Tag: SRI

  • Nachrichten 03.04.2015

    Nachrichten 03.04.2015

    Bukarest – Rumänien fühle sich von den Drohungen Russlands nicht eingeschüchtert; dass die NATO ihre Ostflanke schützt, sei darüber hinaus als rein defensive Reaktion auf die aggressive russische Haltung zu verstehen. Dies erklärte der rumänische Au‎ßenminister Bogdan Aurescu. Die Möglichkeit, dass Rumänien auf seinem Gebiet schwere Militärausrüstungen stationiere, wie der NATO-Oberbefehlshaber für Europa Philip Breedlove vor kurzem in Bukarest erwähnte, hatte am Donnerstag der Sprecher des russischen Au‎ßenministeriums gegenüber Radio Rumänien als gefährlich” bezeichnet. Solche Ma‎ßnahmen würden den Grundlagenvertrag zwischen NATO und Russland verletzen. Infolgedessen behalte sich Moskau das Recht vor, derartige Ma‎ßnahmen in seiner militärischen Planung zu berücksichtigen, so das russische Au‎ßenministerium. Ministerpräsident Victor Ponta sagte als Reaktion darauf, Rumänien würde Entscheidungen in seinem eigenen Interesse und im besten Interesse seiner Partner treffen.



    Bukarest — Sieben ausländische Staatsangehörige, darunter ein tunesischer Student, sind als Anhänger der radikalen Ideen von Organisationen wie ISIS und Al-Qaeda aus Rumänien ausgewiesen worden. Die Entscheidung wurde vom Oberlandesgericht Bukarest auf Antrag des Rumänischen Nachrichtendienstes SRI getroffen. Die Behörde hatte sich auf die Gefahr für die Landessicherheit berufen. Der Student sei grundsätzlich auch zu einem Selbstmordanschlag bereit gewesen, so eine Pressemitteilung des Geheimdienstes.



    Bukarest – Der als reichste Mensch in Rumänien bekannte Geschäftsmann Ioan Niculae ist am Donnerstag rechtskräftig zu zweieinhalb Jahren Gefängnis verurteilt. Niculae wird beschuldigt, im Jahr 2009 den Wahlkampf des sozialdemokratischen Kandidaten Mircea Geoană vor der Präsidentschaftswahl mit illegalen Spenden unterstützt zu haben. In demselben Verfahren wurde auch der ehemalige Vorsitzende des Kreisrates des südostrumänischen Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, zu drei Jahren Gefängnis verurteilt. Stancu hatte seinen politischen Einfluss als Mitglied der sozialdemokratischen Partei PSD geltend gemacht, um Niculae zur Wahlkampfspende von 1 Million Euro zu bewegen. Somit hatte der Regionalpolitiker gegen die geltenden Rechtsnormen zur Parteienfinanzierung versto‎ßen.



    Sofia — Bulgarien wird nach rumänischem Modell eine eigenständige Staatsanwaltschaft zur Verfolgung von Korruptionsdelikten einrichten, um gegen sein Image als eines der korruptesten Länder Europas anzukämpfen. Die bulgarische Vizepremierministerin Meglena Kuneva sagte nach Angaben der Presseagentur Reuters, dass die neue Behörde dem Vorbild der rumänischen Antikorruptionsbehörde DNA folgen werde, aufgrund derer Ermittlungsarbeit zahlreiche Spitzenpolitiker und Geschäftsleute verurteilt wurden. Nach Angaben der Regierung in Sofia soll die Institution gegen etwa 8.000 Amtsträger ermitteln dürfen. Die Korruption hat das Vertrauen der Bulgaren in ihren Staat geschwächt und auch die EU hat oft die zu langsame Justizreform und die unwirksame Bekämpfung der Korruption bemängelt .



    Bukarest – Rumäniens Au‎ßenminister Bogdan Aurescu hat die Vereinbarung über das iranische Atomprogramm in Lausanne begrü‎ßt. Die jetztige Vereinbarung sei ein ausschlaggebender Schritt auf dem Weg zu einer endgültigen Lösung, die das Vertrauen der internationalen Gemeinschaft in Irans Atomprogramm wiederherstellen soll, fügte Aurescu hinzu. Der US-Präsident Barack Obama sprach diesbezüglich von einem “historischen Abkommen”. Im Atomstreit haben sich Iran sowie die Uno-Vetomächte und Deutschland am Donnerstag auf entscheidende Eckpunkte für eine abschlie‎ßende Vereinbarung geeinigt. Ein umfassendes Atom-Abkommen soll anschlie‎ßend bis zum 30.Juni ausgehandelt werden. Das umstrittene iranische Atomprogramm beschäftigt die Weltöffentlichkeit seit zwölf Jahren. Die internationale Gemeinschaft hatte schwere Sanktionen gegen den Iran verhängt, um den heimlichen Bau einer Bombe zu verhindern. Dennoch kritisierte Israel scharf die Einigung im Atomstreit mit Iran. Die Beschlüsse legitimierten das iranische Atomprogramm und würden zu mehr Aggression im Nahen Osten führen, sagte der israelische Ministerpräsident Benjamin Netanjahu.


  • Siguranţă şi antiterorism

    Siguranţă şi antiterorism

    La Bucureşti, a avut loc sedinţa de bilanţ pe anul 2014 a Serviciului Român de Informaţii – instituţie creată dupa Revoluţia Română, la 26 martie 1990 şi care se ocupă cu obţinerea şi valorificarea informaţiilor, exclusiv pe teritoriul României.



    Noul director al SRI, Eduard Helvig, a trasat, în primul său bilanţ, harta riscurilor pentru România, în principal situaţia din Ucraina. El a arătat că serviciul român a anticipat corect şi a informat decidenţii privind evoluţiile acestor riscuri în plan regional, fapt care a determinat luarea unor decizii strategice importante în domeniul securităţii naţionale. De asemenea, a fost acordată o atenţie deosebită contraspionajului, care a crescut ca intensitate, iar în ceea ce priveşte ameninţarea teroristă s-a urmarit susţinerea unui complex de măsuri de prevenire şi contracarare, care să permită pastrarea nivelului de albastru – precaut. Rămânem, a subliniat şeful SRI, una dintre puţinele ţări care nu au fost afectate direct de acest flagel.



    Eduard Helvig : Resurse importante au fost concentrate, ca şi în anii precedenţi, pe acele aspecte care puteau duce la afectarea structurală a statului şi a capacităţii lui de acţiune, legat mai ales de corupţia la nivel înalt, de funcţionarea justiţiei, de evaziune fiscală sau de vulnerabilităţi existente în gestionarea fondurilor europene.



    În cadrul bilanţului prezentat la 25 de ani de la înfiinţarea acestei structuri, Eduard Helvig a mai arătat că, pentru SRI, una dintre priorităţile anului 2015 este reprezentată de consolidarea performanţei institutiei.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis cel care l-a propus, în februarie, pe Eduard Helvig la sefia SRI, a susţinut că, în anul 2014, România a fost lipsită de surprize de ordin strategic şi a reprezentat un reper de stabilitate în regiune, datorită activităţii depuse de SRI.



    Klaus Iohanis: În viziunea mea, principiul care trebuie să definească abordarea în domeniul securităţii este cel al cooperării. Acesta presupune o bună comunicare şi o relaţionare a serviciului cu partenerii şi beneficiarii săi, cu instituţiile care veghează asupra activităţii sale şi chiar cu societatea în ansamblul său. Voi urmări cu atenţie conduita serviciului, care mă aştept să fie una echilibrată, neutră faţă de jocurile politice şi în relaţie cu societatea.



    Şeful statului a menţionat că SRI a contribuit, semnificativ, la lupta împotriva corupţiei şi la consolidarea securităţii naţionale, acestea fiind şi direcţiile definitorii ale SRI pentru anul în curs.

  • Die Woche 02.03.-06.03.2015 im Überblick

    Die Woche 02.03.-06.03.2015 im Überblick

    Neuer SRI-Chef trifft FBI-Amtskollegen



    Das Bukarester Parlament hat am Montag den liberalen Europaabgeordneten Eduard Hellvig als neuen Leiter des Rumänischen Nachrichtendienstes (SRI) bestätigt. Hellvig war zuvor von Präsident Klaus Iohannis für die Führungsposition nominiert worden. Für die Amtseinführung des 40-Jährigen stimmten sowohl die liberalen Parteikollegen und die Mitglieder des Ungarnverbands aus der Opposition, als auch die Parteien der Regierungskoalition, allen voran die Sozialdemokraten. Unmittelbar nach dem Votum legte er seinen Eid ab. Hellvig war ab 2003 Mitglied der mitregierenden Konservativen Partei und 2008 zur national-liberalen Partei übergetreten. 2012 war er auch Minister für Regionalentwicklung und Fremdenverkehr in der von Victor Ponta geführten Regierung der sozialliberalen Union. Im vergangenen Herbst gehörte er dem Wahlkampfteam von Klaus Johannis an. Einen Tag nachdem Hellvig den Eid abelegt hatte, bekam er in Bukarest den Besuch von FBI-Direktor James Comey. Dabei wurde die Vertiefung der Zusammenarbeit zwischen den beiden Inlands-Nachrichtendiensten vereinbart, vor allem im Bereich der Cyber-Sicherheit und der Bekämpfung der organisierten Kriminalität, des Terrorismus, der Korruption und der Spionage.



    Präsident Iohannis leitet zum ersten Mal Sitzung des Verteidigungsrates



    Der Oberste Landesverteidigungsrat Rumäniens ist am Dienstag zum ersten Mal unter der Führung des neuen Staatschefs Klaus Iohannis zusammengekommen. Der Vorschlag des Ministerpräsidenten Victor Ponta betreffend die Einreise und Stationierung von Streitkräften der portugiesischen Armee samt Kampftechnik wurde genehmigt. Der Einsatz würde im Zeitraum Mai-Juni 2015 erfolgen. Dabei handelt es sich um vier F-16 Falcon-Militärflugzeuge und etwa 150 Militärs und Zivilisten, die die NATO-Luftpolizei-Einsätze vorbereiten. Auf der Tagesordnung der Obersten Landesverteidigungsrates stand auch die Krise in der benachbarten Ukraine und deren Auswirkungen auf die Sicherheit Rumäniens, der Stand des Mehrjahresprogramms zur Wiederherstellung der Kampffähigkeit der rumänischen Armee, sowie die Herausforderungen der Migration aus Gebieten mit terroristischem Potential.



    Fernsehmoderator und Parteigründer Dan Diaconescu verurteilt



    Der Gründer der populistischen Volkspartei, Dan Diaconescu, ist wegen Erpressung zu einer Freiheitsstrafe von fünfeinhalb Jahren verurteilt worden. Der auch als TV- Mogul und –moderator bekannte Politiker war in erster Instanz zu drei Jahren Haft verurteilt worden, anschlie‎ßend legte er Berufung gegen das Urteil ein. Während der eigenen Sendung hatte Diaconescu einen Bürgermeister und einen Geschäftsmann wiederholt mit der Enthüllung krummer Geschäfte bedroht. Dadurch wollte er hohe Geldsummen erpressen. Unterdessen hat das Oberste Gericht des Landes die Klage der früheren Tourismus-Ministerin Elena Udrea gegen die Untersuchungshaft abgewiesen. Ihr wirft die Staatsanwaltschaft Bestechlichkeit und Amtsmissbrauch vor.



    Moldauische Au‎ßenministerin Gherman zu Besuch in Bukarest



    Rumäniens Präsident Klaus Iohannis hat am Mittwoch die moldauische Au‎ßenministerin Natalia Gherman empfangen. Der rumänische Staatschef sicherte der moldauischen Regierung die ständige Bereitschaft zur Kooperation und die Solidarität Rumäniens zu. Klaus Iohannis begrü‎ßte anschlie‎ßend den Start der Gaslieferungen an die Republik Moldau durch die Gaspipeline Iaşi-Ungheni. Rumänien liefert seit kurzem Erdgas an die Republik Moldau, um die Abhängigkeit des Nachbarlandes von russischen Energieimporten zu verringern. Natalia Gherman bekräftigte ihrerseits, dass das Nachbarland Rumäniens auch künftig den proeuropäischen Kurs entschlossen verfolgen werde. Der Weg nach Brüssel führe durch Bukarest, sagte Gherman und betonte ferner, Rumänien sei der wichtigste Handelspartner ihres Landes. In Bukarest führte Gherman anschlie‎ßend zusammen mit ihrem rumänischen Gegenüber Bogdan Aurescu die Beratungen des zwischenstaatlichen Ausschusses zur EU-Integration der Republik Moldau. Der Ausschuss wurde mit dem Zweck gegründet, die Reformbemühungen des Nachbarlandes Rumäniens zu unterstützen.



    Bukarester Parlament stimmt gegen Big Brother“-Gesetze



    Die Abgeordnetenkammer hat die sogenannten Big Brother“-Gesetze über die Kommunikation im Internet und die Cyber-Sicherheit Rumäniens betreffend gekippt. Die entsprechenden Entwürfe waren nach den Beschlüssen des Verfassungsgerichts zur Neubewertung zurück an das Parlament geschickt worden. Für beide Gesetzentwürfe hatten die Verfassungsrichter ein negatives Gutachten erstellt, deshalb galt das Ergebnis der Abstimmung im Parlament als vorhersehbar. Das Thema ist in Rumänien kontrovers und hatte im Januar zum Rücktritt von Nachrichtendienstchef George Maior, nach einer achtjährigen Amtszeit, geführt. Maior hatte sich über die Notwendigkeit der Verabschiedung der Big-Brother-Gesetze geäu‎ßert. Kritiker des Gesetzes zur Cybersicherheit behaupten, dass dieses Nachrichtendiensten und Staatsanwälten den Zugang auf die Dateien jeglicher EDV-Systeme ermöglichen würde. Die Befürworter des Gesetzes verweisen hingegen darauf, dass das Gesetz nicht bei Normalbürgern angewandt würde und im aktuellen Zusammenhang der beispiellosen Steigerung der Cyber-Rysiken und –bedrohungen notwendig geworden sei.

  • Retrospectiva săptămânii 1.03 – 7.03.2015

    Retrospectiva săptămânii 1.03 – 7.03.2015

    Nou director al SRI a discutat, la Bucureşti cu şeful FBI


    Eurodeputatul liberal Eduard Hellvig a fost validat la şefia SRI cu o largă majoritate parlamentară. Membru al PC (la co-guvernare) din 2003 şi al PNL (azi în opoziţie) din 2008, Hellvig (40 de ani), un apropiat al preşedintelui Klaus Iohannis, a fost, în 2012, ministru al Dezvoltarii Regionale şi Turismului în Guvernul condus de social-democratul Victor Ponta. Printre priorităţile declarate ale mandatului sau se regăsesc combaterea corupţiei, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi aprofundarea cooperării cu partenerii euro-atlantici, în special cu Statele Unite. La scurt timp după numirea sa la conducerea SRI, şeful FBI, James Comey, a vizitat Bucureştiul. În urma discuţiilor dintre cei doi, s-a convenit continuarea şi dezvoltarea dialogului dintre cele două instituţii, în special în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, contraspionajul, lupta împotriva terorismului, a corupţiei şi a criminalităţii organizate transnaţionale.




    La Bucureşti a avut loc reuniunea CSAT, prima din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis


    Reunit în premieră, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, CSAT a aprobat ca pe teritoriul României să staţioneze patru aeronave de luptă F-16 şi 150 de militari şi civili portughezi, pentru misiuni de poliţie aeriană NATO. Avioanele vor fi prezente în spaţiul aerian românesc în perioada mai-iunie. Măsura survine după ce NATO a hotărât să trimită întăriri şi în România pentru consolidarea securităţii flancului sud-estic al Alianţei, în contextul crizei din Ucraina. Tot în cadrul CSAT, s-a mai stabilit că decizia de creştere a bugetului alocat apărării la nivelul de 2% din PIB, până în anul 2017, va asigura revigorarea programelor majore privind înzestrarea armatei şi va reprezenta o oportunitate certă pentru industria de apărare.




    Omul de televiziune Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare


    Fondatorul PP-DD(populist), fost realizator TV şi candidat la preşedinţia Romaniei, Dan Diaconescu(47 de ani), a fost condamnat definitiv la 5 ani şi 6 luni închisoare cu executare, pentru şantaj. În primă instanţă, el primise trei ani de închisoare, dar a făcut recurs, iar judecătorii au decis să-i mărească pedeapsa. Diaconescu a exercitat acte repetate de ameninţare atât în mod direct, în cadrul unei emisiuni la propria televiziune, cât şi prin intermediari, asupra unui primar şi asupra unui om de afaceri pentru a-i determina sa le dea sume mari de bani. Pe de alta parte, instanţa supremă a decis ca deputatul Elena Udrea să rămână în arest preventiv, acuzată fiind de luare de mită şi abuz în serviciu.




    Ministrul de externe al Rep.Moldova, Natalia Gherman, a vizitat Bucureştiul


    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, l-a primit, la Bucureşti, pe ministrul de externe al Rep.Moldova, Natalia Gherman. Cu această ocazie, şeful statului român a asigurat Guvernul de la Chişinău de cooperarea şi solidaritatea României. La rându-i, oficialul de la Chişinău a reafirmat hotărârea Rep.Moldova de a-şi continua parcursul pro-european. Agenda Nataliei Gherman a mai inclus şi co-prezidarea, alături de omologul său român, Bogdan Aurescu, a lucrărilor celei de-a treia reuniuni a Comisiei Interguvernamentale România – Rep.Moldova pentru integrare europeană. Bogdan Aurescu a reamintit că, prin reformele întreprinse după 2009 de actuala administraţie pro-occidentală, Rep. Moldova a devenit cel mai performant stat din Parteneriatul Estic. Pe de altă parte, România a început să livreze gaz Rep.Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni, construit pentru a reduce dependenţa Chişinăului de gazul rusesc. Gazul este livrat la preţul de 255 de dolari pentru mia de metri cubi, semnificativ mai mic decât cel cerut de furnizorul rus Gazprom, de 332 de dolari. Un an a durat construcţia conductei cu o lungime de 43 de kilometri, iar autorităţile din Rep.Moldova doresc prelungirea ei până la Chişinău. Cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi pe an, gazoductul extins ar asigura aproape în totalitate necesităţile energetice ale fostei republici sovietice. Pentru extindere sunt, însă, necesare peste 60 milioane de euro, din care Bruxellesul e dispus să aloce zece milioane.




    Parlamentul de la Bucureşti respinge legile Big Brother


    Camera Deputaţilor a respins legile de tip Big Brother privind comunicaţiile electronice şi legea privind securitatea cibernetică a României, ajunse la reexaminare după deciziile Curţii Constituţionale. Ambele proiecte aveau raport pentru respingere, iar în aceste condiţii votul deputaţilor a fost doar o formalitate. Subiectul este unul controversat, soldat deja cu demisia, în luna ianuarie, a lui George Maior, după opt ani la şefia SRI. Criticii legii privind securitatea cibernetică s-au plâns că ea ar permite accesul serviciilor şi procurorilor la datele oricărui sistem informatic, susceptibil că este implicat într-o activitate ilegală, fără un mandat emis de o instanţă, ci doar pe baza unei solicitări motivate. De cealaltă parte, susţinătorii au argumentat că legea nu s-ar aplica simplilor cetăţeni şi că este necesară în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice.

  • Românii şi securitatea cibernetică

    Românii şi securitatea cibernetică

    Camera Deputaţilor a respins legile de tip Big Brother privind comunicaţiile electronice şi legea privind securitatea cibernetică a României, ajunse la reexaminare după deciziile Curţii Constituţionale. Ambele proiecte de lege aveau raport pentru respingere, iar în aceste condiţii votul deputaţilor era unul cu rezultat aşteptat.



    Subiectul este unul controversat, soldat deja cu demisia, în luna ianuarie, a lui George Maior, după opt ani la şefia SRI. Maior a vorbit atunci despre necesitatea adoptării legilor Big Brother, cu atât mai mult în actualul context geopolitic de securitate, actele normative fiind indispensabile pentru că acţionează pentru protejarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Lipsa acestora, mai spunea Maior, creează, în România, un vid legislativ unic în ultimii 25 de ani, periculos pentru securitatea cetăţenilor.



    Criticată vehement de societatea civilă şi adoptată în decembrie de Parlament, legea privind securitatea cibernetică a României a fost declarată neconstituţională o lună mai târziu, judecătorii admiţând astfel sesizarea facută de un grup de parlamentari liberali, de opoziţie, care au atras atenţia că actul normativ încalcă dreptul la viată privată în spaţiul virtual.



    Pe lângă lipsa avizului CSAT, judecătorii constituţionali au constatat că respectiva lege încalcă mai multe dispoziţii ale Constituţiei, între care pe cele referitoare la accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, dreptul privind viaţa intimă, familială şi privată, dreptul referitor la secretul corespondenţei. Alte două legi din aşa-numitul pachet Big Brother, fuseseră, anterior, respinse de Curtea Constituţională: cea privind obligaţia furnizorilor de telefonie şi internet de a reţine 6 luni datele utilizatorilor şi cea privind obligaţia de a solicita datele personale utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele Wi-Fi.



    Criticii legii privind securitatea cibernetică s-au plâns că ea ar permite accesul serviciilor şi procurorilor la datele oricărui sistem informatic, susceptibil că este implicat într-o activitate ilegală, fără un mandat emis de o instanţă, ci doar pe baza unei solicitări motivate.



    De cealaltă parte, susţinătorii au argumentat că legea nu s-ar aplica simplilor cetăţeni şi că este necesară în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice. În opinia SRI, temerile şi acuzaţiile sunt lipsite de orice fundament real, pentru că legea nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător.

  • Précautions sécuritaires

    Précautions sécuritaires

    Le contexte sécuritaire de la région ainsi que la capacité de la Roumanie à faire face à ce genre de défis ont dominé la réunion, mardi, du Conseil suprême de défense du pays, la première sous la présidence du nouveau chef de lEtat, Klaus Iohannis. Alors quun conflit est en cours près de la frontière orientale roumaine, en lUkraine voisine, avec des retombées sur tous les pays de la région, les principaux hauts responsables de lEtat roumain avec des attributions en matière de sécurité ont clairement confirmé les engagements assumés par Bucarest dans le cadre des partenariats stratégiques.



    Dans le même temps, ils se sont félicités des progrès enregistrés par les pays des Balkans occidentaux pour ce qui est de leur rapprochement de lUE, précisant que cette région devrait faire lobjet dune stratégie générale pour lEurope du sud-est, qui renforce le rôle stratégique de la Roumanie dans cette partie du continent. Le Conseil suprême de défense du pays a, par ailleurs, souligné que la hausse de 2% du budget de la Défense roumaine à lhorizon 2017 mènera à lamélioration de la dotation technique de larmée et sera une opportunité manifeste pour lindustrie spécialisée du pays.



    Cette réunion sest déroulée sur la toile de fond de la visite à Bucarest du directeur du FBI américain, James Comey. La lutte anti-corruption et la sécurité énergétique sont les axes principaux de la coopération, ces dernières années, entre le Service roumain de renseignements (SRI) et le FBI, qui ont déroulé des opérations communes et organisé des formations croisées de leurs experts.



    Dans ce contexte, le nouveau directeur du SRI, Eduard Hellvig, a précisé que le renforcement de lEtat de droit est dautant plus important en cette période trouble pour la région, une démarche qui passe par la lutte contre la corruption et contre les autres activités qui sapent lEtat de lintérieur: “Le cyberespace est de plus en plus important du point de vue sécuritaire, quil sagisse de délits en ligne, de cyber-terrorisme ou despionnage sur Internet. Pour faire face au progrès accéléré des technologies informatiques, nous devons nous assurer que nous disposons des ressources humaines, techniques et légales”.



    Et cela parce que la lutte contre les différentes menaces se mondialise, indique, à son tour, le directeur du FBI, James Comey : “Nous travaillons avec nos collègues roumains pour porter devant les juges des cyber-délinquants ayant fraudé des milliers de personnes dans le monde entier. Nous collaborons aussi dans des enquêtes de contre-espionnage à létranger et nous échangeons des données utiles dans la lutte antiterroriste, anti-corruption et contre le crime organisé transnational”, a dit le chef du FBI.



    Depuis 2013, le bureau dinvestigations américain propose aux officiers roumains des stages de formation sur la négociation en situation de crise, le maintien de lordre public, la neutralisation des engins explosifs artisanaux et lendiguement du trafic de matériaux nucléaires et radioactifs. (trad.: Andrei Popov)

  • Decizii ale Consiliului Superior de Apărare a Ţării

    Decizii ale Consiliului Superior de Apărare a Ţării

    Contextul de securitate din regiune şi capacitatea României de a face faţă provocărilor au fost principalele aspecte analizate, marţi, la reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării — prima din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis. Membrii CSAT au evaluat, în principal, conflictul din Ucraina vecină şi efectele lui în regiune şi au reconfirmat angajamentele asumate de România în cadrul parteneriatelor strategice.



    Pe de altă parte, au fost remarcate progresele înregistrate de statele din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte parcursul european şi s-a ajuns la concluzia că această regiune trebuie inclusă într-o viziune de ansamblu asupra Europei de Sud-Est, care să întărească rolul strategic al României în zonă. Tot în CSAT s-a mai stabilit că decizia de creştere a bugetului alocat Apărării la nivelul de 2% din PIB până în anul 2017 va asigura revigorarea programelor majore privind înzestrarea armatei şi va reprezenta o oportunitate certă pentru industria de apărare.



    Reuniunea CSAT s-a desfăşurat în timp ce la Bucureşti se afla directorul FBI, James Comey. Lupta anti-corupţie şi securitatea cibernetică sunt principalele priorităţi ale colaborării între SRI şi FBI, cele două instituţii având un parteneriat concretizat în ultimii ani prin schimburi de pregătire a specialiştilor, dar şi prin operaţiuni comune.



    Directorul SRI, Eduard Hellvig, a explicat că, în contextul crizelor din regiune, consolidarea statului de drept este cu atât mai importantă, la fel combaterea activităţilor care slăbesc statul din interior, în special corupţia: Spaţiul cibernetic devine tot mai important pe zi ce trece din punctul de vedere al securităţii, fie că vorbim de infracţiuni derulate on-line, fie că vorbim despre cyber-terorism, fie că avem în vedere spionajul cibernetic. Pentru a putea face faţă avansului accelerat al tehnologiilor de comunicaţii va trebui să ne asigurăm că avem resursele umane, tehnice şi nu în ultimul rând legale pentru a ne putea îndeplini misiunea.”



    Lupta împotriva ameninţărilor nu se mai poate desfăşura doar în interiorul unei ţări, ci se extinde peste graniţe, a apreciat directorul FBI: Lucrăm împreună cu colegii din România ca să aducem în faţa justiţiei infractori importanţi în domeniul cibernetic care au fraudat mii de persoane în toată lumea. Colaborăm şi în anchete de contrainformaţii în străinătate şi avem un schimb constant de informaţii de date utile în lupta anti-teroristă, anti-corupţie şi împotriva crimei organizate transnaţionale.”



    Din 2013, FBI oferă unor ofiţeri români stagii de pregătire pentru negociere în situaţii de criză, pentru activităţi de păstrare a ordinii publice, pentru dezamorsarea de dispozitive explozive improvizate, dar şi pentru oprirea traficului cu materiale nucleare şi radiologice.

  • Un nou şef al Servciului Român de Informaţii

    Un nou şef al Servciului Român de Informaţii

    Expresie a unui consens Putere — Opoziţie, ce, în genere, e rar în politica românească, eurodeputatul liberal Eduard Hellvig a fost validat la şefia SRI cu o majoritate parlamentară ce nu lasă loc de interpretări. 498 de aleşi au votat în favoarea propunerii făcute de şeful statului, Klaus Iohannis, în timp ce împotrivă s-au pronunţat doar 15. Scorul, unul de neimaginat în momentul nominalizării sale, ar putea ascunde — susţin analiştii politici — un troc, prin care Puterea, coagulată în jurul marelui partid de stânga PSD, ar urma să-şi planteze un om în fruntea celuilalt mare serviciu secret al României, SIE.



    Rod sau nu al unui compromis, numirea aduce cu sine şi o mare presiune asupra lui Hellvig, căruia unii, în frunte cu preşedintele Senatului, ex-premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu, îi reproşează că lipsa de expertiză în domeniu îl face prea crud pentru un post, deopotrivă, complex şi încărcat cu multa responsabilitate. Prezent la votul din Parlament, Hellvig şi-a făcut cunoscute priorităţile mandatului, între care se regăsesc combaterea corupţiei, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi aprofundarea cooperării cu partenerii euro-atlantici, în special cu Statele Unite.



    Pe fondul nemulţumirii publice, una cu temei şi vechime, că Parlamentul exercită un control exclusiv formal asupra SRI, Hellvig a vorbit despre dialog şi transparenţă, ce ar fi lipsit cu desăvârşire încă de la înfiinţarea instituţiei, în 1990. Eduard Hellvig: ”Vă asigur de întreaga mea disponibilitate de colaborare şi de a promova un dialog inter-instituţional, precum şi cu partidele politice şi societatea civilă, cât mai transparent şi cât mai eficient”.



    Iar discursurile ţinute de reprezentanţii partidelor parlamentare au zugrăvit un profil ce-l califică pentru funcţie. Ilie Sârbu, liderul senatorilor PSD: ”E un om destul de echilibrat, ponderat şi eu cred că la SRI e nevoie de calm, de gândire aşezată, fără impulsuri de moment. Acestea sunt calităţi care pot să aducă un beneficiu SRI.” A urmat Cristina Pocora, deputat PNL: ”Eduard Hellvig are toate calităţile care îl recomandă ca şef civil pentru conducerea Serviciului Român de Informaţii. Are pregătirea necesară, are şi profil uman necesar pentru conducerea unei astfel de instituţii.”



    Nici Verestóy Attila, senator UDMR (de opoziţie), nu a făcut excepţie de la regulă: ”Este un civil, din toate punctele de vedere, şi, într-adevăr, va fi agreat de partenerii noştri din comunitatea europeană şi euro-atlantică.” Rămâne de văzut dacă activitatea sa va fi pe măsura acestui laudatio care a însoţit votul din Parlament.

  • 24.02.2015 (mise à jour)

    24.02.2015 (mise à jour)

    Moldova — La Roumanie soutiendra la République de Moldova dans son parcours européen et démocratique, a déclaré mardi à Chisinau le président roumain Klaus Iohannis, à l’issue des pourparlers avec son homologue Nicolae Timofti. Ce dernier a assuré à son tour que la République de Moldova souhaitait fermement intégrer l’UE. Pour sa part, Klaus Iohannis a affirmé qu’il avait voulu que sa visite à Chisinau fût sa première visite officielle en tant que chef de l’Etat roumain, précisant qu’il avait donné cours à l’invitation après l’investiture du nouveau gouvernement moldave. Les deux chefs d’Etat se sont également penchés sur la situation régionale. A cette occasion, Klaus Iohannis s’es dit inquiet des implications que les évolutions en Ukraine voisine pourraient avoir sur la stabilité de la République de Moldova. Pour sa part, le président moldave Nicoale Timofti a précisé que les responsables de Chisinau étaient en faveur d’une solution pacifique, sans ingérences extérieures, tout en respectant la souveraineté et de l’intégrité territoriale de l’Ukraine. Cette semaine, le président roumain fera également une visite officielle à Berlin, où il doit rencontrer son homologue Joachim Gauck, et la chancelière allemande Angela Merkel.



    Renseignements — La commission spécialisée du Parlement de Bucarest a avalisé la nomination de l’eurodéputé Eduard Hellvig à la tête du Service roumain de Renseignements, proposition avancée par le président roumain Klaus Iohannis. Membre du Parti conservateur depuis 2003 et du Parti national libéral depuis 2008, Eduard Hellvig, 40 ans, a été en 2012 ministre du Développement régional et du Tourisme au sein du gouvernement conjoint social-démocrate et libéral, dirigé par Victor Ponta. A lautomne dernier, il avait fait partie de l’équipe de campagne électorale de Klaus Iohannis. Le fauteuil de directeur du SRI est vacant depuis le 27 janvier, quand George Cristian Maior a démissionné au bout de huit ans de mandat. Auparavant, George Maior avait critiqué la décision de la Cour constitutionnelle de déclarer contraire à la loi fondamentale du pays une loi de la cyber-sécurité, composante dun paquet législatif visant la sûreté nationale.



    Météo — Temps sera généralement instable en Roumanie dans les 24 prochaines heures, avec toutefois des températures qui dépassent la normale saisonnière. On attend des pluies notamment dans le sud, le sud-ouest et l’est du pays, ainsi que des précipitations mixtes et du vent fort dans les montagnes. Les températures maximales iront de 5 à 14 degrés.

  • Retrospectiva săptămânii 15.02 – 21.02.2015

    Retrospectiva săptămânii 15.02 – 21.02.2015

    Lupta anti-corupţie: prioritate de gradul zero



    Încă un fost ministru român, acuzat de corupţie, a ajuns, săptămâna aceasta, după gratii. Monica Iacob Ridzi, fost ministru de dreapta al Tineretului, a fost condamnată definitiv la 5 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 2009, în calitate de ordonator principal de credite, Monica Iacob Ridzi a hotărât ca, sub pretextul desfăşurării unor manifestări naţionale de amploare dedicate Zilei Tineretului, să externalizeze serviciile de organizare şi să atribuie ilegal unor firme contracte de prestări servicii. Pe de altă parte, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat, miercuri, două cereri de urmărire penală, respectiv de arestare preventivă a fostului ministru de dreapta al Turismului, Elena Udrea. Procurorii i-au adus acesteia noi acuzaţii într-unul din cele două dosare de corupţie în care este anchetată. În fine, omul de afaceri Iulian Herţanu, cumnatul premierului social-democrat Victor Ponta, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile într-un dosar de fraudare de fonduri europene. In acelaşi dosar, deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma, precum şi tatăl celui din urmă, Mircea Cosma, preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova (sud), au fost plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este estimat la 1,7 milioane euro, la care s-ar adăuga peste 550 de mii de euro din evaziune fiscală.



    Nume noi în fruntea SRI şi la CCR



    Considerând că este esenţial ca la conducerea Serviciului Român de Informaţii să fie un civil, preşedintele Klaus Iohannis l-a propus, joi, pe europarlamentarul liberal Eduard Hellvig în fruntea instituţiei. Născut în 1974, acesta este absolvent de Ştiinţe Politice. Este membru al Partidului Naţional Liberal din 2008, iar în 2012 a făcut parte din Guvernul Victor Ponta, ca ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului. Dacă, săptămâna viitoare, senatorii şi deputaţii vor vota propunerea preşedintelui Iohannis, Eduard Hellvig va deveni al 5-lea director al SRI, succedându-i lui George Maior, care a demisionat luna trecută. Până la eventuala sa numire, a scris pe pagina sa de Facebook că dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale şi combaterea corupţiei vor fi priorităţile sale la şefia Serviciului. Importantă, pe de altă parte, pentru consolidarea democraţiei este şi munca judecătorilor de la Curtea Constituţională, care au, de miercuri, o nouă colegă – Simona Maya Teodoroiu. Aceasta îi ia locul lui Toni Greblă, în prezent cercetat pentru fapte de corupţie.



    Propuneri de relaxare fiscală



    Guvernul de la Bucureşti a anunţat măsuri de relaxare fiscală care ar urma să intre în vigoare în baza unui nou Cod Fiscal. Printre ele figurează reducerea TVA de la 24%, cât este în prezent, la 20% anul viitor şi la 18% din 2018. Pentru produsele alimentare de bază – carne, peşte, legume şi fructe – proiectul prevede o TVA de 9% începând din 2016. Din 2017, CAS va fi 7,5% pentru angajat, faţă de 10,5% în prezent, iar pentru angajator – 13,5%, faţă de 15,8% acum. Cota unică de impozitare ar urma să fie scăzută la 14% din 2019. Este propusă şi o reducere a accizelor, din 2016, la motorină şi la benzina fără plumb. Pe de altă parte, toate persoanele care realizează venituri vor fi obligate să plătească contribuţii sociale şi de sănătate, iar impozitele pentru microîntreprinderi, locuinţe şi terenuri vor creşte. Proiectul noului Cod Fiscal va fi, timp de de o lună, în dezbatere publică. Apoi, va fi înaintat Parlamentului.



    Dialog consular cu diaspora românească



    “Dialog cu diaspora pe teme consulare”: este programul pe care Ministerul de externe de la Bucureşti l-a lansat la începutul acestei săptămâni, pentru ca românii din ţară, dar mai ales de peste hotare să fie informaţi corect şi să poată folosi serviciile consulare modernizate la deplina lor capacitate — spune, într-un comunicat, diplomaţia română. Care, în plus, vorbeşte despre deschidere, amabilitate, promptitudine, bun-simţ şi interes faţă de nevoile fiecărui individ în parte, adică despre principii pe care trebuie să se bazeze conduita Corpului Consular român. Programul Dialog cu Diaspora pe teme consulare” se va desfăşura în prima jumătate a anului 2015. În principal, o echipă a Ministerului de Externe se va deplasa în ţările cele mai solicitate din punct de vedere consular — Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria, Belgia şi Grecia — pentru a prezenta românilor de acolo sistemul de servicii informatizate E-Cons.




    România şi vecinii ei


    Parlamentul Republicii Moldova majoritar românofone, vecina de la est a României, a reuşit cu greu să voteze un Guvern, după legislativele din noiembrie niciun partid sau alianţă neavând majoritatea necesară pentru a impune un premier. În urma unui vot al ultimei şanse, săptămâna aceasta, independentul Chiril Gaburici şi echipa sa au fost aprobaţi. Altfel, Parlamentul de la Chişinău ar fi fost dizolvat. La Bucureşti, ministerul de Externe aşteaptă ca noul Guvern moldovean să continue eforturile de aprofundare a reformelor democratice şi de consolidare a parcursului pro-european al ţării, care are un Acord de asociere cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, pe fundalul crizei din Ucraina, România şi vecina ei de la sud, Bulgaria, au interese comune în diversificarea energetică, în dezvoltarea legăturilor de transport prin construirea de noi poduri peste Dunăre sau în coordonarea eforturilor pentru aderarea la spaţiul Schengen. Au fost tot atâtea subiecte de discuţii pe care le-au avut, la Bucureşti, joi, miniştrii de externe Bogdan Aurescu şi Daniel Mitov; apoi vineri, preşedinţii României, Klaus Iohannis, şi Bulgariei, Rosen Plevneliev.

  • Nachrichten 20.02.2015

    Nachrichten 20.02.2015

    BUKAREST: Der bulgarische Staatspräsident, Rosen Plewneljew, hat in Bukarest erklärt, er wünscht sich eine Erweiterung der Kooperation mit Rumänien in allen möglichen Bereichen, damit die zwei Nachbarstaaten zusammen zum Motor der EU-Integration werden. Seinerseits sagte der rumänische Staatschef, Klaus Iohannis, eine bessere politische, geostrategische und wirtschaftliche Zusammenarbeit zwischen Rumänien und Bulgarien würde der Wirtschaft beider Länder zu Nutze kommen. Im Kontext der Sicherheits-Herausforderungen in der Region wäre das gemeinsame Ziel Rumäniens und Bulgariens die Konsolidierung der kollektiven Verteidigung im Rahmen der Nordatlantischen Allianz, so Iohannis. Die zwei Staatschefs waren sich einig darüber, dass der aktive und konstruktive Dialog mit den europäischen Partnern zum Thema Schengen-Beitritt fortgesetzt werden mu‎ß. Rumänien ist der drittgrö‎ßte Handelspartner Bulgariens innerhalb der Europäischen Union und der viertgrö‎ßte Partner weltweit.



    BUKAREST: Die Parteien der Regierungskoalition in Rumänien haben am Freitag über den Vorschlag des Staatspräsidenten Klaus Iohannis für den Chef des rumänischen Nachrichtendienstes SRI beraten. Iohannis hatte am Donnerstag abend den liberalen Europaabgeordneten Eduard Hellvig zum Direktor des Rumänischen Nachrichtendienstes SRI nominiert. Um in diesem Amt bestätigt zu werden, mu‎ß der nominierte Kandidat die Stimmenmehrheit des rumänischen Parlaments erhalten. Der Ministerpräsident und Vorsitzende der Sozialdemokratischen Partei, Victor Ponta, erklärte in diesem Zusammenhang, dass die Nominierung des Vizepräsidenten der oppositionellen National-Liberalen Partei, Eduard Hellvig, für die Führung des Nachrichtendienstes SRI, in den Parlamentsgruppen der Sozialdemokraten besprochen wird. Die mitregierende Nationale Union für den Fortschritt Rumäniens und die stärkte Oppositionskraft, die National-Liberale Partei, haben bekanntgegeben, den Vorschlag des Staatspräsidenten zu unterstützen. Die Konservative Partei, ebenfalls Teil der Regierungskoalition, ist noch zu keinem Schluss gekommen. Keine Vorbehalte äu‎ßerte die Partei der ungarischen Minderheit (UDMR). Das Parlament stimmt nächste Woche über den Vorschlag ab. Mehr dazu nach den Nachrichten.



    BUKAREST: Rumänien befindet sich auf Platz 3 in Europa in puncto Energie-Unabhängigkeit, liegt aber weit zurück hinsichtlich Enegieeffizienz. Rumänien hat auch Probleme mit der Wirksamkeit der Fernwärmesysteme, da in vielen Städten die Netze nicht modernisiert wurden. Zu diesem Schluss kamen Experten am Freitag auf einem Energieforum in Bukarest. Vor der Erarbeitung einer nationalen Strategie im Energiebereich sollte das Regierungskabinett den Energiebedarf der jeweiligen Stadtverwaltungen kennen, um die Entscheidungen an die Besonderheiten jeder Region anzupassen, meinten die Vertreter der Regulierungsbehörde im Energiesektor. Auch mit diesem Thema befassen wir uns ausführlicher nach den Nachrichten.



    KIEW: Trotz Waffenstillstand ist es im Osten der Ukraine offenbar auch am Freitag erneut zu Gefechten zwischen Regierungstruppen und prorussischen Separatisten gekommen. Die Rebellen hätten nach offiziellen Angaben der Armee die Stellungen der Regierung mit Artillerie, Raketen und gepanzerten Fahrzeugen angegriffen. Die ukrainische Regierung warf Russland vor, am Freitag Panzer und Truppen in die Ostukraine geschickt zu haben. Auch die Separatisten beschuldigten die Regierungstruppen, die Waffenruhe zu verletzen. Die deutsche Bundeskanzlerin Angela Merkel und Frankreichs Präsident Francois Hollande forderten indessen bei einem Treffen in Paris die Einhaltung der letzte Woche in Minsk vereinbarten Waffenruhe.



    DUBAI: Die rumänische Tennisspielerin Simona Halep, Nummer vier der Weltrangliste hat am Freitag im Halbfinale des WTA-Turniers von Dubai gegen die Nummer 5, Caroline Wozniacki aus Dänemark in drei Sätzen 2-6, 6-1 und 6-1 gesiegt und somit den Einzug ins Finale geschafft. Sie trifft im Endspiel auf die Tschechin Karolina Pliskowa, Nummer 18 im WTA-Ranking.


  • Liberaler Hellvig zum neuen Chef des Rumänischen Nachrichtendienstes ernannt

    Liberaler Hellvig zum neuen Chef des Rumänischen Nachrichtendienstes ernannt

    Die wichtigsten Nachrichtendienste Rumäniens, der Rumänische Nachrichtendienst (SRI) und der Aufklärungsdienst (SIE), sind in einer unsicheren regionalen Lage ohne zivile Leiter geblieben. Der Rumänische Nachrichtendienst scheint aber jetzt seinen zukünftigen Leiter gefunden zu haben. Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis hat am Donnerstag Eduard Hellvig nominiert. Der liberale Euroabgeordnete hat eine bislang makellose politische Laufbahn und ist ein bedeutender Vertreter der jungen Politiker. Auf einem ersten Blick scheint Hellvig eine gute Lösung zu sein. Warum wurde Hellvig für dieses Amt nominiert? Klaus Iohannis, rumänischer Staatschef, dazu:



    Als ich an eine Person dachte, die die Führung des Rumänischen Nachrichtendienstes übernehmen soll, habe ich jemanden gesucht, der für ein derartiges Amt vorbereitet ist, der die politischen Akteure kennt und genug Kenntnisse über die Tätigkeit in diesem Bereich hat.“




    Die Ernennung Hellvigs verursacht aber auch Unzufriedenheit, insbesondere der ehemalige Präsident Traian Băsescu monierte diese Entscheidung. Woher die Unzufriedenheit? Hellvig, Vize-Vorsitzender der Nationalliberalen Partei (PNL), ist ein Anhänger des Staatspräsidenten Klaus Iohannis, der als Parteichef im November 2014 für die Präsidentschaft Rumäniens kandidiert und die Wahl gewonnen hat. Einige Politkommentatoren meinen, die persönliche Beziehung habe eine wichtige Rolle gespielt.



    Die Rumänischen Nachrichtendienste haben ein gutes Image und werden von den westlichen Partnern geschätzt. Die schwache Kontrolle durch das Parlament, die einzige Institution, die die Aktivität des Rumänischen Nachrichtendienstes überprüfen darf, und der Eindruck, dass weiter die Methoden der Securitate, des kommunistischen Geheimdienstes, gebraucht werden, werfen einen Schatten auf die Tätigkeit der Institution. Die Politkommentatoren meinen, die totale und kompromisslose Umstrukturierung des Nachrichtendienstes werde Hellvigs schwierigster Kampf sein.

  • Un nouveau directeur pour le Service roumain de renseignements.

    Un nouveau directeur pour le Service roumain de renseignements.

    Malgré un contexte régional sous le signe de l’incertitude, les deux principaux services de renseignements roumains, intérieur et extérieur, se sont retrouvés sans directeurs permanents. Le premier semble avoir trouvé son prochain chef en la personne d’Eduard Hellvig désigné pour cette fonction par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis. L’eurodéputé dont le parcours politique n’est pas terni par aucune controverse majeure fait figure de proue au sein de la nouvelle vague de jeunes politiciens ayant réussi à surmonter l’anonymat. M Hellvig semble donc la bonne solution pour le Service roumain de renseignements.



    Quelles sont les raisons pour lesquelles Eduard Hellvig a été nominé pour cette fonction ? Le président roumain Klaus Iohannis répond :« Lorsque j’ai du penser à désigner un chef à la tête du Service roumain de renseignements, j’ai cherché quelquun compétent, qui connaisse les acteurs politiques, tout en détenant suffisamment d’informations sur les activités dans ce domaine» a affirmé le président roumain Klaus Iohannis.



    Cette nomination intrigue les commentateurs politiques puisque M Hellvig, vice président du Parti national libéral, compte parmi les proches de Klaus Iohannis, celui qui en tant que leader libéral avait remporté le scrutin présidentiel de novembre 2014. C’est pourquoi, de l’avis de certains analystes, la relation personnelle a pesé pour beaucoup dans le choix présidentiel. Par ailleurs, Klaus Iohannis s’inspire du modèle de son prédécesseur, Traian Basescu, qui avait toujours désigné à la tête des services de renseignements des personnes issues de l’Opposition parlementaire.



    Hormis le débat autour des critères d’éligibilité de M Hellvig, une chose est certaine : au cas où le Parlement lui donne son feu vert, sa mission sera assez difficile. Il deviendrait chef du Service roumain de renseignements à un moment où le directeur par intérim Florian Coldea, vient d’être dénoncé par l’ancienne ministre du Développement régional et du Tourisme, Elena Udrea, accusée à son tour dans deux dossiers de corruption. Elena Udrea a accusé entre autre Florian Coldea d’avoir abusé de son pouvoir pour vouloir détruire sa carrière politique.



    Une enquête en ce sens n’a pas été encore démarrée, le Parquet national anti-corruption estimant que les preuves et les faits manquent de consistance juridique. Une conclusion soutenue aussi par la Commission parlementaire chargée du contrôle du Service roumain de renseignements.



    Bien que doté d’une bonne image dans l’espace public roumain et que son activité soit appréciée par les partenaires occidentaux de la Roumanie, le Service de renseignements intérieurs déroule son activité dans une pénombre au moins suspecte. Le faible contrôle exercé par le Parlement, le seul à même de vérifier le SRI laisse planer le doute sur les activités qu’il déroule. S’y ajoute l’impression que le service n’a pas jamais abandonné les bonnes pratiques de jadis ou les anciens agents de la Securitate, la police politique communiste.



    Or, de l’avis des observateurs, la réforme totale et sans compromis du Service roumain de renseignements, sera le plus grand défi qu’Eduard Hellvig devra relever s’il s’installe à la tête de cette institution.





  • Propunere pentru şefia SRI

    Propunere pentru şefia SRI

    Fapt mai puţin obişnuit, mai ales într-un context regional incert, principalele servicii de informaţii ale României – SRI şi SIE – au rămas fără conducere permanentă. Primul pare a-şi fi găsit viitorul director, odată cu nominalizarea pe care şeful statului, Klaus Iohannis, a făcut-o în persoana lui Eduard Hellvig. Europarlamentar în mandat, cu o biografie politică lipsită de controverse majore şi reprezentant de seamă al noului val de tineri politicieni ce au reuşit să spargă bariera anonimatului, Hellvig pare, la prima vedere, o soluţie potrivită pentru conducerea SRI. Ce îl recomandă, totuşi, din perspectiva prezidenţială, pentru şefia uneia dintre aşa-numitele instituţii de forţă ale statului?



    Klaus Iohannis: ”Atunci când m-am gândit la o persoană pe care s-o propun pentru funcţia de director la Serviciul Român de Informaţii, am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de poziţie, care cunoaşte actorii politici, care are suficiente cunoştinţe despre activitatea în acest spaţiu”.



    Propunerea intrigă şi, în aceeaşi măsură, confirmă direcţia trasată de fostul preşedinte, Traian Basescu. Intrigă, fiindcă Hellvig, vicepreşedinte al PNL, este considerat unul dintre apropiaţii lui Klaus Iohannis, cel care, în calitate de şef al formaţiunii, a candidat şi a câştigat la prezidenţialele din noiembrie 2014. Aşadar, relaţia personală – susţin unii analişti – a cântărit mult, chiar prea mult, în decizia şefului statului.



    Pe de altă parte, preşedintele Iohannis merge pe cărarea bătătorită de predecesorul său, Traian Băsescu, cel care a lansat moda ca şefii principalelor servicii să fie extraşi din băncile Opoziţiei.



    Totuşi, dincolo de discuţia legată de acurateţea criteriilor care l-au facut eligibil pentru nominalizarea la şefia SRI, Hellvig va avea, în cazul în care Parlamentul îi va da undă verde, o misiune dificilă. El ar prelua şefia într-o perioadă în care directorul interimar al SRI, Florian Coldea, a fost subiectul unui denunţ făcut de un influent politician, fostul ministru al dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, anchetată în mai multe dosare de corupţie. Udrea l-a acuzat pe Coldea că se foloseşte într-o manieră abuzivă de funcţia sa, inclusiv pentru a-i distruge ei cariera politică. Denunţul nu s-a transformat, însă, într-o anchetă, întrucât DNA a considerat că dovezile sau faptele incriminate nu au consistenţă juridică. La o concluzie similară a ajuns şi Comisia parlamentară pentru controlul SRI, cea care l-a audiat pe Coldea.



    Deşi are o imagine bună în spaţiul public românesc şi este, alături de SIE, o instituţie apreciată de partenerii occidentali, SRI îşi desfăşoară activitatea într-un semi-întuneric suspect. Slabul control al Parlamentului, singurul abilitat să verifice activitatea SRI, şi senzaţia că nu s-a scuturat cu totul de oamenii şi practicile Securităţii — serviciul de informaţii al regimului comunist – aruncă o mare umbră de îndoială asupra instituţiei. Or, cred observatorii, reformarea totală, fără compromisuri, a SRI va fi marea luptă a lui Hellvig, dacă va ajunge capul instituţiei.

  • Nachrichten 19.02.2015

    Nachrichten 19.02.2015

    BUKAREST: Der rumänische Staatspräsident, Klaus Iohannis, hat am Donnerstag abend den liberalen Europaabgeordneten Eduard Hellvig zum Direktor des Rumänischen Nachrichtendienstes SRI nominiert. Um in diesem Amt bestätigt zu werden, mu‎ß der nominierte Kandidat die Stimmenmehrheit des rumänischen Parlaments erhalten. Der 40jährige Eduard Hellvig wurde 2003 Mitglied der Konservativen Partei und ist seit 2008 Mitglied der National-Liberalen Partei. 2012 war Eduard Hellvig Minister für regionale Entwicklung und Tourismus im Regierungskabinett der Sozial-Liberalen Union geführt von Victor Ponta. Im Herbst 2014 war er Mitglied in Klaus Iohannis’ Wahlkampfteam. Präsident Iohannis präzisierte, mit Edvard Hellvigs Nominierung für die Führung des Nachrichtendienstes SRI sollten die Spannungen innerhalb der Behörde gelöst werden. In letzter Zeit gab es Anschuldigungen betreffend Korruption und Einmischung einiger SRI-Chefs in politischen Angelegenheiten. Die Stelle des SRI-Direktors ist frei seit dem 27. Januar, als George Cristian Maior nach 8 Jahren aus seinem Amt zurückgetreten war. Vorhin hatte Maior die Entscheidung des Verfassungsgerichts, das Gesetz über Cyber-Sicherheit für verfassungswidrig zu erklären, hart kritisiert.



    BUKAREST: Der rumänische Au‎ßenminister, Bogdan Aurescu, führte am Donnerstag ein Telefonat mit Natalia Gherman, seiner Amtskollegin aus der benachbarten, mehrheitlich rumänischsprachigen Republik Moldau. Dabei gratulierte Bogdan Aurescu Natalia Gherman zu ihrer Amtsbestätigung als Au‎ßenministerin im neuen Regierungskabinett in Chisinau. Aurescu zeigte sich davon überzeugt, dass diese Entscheidung die Kontinuität der europäischen Bestrebungen der Republik Moldau sichern wird. Die Au‎ßenminister Aurescu und Gherman untersuchten auch die Hauptpunkte auf der europäischen Agenda der Republik Moldau. Zweieinhalb Monate nach den Parlamentswahlen Ende November 2014 hat die Republik Moldau eine neue Regierung. Von 101 Parlamentsabgeordneten stimmten 60 für das Kabinett des liberaldemokratischen Premiers Chiril Gaburici (PLDM), wie örtliche Medien am Mittwoch berichteten. Dieses wird nun von Präsident Nicolae Timofti im Amt bestätigt. Neben den pro-europäischen Regierungsparteien, den Liberaldemokraten (PLDM) und den Demokraten (PD), waren die Stimmen der kommunistischen Parlamentarier (PCRM) bei der Abstimmung für die Regierung Gaburici entscheidend. Gaburicis Kabinett besteht aus 15 Ministerien. Dabei handelt es sich um dieselbe Besetzung, mit der der bisherige Premier Iurie Leanca (PLDM) beim Vertrauensvotum vergangene Woche gescheitert war.



    BUKAREST: Im kommenden Frühjahr werden die rumänischen Minister mit ihren bulgarischen Kollegen zu einem bilateralen Treffen in Craiova zusammenkommen. Das kündigte am Donnerstag Rumäniens Au‎ßenminister Bogdan Aurescu nach dem Treffen mit seinem bulgarischen Amtskollegen Daniel Mitov in Bukarest an. Die gemeinsame Regierungssitzung sei ein wichtiges Instrument für die Förderung der bilateralen Zusammenarbeit zwischen den Nachbarländern, so Aurescu. Die rumänisch-bulgarische Zusammenarbeit innerhalb der NATO, die Ukraine-Krise, die europäischen Bestrebungen der Moldau, die Energiesicherheit und die EU-Erweiterung zählten zu den diskutierten Themen.



    BUKAREST: Die rumänische Regierung plant laut eigenen Angaben eine erhebliche Steuerentlastung. Die neuen Regelungen würden im kommenden Jahr in Kraft treten. Die Herabsetzung der Mehrwertsteuer, die Reduzierung der Sozialbeiträge und der Einheitssteuer gehören zu den geplanten Änderungen am Steuergesetz und der Steuerverfahrensordnung. Zusätzlich will die Exekutive die Verbrauchssteuer auf Treibstoff und Alkohol senken, die Gebäude- und Dividendensteuer streichen und Mikrobetriebe differenziert besteuern. Die liberale Opposition kritisierte die Pläne der Regierung. Diese seien nicht glaubwürdig, das Steuerwesen müsse überdacht werden, hie‎ß es.



    BUKAREST: Der Vorsitzende des Kreisrates Constanta, Nicusor Constantinescu (von der Sozialdemokratischen Partei) ist am Donnerstag abend auf Anordnung der Antikorruptionsstaatsanwälte festgenommen worden. Ihm werden Amtsmissbrauch und Interesenkonflikt vorgeworfen; dadurch soll er einen Schaden von umgerechnet etwa 1 Million Euro verursacht haben. Ebenfalls am Donnerstag kam der Schwager des sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta, der Geschäftsmann Iulian Herţanu, für 30 Tage in Untersuchungshaft. Der Geschäftmann wird der Veruntreuung von EU-Fonds, Unterstützung einer kriminellen Vereinigung und Steuerhinterziehung verdächtigt. In demselben Strafverfahren ermittelt die Antikorruptionsbehörde gegen den Kreisratsvorsitzenden aus Prahova, Mircea Cosma, seinen Sohn, Vlad Cosma, und den Medienunternehmer und Politiker Sebastian Ghita. Mircea und Vlad Cosma werden ebenfalls verdächtigt, eine kriminelle Vereinigung unterstützt zu haben. Sebastian Ghita, Besitzer eines Fernsehkanals und ein Nahestehender des Ministerpräsidenten Victor Ponta soll seinen Einflu‎ß und seine Machtposition ausgenutzt haben, um sich Vorteile zu verschaffen. Der Schaden der Veruntreuung beliefe sich auf 1,7 Millionen Euro. Die Tatverdächtigen richteten zudem infolge der Steuerhinterziehung einen Schaden von 555.000 Euro an. Ministerpräsident Victor Ponta hat zugegeben, dass der Skandal, in dem sein Schwager verwickelt ist, sein Image beeinträchtigt.