, la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană, prelungirea cu şase luni a regimului de sancţiuni la adresa Rusiei.

  • A la une de la presse roumaine – 28.01.2015

    A la une de la presse roumaine – 28.01.2015

    La démission du chef du Service roumain de renseignements fait couler l’encre à flots dans la presse roumaine en ligne.






  • Serviciile române de informaţii

    Serviciile române de informaţii

    Principalele servicii de informaţii ale României au rămas, în momentul de faţă, fără directori civili. După demisia lui Teodor Meleşcanu, în octombrie 2014 şi cea de marţi, a lui George Maior, aceste două structuri, SRI şi SIE au conduceri interimare asigurate de doi generali. Angajamentul de stat membru al NATO care prevede un control civil, democratic, asupra serviciilor de informaţii va trebui să genereze, cât de curând, doi şefi civili noi la serviciile secrete române. Acest lucru se va întampla, conform legii, la propunerea preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu aprobarea majorităţii parlamentare şi acordul CSAT.



    Între timp, demisia şefului SRI, George Maior, suscită vii comentarii la Bucureşti unde, oficial, nu se cunosc cauzele producerii ei. Observatorii par a fi, însă, de acord că plecarea directorului e în strânsă legatură cu respingerea de către Curtea Constituţională a pachetului de legi supranumit ‘Big Brother’: Legea retenţiei datelor, Legea cartelelor telefonice prepay şi Legea securităţii cibernetice. Lipsa acestora, susţinea recent Maior, creează, în România, un vid legislativ unic în ultimii 25 de ani, periculos pentru securitatea cetăţenilor.



    De partea sa, Curtea Constituţională susţine că, deşi a fost supusă la presiuni din partea SRI, a respins legile respective deoarece acestea încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi pe cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei. CCR îşi mai motivează decizia prin faptul că autoritatea naţională în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, şi nu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, organism care funcţionează, deja, în cadrul SRI, cu personal militar.



    Pe de altă parte, deputatul Cezar Preda, din cadrul Comisiei de control parlamentar al SRI, este de părere că legile apărate de George Maior sunt necesare şi că ele vor ramâne în atenţia legislativului. Cezar Preda: ‘Preşedintele Comisiei noastre de control a SRI şi liderii partidelor politice au anunţat că ţara are nevoie de aceste legi şi că ele vor intra foarte rapid în dezbaterea noastră, astfel încât în faţa Curţii Constituţionale şi în faţa fiecărui cetăţean să nu mai fie, până la urmă, un act normativ care îngrădeşte drepturile, ci să fie un act normativ care ne apără pe noi toţi.’



    Menţionăm că, după Revoluţia Română din decembrie 1989, nou înfiinţatele SRI şi SIE au avut, până astăzi, cinci şi respectiv 7 directori cu rang de ministru.

  • Jurnal românesc – 28.01.2015

    Jurnal românesc – 28.01.2015

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a început, marţi, dezbaterea proiectului legii insolvenţei persoanelor fizice şi a adoptat câteva articole stabilind principiile şi mai multe elemente tehnice. Cel mai important principiu prevede acordarea unei şanse debitorului de bună credinţă de redresare a situaţiei financiare prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor. Dacă planul de rambursare nu poate fi dus la îndeplinire, se poate face apel la lichidarea de bunuri. Prezenta lege se aplică în cazul procedurilor de insolvenţă care afectează persoanele fizice cu domiciliul permanent în România, cu bunuri sau surse ale veniturilor în România, care nu acţionează ca persoane fizice autorizate în momentul solicitării declanşării procedurii de insolvenţă şi nu au nicio datorie rezultată din activităţi comerciale desfăşurate în nume propriu.



    Curtea Constituţională a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care a declarat Legea securităţii cibernetice neconstituţională. Legea nu a trecut prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, acesta fiind unul dintre motivele invocate de judecătorii constituţionali. Un alt motiv este acela că actul normativ face posibile abuzuri din partea autorităţilor şi nu exclude accesarea, prelucrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal. Legea securităţii cibernetice presupune ca deţinătorii de infrastructuri cibernetice să pună la dispoziţia SRI, dar şi a altor structuri, datele deţinute, la cererea motivată a instituţiilor. Al treilea din aşa numitul ‘pachet Big Brother, actul normativ, iniţiat de Guvern, a fost adoptat în decembrie de Senat, după ce trecuse tacit de Camera Deputaţilor. Alte două legi referitoare la stocarea datelor utilizatorilor de reţele de comunicaţii de către furnizor pe o perioadă de şase luni şi cea referitoare la vânzarea cartelelor telefonice pre-pay au fost declarate neconstituţionale.



    România înregistrează un scor al libertăţii economiei de 66,6 puncte, cu 1,1 puncte mai bine decât anul trecut, ceea ce o plasează pe locul 57 în clasamentul celor mai libere economii din lume. Conform unui raport dat publicităţii de Heritage Foundation, o reputată organizaţie de analiză economică din Washington, România se clasează pe locul 27 din cele 43 de state din regiunea Europei, iar scorul său total este mai mare decât media globală. Potrivit Heritage Foundation, rezultatul României s-a îmbunătăţit datorită progreselor realizate la capitolele corupţie, libertatea muncii şi gestionarea cheltuielilor guvernamentale, care au contracarat o anumită scădere a libertăţii afacerilor.



    În schimb, pe fondul unui sistem medical european, în pofida austerităţii, mai bun ca niciodată, cel din România continuă să rămână în urmă, el reflectând situaţia cotidiană, în general sumbră — arată Indexul European al Sistemelor Medicale, care măsoară anual situaţia a 36 de sisteme medicale naţionale din Europa. România se află pe locul 35, fiind devansată de ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Serbia şi Muntenegru. Potrivit Indexului, s-au redus serviciile şi aşa insuficiente la care au acces pacienţii români, iar calitatea lor este în general foarte slabă. Principalele eforturi ar trebui să vizeze restabilirea serviciilor de bază, precum vaccinările, îngrijirea maternală şi medicina generală. Trebuie stopate, totodată, exodul cadrelor medicale, precum şi corupţia larg răspândită.



    Unul dintre automobilele care vor lua startul în Raliul Maşinilor Istorice de la Monte Carlo, la finele acestei luni, va participa, alături de alte 40 de maşini de epocă şi de 10 motociclete, la prima ediţie a evenimentului de anvergură internaţională Mureş Classic Days, ce va avea loc la Târgu Mureş, în perioada 4-7 iunie. Acesta va cuprinde un Rally Show, competiţia Castel Classic Rally pe o distanţă între patru castele din judeţ, precum şi o serie de expoziţii şi workshop-uri despre restaurarea maşinilor.

  • Légalité et sécurité

    Légalité et sécurité

    Vivement critiquée par la société civile et adoptée par le Parlement il y a un mois, la loi de la sécurité informatique de la Roumanie a été jugée non constitutionnelle. Les juges de la Cour constitutionnelle ont admis la saisine déposée par un groupe d’élus libéraux, d’opposition, dans le sens d’une violation du droit à la vie privée dans l’espace virtuel, représentée par cet acte normatif.



    Les juges constitutionnels ont constaté l’absence d’un avis du Conseil suprême de défense de la Roumanie, ainsi que le mépris de plusieurs dispositions de la Constitution, dont le libre accès à la justice et à un procès équitable, le droit à l’intimité et à la vie privée et le secret de la correspondance.



    C’est la troisième composante du paquet législatif « Big Brother » frappée d’inconstitutionnalité ; l’année dernière, la Cour constitutionnelle en avait rejeté deux autres: la loi obligeant les fournisseurs de téléphonie et d’Internet à stocker les données des utilisateurs pendant 6 mois, et la loi concernant les données personnelles des utilisateurs de cartes de téléphones pré-payées et de réseaux wi-fi.



    De l’avis de ses critiques, les services de renseignements et les procureurs n’auraient plus besoin, conformément à ce texte législatif, d’une autorisation émise par un juge pour avoir accès aux données de tout système informatique soupçonné d’implication dans une activité illégale, une simple sollicitation motivée leur suffirait. Les partisans de la loi insistent, quant à eux, sur le fait que les dispositions ne s’appliqueraient pas aux particuliers et que la loi est nécessaire dans le contexte actuel, de risques et de menaces informatiques sans précédent.



    Pour le Service roumain de renseignements intérieurs, le plus grand partisan de cette loi, elle est indispensable parce que renforçant la protection et le respect des droits et libertés fondamentales des citoyens. Les craintes, les spéculations et les accusations à ce sujet n’ont aucun fondement, car la loi ne donne pas, aux institutions de l’Etat, l’accès à des données de la vie privée des gens, en l’absence de l’autorisation préalable d’un juge, souligne le SRI.



    Seuls les propriétaires d’infrastructures informatiques doivent mettre à la disposition des autorités compétentes exclusivement des données techniques liées à la menace indiquée dans la sollicitation, expliquent les représentant des Renseignements intérieurs. Une évaluation ultérieure indiquera la nécessité, ou non, d’élargir l’enquête à des personnes bien précises, et dans un tel cas, l’accès à l’ordinateur, à la tablette ou au smartphone se fera uniquement sur la base de l’autorisation d’un juge.



    Le SRI a expliqué l’absence, néanmoins, de ces précisions du texte législatif par le fait que la procédure de l’autorisation de l’accès aux données à caractère personnel est déjà réglementée par le Code de procédure pénale et par la Loi de la sécurité nationale. L’introduction de cette procédure aussi dans la loi de la sécurité informatique aurait créé une redondance législative, ce qui serait contraire aux bonnes pratiques de technique législative.

  • Legalitate şi securitate

    Legalitate şi securitate

    Criticată vehement de societatea civilă şi adoptată în urmă cu o lună de Parlament, legea privind securitatea cibernetică a României a fost declarată neconstituţională. Judecătorii Curţii Constituţionale au admis astfel sesizarea facută de un grup de parlamentari liberali, de opoziţie, care au atras atenţia că actul normativ încălcă dreptul la viată privată în spaţiul virtual.



    Pe lângă lipsa avizului CSAT, judecătorii constituţionali au constatat că respectiva lege încalcă mai multe dispoziţii ale Constituţiei, între care pe cele referitoare la accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, dreptul privind viaţa intimă, familială şi privată, dreptul referitor la secretul corespondenţei. Este cea de-a treia lege din aşa numitul “pachet Big Brother” declarată neconstituţională, după ce anul trecut, CCR a respins alte două legi: cea privind obligaţia furnizorilor de telefonie şi internet de a reţine 6 luni datele utilizatorilor şi cea privind obligaţia de a solicita datele personale utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele Wi-Fi. Criticii legii privind securitatea cibernetică s-au plâns că ea ar permite accesul serviciilor şi procurorilor la datele oricărui sistem informatic, susceptibil că este implicat într-o activitate ilegală, fără un mandat emis de o instanţă, ci doar pe baza unei solicitări motivate.



    Pe de altă parte, susţinătorii ei au argumentat că legea nu s-ar aplica simplilor cetăţeni, care deţin un calculator sau o reţea şi că este necesară în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice.



    În opinia SRI, cel mai fervent suţinător al acesteia, legea este indispensabilă pentru că acţionează pentru protejarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Temerile, speculaţiile şi acuzaţiile pe această temă sunt lipsite de orice fundament real pentru că legea nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător, subliniază SRI. Doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente exclusiv date tehnice cu privire la ameninţarea care face obiectul solicitării, explică reprezentanţii Serviciului.



    Ulterior, după evaluarea preliminară, dacă rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor persoane determinate, accesul la un computer, tabletă, sau smartphone se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător. Cu toate acestea, acest lucru nu este specificat în lege. SRI a explicat că nu au fost necesare prevederi suplimentare în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, întrucât procedura autorizării accesului la date cu caracter personal este deja reglementată atât în Codul de procedură penală, cât şi în Legea securităţii naţionale.



    Dacă ar fi fost introdusă şi în legea securitaţii cibernetice, ar fi provocat redundanţă legislativă, lucru contrar bunelor practici în tehnica legislaţiei.

  • Sécurité et anti-terrorisme

    Sécurité et anti-terrorisme

    Les récents attentats de Paris ont relancé le débat entre les adeptes de l’idée selon laquelle la Roumanie aurait absolument besoin d’une loi de la sécurité informatique, et les détracteurs, également nombreux, qui l’appellent « la loi Big Brother ». Déjà rejeté, l’été dernier, par la Cour constitutionnelle, ce texte retrouvera une place à l’agenda du gouvernement et du Parlement de Bucarest, et fait l’objet d’un débat de la société civile, qui le conteste fortement.



    Nombreux sont ceux, y compris des politiciens, qui pensent qu’aucune institution ou personne ne peut toucher à la vie d’autrui, vérifier ses fichiers sur son ordinateur, écouter ses conversations, portant ainsi atteinte à l’intimité de sa vie privée. Puisque la Cour constitutionnelle a rejeté la Loi Big Brother en juillet 2014, « l’urgence » invoquée par les autorités n’est qu’une utilisation de la tragédie survenue en France comme prétexte pour mettre en avant des agendas législatifs de sécurité qui ignorent les droits fondamentaux — affirment plusieurs organisations non gouvernementales.



    En quoi une surveillance généralisée aiderait-elle davantage que des surveillances individuelles, ponctuelles? — s’interrogent ces ONGs. Dans une démarche censée chasser les craintes, les spéculations mais aussi les accusations contre la Loi de la sécurité informatique, le Service roumain de renseignements intérieurs a fait plusieurs précisions: il a souligné son action constante axée justement sur la protection et le respect des droits et des libertés fondamentales des citoyens ; il a aussi insisté sur le fait que l’accès des autorités compétentes à un certain équipement IT ainsi qu’aux données à caractère privé stockées dessus se fera uniquement avec l’autorisation d’un juge.



    Seuls les propriétaires d’infrastructures informatiques, et non les particuliers, devraient mettre à la disposition des autorités compétentes exclusivement des données techniques concernant la menace qui fait l’objet de la demande. Si ces premières vérifications indiquaient un besoin d’élargir l’enquête à des individus bien précis, le juge se verrait solliciter l’autorisation d’accès à l’ordinateur, la tablette ou le smartphone du sujet en question.



    Le SRI ajoute que des dispositions supplémentaires sur le respect des droits de l’être humain ne sont pas nécessaires, puisque la procédure concernant l’accès aux données à caractère personnel est déjà réglementée par la Code de procédure pénale et par la Loi de la sécurité nationale.



    Si la Loi Big Brother est très controversée, celle des cartes de téléphone pré-payées ne l’est pas. Une éventuelle décision dans le sens de l’achat de ses cartes sur la base d’une pièce d’identité, comme dans le cas des abonnements, ne pose pas beaucoup de problèmes. En fin de compte, il s’agirait d’une communication assumée et non secrète.



  • Retrospectiva săptămânii 11.01 – 17.01.2015

    Retrospectiva săptămânii 11.01 – 17.01.2015

    Acord politic pe Apărare



    Noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a obţinut acordul tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Legislativul de la Bucureşti pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. Decizia, parafată marţi printr-un document, survine pe fondul crizei din Ucraina vecină. Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.” Iohannis consideră că astfel se va putea asigura predictibilitatea cheltuielilor militare, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea şi programele strategice de înzestrare.




    Preşedintele Klaus Iohannis la Bruxelles, în prima vizită oficială de la preluarea mandatului



    Decizia României de a majora bugetul Armatei a fost salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul întâlnirii cu şeful statului român, Klaus Iohannis. Acesta a făcut o vizită oficială la Bruxelles — prima de la preluarea mandatului. La instituţiile europene, Iohannis a găsit, pe de altă parte, sprijin pentru integrarea României în spaţiul Schengen — obiectiv de politică externă pentru care Bucureştiul a îndeplinit toate criteriile cerute, dar neatins încă din cauza condiţionării sale de progresele reformei în justiţie. Preşedintele Iohannis a discutat cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare în contextul în care peste câteva zile va fi făcut public un nou raport privind monitorizarea pe justiţie. Klaus Iohannis: Am căzut de acord că acest lucru ne încurajează să spunem că în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre, vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea indepedenţei justiţiei.”




    Directorul SRI, George Maior, despre posibilele atentate din România



    În România, nu există, în acest moment, un pericol major de atentat terorist, motiv pentru care SRI nu a considerat necesară ridicarea nivelului de alertă, după atacurile din Franţa. În schimb, a luat o serie de măsuri suplimentare, inclusiv pentru apărarea unor potenţiale ţinte, pentru un control mai bun al traficului de persoane la frontiere şi pentru a avea un tablou infomaţional bun despre ceea ce se petrece pe întreg teritoriul naţional — a declarat directorul SRI. Potrivit lui George Maior, au fost dejucate atentate şi în România şi, de asemenea, vor mai exista atentate teroriste în Europa. Serviciile secrete europene sunt pregatite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută pentru că, uneori, prevenţia nu se poate realiza, spune Maior.




    Vizite la Bucureşti ale emisarilor a doi parteneri strategici ai României



    Reprezentanţi importanţi ai unor parteneri strategici ai României – SUA şi Marea Britanie — s-au aflat, în această săptămână, la Bucureşti, unde au avut întâlniri cu principalii factori decizionali din ţară. Discuţiile emisarului preşedintelui Barack Obama, subsecretarul de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, au fost centrate pe Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. Colaborarea în cadrul acestuia ar urma să fie extinsă şi în domeniul economic, nu numai în cel militar. Cu acest prilej preşedintele Klaus Iohannis a salutat interesul companiilor americane în acest sector, încurajând creşterea prezenţei lor pe piaţa românească. Oficialul american a apreciat, pe de altă parte, că România a înregistrat progrese substanţiale în domeniul reformei justiţiei şi al combaterii corupţiei. La Bucureşti s-a aflat şi ministrul de externe britanic, Philip Hammond, care a discutat cu omologul său român, Bogdan Aurescu, despre combaterea terorismului. Partea română a subliniat, pe de altă parte, că este important ca toate statele UE să respecte principiul liberei circulaţii a forţei de muncă în blocul comunitar.



    Priorităţi pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a României



    Ministrul transporturilor, Ioan Rus, a prezentat priorităţile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru perioada 2015-2016 şi Master Planul de Transport al României până în anul 2030. Circa 700 de km de autostradă sunt operaţionali în România, situată pe ultimele locuri în rândul statelor din sud-estul Europei din punct de vedere al densităţii drumurilor. Potrivit lui Rus, reţeaua autostrăzilor din România va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016. El a precizat ca, în ultimii ani, nu lipsa banilor a fost principala cauză a slabei dezvoltări a infrastructurii rutiere, ci ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor. Master Planul de Transport al României propune construirea până în 2030 a peste 700 de kilometri de autostradă şi a aproximativ 1.800 de kilometri de drumuri expres, proiecte evaluate la aproape 30 de miliarde de euro.




    15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale



    15 ianuarie – Ziua poetului naţional al României Mihai Eminescu, de la a cărui naştere s-au împlinit 165 de ani, este, din 2010, şi Ziua Culturii Naţionale. Sesiuni solemne, concerte, expoziţii, lansări de carte sau proiecţii de film în toate instituţiile de cultură din ţară, dar şi în centrele culturale româneşti din străinătate au marcat acest moment. Într-un interviu pentru Radio România, ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, s-a referit la subfinanţarea de care încă suferă Cultura, în opinia sa o soluţie putând fi elaborarea unei strategii naţionale pentru acest domeniu: “ Au trecut 25 de ani de la Revoluţie şi încă nu există aşa ceva – o strategie care, dincolo de ciclurile electorale, să promoveze valorile culturii şi civilizaţiei româneşti în ţară şi în străinătate.” Cultura română are nevoie vitală de coerenţă şi creativitate, de un management performant şi de o gestionare optimă a propriilor resurse de competenţă, mai spune ministrul de resort.

  • România şi ecuaţia europeană de securitate

    România şi ecuaţia europeană de securitate

    Vor mai exista atentate teroriste în Europa. Au fost dejucate atentate şi în România. Serviciile secrete europene sunt pregatite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută. Uneori, prevenţia nu se poate realiza. Sunt afirmaţii ale directorului Serviciului Roman de Informaţii (SRI) George Maior, făcute într-un interviu acordat portalului românesc ziare.com. El susţine că, în România, nu există, în acest moment, un pericol major de atentat terorist, motiv pentru care SRI nu a considerat necesară ridicarea nivelului de alertă.



    În schimb, a luat o serie de măsuri suplimentare, inclusiv pentru apărarea unor potenţiale ţinte, pentru un control mai bun al traficului de persoane la frontiere şi pentru a avea un tablou infomaţional bun despre ceea ce se petrece pe întreg teritoriul naţional. ‘Populaţia, spune Maior, trebuie să înţeleagă că facem tot posibilul să păstrăm actualul nivel de alertă şi să ţinem departe de teritoriul naţional asemenea evenimente. De aceea, acţionăm în mod strategic’.



    În interviu, George Maior mai arată că atentatele de la Paris vor avea efecte la nivel european, inclusiv sub aspectul elementelor operaţionale cum ar fi intensificarea cooperării serviciilor europene sau crearea unui nou plan european pentru creşterea eficienţei capacităţii de răspuns a statelor europene şi a Uniunii Europene (UE) la asemenea evenimente. ‘Se pune în discuţie chiar înfiinţarea unor structuri de informaţii mai puternice la nivelul UE şi cred că vor exista schimbări inclusiv de ordin legislativ’, mai spune directorul SRI.



    El nu exclude nici posibilitatea ca evenimentele de săptămâna trecută de la Paris să aibă efecte inclusiv asupra admiterii României în spaţiul Schengen de liberă circulaţie europeană. Pe de altă parte, George Maior crede că, în context geopolitic, România se confruntă, clar, cu două mari ameninţări. Prima ameninţare este legată de criza din Crimeea, de politica neo-imperială a Rusiei, de instabilitatea din Ucraina. A doua ameninţare vine dinspre Orientului Mijlociu, mai precis din partea Statului Islamic, din cauza problemelor din Siria şi a importului de terorism care poate avea loc pe teritoriul european.



    Aceste două mari ameninţări, e de părere seful SRI, trebuie tratate diferit, dar cu aceeaşi intensitate din punctul de vedere al priorităţilor chiar dacă, după un eveniment precum cel din Franţa, atenţia opiniei publice se focalizează pe elementul terorist şi mai puţin pe problemele structurale geopolitce din Est.

  • Jurnal românesc – 12.09.2014

    Jurnal românesc – 12.09.2014

    România nu va fi ameninţată militar sau teritorial de conflictele din zona, dar va fi afectată economic, informaţional, comercial şi, în cele din urmă, geopolitic de un fenomen de instabilitate la graniţe, a declarat recent directorul SRI, George Maior. El a precizat că instituţiile din domeniul strategic trebuie susţinute de clasa politică de la Bucuresti pentru a face faţă acestor provocari. Pe de alta parte, Maior a spus ca potrivit estimărilor SRI, evaziunea fiscală s-a diminuat, în ultimii 2-3 ani în România, de la 22-27% din PIB la 18-20% din PIB. Şeful SRI a menţionat că cea mai mare evaziune se înregistrează la Taxa pe Valoare Adăugată şi la Casa de Asigurări de Sănătate.




    Comisiile parlamentare pentru comunităţile românesti din afara graniţelor ţării au cerut demisia ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, pe care-l acuză de incompetenţă. Membrii comisiilor din Senat şi Camera Deputatilor îi reproşează ministrului social-democrat că intenţionează să organizeze Congresul Mondial al Românilor de Pretutundeni, din noiembrie, fără a se consulta cu parlamentarii, aşa cum prevede regulamentul, şi fără ca aceştia să adopte prin vot în plenul reunit bugetul evenimentului şi metodologia de desemnare a delegaţilor. De asemenea, parlamentarii califică drept un dezastru organizarea, în vară, a Festivalului pentru Diaspora.




    Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat proiectul “Istoria recentă a României. Pachet educaţional pentru cursul opţional de Istorie recentă a României”, care se adresează elevilor din învăţământul preuniversitar şi personalului din sistemul naţional de examinare, evaluare şi curriculum din învăţământul preuniversitar. Obiectivul proiectului constă în îmbunătăţirea ofertei educaţionale la nivel naţional şi creşterea calităţii în sistemul de învăţământ prin elaborarea şi implementarea cursului opţional de tip curriculum la decizia şcolii. Cursul este dedicat ariei curriculare “Om şi societate”, vizând utilizarea resurselor multimedia din pachetul educaţional, destinat nivelului liceal, clasele IX – XII.




    În luna septembrie, compania naţională aeriană TAROM marchează 60 de ani de existenţă punând la dispoziţia pasagerilor săi bilete de avion la oferte speciale. Campania se derulează pe durata întregii luni. Astfel, TAROM a lansat oferta de preţ de la 139 de euro, pentru o călătorie dus-întors, cu toate taxele incluse pe zboruri operate între Bucureşti şi Amsterdam, Roma, Frankfurt, Geneva, Moscova, Munchen, Praga, Stockholm, Viena, între Iaşi şi Londra, între Sibiu şi Munchen şi între Cluj şi Viena. Perioada de călătorie este pâna la data de 11 martie 2015, iar biletele pot fi achizitionate de pe site-ul www.tarom.ro sau de la agenţiile proprii.




    ICR Madrid organizează noi cursuri de limba română la sediul său din capitala Spaniei în perioada 6 octombrie — 17 decembrie. Sunt organizate grupe de maxim 14 elevi, pentru începători, intermediari şi avansaţi, iar cursurile vor avea loc de două ori pe săptămână. Repartizarea pe grupe se va face în funcţie de rezultatele probelor de nivel, care se pot susţine în momentul înscrierii. Nu este necesară această probă pentru persoanele care au absolvit deja cel puţin unul dintre cursurile organizate de ICR Madrid în ultimele 24 luni şi au dat examenul de final. Taxa de participare este în valoare de 50 de euro şi se achită la sediul ICR Madrid, în momentul înscrierii.

  • Nachrichten 21.11.2013

    Nachrichten 21.11.2013

    BUKAREST: Zwischen dem Rumänischen Nachrichtendienst (SRI), als Landesanstalt mit Befugnissen im Bereich der Abhörungen von Kommunikationen und dem amerikanischen Landessicherheitsdienst der USA (NSA) habe es kein Abkommen, keine Vereinbarung und keine geheime Abmachung zum Zwecke der Abhörungen gegeben. Diese Erklärung gab am Donnerstag SRI-Leiter George Maior, nach seiner Anhörung in einem Parlamentsausschuss, vor dem Hintergrund des internationalen Skandals, der durch die Enthüllungen des ehemaligen NSA-Agenten Edward Snowden verursacht wurde. Maior sagte au‎ßerdem, der von ihm geführte Dienst verfüge über keine Information, anhand der eigenen Ermittlungen, dass auf rumänischem Boden, die amerikanischen Geheimdienste einseitig tätig gewesen seien. Auf Ebene der Sicherheitsdienste pflegen Rumänien und die USA eine strategische Partnerschaft, so Maior.



    BUKAREST: Am Donnerstag ist die Frist für die Einreichung der Änderungsvorschläge des Haushaltsentwurfs für das nächste Jahr abgelaufen. Valeriu Zgonea, Vorsitzender der Abgeordnetenkammer, erklärte, die Regierung könnte am 3. Dezember abstimmen. Der Haushalt fu‎ßt auf einem Wirtschaftsanstieg von 2,2% und einem Haushaltsdefizit von 2,2%. Die Prioritäten sind die Entwicklung des Gesundheitssystems und die Infrastruktur. Unterdessen wird der besagte Entwurf stark von den Gewerkschaften des Bildungswesens angefochten, die weiterhin die Zuweisung von 6% des BIP für die Bildung fordern.



    BUKAREST: Für 80% der Rumänen sei die Gesundheit ihrer Familie die grö‎ßte Sorge, hei‎ßt es aus einer Umfrage der Tageszeitung Adevărul. Laut der besagten Studie machen sich die Rumänen au‎ßerdem Sorgen, der Reihe nach, um die Anhebung der Steuern und Gebühren, die Preissteigerung bei Energie, Naturkatastrophen, den Verlust des Arbeitsplatzes und den Zerfall der Familie. Darüber hinaus fänden Rumänen allgemein in sich selbst Unterstützung und dann in der Familie, hei‎ßt es weiter aus der Umfrage.



    BUKAREST: Über 200 Tausend Gebrauchtwagen sind in den ersten 10 Monaten des Jahres nach Rumänien importiert worden. Dies verlautet aus den Angaben der Umweltbehörde. Laut der besagten Behörde betrugen die Verkaufszahlen bei Neuwagen knapp über 45 Tausend. Autohersteller meinen, die Hauptursache für die hohe Zahl an Gebrauchtwagen sei die Rechenweise der Umweltplakette. Diese müsste durch eine jährliche Steuer ersetzt werden, die anhand der CO2-Emissionen und der Einsatzdauer des Wagens berechnet werden sollte, so die einheimischen Autobauer.



    BUKAREST: Das Europaparlament hat die Umsetzung der Regel N+3 für Rumänien und die Slowakei gebilligt – so das Ministerium für EU-Fördermittel. Dank der Ma‎ßnahme hat Rumänien noch ein Jahr zur Verfügung, um die europäischen Gelder, die für 2011/2012 zugeteilt wurden, auszugeben. Dem rumänischen Ressortminister Eugen Teodorovici zufolge rettet Rumänien dadurch über 2 Milliarden Euro.



    BUKAREST: Die Verhandlungen zwischen den Vertretern des Gesundheitsministeriums und den Gewerkschaften sind auch am Donnerstag in Bukarest fortgesetzt worden. Die Angestellten des Gesundheitssystems werden am 25. November den Warnstreik und am 28. November den Generalstreik antreten. Die Hauptforderungen sind die Zuteilung von wenigstens 6% des BIP für die Gesundheit, ein neues Berufs- und Lohngesetz, sowie bessere Arbeitsbedingungen. In den letzten Wochen haben die Angestellten des Gesundheitssektors zahlreiche Protestdemonstrationen und Mahnwachen vor dem Sitz der Regierung und des Gesundheitsministeriums organisiert.



    BUKAREST: Die internationale Buchmesse Gaudeamus — das Buch zum Lernen”, die jedes Jahr von Radio Romania veranstaltet wird, hat am Mittwoch in Bukarest begonnen. An der 20. Auflage von Gaudeamus beteiligen sich über 400 rumänische und ausländische Aussteller. In diesem Jahr steht die Messe im Zeichen des 85. Jubiläums des Rumänischen Rundfunks. Am 1. November 1928 hatte der Rundfunk seine erste Sendung ausgestrahlt. Die Gaudeamus gilt als wichtigste Buchmesse in Rumänien und eine der zehn grö‎ßten europaweit. Unter dem Motto Cool Nordic Bukarest“, ist dieses Jahr die Gruppe der skandinavischen Länder (Dänemark, Finnland, Island, Norwegen und Schweden) Ehrengast der Buchmesse Gaudeamus”. Privilegierter Partner der diesjährigen Buchmesse ist die Gruppe der Frankophonen Botschaften, Delegationen und Institutionen in Rumänien, die einen Stand für die frankophone Literatur haben und 20 Jahre seit dem Eintritt Rumäniens in die Internationale Organisation der Frankophonie markiert.

  • 21.11.2013 (mise à jour)

    21.11.2013 (mise à jour)

    Espionnage — Aucun accord, protocole ou entente secrète permettant des activités d’interceptions n’a existé entre le Service roumain de Renseignement (SRI) et l’Agence de sécurité nationale des Etats-Unis, a affirmé jeudi le directeur des Services secrets roumains, George Maior. Il a fait ses déclarations à l’issue de son audition devant une commission parlementaire sur la toile de fond du scandale international suscité par les révélations de l’ex-agent de l’Agence américaine de Sécurité, Edward Snowden. Par ailleurs, Maior a précisé que le Service qu’il dirige ne détient aucune information prouvant que les services secrets américains auraient déroulé des actions unilatérales. La Roumanie et les Etats-Unis développent une coopération stratégique, a encore précisé Maior.



    Justice – 54% des Roumains ne font pas confiance à la justice, un taux supérieur à la moyenne européenne de 43%, relève l’Eurobaromètre sur la justice, rendu public jeudi par la Commission Européenne. Par ailleurs, de l’avis de 56% des Roumains, l’Etat ne lutte pas efficacement contre la corruption. D’autre part, deux Roumains sur trois déplorent la durée des procédures juridiques. Précisons que la Commission Européenne continue à surveiller à travers un Mécanisme de coopération et vérification l’évolution de la justice en Roumanie depuis son adhésion à l’UE, en 2007.



    Budget — Les parlementaires roumains ont eu jusqu’à ce jeudi pour déposer les amendements au projet de loi sur le budget de l’Etat 2014. Le président de la Chambre des députés, Valeriu Zgonea, a précisé que le législatif pourrait donner le 3 décembre son vote final sur ce projet. Une croissance économique de 2,2% et un déficit budgétaire de 2,2% sont les piliers de la construction budgétaire que propose le gouvernement du social-démocrate Victor Ponta. Les priorités seront le développement du secteur sanitaire et de l’infrastructure routière. En échange, le projet de budget est fortement contesté par les syndicalistes de l’enseignement qui continuent de réclamer l’octroi de 6% du PIB à l’éducation.



    Santé — Un deuxième round des négociations entre les représentants du ministère de la Santé et les syndicats, afin d’éviter la grève générale illimitée annoncée par les personnels de la Santé à partir du 28 novembre aura lieu samedi. L’annonce a été faite jeudi par le ministre de la Santé, Eugen Nicolaescu, à l’issue des discussions de jeudi. Les principales revendications visent une allocation budgétaire d’au moins 6% à la Santé, une législation censée garantir l’indépendance professionnelle, une loi des salaires spécifique au système de santé et de meilleures conditions de travail. Ces dernières semaines, les travailleurs de la Santé ont organisé plusieurs protestations, ainsi que des piquets de grève aux sièges du gouvernement et du ministère de la Santé.



    Sondage — La santé de la famille domine le top des préoccupations des 80% des Roumains, relève un sondage publié par Adevarul. Selon l’étude, le classement se poursuit par la majoration des prix aux aliments, la hausse des taxes et d’impôts, la croissance des tarifs de l’énergie et la baisse des revenus. Les Roumains s’inquiètent aussi devant le risque de calamités naturelles, de perte de l’emploi ou de destruction de leur famille. Par ailleurs, en cas de tragédie, les Roumains affirment compter d’abord sur eux mêmes et ensuite sur leurs proches, indique le sondage.



    Protection sociale — La Roumanie compte parmi les pays de l’UE à avoir alloué à la protection sociale les pourcentages les plus bas du PIB, selon des données rendues publiques ce jeudi par l’Eurostat. L’UE a alloué en moyenne presque 30% du PIB à la protection sociale en 2011. Le Danemark, la France et les Pays Bas figurent en tête des Etats européens à avoir accordé le pourcentage le plus significatif à la protection sociale, plus de 30%, tandis que la Roumanie, l’Estonie et la Lettonie se situent en queue du classement. Par ailleurs, les bénéfices accordés aux seniors ont dominé les dépenses sociales, suivies par les aides à la santé et celles accordées aux personnes avec des handicaps. La Roumanie se situe en dessus de la moyenne européenne du point de vue des aides accordées aux personnes âgées, à la famille et aux enfants.



    Aide — La Roumanie accordera par l’intermédiaire de son Ministère des Affaires Etrangères 150.000 euros d’assistance humanitaire aux autorités philippines suite au désastre provoqué par le passage du typhon Haiyan. La diplomatie roumaine encourage les citoyens du pays à soutenir les campagnes humanitaires et les collectes de fonds destinées aux sinistrés du plus puissant typhon jamais enregistré.



    Auto — Plus de 200.000 automobiles d’occasion sont entrées en Roumanie durant les 10 premiers mois de l’année courante, a fait savoir jeudi l’Administration du Fonds pour l’Environnement, précisant que le nombre d’immatriculations de voitures neuves a dépassé à peine les 45.000 durant la même période de temps. Selon les constructeurs d’automobiles, cette situation découle de la façon dont on calcule l’actuel timbre vert. Il serait préférable que ce dernier soit remplacé par une imposition annuelle calculée en fonction des émissions polluantes et du niveau d’usure du véhicule, affirment les constructeurs.